Enciclopedia comunei

Șerbănești
Monografie on-line a comunei Serbanesti, jud. Olt
Search this site

OK, got it

Expresii populare

Am încercat ca, prin acest documentar, să adun la un loc toate expresiile de bun simţ, care de care mai interesante
de şerbăneştenii pe care i-am cunoscut la acea vreme. Unele dintre ele au o arie mai largă de utilizare, altele au
toate vin să-şi pună amprenta timpului asupra istoricului comunei Şerbăneşti. Pentru a lămuri şi înţelesul, adese
expresii populare, am considerat de cuviinţă să le explicitez și provenința, când a fost cazul, astfel încât să vin în a
sau le folosesc fără a le cunoaşte îndeajuns de bine semnificaţia.

Fiind un subiect în permanență deschis, la completarea listei de expresii populare specifice zonei Șerbănești poa
experienţă de viaţă sau pe o bibliografie adecvată.

a aburi pe cineva a(-l) minţi, a(-l) păcăli, a(-l) duce cu vorba

Notă: Expresia provine, probabil, dintr-o adaptare argotică a expresiei mai vechi a băga în ceață pe cineva, îmblânzindu-i-se
ceață rece, generatoare de crize astmatice, la o terapie promițătoare, într-o baie de abur, făcător de minuni iluzorii, este, desig

a ajunge la sapă de lemn a se ruina; a-i merge rău de tot

Notă: Trecerea de la sapa de lemn la sapa de fier a fost un progres genial în istoria omenirii, sinonim cu trecerea de la s
substanțiale. De aceea, întoarcerea la sapa de lemn, a devenit spaima unei amenințări de coșmar, că nimeni nu-și dorea să aj

a ajunge la vorbele cuiva a recunoaște că ceea ce a spus cineva este drept; a se adeveri ceea ce a spus sau pr

Notă: Vorbele sau vorba celui la care se face referire sunt, de regulă, unanim cunoscute de cei implicați în discuție, dar nerec
cel în cauză.

a albi pe cineva a-l necaji rău de tot, a-i crea mari neplăceri; a-i face peri albi

Notă: Există credința, în popor, că necazurile îţi scot peri albi și, parţial, această credință este adevărată, susţinând-o și psiho
la încărunţirea părului, însă acest lucru se întâmplă, totuși, progresiv, în timp, şi nu așa, deodată, cum se crede [1]).

a alege grâul de neghină a separa ce e bun de ce e rău; a face o selecţie valorică

Notă: Expresia provine, se pare, din pilda evanghelică a semănătorului: ”Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, pân
Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea.” Această poruncă a Domnului venea du
grâul pe care îl semănase și el le interzisese slugilor să o plivească pentru a nu smulge, odată cu ea, și grâul. Adică, selecția
oportun și după o metodă sigură. Deci, până la un punct, binele și răul trebuie să conviețuiască! Și, la vremea secerișului, se
că ”secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii”... [2])

a altoi pe cineva a(-i) trage o palmă; a bate, a plesni pe cineva

Notă: Altoiul este o nuia de un an de aceeași grosime cu cea a portaltoiului (cam de grosimea unui creion). De aceeea, rom
spinare, i-a spus, că-l altoiește, sunând mai plastic și mai puțin amenințător...

a ameninţa d-un picior a şchiopăta

 Notă: Adică, acel picior era o primejdie pentru cel în cauză și un sem de milă înfricoșătoare pentru privitor. Deci, expresia ilus
alta indusă).

a arde gazul de pomană a pierde vremea fără folos; a sta degeaba

Notă: Pe vremuri, gazul era de mare preț, pentru asigurarea iluminatului lampant, în casă, pe timpul nopții. De aceea, orice p
echivalentă cu a arde gazul în mod inutil (fără folos, ca și pomana!). Deci omul, încă din vechime, era conștient, totuși, că po
nimic...

a aştepta la cotitură pe cineva a-l ameninţa cu o răzbunare

Notă: Cotitura este, de regulă, o curbă în loc, unde nu ai vizibilitate și de unde te poți aștepta să-ți apară în față un peric
răzbunarea va veni, cândva, pe neașteptate și la momentul potrivit.

a avea de furcă cu cineva a-i da bătaie de cap mai mult decât se aştepta

Notă: Torsul la furcă era, pe vremuri, o muncă migăloasă și, pentru a avea spor și a o face mai puțin plicticoasă, această mu
șezători. Cine avea mult de furcă (adică de tors fuioare de in, cânepă, bumbac sau lână) organiza o șezătoare și munca se îm
partea celei ce organiza șezătoarea, ceva pregătiri și bătaie de cap, mai ales că ajutorul acesta devenea reciproc... Deci s
relația celor în cauză.

a avea fumuri a-şi da importanţă (chiar dacă nu o are)

Notă: Această reminiscență lingvistică provine, probabil, din starea euforică produsă de inhalarea fumului de tutun, când fumă

a avea glagorie a avea minte, a fi isteţ

Notă: În limba slavă veche, glagol înseamnă limbaj, vorbire, iar glagolŭ însemnă cuvânt [4]) [5]). Expresia provine, probabil
școli era cel chirilic, derivat din limba slavă. Și când cineva era mai priceput la vorbă și la carte, se spunea că are glagole
din glagole s-a ajuns la glagore și apoi la glagorie...

a avea gura aurită a prevesti ceva, corect și de bine

Notă: Expresia face referire la Sf. Ioan Gură de Aur, ale cărui predici, deși erau neînțelese în profunzimea lor, îl făcuseră c
ultimele sale vorbe, înainte de muri, au fost o rugăciune ce-i prevestea nemurirea: Slavă lui Dumnezeu pentru toate! [6]) După

a avea gură mare a vorbi mult și tare

Notă: Gura mare, în această expresie, este o figură de stil sugerând, de fapt, un debit verbal mare și un ton acut.

a avea limba ascuţită a fi răutăcios; a fi rău de gură; a jigni

Notă: Aluzie la limba șarpelui: ascuțită, bifurcată și amenințătoare. Iar șarpele, se știe, este un simbol al raului si al viclenie

a avea lipici a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi)

Notă: În limbajul popular, lipici se spune la ”tot ceea ce atrage, sau încîntă în înfățișarea cuiva, în felul de a vorbi, de a rîde al c

a avea mâncărici pe limbă a nu se putea abţine de la vorbit; a vorbi mult şi fără rost; a vorbi când nu trebuie

Notă: Când ești copil, mâncăriciul (medical, prurit) se manifestă (generic vorbind!) printr-un fel de neastâmpăr, de zbenguială
puțin altfel: devii mai slobod la gură, că (de!) te mănâncă limba...

a avea melic (în general, despre animale) a avea nărav (obicei prost, cum ar fi sperietura)

Notă: Expresia porvine de la o boală a cailor, numită în popor melic, boală care constă în inflamarea glandelor de la gât. Acea
astfel suderind, erau atinși în vreun fel în acea zonă, de către cei ce îi înhăma sau îi mâna, deveneau deosebit de agresivi

a avea mintea odinită a fi prost; a nu gândi prea mult

Notă: O vorbă românească spune să nu te pui cu prostul, că are mintea odihnită. Pe de altă parte însă, atunci când odihna
rang de virtute.

a avea ochelari de cal a avea o viziune limitată; a refuza perceperea realității în întreaga ei complexitate

Notă: Ochelarii de cal sunt o componentă a harnașamentului de cai, având ca scop limitarea câmpului de vizibilitate al acesto

a avea pe vino-ncoa' a fi frumos, atrăgător, cuceritor

Notă: De fapt, vino-ncoa’ nu înseamnă, neapărat, a fi frumos, ci, mai degrabă, atrăgător, ca mod de a fi, în toată complexitatea
a avea pile a se bucura de protecţia sau sprijinul cuiva

Notă: Pila la care se face aluzie, în această expresie este, de fapt, acel ”picior de pod, executat din zidărie de piatră, din b
vorba aici, de o proptea puternică, de susținere a trecerii peste un obstacol. Frumoasă figură de stil!

a avea toane a fi capricios; a-şi ieşi repede din fire

Notă: Toana este, se pare, un cuvânt pur românesc, sinonim cu capriciu, care se regăsește, ca atare, și în limba română da
avut interferențe istorice diverse (bulgară: каприз, greacă: καπρίτσιο, turcă: kaprisi, sârbă: каприц, macedoneană: каприц

a avea tragere de inimă a avea chef să facă ceva

Notă: Tragerea de inimă, în acest context, semnifică o atracție sufletescă ce ține de o anumită conjunctură.

a avea țâfna pusă a se supăra foarte ușor, a-și ieși repede din fire

Notă: Țâfna sau țâvna este denumirea populară a unei boli a găinilor, care se manifestă prin apariția unei excrescențe c
specific, ca și când ar vrea să-și desfunde nasul 4). Similitudinea, în acest caz, este una simptomatică, știut fiind că, în fa
scarpină cu gheara la nări . Acesta este un semn de irascibilitate firească.

a avea zilele numărate a se apropia de moarte; a fi foarte bătrân sau foarte grav bolnav

Notă: Aluzie la spusele Bibliei, cum că zilele omului sunt numărate chiar di-nainte de a se naște (Psalmul 139, versetul 16): ,,
şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.''

a băga (cuiva) sula-n coaste a face presiuni asupra cuiva; a-l şicana

Notă: Se spune adesea că această expresie ar proveni din limbile slave, unde sulă înseamnă lance, suliță, săgeată
asemănător. Da, dar latinii aveau cuvântul subula, care însemna sula cizmarului...[7]) De aceea, eu aș lansa o ipoteză mult
Boala de splină (însplinatul), care apare atunci când animalul a băut apă caldă stătută, se crede că se poate vindeca prin înț
partea stângă-spate, ca să răsufle. Și, dacă se nimerește splina, animalul scapă, dacă nu, moare... [8]) [9]) Un obicei barbar c
pentru om; ”lumea se cutremură” [10]), când vede așa ceva dar, neavând o alternativă salvatoare, speră într-o minune... Așa,
marcați, se pare, de ceea ce însemna sula-n coaste, că la acest spectacol trist participau de mici copii...

a băga de seamă a observa cu mare atenție, a fi foarte atent în ceea ce face

Notă: Expresia are, cred eu, o proveniență ușor denaturată. Pentru că cuvântul seamă provine, mai degrabă, din limba turcă
decât din limba maghiară, din cuvântul szám, care înseamnă număr 4). Și nu e greu să ne imaginăm că bietul român, cân
samă... Că a băga de seamă (popular, samă) și a băga în samă (sau, și mai vechi, în sam) e cam același lucru, având, înain
numărat... La origini, așa cum arătam ceva mai sus, acest socotit se referea la ceea ce avea sau realizase țăranul în cursul un

a băga la deavlă a lua aminte, a memora ceva

Notă: Deavla sau devla provine, se pare, din bulgărescul делва 4), care înseamnă borcan sau oală mare, din lut ars, de
omenesc). Așadar, a băga la deavlă/devlă/delvă ar însemna, mot á mot, să bagi în oală de toate, de-ale gurii, că prinde bine
la cap de toate, de-ale minții, că nu se știe când îți folosesc...

a băga (pe cineva) în boală a înspăimânta (pe cineva); a aţâta (pe cineva); a invidia (pe cineva); a aduce în pragu

Notă: Boala la care se face referire aici nu poate fi alta decât nebunia, deci o boală mintală; pentru că, în popor, mai există o
nebuniei.

a băga (pe cineva) în ceață a(-l) zăpăci, a(-l) deruta, făcându-l să nu mai priceapă nimic

Notă: E vorba aici, desigur, despre acea simptomaică ”ceață a minții”, specifică anumitor tulburări psihice.

a băga (pe cineva) în seamă a-l considera; a-l stima; a-l aprecia

Notă: A se vedea comentariul de la expresia a băga de seamă. Deosebirea ar fi că, cel în cauză este socotit (luat în calcu
contribuții sau alte asemenea merite.

a băga (pe cineva) în sperieţi a speria rău (pe cineva); a produce cuiva spaimă şi teamă

Notă: Aluzia se face, aici, la sperietură, denumirea populară a unei tulburări psihice datorate unei emoții puternice indusă d

a băga în pământ cu zile pe cineva a omorâ pe cineva (puțin câte puțin), fără să-ţi dai seama; a-i scurta zilele cu

Notă: A băga în pământ pe cineva înseamnă, desigur, a-l înmormânta, subînțelegându-se că el era mort cu acte-n regulă..
departe. Pentru că această expresie nu este echivalentă, totuși, cu a băga în pământ de viu (pe cineva), ci, mai degrabă, cu
a băga pe cineva la mijloc a lua în derâdere pe cineva (într-un grup); a-l pune într-o postură dificilă

Notă: Expresia este echivalentă cu a face bâză (de cineva), aluzia făcându-se la acel joc de copii numit bâză, când cel ce se
și cu o palmă trecută pe subsuoara brațului opus, trebuind să ghicească care dintre aceștia l-a lovit peste palmă. După ce
rămânând în mijlocul hărmălaiei astfel create, total descumpănit.

a bate apa-n piuă a insista în mod inutil; a munci fără rost; a repeta acelaşi lucru, în mod plictisitor, fără a realiza c

Notă: Piua era o instalație rudimentară, acționată cu ajutorul apei și folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână, într-un med
iar a bate apa în piuă înseamnă, de fapt, a lăsa piua sa meargă în gol, inutil, fără țesătură [11]). Piuarii au fost, probabil, cei ca
de ciocanele din lemn că ”bate apa-n piuă!”, era un semnal că piua trebuie alimentată cu țesătură sau că trebuie oprită.

a bate apropou' a face aluzie; a atenţiona în mod discret

Notă: Apropoul provine din limba franceză, din cuvântul à-propos, care înseamnă prezență de spirit, oportunitate sau pertin
progresistă, de pe vremea bonjuriștilor, a expresiei mult mai vechi a bate șaua să priceapă iapa.

a bate ca pe hoţii de cai a bate rău de tot, fără milă

Notă: Pe vremuri, calul era considerat a fi un bun foarte important în viața de zi cu zi a oricarei familii, o valoare care, o dată
hoții de cai aveau o imagine foarte proastă și, spre deosebire de hoții de rând, erau pedepsiți mult mai dur [13]).

a bate câmpii a vorbi aiurea, fără nicio logică; a vorbi ce nu trebuie; a devia de la subiect

Notă: Într-o transcriere mai exactă și mai apropiată de zilele noastre, expresia ar însemna a străbate câmpurile, adică a vagab
și la altceva, decât la muncă. Aceasta ar fi explicația expresiei echivalente din limba franceză [14]). Dacă ne gândim însă că
înțelesul de a pleca orbește, fără a ști încotro 4), atunci ar trebui să ne fie clar că această expresie nu poate fi, nici pe dep
campagne” [15]). E vorba aici, mai degrabă, de un fel de nebunie specifică românului dezorientat și supărat pe lume și p
orientată către o formă de totală libertate, cum este întinsul câmpiei.

a bate în lemn a alunga un presupus rău, a-l preveni; a te ruga, bătând în lemn, să nu se întâmple ceva

Notă: În încercarea firească de a se da o explicație cât mai plauzibilă acestei expresii, devenită deja superstiț
Credința mea însă este aceea că bătaia în lemn imită, de fapt, bătaia toacei, ca obicei creștin prin care se invocă ajutorul divin
picioarele lui Iisus Hristos, la răstiginirea sa pe muntele Golgota, iar sunetul toacei este considerat a fi o rugăciune, ”un mijloc d

a bate la cap (pe cineva) a insista; a cicăli

Notă: Vorbele insistente și cicălitoare provoacă dureri de cap. Bătaia la cap se simte, așadar, din interior, îți zvâcnesc tâmp

a bate la ochi a fi mai mult decât evident; a frapa

Notă: Expresia face referire, desigur, la atragerea privirii asupra unor lucruri ieșite din comun sau provocatoare, izbitoare ve

a bate la toate porţile a se adresa tuturor, solicitând sprijin, ajutor într-o împrejurare grea

Notă: Expresia face aluzie la îndemnul biblic: ”Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide” (Evanghelia
puțină osteneală, s-ar putea rezolva cam orice. Că nu cred că e vorba aici de-un îndemn la cerșit!

a bate măr a bate foarte tare pe cineva

Notă: Aluzie la faptul, unanim cunoscut, că mărul bătut se înmoaie și nu mai e bun de nimic, întrând în putrefacție.

a bate palma a încheia un târg

Notă: Expresia este derivată, argotic, din strângerea de mână, ce vine de pe vremea vechilor greci, și, inițial, se crede că a în
armă [18]).

a bea la botu' calului a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare, la repezeală

Notă: Pe vremuri, calul era principalul mijloc de transport și, de aceea, unele hanuri erau special amenajate pentru primirea
calul până la tejghea, de unde era preluat, apoi, de unul din ajutoarele hangiului; alteori, dacă era grăbit, călărețul lega calu
servea acolo, lângă cal [19]). Că, altfel, hoții de cai, își făceau datoria...

a bea plosca a peți o fată; a accepta o cerere în căsătorie, prin intermediari (de regulă, rude sau prieteni de-ai

Notă: Obiceiul de a bea plosca presupunea, la Șerbănești, ca tânărul care dorea să se căsătorească, împreună cu părinții și
mod oficial, aducâd cu ei o ploscă de vin pentru a o cere în căsătorie. Dacă aceștia și cu fata acceptau cererea, atunci se bea
a beli ochii a deschide ochii bine; a privi cu atenţie; a lua seama

Notă: În limba slavă, bĕliti însemna a albi, deci a beli ochii ar însemna a face să se vadă albul ochiului, cu alte cuvinte, a face

a căcărisi-o a o încurca rău de tot; a nu mai şti ce trebuie făcut pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă

Notă: Căcărisirea este un termen argotic, având înțelesul de diaree. Expresia face, așadar, aluzie la situația neplăcută, când t

a cădea ceru' pe cineva a fi deosebit de supărat, urmare a unui şoc emoţional puternic negativ

Notă: Expresia aceasta are origini foarte vechi, ea existând atât la greci, cât și la latini. Teama din-aintea furtunii, când norii ne
l-a emoționat, dintotdeauna, pe om. Se spune că, înainte de furtună, dacii aruncau cu săgeți împotriva cerului, amenințându-l..

a călca alături a fi necinstit, incorect sau imoral; a se abate de la normele de conduită stabilite; a comite infidelit

Notă: La bătrânețe, în special, a călca în lături sau alături (la propriu!) înseamnă a te dezechilibra, de la o amețeală sau d
manifestă, de regulă, doar pe plan psihic printr-o abatere necontrolată de la moralitate.

a călca cu stângul a porni prost la o acțiune, a începe ceva greșit sau în mod ghinionist

Notă: Exista, pe vremuri, o superstiție, conform căreia, scularea din pat sau plecarea la drum trebuie să se facă cu picioru
piciorul stâng, nu-i va merge bine [23]) toată ziua.

a călca în străchini a fi stângaci; a face gafe; a merge într-un fel ciudat, neatent

Notă: Pe vremuri, toți membrii familie mâncau dintr-o singură strachină, ce era umplută din nou, din când în când, dacă m
așezată alături de oală, lângă vatră, și cu o lingură mare de lemn se făcea plinul... Dar frica și grija mare, până se termina
flămând să nu calce cumva în strachina cu ciorbă fierbinte, că n-ar mai fi fost vorba de strachină și nici de ciorbă, dar acesta ră

a călca pe bec a greşi ceva prin comportament sau din neatenție; a întâmpina o situație delicată, neașteptată

Notă: Expresia provine dintr-o adaptare, nu tocmai potrivită, a expresiei franțuzești ”tomber sur un bec de gaz” (în traducere m
limbajul francezilor de pe vremea când străzile erau luminate cu felinare ce foloseau gaz lampant. Numai că, în limbajul inter
cauză a căpătat înțelesul de a o nimeri prost sau a cădea în mâna poliției [24]). Asemănarea gardistului (sergentului de st
fereau de lumina felinarelor, pentru a nu fi văzuți, așa cum se fereau de polițiști. Preluarea, în românește, s-a făcut, cumva, î
franțuzească, ar avea înțelesul, unanim cunoscut, de cioc și, ca urmare, a cădea pe bec fost echivalat cu ”a se lovi la mutră
mai făcut o ”corecție” și, din a cădea pe bec s-a ajuns la a călca pe bec, că și becul devenea bec electric, nu mai era
academicianul Alexandru Graur 24) nu se prea potrivește nici cu înțelesul actual, care este cam același cu cel franțuzesc...
bună bucată de vreme, neobişnuiţi cu noua invenţie de iluminat stradal, francezii neatenți, distrați sau băuți se loveau de s
unde expresia de „a cădea pe bec“ [25]). Și să apari a doua zi cu cucuie la cap sau în alte părți ale corpului era puțin jenant!

a călca strâmb a fi necinstit, incorect sau imoral; a se abate de la normele de conduita stabilite

Notă: Călcatul strâmb, în limbajul popular, este echivalent cu un derapaj fizic soldat cu o luxație sau o entorsă. Derapajul mora

a căsca gura la cineva a se uita şi asculta uimit la spusele cuiva, deşi nu înțelege aproape nimic, da
fi mirat, buimăcit sau înșelat în așteptările sale

Notă: A-și ține respirația sau a i se tăia respirația sunt expresii oarecum înrudite cu a căsca gura, ambele implicând respirația

a căuta (cuiva) în coarne a răsfăţa (pe cineva)

Notă: Expresia este o creație a crescătorilor de vite, care au observat plăcerea pe care o au unele animale cornute, mai ales
adică de a fi scărpinate cu mâna la rădăcina coarnelor sau după coarne [26]).

a căuta ziua de ieri a căuta ceva ce nu există, ce nu mai poate fi găsit; a umbla aiurea

Notă: Înțelepciunea populară spune că timpul care a trecut nu se mai întoarce, așadar a căuta ziua de ieri, aflată deja în trecu

a căuta-o cu lumânarea a fi neastâpărat; a căuta cu orice preţ ceartă

Notă: Pe vremuri, când pe sub pat se putea intra de-a bușilea, copiii neastâmpărați își găseau de joacă până prin fun
improvizată, o căutau până în fundul subpatului, unde (evident) nu era destulă lumină, pentru a putea găsi ceva. Și-atunci,
aprindă o lumânare să intre sub pat, ca să își caute ce nu găseau. Existând riscul să dea foc la casă, asemenea tentație a cop
vedeau. O spun din propriile amintiri!

a ciuli urechile a asculta cu mare atenţie

Notă: Expresia face aluzie la abilitățile animalelor de a-și mișca urechile pentru a capta mai bine sunetele, încordându-și, astfe
a cocoşa în bătaie (pe cineva) a bate foarte rău (pe cineva)

Notă: Ca și la animale, pentru a nu primi lovituri cauzatoare de moarte, bătaia ”corectivă” se aplica pe spainare, de unde și pr
exagerată pe spinare, înseamnă însă riscul de fractură de coloană vertebrală, deci o cocoașă pe viață.

a cunoaşte (pe cineva) ca pe un cal breaz a cunoaşte foarte bine (pe cineva)

Notă: Calul breaz era, în comunitatea sătească, un fel de etalon al celebrității. Că un cal breaz însemna un cal mai deosebit, a
o dungă albă pe bot 4).

a da apă la moară (cuiva) a încuraja o faptă rea; a întărâta; a aţâţa; a ajuta (în sensul rău); a-l provoca

Notă: Expresia face aluzie la morile cu apă. Pentru ca moara să funcţioneze, un fir de apă este deviat din râu şi direcţionat că
merge spre roata morii poate fi oprită, pentru a proteja mecanismele de acționare a morii [27]).

a da bătăi de cap a nu găsi prea uşor soluţia potrivită

Notă: Bătaia de cap trebuie înțeleasă aici ca o frământare a minții.

a da bâţu-n cineva a-l apuca tremuratul (de frică sau de boală)

Notă: Bâțul, bâțâitul sau bâțâiala sunt denumirile populare ale bolii numită tremor, specifică atât omului cât și animalelor, b
rapidă și repetată a corpului sau a unei părți a acestuia 4).

a da bir cu fugiţii a se da înapoi când dă de greu; a se retrage din faţa dificultăţilor

Notă: Expresia aceasta face referire la prima formă de evaziune fiscală, la care s-au gândit țăranii, imediat după ce li se
omenești. Și nu are legătură aceasta doar cu migrarea lor din Țara Românească în Moldova și invers, ori din Oltenia aflată s
de plata dărilor către stat, ci, pur și simplu, cu mutarea lor, a țăranilor, dintr-un sat în altul, pentru a li se pierde urma. Cea ma
Anton Radu Iordache, care intervievat fiind, prin 1935, de către romanistul german Ernst Gemillscheg, spunea: ”...când venea
când îi punea la bir aicia, iel fărâma buordeiu și sä ducea noaptea în altă comună, ca să nu mai plătească biru, până când s-
ie datoria aceia pă care i a-puca în cătunul Jarcaleț, acolo tuot aia trebuia să plătească. Și s-a stabilit fiecare, unde s-a găsât,

a da brânci cuiva a-l împinge; a-l înghesui

Notă: Brânci înseamnă, cu referire la animale, copite sau labe (a merge pe brânci = a merge în patru labe), cuvânt ce provin
expresia face aluzie la năravul anumitor animale de a lovi cu copita, adică o împingere puțin mai dureroasă dar tot cu înțelesul

a da buzna a năvăli; a se repezi să intre sau să iasă

Notă: Originea cuvântului buzna ar putea fi pusă în legătură cu bulgărescul пусна (pusna = a slobozi, a elibera).

a da casa cu curu-n sus a răscoli peste tot, căutând ceva; a muta lucrurile din casă dintr-un loc într-altul

Notă: A pune un lucru cu curu-n sus, înseamnă, în limbajul popular, a-l pune invers decât ar fi normal, pe dos sau într-o pozi
ne gândim, de fapt, la lucrurile din casă...

a da casa peste cap a răscoli peste tot, căutând ceva; a muta lucrurile din casă dintr-un loc într-altul, fără a

Notă: Când se dă cineva (la propriu) peste cap, se spune că face tumba, o rostogolire cu capul înainte, în timpul căreia i se
el. Deci cam la o astfel de răsturnare și răvășire a unei ordini firești face referire această expresie.

a da cu bâta-n baltă a gafa; a vorbi ce nu se cuvine

Notă: Expresia este, se pare, o aluzie la toiagul lui Moise, care, conform Bibliei, când a lovit apele râului cu toiagul, acestea s
a-l convinge pe Faraon să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui (Exodul 7). Așadar, a încerca să reproduci o minune du
Și, de aceea, cred eu, în mod batjocoritor, toiagul a devenit bâtă iar râul - baltă...

a da cu cărțile [30]) a ghici viitorul (cuiva) cu ajutorul cărților de joc; a spune (cuiva) norocul; a ghici în cărți

Notă: Expresia a apărut, se pare, prin analogie cu obiceiul mai vechi de "a da în bobi" pentru a ghici viitorul, ori de câte or
probleme personale importante. În ambele cazuri, verbul a da are înțelesul de a ghici și, de asemenea, acest ghicit este însoțit

a da cu clanța a vorbi mult, întruna (și despre lucruri mărunte, de nimic)

Notă: Clanța este un sinonim peiorativ pentru gură, derivând din interjecția clanț, specific românească. Când cineva nu est
gură, ci clanță, pentru că nu o folosește cum trebuie și când trebuie, el ar folosi-o, chipurile, doar pentru a-și clănțăni dinții... D
pricepe la vorbe ci doar la clănțănit, adică să emită sunetete lipsite de valoare ori vorbe goale, lipsite de conținut.

a da cu gura a vorbi mai mult decât a face dar a-i îndemna pe alţii sau a le da sfaturi
 Notă: Expresia aceasta pare a fi antonima lui a da cu clanța; adică, cel care dă cu gura chiar are priceperea de a vorbi, dar
analogie cu a da cu bâta, știut fiind că și vorbele dor...

a da cu nuca-n perete a face gafe; a vorbi ce nu trebuie

Notă: Înțelesul, inițial, al acestei expresii a fost acela de a face o greșeală copilărească, pardonabilă. Că, pe vremea când săr
singure coaja cea verde, semn că s-au copt, că erau râvnite și jumulite de copiii nerăbdători și flămânzi. Numai că acea coa
repetate de o suprafață tare. Și copiii găseau, atunci, ca țintă sigură și eficientă, peretele exterior al unei case (că garduri n
această nesocotință copilărească, ce poate fi luată ca un joc trăznit, s-a ajuns, mai târziu, la o generalizare la tot ce înseamnă
expresie ar fi echivalentă cu a se potrivi ca nuca în perete, expresie despre care eu cred însă că ar putea avea un alt înțeles, a

a da cu vorba de cineva a intra în legătură directă cu cineva; a întâlni pe cineva și-al înștiința despre ceva

Notă: Expresia este o combinație lingvistică strălucită a altor două expresii populare: a da de cineva (a-l găsi) și a intra în v
ceva).

a da cuiva la moacă a lovi pe cineva cu pumnii peste faţă sau la cap

Notă: De fapt, expresia inițială trebuie să fi fost a arde pe cineva c-o moacă la cap, știut fiind că moaca este, de fapt o bâtă lu
este invocată destul de des în folclorul popular: Bate-mă, doamne, cu bâta, Nu mă bate cu urâta!. De aceea, cred că, prin d
cuiva la moacă, cuvântul moacă fiind, astfel, asemuit cu capul sau fața victimei, care era, de fapt, ținta acelei bătăi ucigașe, so

a da (cuiva) papucii a da (pe cineva) afară, a-l obliga să plece; a se despărţi, în mod voit şi rapid, de cineva

Notă: Expresia provine dintr-un obicei musulman, unde poligamia încă nu este prohibită expres de lege, prin care a da pa
bărbatului [31]).

a da de belea a da de necaz; a intra într-o încurcătură; a o păţi rău

Notă: Expresia provine din limba turcă, unde belâ înseamnă catastrofă, nenorocire dar și bici (gârbaci)...

a da de bucluc a avea necazuri, a se confrunta cu o situație complicată și neplăcută

Notă: Expresia provine, se pare, din limba turcă, unde bokluk înseamnă naiba, adică expresia este echivalentă cu a da de nai

a da de cap (la ceva) a găsi rezolvarea, a ajunge la o soluție; a descurca lucrurile

Notă: Este vorba aici despre o aluzie la zăbava de a găsi capătul unui fir încurcat și de a-l recupera cu bine, fără a-l rupe, că
fiind că orice nadă era considerată un defect și un risc în plus de a se mai rupe o dată firul, în timpul trecerii nodului prin spată

a da de furcă a crea probleme cuiva

Notă: Expresia a devenit, în timp, o locuțiune verbală ce face referire la însemnătatea pe care a avut-o odinioară furca de tors
timp și pricepere.

a da de gol a dezvălui, fără să vrea, un anume secret; a deconspira

Notă: Gol, în acest context, are semnificația de despuiat, în pielea goală; adică, expresia face referire la situația jenantă, de a

a da din câte a nu mai şti ce să facă; a se agita; a face eforturi pentru a ieși dintr-o situație neprevăzută

Notă: Din câte, în acest context, are înțelesul, mai vechi, acela de din răsputeri 4). Așadar, a da din câte ar însemna, de fapt,
rezolva grabnic o situație oarecum neprevăzută. Pentru că expresia se continuă, de regulă, cu o lămurire (Ex.: Dam din
mâncarea).

a da din clanță a vorbi mult și, în general, când nu trebuie

Notă: V. expresia a da cu clanța.

a da din coate a-şi face loc prin orice mijloace; a parveni

Notă: A da din coate într-o aglomerație, pentru a-ți face loc, este un impuls uman firesc, semn al intensificării unei agresivi
făcut, practic, pe nesimțite...

a da din colţ în colţ a se zbate pentru a ieși dintr-o încurcătură, dintr-un blocaj

Notă: Expresia face aluzie la comportamentul firesc al vietăților închise, cărora li se ia libertatea: singura lor grijă devine, deod
fiecare colțișor al blestematei îngrădiri.

a da din una-n alta a trece de la o vorbă la alta; a da dintr-un rău într-un rău şi mai mare
 Notă: Expresia face referire la o alternanță a subiectului în discuție sau a unei stări de fapt.

a da ghes a îmbrânci pe cineva; a da năvală peste cineva

Notă: Cuvântul ghes provine, se pare, din maghiarul gyűszű (degetar), aluzia fiind aceea că, prin intermediul acestuia că,
împunsături, așa și un ghes ar însemna, prin analogie, o împingere prin care să-ți protejezi propriul corp. Prin urmare, expresia

a da iaca-cui (pe cineva) a(-l) drăcui; a-l înjura

Notă: Iaca-cui este una dintre denumirile, pe ocolite, ale lui dracu, o formă de inventivitate fonetico-ritmică a poporului româ

a da iama a năvăli cu scop distrugător, a se năpusti; a distruge

Notă: În mitologia indiană Yama este zeul morții și stăpânul sufletelor celor decedați [34]). Așadar, expresia aceasta are o a
română din tradiția țigănească.

a da în gât (pe cineva) a-l pârâ; a-l denunța

Notă: Expresie argotică însemnând a spune ceva scandalos, ce-ți stă în gât de mult timp, dar te-ai abținut până acum.

a da în mintea copiilor (despre adulți) a se prosti, a se copilări

Notă: Se spune atunci când te comporți ca un copil, în mod voit, deși ești om matur.

a da înapoi a nu mai recunoaşte ce-a zis sau ce-a promis

Notă: Este vorba aici de o retragere nefirească dintr-o acțiune sau de o schimbare neînțeleasă de atitudine.

a da înapoi ca racul a-i merge rău, a nu mai progresa

Notă: Expresie metaforică, racul fiind simbolul mersului înapoi și în lateral, adică niciodată înainte.

a da la boboci a vomita

Notă: Expresia este o pildă ironică cu referire la cei care vomită în mijlocul ogrăzii, după o beție, insinunând că, de fapt, acești

a da milităria jos din pod a pune la respect pe cineva; a face ordine într-o anumită problemă; a schi
adesea, agresive și făcând uz de multă strictețe

Notă: Expresia provine, se pare, din perioada postbelică. Odată întorși de front, cei care mai scăpau cu zile, veneau îmbrăca
de unde?! Și, pentru a-și lăsa în urmă suferința și strictețea militară, urcau aceste haine în pod, în lada cu vechituri și amin
cineva de-al casei nu era prea ascultător, atunci cel ce fusese pe front începea să se dea războinic, amenințând, mai în g
poduri [35]).

a da-ndărăt a-și retrage o promisiune făcută; a nu mai recunoaște ceva; a regresa

Notă: V. a da înapoi. Cuvântul îndărăt este de origine latină, și ar fi mai vechi, așadar, decât înapoi, provenind din neatestat

a da-o-n bară a greşi într-o anume acţiune; a rata o ocazie

Notă: Expresia provine din lumea sportului, unde a da în bară cu mingea înseamnă a rata o acțiune, o ocazie de a marca.

a da ortu' popii a muri

Notă: Expresia face trimitere la un obicei preluat de la vechii greci, de a face plata obișnuită pentru slujba religioasă la o înmo
ortul fiind o monedă ce valora cât a patra parte dintr-un leu vechi 4).

a da pe la cineva a-i face o scurtă vizită, în treacăt; a trece, inopinat, pe la cineva

Notă: Expresia completă, după cum se subânțelege, ar trebui să fie a da o raită (pe la cineva).

a da pe sub mână a da (ceva) pe ascuns, clandestin

Notă: Expresia face aluzie, probabil, la acele prime spectacole de iluzionism, care foloseau mâneca sau dosul palmei ca ascu

a da peste cap (pe cineva) a bulversa; a deruta; a contraria

Notă: Popular, datul peste cap înseamnă, de fapt, o rostogolire peste cap, o tumbă. Ori, cine a făcut tumbe vreodată, știe
adecvată dar, și așa, după aceste rostogoliri, ai amețeli, simți un gol în stomac și-ți trebuie câteva momente bune ca să-ți revii.
a da sfoară în ţară a răspândi o veste, un zvon; a da de ştire

Notă: Expresia originală era "a da șfară în ţară", șfara fiind un fum gros şi înecăcios rezultat prin arderea grăsimilor animale, î
importante se comunicau prin focuri de strajă, focuri întreţinute cu lumânări de șfară; mai aproape de zilele noastre, arh
asemănării fonetice, cu cuvâtul sfoară, mult mai cunoscut şi de actualitate, însă fără nicio legătură cu înţelesul iniţial al termen

a da soarele devale a apune soarele

Notă: În mișcarea sa de rotație în jurul propriei axe, de la est spre vest, pământul pe care trăim dă senzația iluzorie că soarele
răsare, și că, spre apus, începe să coboare, adică să dea devale.

a da ţeapă (cuiva) a păcăli, a înşela, a escroca

Notă: Expresia face o aluzie persiflantă la faptul că înșelătoria, pe vremea lui Vlad Țepeș, era pedepsită cu trasul în țeap
chipurile, ei țeapa, doar așa ca să-ți dea cu sâc...

a da un ban să stai în faţă a-ţi plăti privilegiile; a te sacrifica pentru un avantaj

Notă: Expresia, de dată mai recentă, scoate în evidență, de fapt, un mod de a fi: plătesc, dar vreau să mă simt bine și să fiu re

a da-n brânci a munci din greu şi conştincios

Notă: Expresia provine de la asemănarea cu boul care trage la jug din greu până cade în genunchi, brâncii fiind această potic
tracţiune.

a deschide uşa cu capul a mitui (pe cineva); a-i căra cuiva plocoane pentru a obţine un favor

Notă: Având ambele mâini ocupate cu paporniţe şi daruri de tot felul, nu-i mai rămâne, celui în cauză, decât să deschidă uşa c

a dezgropa morţii a aduce în discuție lucruri mai vechi, fără legătură cu obiectul unei dispute 4)

Notă: Expresia ne avizează, se pare, că dezgropatul morților este un obicei barbar ce trebuie evitat, indiferent sub ce pretext
cimitire?

a dispărea ca măgarul în ceaţă a dispărea brusc dintr-un grup, fără să anunţi

Notă: S-a dovedit că măgarii au o memorie incredibilă, ei putând recunoaște, de pildă, zone în care au fost cu 25 de ani în
umezeala, blana lor nefiind impermeabilă [38]). Așa se face că, pe timp de ceață, ciobanul trebuie să fie foarte atent la măgaru
de povară, se poate desprinde din turma de oi, fără a fi observat, în căutarea unui adăpost, bazându-se pe cunoașterea zonei

a dormi iepureşte a dormi cu grijă sau frică, trezindu-se la cel mai mic zgomot

Notă: Scriitorul Ionel Pop, un mare iubitor al naturii, spunea într-una din multele sale povestioare dedicate naturii, păsărilor
deschiși, cum se crede!), dar iepurele este un animal șiret. El, și în somn fiind, aude, de departe și de îndată, pașii celui c
deschiși, privind atent ce se întâmplă. Șiretlicul constă în faptul că el știe că blana lui are o asemenea culoare încât se pierde
cele mai multe ori, dușmanul trece pe lângă el fără să-l observe. Deci iepurele nu e mai fricos decât alte animale sălbatice și n

a drege busuiocul a încerca să repari o gafă (a ta sau a altcuiva)

Notă: În încercare mea de a afla care ar fi originile acestei expresii, am găsit, deocamdată, două explicații plauzibile: 1. Ar fi v
aromă și conservant, vinurile care încep să se acrească sau care au miros de butoi [39]); 2. Ar fi vorba de buchetul de busuioc
credința populară, ruperea acestui buchet (stiblă) în timpul ceremoniei nunții, însemna semn rău [40]).

a duce cu preşul (pe cineva) a minţi, a înşela, a duce în eroare, a purta cu vorba, a face promisiuni nereal

Notă: A duce înseamnă, printre altele, și a păcăli. Iar preșul despre care este vorba aici nu poate fi decât preșul de la ușă,
devenea un mijloc foarte la îndemână de a-și induce în eroare vecinii, etalându-l ca pe un bun de mare preț, doar așa, ca o co
are nimeni...

a duce cu zăhărelul (pe cineva) a ademeni cu promisiuni sau cu vorbe amăgitoare, a amăgi, a duce cu vorba

Notă: Zăhărelul, cu înțelesul general de dulciuri pe bază de zahăr, este, pentru dresorii de animale, o alternativă a biciului. C
apreciată, doar teama de bici mai răzbește. Așa și omul, de multe ori, dintr-o teamă adesea imaginară (aceea a biciului nevăzu

a duce (pe cineva) cu vorba a amăgi (pe cineva); a amâna mereu; a păcăli; a minți

Notă: Pentru a păcăli pe cineva de mai multe ori și a încerca să fii, din ce în ce, cât mai convingător, trebuie să ai, desigur, vor

a face (ceva) d-a-n pulea a face (ceva important) în mod necorespunzător sau total greşit

Notă: Expresie vulgară, care nu a intrat încă în dicționarele oficiale, o formă de miștocăreală obscenă pentru un lucru care nu
a face (ceva) de-a moaca a face ceva de mântuială, în silă, fără tragere de inimă

Notă: Moacă este un epitet dat unei persoane încete, leneșe 4). Ca urmare, a face un lucru de-a moaca ar însemna a face ce

a face (ceva) de ochii lumii a face (ceva) de formă, pentru a salva aparențele și a face o impresie bună

Notă: În acest context, ochii lumii sunt cei ai criticului și ai judecătorului, deopotrivă; ei sunt de temut dar nu pot fi evitați.

a face (ceva) până la loc comanda a face ceva în mod repetitiv și, adesea, absurd, până te saturi

Notă: În armată, ”la loc comanda!” este un ordin folosit pentru revenirea asupra unei dispoziții, o anulare. Deci, până la ac
după aceea, se revine la activitatea anterioară.

a face (pe cineva) albie de porci a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva)

Notă: Albia de porci este, de fapt, trocul (troaca) din care aceștia mănâncă. Această albie este un simbol cunoscut și recuno
rău cel în cauză, victimă a batjocurii, când se spune că a fost făcut albie de porci.

a face (pe cineva) cu ou şi oţet a-l ocărâ, a-l mustra

Notă: Expresia face trimitere la acele ciorbe care se dreg, în final, cu ou și oțet, după gust. Adică supăratul bucătar și-a fă
aranjat-o definitiv, după bunul său plac. Sinistră metaforă!

a face (pe cineva) de râs a ponegri; a dezamăgi; a umili; a ridiculiza; a păta imaginea

Notă: Te poți face și singur de râs, fără să vrei, dar a face pe cineva de râs este, în general, o facere cu intenție, care depășeș

a face (pe cineva) în toate felurile a insulta cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva)

Notă: Cu alte cuvinte, expresia ar însemna a-i adresa cuiva toate injuriile posibile, după șablonul lingvistic: ”a-l face prost”, ”a-

a face bani din piatră seacă a şti cum să facă banii din orice

Notă: Expresia face refeire la un har al unora de a face banii ușor, har care nu presupune, întotdeauna, prea multă muncă da
imposibilități de fertilitate (piatră seacă = piatră fără umezeală).

a face ca trenul a fi furios tare, urlând şi ţipând

Notă: Imaginea acceleratului din poezia cu același nume a lui Topârceanu, care apărea ca un ”Fulger negru… trăsnet lu
asemănarea cu omul mânios, mai ales că poezia în cauză vine cam din perioada când trenul abia ce își făcuse apariția, ca o
că, dacă stai prea aproape de trenul aflat în mers, ”valvârtejul” lui te ia pe sus și nu mai ai scăpare...

a face capu' călindar a ameţi pe cineva cu vorbăria; a repeta cuiva în mod insistent un lucru; a năuci

Notă: În decursul secolului al XIX-lea, apăreau, anual, niște calendare tip almanah, care pe lângă partea strict calendaristică
domenii ale științei, povestiri, glume etc. Aceste almanahuri se numeau, la acea vreme, calendare sau (popular) călindare
enciclopedie, conținând însă și multe lucruri greu de priceput și de asimilat. De aici, asemănarea cu zăpăceala de cap prov
fără a se face plăcut înțeles.

a face (ceva) de mântuială a face (ceva) repede şi fără plăcere, cu superficialitate; a nu duce treaba până la capă

Notă: Mântuiala și mântuirea sunt două paronime ale limbii române, fiind foarte diferite ca înțeles, deși sunt asemănătoare f
prost, pe grabă și superficial, mântuirea se referă la salvarea, dintr-o primejdie, la eliberarea sufletelor din robia păcatului ş
cuvânt derivat din același verb, a mântui, ca și cuvântul mântuire, însemnând bun sfârșit, izbăvire 4). Adică aceste cuvinte a
această expresie, inițial, era un fel de rugăciune și de îndemn de a duce la bun sfârșit un angajament luat, o acțiune etc.
până la urmă, de cele mai multe ori, lucurile se terminau prost (nu se făceau de mântuire!) și, ca urmare, vorba aceasta a de
neseriozitate. În aceste circumstanțe, mântuirea devenea (tot ironic!) mântuială, o paronimie salvatoare, promovată, evident
celor două cuvinte...

a face ceva în doru' lelii a face ceva de mântuială, în silă, anapoda; într-o doară, la întâmplare, fără un scop pre

Notă: E lesne de-nțeles că dacă cineva, tânăr fiind, face ceva cu gândul dus la lelea (mândra sau iubita) lui, rămasă acasă sa
pe măsură. Că nu degeaba versurile populare spun că ”Dorul mândrii când m-ajunge,/ Stau în loc și-ncep a plânge” sau ”
bună de ducă”...

a face (cuiva) capu' mare a-i vorbi continuu, încercând să-l convingi asupra unei idei; a cicăli

Notă: Este vorba aici de o continuare, figurativ vorbind, a expresiei a bate la cap pe cineva, până îi faci capul mare... Pentru
simți că-ți pleznește capul.

a face (cuiva) figura a face (cuiva) o farsă sau o surpriză neplăcută; a-și arăta adevărata față; a dezamăgi
 Notă: Figura, în acest context, se referă la fața cuiva, la mutră, în sensul că ceea ce s-a întâmplat între cei doi l-a determinat p

a face cum îl taie capul a face ce vrea, fără a ţine seama de spusele altuia; a face cum a gândit el atun

Notă: A te tăia capul, în această expresie, are înțelesul de cum te duce mintea, adică după înțelegerea și pricepe

a face curte (cuiva) a fi îndrăgostit de cineva; a-i face declaraţii de dragoste, a curta

Notă: Expresia este o traducere, mot-à-mot, a expresiei franțuzești faire la cour (à quelqu'un) și face trimitere, de fapt, la ob
anturajul regelui dar și cei care doar se învârteau prin preajma acestuia erau preocupați de a avea acea atitudine curtezană, d
avea musai scopul de împărți același pat cu acesta ci, mai degrabă, acela de a obține diverse favoruri. De atunci și de aici, a
ci peste tot unde o persoană caută să se facă bine-văzută de către o alta și de a obține niște favoruri din partea persoanei curt

a face feţe-feţe a se schimba la faţă din cauza unei spaime sau emoţii puternice

Notă: Se crede că, atunci când cineva începe să se teamă și să aibă emoții puternice, i se schimbă rapid culoarea feței, făcân

a face gât a se răţoi, a se împotrivi, a nu-i conveni; a face scandal

Notă: Aluzie la faptul că vorba și tonalitatea ei vin din gât.

a face inimă rea a supăra, a necăji, a ironiza (pe cineva)

Notă: Inima rea este o vorbă din popor, un fel de boală, care s-ar traduce printr-o acumulare de suferințe sufletești și tristețe

a face mişto (de cineva) a ironiza (pe cineva); a lua în derâdere

Notă: Expresia este una argotică, cuvântul mișto provenind din limba țigănească, unde înseamnă bine. Originea expresie prov
ca replică la întrebarea: Ce mai faci? Răspunsul la această întrebare este unul rimat, care seamănă a bășcălie: Bine și mișto
aud și despre tine (în țigănește)... Dar asta numai dacă te prinzi, dacă știi ceva țigănește, altfel, rămâne doar înțelesul că ești l

a face nazuri a fi mofturos, a se comporta ca un om răsfățat

Notă: Cuvântul naz provine din limba turcă, însemnând fandoseală, înfumurare, pretenție. Prin folosirea pluralului nazuri, expr

a face o laie a nu face nimic; a nu rezolva nimic; a eșua

Notă: Expresia este una argotică iar o laie înseamnă o ceată de țigani (lăieți). Și ce poate face o laie de țigani? Nimic, evide

a face pe dracu-n patru a-și da toată silința, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitățile pentru

Notă: Credința populară este că oriunde sunt cruci, oriunde e închipuit semnul crucii, dracul fuge. Așadar, prin rugăciuni repe
fi învins. De ce în patru? Se face, probabil, aluzie la cele patru regiuni definite de răscrucea celor două linii de semnifică s
pristolnicului se regăsesc, de asemenea, cele patru zone, ca rezultat al crucii înscrise într-un pătrat, fiecare dintre acest
Mântuitorului: IS (Iisus), HR (Hristos), NI și KA (Nika însemnând, în grecește, biruitorul).

a face pe niznaiul a se preface că nu ştie nimic sau că nu îi place ceva

Notă: Expresia provine de pe vremea ocupației rusești din 1828 – 1834, când militarii armatei de ocuție, în dialogul cu român
în sensul că nu înțelegeau românește, dând impresia însă că doar se prefac). Într-o rămânească pură, există o expresie simila

a face peri albi cuiva a-i provoca mari necazuri, a-l albi

Notă: V. expresia a albi pe cineva.

a face poștă (ceva sau pe cineva) a transfera (ceva sau pe cineva) de la unul la altul spre folosință în c

Notă: Expresia face aluzie la vechiile stații de poștă, care asigurau, cai, poștalioane și vizitii de schimb.

a face safteaua cuiva a încerca primul un bun de-al altcuiva; a începe vânzarea, a vinde prima marfă

Notă: Expresia a fost adusă în România, se pare, de către negustorii macedoneni și susțin acest lucru bazându-mă pe etimo
safte, iar macedonenii o preluaseră de la greci (seftés) și aceștia de la turci (siftah) [43]).

a face teoria chibritului a face demonstratii inutile; a explica lucruri lipsite de interes

Notă: Potrivit lui Mircea Vulcănescu, expresia provine din lumea elitistă a începutului de veac XX și se datorează filozofului N
despre problema individului, ca drept răspuns, el a luat de pe masă o cutie de chibrituri şi deschizând‐o, a început s
chibrituri. Dacă luăm din ea un singur chibrit, de pildă…” Și, tot așa ”teoretizarea despre chibrit” a durat mai bine d-un sfert de

a face toţi banii (despre ceva) a merita banii daţi, a fi mulţumit de tranzacţia făcută; a avea o mulțumire dep
 Notă: Expresia face referire, de multe ori, la tot ce o valoare subiectivă marcantă (nu neapărat bani).

a face umbră pământului degeaba a nu fi în stare de nimic; a nu lăsa nimic în urma ta; a fi leneș și nepr

Notă: A face umbră pământului este tot o expresie populară, care înseamnă a trăi [45]). Așadar, expresia în cauză

a face zile fripte cuiva a-l teroriza; a-l tracasa; a-l asupri; a suferi în tăcere

Notă: Expresia se referă de fapt, la o suferință sufletească de durată, de ordinul zilelor, când cel în cauză simte că cineva îl

a fi afumat bine a fi vizibil de beat

Notă: Expresia provine de pe vremea când în cârciumi se fuma și fumul de țigară se făcea gros de să-l tai cu cuțitul. Adică cu
și, când ajungeai acasă, se simțea de departe că ești afumat bine, adică beat de-a binelea. Că doar nu stăteai la cârciumă doa

a fi altă mâncare de peşte a fi cu totul altceva, un alt concept

Notă: Peștele este simbolul creștinismului și, ca urmare, altă mâncare de pește ar însemna, de fapt, un alt concept, o abatere

a fi apă de ploaie a fi ceva trecător, fără consistenţă şi consecvenţă; a nu avea nicio valoare

Notă: Pe de o parte, apa de ploaie este ceva trecător, care vine și se duce repede la vale sau intră în pământ; pe de altă part
utilitatea ei este una incontestabilă.

a fi arătat cu deştiu' a fi depistat ca fiind vinovat; a te face de rușine; a deveni cineva cunoscut

Notă: Expresia este rezultatul unui gest de „argumentare optică” [47]), un gest urât catalogat, în zilele noastre.

a fi bătut în cap a fi prost; a fi îndobitocit de loviturile primite în cap; a înțelege greu

Notă: După cum se știe, capul adăpostește, în cutia craniană, creierul – organ al gândirii și al conștinței la om, ccel are este
central și al memorie. Dacă cineva este lovit grav la cap,creierul poate fi afectat și, atunci, funcțiile sale sunt paralizate.

a fi belea pe capu' cuiva a deveni povară pentru cineva; a fi o pacoste greu de suportat

Notă: Cuvântul belea vine din limba turcă, unde belâ înseamnă dezastru, calamitate dar și bici. Așadar, oricare dintre înțele
cuiva, nu semnifică decât ceva rău, greu de imaginat.

a fi bun de gură a vorbi mult şi, adesea, fără rost; a şti să pledeze bine cauza cuiva

Notă: Se spune, în general, despre cineva care are darul de a vorbi și de ase face ascultat.

a fi buricu' pământului a se crede cel mai important

Notă: Locul numit buricul pământului este considerat a fi punctul central al spiritualităţii din întreaga lume, mijlocul pământulu
Ierusalim [48]). Și a te crede buricul pământului este, evident, o exagerare ce sfidează absurdul.

a fi ca scos din cutie a fi foarte îngrijit îmbrăcat, a fi elegant; a fi dichisit sau îmbrăcat ca de nuntă; a

Notă: Expresia face aluzie, evident, la acea cutie care ambalează, cu grijă și pricepere, un lucru nou, abia cumpărat.

a fi ca vai de el a fi sărman, prăpădit, neajutorat sau amărât; a fi de compătimit

Notă: Interjecția vai! vine de pe vremea latinilor, din vae, și exprimă durerea, suferința sau superlativul răului 4).

a fi ca vai de lume a fi într-o stare foarte rea, în ultimul grad; a fi într-o stare jalnică, vrednică de plâns

Notă: Cuvântul lume are, în această expresie, o nuanță semantică aparte, aceea de univers apropiat, mediu înconjurător afec

a fi cam tralala a fi (cam) zăpăcit, nebun, smintit, aiurit

Notă: Sensul peiorativ al cuvântului tralala din această expresie este acela de muzician nebun, neînțeles. Că muzica moder
lăutarul care cânta pe înțelesul și pe sufletul lui, după ureche. Și tot tralala era și melodia fără cuvinte pe care acești muzic
orchestră... Că nu întâmplător s-a transmis, până în zilele noastre, gestul compătimitor de a fâlfâi, într-un anume fel, degetele
un asemenea gest că e cam tralala!

a fi cal de bătaie a fi muncit de toţi, a trage toţi de el; a fi hărţuit

Notă: Expresia provine din limba franceză, unde cheval de bataille înseamnă, de fapt, cal de luptă, adică un cal special dresa
a munci mai mult decât ceilalți cai, așa cum este înțelesul ei românesc.
a fi cal de poștă a fi foarte solicitat, a alerga de colo până colo; a fi om de alergătură la cineva

Notă: Pe vremuri, caii de poștă străbăteau, plini de spumă, drumuri lungi și anevoioase, mânați fără milă de curierii poștali. De
oamenii istoviți de muncă și de alergătură.

a fi capu' răutăţilor a fi iniţiatorul sau organizatorul unor fapte rele

Notă: Cap, în acest context, este echivalent cu căpetenie, șef sau conducător iar răutățile se referă doar la anumite fapte re

a fi căcat cu ochi a fi cel mai idiot om; a fi om (mai ales copil) de nimic

Notă: Expresia este un peiorativ vulgar și grotesc menit să rănească și să scoată din minți pe cel astfel jignit.

a fi căcat în ploaie a fi om de nimic, fără nicio valoare; a fi o nulitate

Notă: Adică pute puțin și te irită, până îl spală ploaia și-l face să dispară.

a fi câtă frunză şi iarbă a fi foarte mulţi sau multe (o mulţime)

Notă: Ca și când frunza n-ar fi fost suficient de sugestivă, expresia mai adăugă, oarecum pleonasmic, și iarba, deși frunze

a fi cherchelit a fi băut; a fi cu chef

Notă: Despre originea verbului a se chercheli s-au emis destul de multe ipoteze, niciuna însa suficient de argumentată. Să n
se menționează că în Oltenia pentru a chefui se folosea și forma reflexivă a se chefeli 4). Așadar, ar fi de așteptat ca
chefeli, că cheful fără băutură nu prea merge...

a fi chit pe chit a fi la egalitate; a nu mai datora nimic (unul altuia)

Notă: Expresia are la bază, se pare, legenda biblică a proorocului Iona, care pedepsit fiind de Dumnezeu pentru neascultar
chit. Și după ce a stat Iona vreo trei zile și trei nopți în burta chitului, tot rugându-se pentru iertare lui Dumnezeu, acesta a por
uscat. De aceea, este de presupus că a fi chit înseamnă a pedepsi pe cineva, a-l face să realizeze ce a greșit, după care a-l ie
o răzbunare urmată de o iertare, venită din două direcții, între două părți...

a fi crescut la ţăruş a fi lipsit de educaţie, precum un animal; a fi țăran

Notă: Expresia este o metaforă răutăcioasă prin care se dorește ironizarea sau înjosirea cuiva, făcându-se aluzie la țărușu
astfel libertatea nativă.

a fi cu capsa pusăa fi nervos; a avea draci; a fi gata de ceartă

Notă: Capsa la care se face aluzie în acest caz, este acel dispozitiv cu ajutorul căruia se aprinde praful exploziv al unui cartuș
decât o simplă apăsare pe trăgaci pentru a exploda și a trimite glonțul spre țintă. Expresia face, așadar, o aluzie metaforică și

a fi cu capul pe umeri a fi realist, practic, raţional; a fi lucid; a avea simțul măsurii; a fi echilibrat

Notă: Expresia se regăsește, identic, și în limba franceză (avoir la tête sur les épaules), fiind pusă în contrast cu a-și pierde
locul lui, pe corpul uman, este un simbol al echilibrului. Așadar, o persoană cu capul pe umeri este una lucidă și rezonabilă

a fi cu capu-n nori a fi visător, aiurit, dezorientat sau neatent; a fi rupt de realitate; a fi distrat

Notă: Norii semnifică înălțimea și implică visare, distragere. Acesta este motivul pentru care se spune că unii oameni sunt
trăiască într-o lume imaginară, a lor.

a fi cu chef a fi bine dispus; a fi puţin băut

Notă: Expresia se referă la buna dispoziție și la amețeala euforică provocate, de regulă, de consumul de alcool, cuvântul
plăcere, bucurie.

a fi cu curu-n două luntri a fi nedecis, a nu ști exact ce vrea; a fi duplicitar

Notă: Fiind imposibil de realizat, în realitate, această poziție șovăielnică de așezare a unui duplicitar, rămâne doar o dorință a
expresie.

a fi cu dare de mână a fi înstărit, bogat; a avea stare materială bună

Notă: George Coșbuc spunea, în legătură cu această expresie, că ”după cum nu toţi oamenii sînt bogaţi la fel, nici «mâna» lo
nici intelectuală, nici morală, ci materială, ca şi puterea trupească”. Și, de aceea, ”vorbim de negustorii de mâna întâiu, de mân

a fi cu două feţe a fi prefăcut, fals; a fi fățarnic

 Notă: Vrând-nevrând, această expresie ne duce cu gândul la Ianus, acea divinitate din mitologia romană înfățișată cu două
alta spe înapoi (spre trecut). Numai că, la origini, această făptură mitică, cu două fețe, avea conotații pozitive: Ianus desch
bune. Cu timpul, cele două fețe ale lui Ianus au devenit un simbol al răului, cele două fețe fiind tălmăcite ca viclenie și prefăcăt

a fi cu mâinile legate a nu putea acționa în nici un fel din cauza unor piedici; a nu fi liber să faci ceva

Notă: Expresia este o figură de stil cu trimitere directă la ceea ce înseamnă, practic, mâinile legate.

a fi cu ochii-n patru a fi foarte atent la ce se întâmplă în jur; a fi precaut

Notă: Patru nu poate semnifica, în aceste caz, decât cel patru puncte cardinale, adică privirea și atenția să fie îndreptate în

a fi cu sabia deasupra capului [51]) a se simţi ameninţat; a fi pândit de un pericol iminent

Notă: Expresia face aluzie la sabia lui Damocles, sabie care simbolizeaza o primejdie ce îl pândește pe cineva, în orice mom
face referire la o întâmplare petrecută la curtea lui Dionisos al II-lea, un tiran al Siracuzei (Italia) ce a trăit în sec. al IV-lea
încercând sa-și lingușească regele, a exclamat în fața acestuia că este extrem de norocos să aibă atâta putere și autoritat
există și un revers al medaliei, la un ospăț, Dionisos se oferă să facă schimb de loc cu Damocles, pentru ca acesta să p
Damocles a acceptat repede și cu lăcomie propunerea regelui, așezându-se pe tronul acestuia, înconjurat fiind de un întreg lu
undeva mai sus, deasupra tronului, sabie al cărei mâner atârna doar de un fir de păr de cal. După bucuria de început, care
sfârșește rugându-l pe despot să-l scutească de această experiență, deoarece nu își mai dorește să fie atât de norocos
bogăția sunt aflate permanent sub tensiunea unui pericol imminent.

a fi cu scaun la cap a fi om înţelept, cu judecată; a fi om chibzuit, inteligent

Notă: În vremurile mai vechi, scaunul era considerat a fi și un „sediu al inteligenței, judecății, cugetării, înțelepciunii” 4
consiliu de sfetnici domneşti [53]).

a fi c-un picior în groapă şi cu altu' pe mal 51) a fi foarte bătrân, prăpădit, bolnav; a fi aproape de moarte; a-l pâ

Notă: Expresia este o aluzie ironică la cineva bătrân, despre care se spune, tot ironic, că îl caută moartea. Groapa la care
ironizat, în mod sarcastic, ar coborî singur...

a fi cur de castravete a fi foarte rău (sau rea); a fi respingător, de neatins

Notă: Șerbăneștenii, pe vremea copilăriei mele, îi ziceau cur de castravete la acea porțiune terminală, de lângă coada castra
arunca cu totul, că, îndepărtând numai coaja, nu era chip s-o mănânci.

a fi curat ca-n palmă a fi foarte curat

Notă: Expresia face aluzie la suprafața netedă din podul palmei, cu pielea întinsă și fără păr.

a fi d-aceeaşi teapă a se potrivi, a fi din tagma cuiva; a avea același caracter

Notă: Nuanța ușor negativă a acestei expresii și faptul că pentru cuvântul teapă nu s-au găsit încă explicații etimologice convi
se referea, de fapt, la țeapă. Se știe, de pildă, că pe vremea lui Vlad Țepeș, hoții și cerșetorii erau pedepsiți cu trasul în țeapă
ar putea însemna, foarte bine, a fi de aceeași țeapă, din aceeași categorie de oameni hoți, vrednici de țeapă. Pentru că cerșet

a fi dat dracu' a fi rău (în general); (despre cineva) a fi rău, afurisit sau ticălos; a fi șmecher; a fi descurcăreț

Notă: Dracul este întruchiparea spiritului rău, ființă imaginară energică, inventivă, capabilă să facă orice (în general, lucru
acestuia și a proceda precum acesta.

a fi de bani gata a avea bani mulţi dar făcuţi de altcineva (în general, de părinţi); a cheltui averea părinților

Notă: Banii gata sunt bani cash dar, asociind acest înțeles și cu acela de bani de-a gata, adică bani de care cineva doar
înțelesul și originea expresiei în discuție.

a fi de ispravă a fi cumsecade; a fi vrednic, isteț; a fi serios

Notă: Isprava vine din vechea slavă și însemna hotărâre dată de o autoritate 4). Așadar, a fi de isparavă ar însemna, la orig
contezi.

a fi de mămăligă a fi moale, a nu acționa sau reacționa în vreun fel, atunci când situația o cere

Notă: Mămăliga le era țăranilor, până nu demult, cel mai la îndemână, ca termen de comparație, ea asigurându-le hrana de zi
opunea nicio rezistență, lăsându-se tăiată o cu ață, comparația cu acei oameni lipsiți de energie, fără reacție de vreun fel, indif

a fi de viţă a fi de caliate superioară; a fi de origine aleasă, de viță nobilă

 Notă: Expresia face referire, desigur, la vița nobilă, adică la obârșia boierească, atunci când vorbim despre oameni, sau la p
când vorbim despre altceva (vinuri, animale etc.). Vița, în acest context, are înțelesul de rădăcini și ramificații similare unui

a fi dezghețat la minte 51) a fi isteț, inteligent

Notă: O minte dezghețată presupune a deveni vioi, priceput, îndrăzneț 4).

a fi doar un foc de paie a fi ceva care sperie, la prima vedere, dar care trece repede

Notă: Focul de paie, se știe, se aprinde repede, face vâlvătaie și se stinge la fel de repede.

a fi d-un leat a fi de aceeaşi vârstă (cu referire la bărbați)

Notă: Leatul era, pe vremea când băieții făceau armată, militarii care aparțineau aceluiași contingent, care recrutau în același

a fi dus cu boii de-acasă [54]) a fi nepriceput, aiurit; a trăi pe o altă lume

Notă: Expresia face aluzie la obiceiul de a trimite copiii cu boii și cu caii la păscut, noaptea, pentru ca ziua animalele să fie să
toată noaptea duși de-acasă și nedormiți, de teamă să nu li se fure animalele sau să le piardă, a doua zi erau obosiți de ado
dus cu boii de-acasă.

a fi dus pe gânduri a fi îngândurat, a fi rupt de realitatea imediată

Notă: Gândurile omului sunt asemuite, în această expresie, cu valurile trăirilor interioare sau cu norii unor suferințe ascunse

a fi făcut cu cap (despre un lucru anume) a fi făcut după un plan bine gândit, a fi bine conceput, a face ceva i

Notă: Capul, în acest context, înseamnă minte, inteligență, pricepere.

a fi făcut din flori a fi născut fără vrere şi fără un tată recunoscut, a fi bastard

Notă: În tradițiile mai multor popoare se crede că sufletele copiilor ce urmează a se naște trăiesc pe sub stânci, în arbori,
posibil să fi derivat și această expresie, care se referă, de fapt, la așa-numiții copii făcuți din flori [55]).

a fi făcut țol (despre haine, lenjerie etc.) a fi foarte murdar

Notă: În mod curios, cuvântul țol se spune că vine dn limba greacă din τσουλη 4) (tsouli = curvă, târfă dar și buleandră
acela de țesătură groasă de lână, de cânepă sau de bumbac, folosită la țară pentru așternut pe jos 4).

a fi fără cap şi fără coadă 51) a fi lipsit de coerenţă; a nu şti unde începe şi unde se termină, a nu avea nic

Notă: Cuvintele cap și coadă au, aici, înțelesul de început și sfârșit.

a fi fără obraz a fi obraznic, neobrăzat; a fi necuviincios; a fi nerușinat

Notă: Reacţia omului normal, căruia i se înroşesc obrajii de ruşine, a făcut ca, în credința populară, obrazul să devină un si
fapt, a fi lipsit de rușine.

a fi floare la ureche a fi ceva plăcut şi uşor de făcut; a fi ceva lipsit de însemnătate, care nu produce îngrijo

Notă: Pe vremuri, pentru fetele nemăritate, să pună o floare la ureche era cea mai la îndemână modalitate de primenire și
poate fi mai ușor și mai plăcut, pentru o fată, decât să rupă o floare din grădină și să o pună la ureche!

a fi frumos foc a fi foarte frumos, a fi fără seamăn

Notă: Foc, în acest caz, înseamnă o ardoare a sentimentelor, o înflăcărare deosebită 4).

a fi fudul de urechi a nu auzi prea bine, a fi cam surd

Notă: Probabil că, la început, expresia a fi fudul de urechi se referea la cineva care se ținea mândru și nu dorea să stea de vo

a fi galben ca ceara (a deveni) foarte palid din cauza unei puternice emoții negative sau a unei boli; a fi ma

Notă: Comparația cu galbenul specific cerii de albine sau turtei de ceară are o conotație negativă, făcând aluzie la lumânăr

a fi ger de crapă pietrele a fi foarte ger

Notă: Dacă într-o piatră, printr-un por sau o mică fisură, pătrunde apa, când temperatura devine foarte scăzută, apa înghea
tensiuni interioare suficient de mari, care pot, într-adevăr, crăpa piatra.
a fi greu de cap 51) a nu înţelege prea uşor, a nu ţine minte

Notă: Cineva care prinde greu, învață greu ceva, prin simplificare și pentru generalizare, este considerat a fi greu de cap

a fi gură spartă a nu putea ţine un secret; a vorbi mult şi ce nu trebuie; a fi slobod la gură

Notă: Înțelesul ironic al expresiei este cu referire, de fapt, la imposibilitatea abstinenței de a tăcea.

a fi în al nouălea cer a fi deosebit de bucuros, urmare a unui succes nemaipomenit; a fi în culmea fericirii

Notă: Expresia se bazează pe o credinţă mai veche, că cerul ar fi alcătuit din mai multe bolte, deci că ar exista mai multe ceru
Aristotel susținea însă că sunt opt ceruri iar poetul Dante Aligheri, în poemul său alegoric Divina Comedie, își imagina că sunt
anume ierarhie iar cele plasate mai sus erau rezervate ”preafericiților”. Așadar, când cineva se simte în al nouălea cer, însea
şi a bucuriei [56]).

a fi în toane rele a fi nervos din cale-afară; a fi indispus

Notă: Toanele, în această expresie, sunt stări de spirit negative (rele), specifice momentului.

a fi îndrăgostit lulea a fi foarte îndrăgostit

Notă: Expresia este o aluzie la plăcerea amețitoare și la dependența pe care o induce îndeosebi tutunul fumat cu luleaua.

a fi întors pe dos a fi bulversat; a fi derutat; a fi deprimat; a fi necăjit

Notă: Această întoarcere pe dos trebuie înțeleasă, în acest context, ca o răvășire sufletescă și o tulburare a minții.

a fi într-o ureche a fi aiurit, smintit; a fi cam zăpăcit, netot

Notă: Expresia se adresează unor persoane cu anumite defecte de comportament sau cu care nu se poate comunica
perceperea unei asemenea persoane este aceea că nu te-ar asculta sau auzi decât c-o ureche, cealaltă fiind ciulită, permanen

a fi la cuţite (cu cineva) a fi în relaţii conflictuale (cu cineva); a fi certați rău; a se dușmăni de moarte

Notă: O relație care ajunge la cuțite este una de dușmănie reciprocă iremediabilă, cuțitul fiind deja o amenințare cu moarte

a fi la mâna cuiva a depinde de cineva; a se lăsa manipulat

Notă: A fi la mâna cuiva pare a fi un fel de manipulare parșivă dar și un soi de dependență conjuncturală, nedorită.

a fi la mila lui Dumnezeu 51) a fi complet descurajat, sperând doar într-o minune divină; a se lăsa în voia sorții

Notă: În pofida aparenței, expresia are o conotație laică, atâta timp cât mila nu este invocată prin rugăciune.

a fi la mintea cocoșului 51) a fi un lucru lesne de înțeles de către oricine; a fi mult prea simplu; a fi logic, evident

Notă: Expresia este o formă de ieșire subtilă din ridicol, mintea cocoșului scoțând în evidență simplitatea și ușurința de a înțe
cocoșului nu ne putem îndoi, atâta timp cât el a putut face isprăvile din ”Punguța cu doi bani”...

a fi la o azvârlitură de băţ 51) a fi destul de aproape (nu prea departe); a fi la o palmă de loc; a fi la distanț

Notă: Expresia este, de fapt, o comparație bine ticluită menită să sugereze apropierea; că una e să arunci cu piatra și alta c
departe.

a fi la o palmă de loc a fi foarte aproape (ca locaţie); a se afla undeva foarte aproape

Notă: La o palmă de loc sugerează (exagerând) apropierea, o palmă însemnând, de fapt, o deschidere de palmă, care, ca u
28 cm 4). Pe de altă parte, locul înseamnă, în acest context, teren, bucată de pământ, deci palma la care se face referire este

a fi legat de mâini şi de picioare a nu mai putea face nimic, fiind complet blocat sau restricţionat

Notă: Mâinile și picioarele sunt asociate mișcării și faptelor. Legarea tuturor acestor membre înseamnă ceva mai mult decâ

a fi lume luminată a fi multă lume, aglomeraţie

Notă: Semnificația acestei expresii, aceea de mulțime, aglomerație, ne duce cu gândul la lumea luminată de lumânările Paș
lumină!

a fi lumea de pe lume 51) a fi foarte aglomerat, foarte multă lume

 Notă: Înțelesul aici este acela de lume peste lume, adică îmbulzeală mare, împachetare...

a fi mai cu moţ a fi (sau a se crede) superior (cuiva), a fi lăudăros sau înfumurat; a se crede mai deosebit decât

Notă: După cum se știe, moțul este o șuviță de păr lăsată să crească mai lung, în frunte sau în creștetul capului, ca podoabă
ar avea moț dar unul dintre ei e cel mai moțat.

a fi mai din topor a fi direct; a fi tranşant; a fi mai necioplit

Notă: Expresia se referă la caracterul omului bădăran, lipsit de finețe, ca și când ar fi cioplit din topor.

a fi mană cerească a fi un mare noroc; a fi o soluție salvatoare

Notă: Expresia provine din Biblie, potrivit căreia, după ieşirea din Egipt, evreii s-au hrănit în pustiu doar cu mană cerească,
stânci în Asia și Africa; acest lichen are forma unor mici ghemuri cenușii, care sunt purtate uneori, de vânt, în locuri foarte înd
mana cerească avea formă granulară, de culoare deschisă şi un gust de prăjituri cu miere, considerându-se că ar fi vorba,
frunzele arbustului Tamarix [57]).

a fi mâna dreaptă a cuiva a fi omul de încredere al acestuia, ajutorul de nădejde al acestuia

Notă: Mâna dreaptă este, în general, mai de ajutor omului, comparativ cu cea stângă, așa că a fi mâna dreaptă a cuiva însea
ca om de încredere și ajutor de nădejde.

a fi mână spartă a fi risipitor

Notă: Expresia a luat naştere, ca o imagine caricaturizată, în epoca în care materializarea averii era întruchipată de mon
risipitori, printr-o închipuită „spărtură” a palmelor, sau „printre degete” [58]).

a fi mâncat căcat când era mic a avea noroc chior; a fi norocos

Notă: Expresia provine dintr-o superstiție stupidă, mai veche, care sună ca o născocire consolatoare, pentru cei care au în
consumându-și fecalele.

a fi mâță blândă a se preface blând până își atinge scopul; a fi ipocrit, fățarnic

Notă: Expresia face referire la proverbul ”mâța blândă zgârie rău”, adică până îți atingi scopul te dai blând, cumsecade și nem
devii rău, nemilos, arătându-ți avevărata față.

a fi martor la căratul apei a nu putea interveni cu nimic într-o situaţie în care eşti implicat

Notă: Se face aluzie, în această expresie, la un obicei care se mai practică încă și azi, prin unele sate din Oltenia și Muntenia
tânără duce zilnic o găleată de apă pe la rudele mortului sau prin vecini, timp de șase săptămâni. La sfârșitul perioadei
ceremonial care necesită și un martor, băiat tânăr, care să garanteze, chipurile, faptul că fata chiar a cărat apa mortului, ziln
atât fata, cât și băiatul-martor sunt răsplătiți cu bani sau alte daruri de către rudele mortului. Ciudat și nedrept este însă f
directă, ci doar ar fi trebuit să observe ce făcea fata... Dar, în final, ambii copii (curați cu trupul și cu sufletul) sunt, deopotrivă, c

a fi morcovit a fi speriat, neliniştit; a fi cuprins de teamă

Notă: Expresie argotică derivată dintr-o altă expresie, la fel de argotică, a avea morcovu-n fund. Ambele expresii par să fie de
cunoscut, cu leul, care, de ziua lui, invintând la petrecere toate animalele, în calitatea sa de rege al acestora, iepurele i-a ad
iepure, pe motiv că-și bate joc de el, știindu-se că el mănâncă doar carne, le-a poruncit valeților, să-i vâre morcovul în fund. P
stoicism pedeapsa primită dar, tocmai când ajunseseră valeții la partea cea groasă a morcovului, acesta a început să râdă ca
tocmai acum, iepurele le arată un mistreț care venea cu un ditamai dovleacul, cadou pentru leu...

a fi năuc de cap 51) a fi zăpăcit; a fi foarte obosit

Notă: Expresia este o construcție pleonastică menită să scoată în evidență, clar, că cel năuc are (evident!) o problemă la

a fi neam de traistă a fi prost crescut; a avea un rang social inferior; a fi de origine țărănească

Notă: Expresie argotică cu substrat ironic răutăcios, traista fiind specifică, pe vremuri, țăranului și, dintotdeauna, ciobanului

a fi necioplit a fi lipsit de educaţie, cu apucături grosolane

Notă: Această expresie, în contrast cu faptul că școala șlefuiește minți și suflete, sugerează, în principal, că omul neinstruit es

a fi nedus la biserică a vorbi și a acționa fără menajamente; a nu ști multe, a avea curajul opiniei

Notă: Nedus la biserică este acela care nu prea știe de frica de Dumnezeu și care nu crede decât în propriile porniri și conc
a fi negru-n ceru' gurii a fi foarte rău

Notă: Expresia este o aluzie, ușor ironică, la o superstiție conform căreia câinii negri în cerul gurii ar fi foarte răi.

a fi numai gura de cineva a fi lăudăros și ineficient; a fi bun doar de gură, de vorbărie

Notă: Când cineva vorbește mult și nu face nimic, este clar că doar gura e de acesta.

a fi numai inimă-n cineva a fi deosebit de vioi şi de harnic; a fi inimos

Notă: Când cineva este plin de viață, vioi, vesel, amabil și foarte activ se spune că are o nimă mare, atât de mare încât parcă

a fi numai ochi şi urechi a fi foarte atent; a asculta cu mare atenție

Notă: Pentru a fi concentrat și atent, ochii și urechile trebuie să fie în permanentă legătură cu creierul. Numai în acest mod se
observație, ne putem explica și originea expresiei în discuție.

a fi numai piele şi os a fi foarte slab

Notă: Atrofierea, din diverse cauze, a celulelor unor părți ale corpului conduce la slăbirea exagerată a organismului, scheletu
de piele.

a fi o diferenţă ca de la cer la pământ a fi diferenţe foarte mari, vorbind de o anumită comparaţie;

Notă: În mod paradoxal, diferența ca de la cer la pământ deși pare să sugere o distanță foarte mare, semnificația
este ceva necunoscut și sfânt, pământul este cel cunoscut de toată lumea și plin de păcătoși).

a fi o mână de om 51) a fi mic de statură

Notă: În acest context, cuvântul mână semnifică ceva de proporții foarte mici, pe care îl poți cuprinde într-o mînă.

a fi o vorbă a fi în discuție, a circula un zvon; a exista o pildă

Notă: Vorba, în acest context, însemnă ”gând, idee exprimată prin cuvinte” 4).

a fi om cu frică de Dumnezeu a fi om credincios; a fi om bun

Notă: Sintagma frică de Dumnezeu este rezultatul credinței în Dumnezeu. Teama de a nu-l supăra pe Dumnezeu există doa
filozofiei marxiste, credința în Dumnezeu este rezultatul fricii omului în fata stihiilor naturii (de pildă), a lucrurilor înspăimântătoa

a fi pâinea lui Dumnezeu a fi bun şi blând; a fi cumsecade

Notă: În tradiţia poporului român, pâinea este un aliment sacru, simbolizând hrana spirituală, și este nelipsită din ritu
înmormântare). Mai mult decât atât., persoana care făcea colacii trebuia să fie „curată” iar superstiţiile legate de pâine sublin
respectului cuvenit [60]).

a fi pe mâini bune a fi în grija unor persoane competente, de încredere

Notă: Mâini bune înseamnă, desigur, pricepere venită din talent și cunoaștere.

a fi pe muchie de cuţit (a se afla) într-o situație gravă, dificilă, la un pas de nenorocire; a fi foarte risca

Notă: Muchia cuțitului este partea opusă a tăisului lamei 4), adică riscul cel mare este undeva foarte aproape, fiind vorba de u

a fi picat din cer a fi foarte derutat, nedumerit, neştiutor; a fi dezorientat; a nu ști ce să facă; a fi rupt de
ceva pe de-a gata, fără muncă; a apărea în mod neașteptat și surprinzător

Notă: După cum se poate observa, expresia aceasta are celpuțin trei înțelesuri, total diferite: a fi nedumerit și dezorienta
neașteptat. Toate aceste înțelesuri fac referire însă la cer, ca la ceva rupt de realitatea imediată.

a fi p-o parte a fi nebun, zăpăcit

Notă: Expresia are la bază, se pare, o deficiență anatomică, specifică anumitor oameni dezechilibrați psihic.

a fi p-o urece a o ține pe-a lui și atât, chiar dacă nu are dreptate; a fi cam zăpăcit sau țicnit; a fi distrat

Notă: Expresia are la bază, se pare, o observație de bun-simț: într-o conversaţie, omul care nu aude prea bine cu o ureche
vorbește, pentru a auzi şi a înţelege mai bine ce i se spune [61]).

a fi prost de băone a fi foarte prost (simțindu-se asta de departe)

 Notă: A băoni sau a băuni este un regionalism al cărui înțeles este acela de a urla, a mugi, a țipa, a se văita 4). Adică, aluzia
durea rău de tot; de unde și proverbul: Dacă prostia ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri.

a fi prost de dă-n gropi a fi atât de prost încât nu are nici măcar simțul animalic al primejdiei, acela de

Notă: Expresia este o aluzie, probabil, la proverbul ”dă în gropi ziua-n amiaza mare și cu lumânare”.

a fi pus în zăpăceală [62]) a fi confuz și trist din cauza unor situații, aparent, fără ieșire; a fi buimac

Notă: Tulburarea decizională și comportamentală produsă de zăpăceala menționată în această expresie este indusă de ceva
planuri inițiale.

a fi răcit cobză a fi foarte răcit

Notă: Expresia provine de la faptul că o răceală puternică este, de regulă, însoţită şi de o tuse pe măsură. Această tuse
"burdoaiele" unei cobze, "burdoaile" fiind coardele mai groase ale cobzei, care sunt acordate cu o octavă mai jos faţă de cele s

a fi rău de gură a fi certăreţ, scandalagiu; a bârfi

Notă: Rău de gură sau gură rea este, de fapt, acela a cărui vorbă jignește și bârfește neîncetat.

a fi sac fără fund a fi lacom, nesăţios; a nu se mai sătura niciodată

Notă: Expresivitatea sacului fără fund este una foarte mare, datorită, în special, imaginii pe care acesta o trezeşte în mintea n
ambele capete, și care, din această cauză, nu se umple niciodată, oricât ai turna în el [64]).

a fi sătul până-n gât a fi ajuns la saturaţie; a nu mai suporta o anume situaţie

Notă: Imaginea sugerată de această expresie, aceea de om care și-a găsit sațul în asemenea mod încât îi vine să dea afar
figurat, potrivit situației.

a fi singur cuc a trăi izolat, fără nimeni în preajmă

Notă: Cucul este o pasăre ce duce o viață singuratică, individualistă la extrem. Acest fapt a făcut din cuc, în folclor, simbolu
boemului [65]).

a fi slobod la gură a vorbi prea mult și fără jenă, depășind limitele bunei cuviințe; a nu putea ţine un secre

Notă: Acest tip de slobozenie a gurii oscilează între obrăznicie și nechibzuință.

a fi slugă la dulamă lungă a nu avea pic de demnitate; a fi voit slugarnic; a fi vai de mama lui

Notă: În acest context, formula pleonastică de ”dulamă lungă” face referire la înțelesul de ”haină de ceremonie purtată
împodobită cu blană și cu paftale” 4).

a fi strigător la cer 51) a fi ceva nemaipomenit, de nesuportat; a fi nedreptăţit din cale-afară

Notă: Expresia este o aluzie la credința creștină, potrivit căreia, există cinci păcate strigătoare la cer: omuciderea conștientă
firii, asuprirea celor lipsiți de apărare (văduve, orfani, săraci, străini etc.), nedreptătile sociale (mai ales cele financiare și mater

a fi tare de cap a pricepe greu; a fi prost, mărginit

Notă: Titlul unei cărți de succes apărute, în limba română, prin 2000, ne spune că tare de cap s-ar referi, de fapt, la modul
folosești [67]).

a fi tare de urechi a nu auzi bine; a fi surd

Notă: Cei care nu prea aud bine vorbesc, de regulă, mai tare. De aici, probabil, și expresia în cauză, insinuându-se, printr-o s
doar tare de urechi...

a fi tare-n clanţă a bârfi, a ponegri; a fi intrigant; a ieşi învingător în certuri; a fi rău de gură

Notă: Clanța, în acest context, are înțelesul de gură, o gură capabilă de ”vocalize stridente”, adesea combative și pline de r

a fi tămâie a fi ignorant, neştiutor; a nu ști absolut nimic

Notă: Expresia, într-o formă mai completă, ar fi, de fapt, a fi prost tămâie și face aluzie, se pare, la o credință populară mai ve
însemna că ești atât de prost încât fuge și dracul din preajma ta, adică suferi de o prostie primejdioasă.
a fi tobă de carte a fi suficient de instruit; a fi foarte învățat

Notă: Având în vedere faptul că, în folclorul românesc, mai există și o altă expresie similară – a fi burduf de carte – și luând
instrument muzical de percuție) și, pe de altă parte, înțelesul înrudit al cuvântului burduf (ca parte principală a vioarei), am pu
învățat cu o cutie de rezonanță, capabil fiind să reverbereze prin ceea ce spune și să-și amplifice spusele.

a fi tot o apă a fi foarte transpirat

Notă: Înțelesul exact al expresiei îl putem judeca în curelație cu alte două expresii populare sinonime: a fi tot o apă de nădușe

a fi tufă de Veneţia a fi ignorant, neştiutor, prost; a nu ști absolut nimic; a fi o nulitate, ceva inexistent

Notă: Expresia este o aluzie la lipsa de vegetaţie a oraşului Veneţia, construit pe apă; tufa crescând în păduri, semnificaţia exp

a fi turc a nu înțelege sau a se preface că nu înțelege; a fi încăpățânat; a nu ține seama de nimic

Notă: Expresia are, evident, o nuanță uşor denigratoare la adresa cuiva care nu pare să priceapă nimic și își are originile,
veneau după biruri [70]).

a fi un pierde-vară a pierde timpul fără rost; a fi un leneș

Notă: Criticul literar Ion Dodu Bălan spunea că pierde-vară este o ”inspirată şi fericită împerechere de cuvinte, care a dat limb
moral de o uimitoare plasticitate a omului leneş, care iroseşte timpul fără folos, care nu este bun de nimic” [71]). Întrebarea e în
lungă, când poți face multe, și este vremea sapei și a secerișului, pentru ca toamna să ai ce culege.

a fi uns cu toate alifiile a fi trecut prin multe, a avea o mare experienţă (de viaţă); a fi abil, viclean

Notă: Expresia este o aluzie la faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, alifia era folosită ca leac pentru diferite afecţiuni; ast
va şti, cu siguranţă, care este alegerea optimă pentru o situaţie sau alta.

a fi uşă de biserică a fi corect, a fi cinstit; a nu se abate de la morala religioasă

Notă: Ușa de biserică este o trecerea sfioasă de la lumea reală, cotidiană, către lumea spirituală; bărbații, când îndrăznesc
mână. De aceea, ușa de biserică este considerată o valoare sfântă, care apără taina bisericii, și a te compara cu aceasta este

a fi vai de capul lui (despre cineva) a ajunge rău, a fi într-o stare rea; a fi dat de dracu’ / belea

Notă: Expresia invocă, într-un anume fel, mila față de cineva ajuns într-o stare deplorabilă, care nu mai judecă bine.

a fi vai de mama lui (despre cineva) a ajunge rău, a fi într-o stare rea

Notă: Mila invocată aici este transmisă asupra mamei celui ajuns într-o situație critică, ea fiind cea care suferă cel mai mult din

a fi vorbă lungă (despre cineva) a vorbi mult şi fără rost; a pălăvrăgi; a avea debit verbal

Notă: Vorbă-lungă este porecla omului flecare, palavragiu și provine de la faptul că se întinde la vorbă, fără rost și mai mult

a fluiera în biserică a comite fapte care şochează, care contravin unor reguli stabilite; a fi un
pentru greșeli mărunte

Notă: Fluieratul în biserică este un gest nefiresc, nepermis de credincioși, dar nu este un păcat de neiertat.

a fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a
neplăcute, penibile

Notă: Conform credinței creștine, mirosul de tămâie înlătură forțele răului, deci și pe diavol.

a fugi mâncând pământul a fugi foarte repede, în mare grabă; a alerga disperat

Notă: Se vorbește, deseori, de pământ mâncat ape ori pământ mâncat de vreme și, de aceea, este de presupus că și pămâ
socotit tot un fel de a mânca pământul. De aici, probabil, originea expresiei...

a fura ouăle de sub cloşcă a fi un hoţ foarte abil; a fi foarte îndemânatic

Notă: Cloșca, prin renumitul ei instinct matern, își apără puii sub toate formele, încă de când aceștia se află în găoace. Și, c
atât de abili (nu îndrăzneți), încât îi poate fura ouăle pe care le clocește, fără ca aceasta să-și dea seama.

a i se apride călcâiele (după cineva) a fi foarte îndrăgostit; a se amoreza

Notă: Focul dragostei se aprinde, evident, în suflet dar atunci când ajunge în călcâie, este deja atinsă vulnerabilitatea celui în
 a i se apropia cuiva funia de par a i se apropia sfârşitul zilelor; a fi bătrân, aproape de moarte; a ajun
[72])

Notă: Expresia provine dintr-o tradiție românească mai veche, de pe vremea când se treiera grâul cu caii. În mijlocul ariei, u
care se lega o funie pe măsură. De această funie, cu ajutor unui jug, se legau caii, care începeau călcatul (”treieratul”) spice
încet, pe par. Când funia ajungea la par, se întorcea caii, schimbându-li-se direcția de mers, funia începând să se dezvăluie d
soarele bătea mai tare, ca să se desprindă boabele de grâu, era istovitoare atât pentru om dar mai ales pentru animalele
țăranul român să filozofeze, în felul său mucalit, spunând că i-a ajuns funia de par, atunci când simțea că i se sleiesc puterile.

a i se face gura pungă a avea senzaţia că i se strânge gura după ce a mâncat ceva foarte acru

Notă: Alimentele prea acre produc o senzație de contractare a buzelor iar buzele strânse sunt asemuite de țăranul român
păstra banii și lucrurile de valoare.

a i se face inima cât un purice a-i fi foarte frică; a fi foarte speriat; a se simți în mare primejdie

Notă: Senzația de frică și de spaimă imensă este percepută, adesea, ca o strângere de inimă, deci comparația cu un purice
parte, înțepătura asociată acestuia, că simți această înțepătură și la inimă, în asemenea momente...

a i se face părul măciucă a-i fi foarte frică; a fi foarte speriat; a i se zbărli părul în cap

Notă: Părul făcut măciucă este un păr răvășit și încurcat, făcut ghemotoace în cap, adică senzația de a zbârlire a părului în
exagerată în această expresie, în sensul că acele ghemotoace de păr încurcat se întăresc ca o măciucă.

a i se face pielea ca de găină a-i fi foarte frică; a-i fi foarte frig

Notă: Pielea de găină este denumirea populară a unui fenomen fiziologic ce se manifestă sub forma încreţirii şi ridicării pie
când organismul percepe subit o senzație de frig, zgomote stridente sau situaţii delicate, cu mare încărcătură emoţională. În t
dar asemănarea cu pielea de găină are încă un mare câștig de cauză.

a i se fâlfâi (de ceva) a nu-i păsa (cuiva de ceva), a-i fi indiferent

Notă: Expresie argotică ce ne duce cu gândul la aurolaci și alte tipuri de drogați, care plutesc fericiți într-o lume a indiferențe
înșelătoare ale decăderii...

a i se îneca (cuiva) corăbiile a fi trist, supărat, fără chef; a avea un necaz mare

Notă: Naufragierea corăbiilor era considerată, pe vremuri, o mare și catastrofală pierdere, mai ales atunci când ele erau încă
înțelege, un munte de tristețe...

a i se înmuia picioarele a-i fi foarte frică; a avea emoții foarte puternice; a fi epuizat fizic

Notă: Senzația de înmuire a picioarelor, în diverse situații emoționale sau de oboseală intensă, este un reală, cu explicații d

a i se lua o piatră de pe inimă a se uşura, scăpând de o anumită supărare sau îngrijorare; a scăpa

Notă: Atunci când rezolvi ceva, când eşti într-o situaţie delicată, de răscruce sau cu mari complicații existenţiale, se spune că
păcatului de pe mormântul lui Hristos, piatră care, printr-o minune dumnezeiască a fost rostogolită, permițând învierea lui Hrist

a i se răsturna rânza a i se face greață

Notă: Rânza însemnând stomac, ”răsturnarea” acestuia, de la tăvăleală sau aplecări repetate, provoacă, evident, greață.

a i se rupe apa (despre o femeie gravidă) a intra în travaliu; a fi gata să nască

Notă: Când o femeie însărcinată este la termen, lichidul amniotic se rupe, în popor spunându-se că i se rupe apa, fapt ce decl

a i se rupe (cuiva) băierile inimii a face un efort fizic foarte mare, în special pentru a ridica ceva greu,

Notă: Băierile inimii, adică acele elemente cu care inima stă ”atârnată” în piept, sunt, de fapt, venele și arterele

a i se scurge ochii după cineva a-l privi cu drag, a simți o atracție deosebită față de cineva

Notă: Când vorbim despre ochi, verbul a (se) scurge are un înțeles aparte: a se sparge, împrăștiindu-se din orbită sau, pur și
până-ți sar din orbite!

a i se urca sângele la cap a se enerva, a se supăra

Notă: Specialiștii spun că, într-adevăr, când te enervezi, sângele curge mai repede prin artere, inundând lobul frontal, care se
cu gândirea [74]).
a ieşi pe uşa din faţă 51) a se retrage demn şi la timp dintr-o competiţie, afacere etc.

Notă: Ieșirea semnifică o retragere, o părăsire a unei poziții sau locații iar ușa din față este soluția unei ieșiri demne, cu toa

a intra în săptămâna oarbă a fi gata să faci o cerere în căsătorie (sau să accepţi o cerere în căsătorie); a

Notă: În înțelepciunea populară, săptămâna oarbă este considerată a fi aceea dinaintea nunții, când vraja începu

a intra la apă (cu referire la necazuri) a fi într-o situaţie grea; (cu referire la țesături) a-i rămâne hainele mici

Notă: Dubla semnificație a acestei expresii are, de fapt, un singur substrat: riscul asumării intrării la apă sau în apă.

a intra la idei a se îngrijora; a se teme; a nu ști ce să mai creadă

Notă: Ideile, în acest context, au înțelesul de gândire, judecată asupra unei stări de fapt.

a intra pe fir a interveni pentru a intermedia sau rezolva o anume stare de fapt; a se amesteca, a inte

Notă: Firul din această expresie este acea înșiruire de fapte, întâmplări și scenarii menite să conducă la atingerea unui sco

a intra pe sub pielea cuiva a câştiga bunăvoinţa cuiva prin mijloace mai puţin cinstitie; a reuși să câș
insistențe, servicii etc.)

Notă: Expresia provine, se pare, din asemănarea acestui tip de oameni cu căpușa, acea insectă parazită ce se înfige în pie
fapt, căpușa intră sub piele doar cu capul, chiar și sub pielea omului...

a i-o face (cuiva) a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns; a-i plănui o răzbunare

Notă: Expresia este, de fapt, o formă mai scurtă, generalizată, a unui set întreg de expresii sinonime: a i-o face cu vârf și-ndes

a îmbăta (pe cineva) cu apă rece a încânta (pe cineva) cu vorbe goale; a înșela

Notă: Evident că apa rece nu poate ține decât de sete dar, atunci când vrei să te iluzionezi sau să înșeli așteptările cuiva, poa

a îmbrobodi pe cineva a convinge pe cineva să accepte realitățile așa cum îi sunt înfățișate, împiedic

Notă: Îmbrobodirea este, evident, o acoperire a capului cu o broboadă. În acest caz, broboada este una imaginar
să nu se mai vadă prin ea adevărul.

a împărți două paie la trei măgari a încerca zadarnic să mulțumești pe toată lumea, atunci când nu ai îndeajun

Notă: Această formulare glumeață ironizează, de fapt, o stare de fapt oarecum penibilă. Că, altfel, pentru măgari paiele n-ar fi

a împroşca (pe cineva) cu noroi a calomnia, a defăima (pe cineva), a-l dezonora, a-l ponegri

Nota: Noroiul este simbolul mizeriei și, de aceea, a-l arunca asupra cuiva este clar că are efectul unei degradări de imagine, în

a împuia capul a repeta cuiva în mod insistent un lucru; a ameţi pe cineva cu vorbăria

Notă: Expresia, ușor pleonastică, vine să accentueze, o dată în plus, că deși a împuia înseamnă ”a ameți cu vorba” 4), aceast

a încerca marea cu degetul a încerca să faci lucuri mult mai mari decât îţi stă în putere; a încerca imposibilul

Notă: Expresia este, se pare, o reminiscență de pe vremea când degetul era o unitate foarte mică de măsurare a lungimii (1
ceva imens, precum marea [76]). Adică, o muncă zadarnică!

a încurca borcanele a încurca lucrurile, a confunda ceva cu altceva; a înțelege greșit

Notă: De proveniență argotică, expresia nu este o născocire prea veche și face aluzie, probabil, la borcanele pline (și neeti

a încurca iţele a încurca lucrurile asa încât să fie destul de greu de descurcat; a complica o situație

Notă: Expresia face referire la ițele războiul de ţesut, care sunt formate din niște rame ce susţin o serie de fire cu ochiuri aş
acele fire verticale ale ițelor să nu se încurce iţele.

a îndruga verzi şi uscate a spune vrute şi nevrute; a vorbi mult şi fără rost

Notă: Expresia este o asociere metaforică sclipitoare de cuvinte, aparent, fără nicio legătură și, dacă nu i-am ști înțelesul, ace
expresia face referire, totuși, la vorbărie, parcă o asociere de înțelesuri am putea face. De pildă, verbul a îndruga, care înse
context, ar trebui ”tradus” prin a înșira vorbe fără rost iar verzi și uscate, prin analogie cu o altă expresie argotică: a scoate b
 tot felul, dar niciuna de folos, ca și vorbele îndrugate...

a înjura ca un birjar a face uz de înjurături dintre cele mai urâte

Notă: Pe vremea când transportul în orașe nu se făcea decât cu trăsura cu cai, birjarii care mânau nebunește acești cai, fiin
stăpânilor de trăsuri, au devenit proverbiali prin violenţa limbajului lor.

a înghiți în sec a râvni la ceva, a-i fi poftă; a înghiți fără a avea ce, doar salivând

Notă: Desigur că această expresie nu se referă, musai, la a mima înghițitul în sec, ci se referă, mai ales, la ideea în sine.

a întinde (cuiva) o mână de ajutor a ajuta pe cineva nevoiaș sau nepriceput

Notă: Expresia are la bază un gest simplu și firesc de a întinde o mână pentru a salva pe cineva de la înec sau care este căzu
este mult mai generalizat, mâna de ajutor devenind, adesea, una pur simbolică.

a întoarce (ceva) pe toate feţele a cerceta amănunţit (ceva); a examina cu atenție (ceva)

Notă: Evident că această întoarcere pe toate fețele, deși indirect, spune totul despre originea expresiei, făcând referire la cev
pentru a-l înțelege. Acum, expresia, generalizându-se, face referire și la lucruri abstracte, care nu pot fi privite și analizate decâ

a întoarce spatele cuiva a refuza orice dialog cu acesta; a-l ignora; a-l evita

Notă: La propriu vorbind, expresia își are originile într-o atitudine a celor ce se resping și nu se suportă, evitând a da ochii un
pe stradă. În această situație, evitarea constă, fie ca unul dintre ei să facă, deodată, cale întoarsă, fie să treacă pe partea ce
întoarce spatele cuiva...

a înţărca bălaia a nu mai fi îndestulare; a se isprăvi chilipirul sau avantajul, profitând de slăbiciunea sau

Notă: Terminologia pastorală folosită în această expresie ne duce cu gândul, cumva, la proveniența ei. Astfel, bălaia nu poate
că bălaia a înțărcat, deci nu mai dă lapte, este una de avertizare, cum că s-a terminat cu îndestularea.

a învăţa ca pe apă a învăţa pe de rost

Notă: Expresia se referă, probabil, la faptul că apa este ceva foarte cunoscut și reținut de toată lumea. Căci, atunci când îi
Deci așa cum înveți, de mic copil, care este apa și unde o poți găsi, ca să nu mori de sete, acest lucru devenind un automatism

a învăţa minte a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută; a pedepsi (pent
experiență neplăcută; a lua aminte, a băga de seamă

Notă: Deși aparent pleonastică sau fără sens, expresia face referire, de fapt, la faptul că mintea se dobândește prin învățar

a juca festa (cuiva) a păcăli (pe cineva); a face (cuiva) o farsă

Notă: Festa însemnând glumă, păcăleală, farsă, atunci asocierea cu verbul a juca este una pur teatrală, farsa fiind gândită ca

a lăsa cu limbă de moarte a da, în ultimele clipe ale vieții, dispoziții care să fie îndeplinite după moartea sa; a lăsa

Notă: Expresia este, de fapt, un testament verbal, în mentalitatea populară.

a lăsa pe cineva de capul lui a-l lăsa să facă ce vrea; a nu-l mai ține din scurt, a nu-l mai supraveghea

Notă: Prepoziția de are înțelesul, în această expresie, de după. Deci, o tălmăcire aproximativă a expresiei ar fi: a lăsa pe cinev

a lega cobză (pe cineva) a lega (pe cineva), strâns și bine, astfel încât să nu se mai poată mișca

Notă: Expresia face referire, desigur, la coardele cobzei, care sunt în număr destul de mare (de regulă, opt) și care sunt legate

a linge ce-au scuipat alţii a nu avea pic de demnitate; a se compromite cu bună ştiinţă

Notă: Expresia este o parodiere hidoasă a zicătorii ”Nu linge unde ai scuipat!”.

a lovi strechea (pe cineva) (despre oameni) a se purta ciudat; a se agita fără motiv, a fi plin de neastâmpăr

Notă: Expresia face referire la asemănare dintre comportamentul anumitor oameni cu cel al animalelor atacate de streche
sub pielea animalelor domestice, hrănindu-se cu sângele lor, și care își depune larvele acolo, larve ce ajung apoi în corpul anim

a lua capul cuiva a omorâ pe cineva; a porunci decapitarea cuiva; a pedepsi, a persecuta

Notă: A lua capul cuiva, la propriu, evident că înseamnă decapitare însă expresia, cel mai adesea, se referă la sensul figurat,
a lua câmpii a-și pierde mințile, a înnebuni; a ajunge la disperare

Notă: V. a bate câmpii.

a lua cu dulugeacul (pe cineva) a lua cu încetul (pe căi raţionale), cu răbdare

Notă: Aceasta este o expresie specifică unor zone restrânse din Muntenia și Oltenia, în special, a cărei origine aș îndrăz
cuvântul doručak (pronunțat doruceac), care înseamnă micul dejun (gustarea de dimineață). Pe vremuri, meșterii sârbi ajung
renovarea de biserici. Și pentru că aceștia nu aveau posibilitatea să-și gătească, pe unde se duceau, negociau lucrarea cu to
ul). Sătenii neînțelegând prea bine cum e cu doruceac-ul, i-au zis dulugeac... Și tot întinzându-se meșterii sârbi cu lucrarea, c
li se părea că, în fiecare zi, aceștia o luau cu dulugeacul, adică începeau cu masa de dimineață, fără grabă, apoi venea ma
pricepere, până ce terminau, într-un sfârșit.

a lua cu japca (ceva) a lua cu forţa şi pe nedrept; a obliga, a forța pe cineva

Notă: Cuvântul japcă provine din limba bulgară, unde жабка înseamnă laț, capcană 4), de unde decurge și înțelesul aceste

a lua de suflet a înfia un copil, a adopta

Notă: Punând în balans expresiile antonime a lua de suflet cu a da de suflet, putem observa că, în ambele situații, construc
faptul că, uneori, această construcție lingvistică este formulată chiar copil de suflet ne-ar îndreptăți să credem că, de fapt, în ac

a lua din căluş (pe cineva) a damblagi, a paraliza; a-l lua frigurile

Notă: În credința populară, luatul din căluș era o boală dobândită de cineva, ca un fel de sancţiune cerească pentru nere
călușul.

a lua în dăvânt (pe cineva) a-l prinde frigurile; a fi luat de iele

Notă: Dăvântul [77]) sau devântul 4) este denumirea populară a răcelii și a reumatismului 4) dar și o formă de paralizie sau ne

a lua la bani mărunţi a cere (cuiva) socoteală, a verifica în detaliu pe cineva

Notă: Este știut că banii mărunți (mărunțișul) sunt, de regulă, monezi de valoare mică și foarte mică iar când cineva are tim
dorește să găsească nod în papură.

a lua la mişto (pe cineva) a ironiza (pe cineva); a lua în derâdere

Notă: V. a face mişto (de cineva).

a lua la rost a cere socoteală; a pune la punct (pe cineva)

Notă: Expresia provine, se pare, de pe vremea când cuvântul rost însemna gură, grai, vorbire 4), după care ”s-a întîmplat u
secolul al XVI-lea sau al XVII-lea: s-a trecut de la un sens concret la unul de speculaţie ultimă. De fapt, sensul concret i
deopotrivă deschizătură.” [78])

a lua la trei păzeşte a certa, a dojeni aspru; a cere explicații pentru anumite fapte rele; a apostrofa

Notă: Potrivit lingvistului Iorgu Iordan, această expresie ar deriva, prin mai multe substituiri și transformări cu subânțeles, din e
cineva, lipsit fiind de valoare, de unde a derivat varianta a nu lua trei parale. De aici, ca o mustrare subtilă, a apărut a lua la t
care, s-a mai adăugat și ferește, adică ”a lua la trei, ferește”, asta însemnând că dojana se lasă deja cu vorbe de ocară.

a lua mau a ameți, a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); a lăsa (pe cine

Notă: Maul, scris exact sub această formă, semnifică, în germană, gură; adică, expresia ar însemna, de fapt,
fizice sau a unei lovituri cauzatoare de moarte.

a lua peste picior a lua în derâdere pe cineva, a-l ironiza, a-și bate joc; a jigni

Notă: Se pare că, la origine, expresia era sinonimă cu a pune piedica, în sensul de a tăvăli pe cineva pe jos, fără motiv, doar a

a lua plasă a se înşela, a se păcăli

Notă: Expresia provine de la cursele de cai, de pe vremuri, unde calul favorit, când pierdea cursa, era trecut pe tabela de mar

a lua poziţia mutului a nu mai scoate o vorbă, stând nemişcat şi cu capul în jos (de ruşine, de supă

Notă: Poziția mutului se referă aici la situația în care acesta se află, de a nu putea comunica.

a lua ţeapă a fi înşelat, escrocat; a se păcăli, a se fraieri; a fi fraudat

 Notă: Expresia este, probabil, o aluzie ironică la cel ce a fost fraierit, în sensul că, în loc să obțină ce se aștepta s-a ales cu o
pe cel ce-l escrocase, potrivit obieceiului mai vechi, de pe vremea lui Vlad Țepeș.

a lua-o la sănătoasa a fugi unde vezi cu ochii, a alerga, a o rupe la fugă

Notă: Expresia este o elipsă glumeață a zicalei fuga e ruşinoasă dar e sănătoasă 64).

a lucra cu cap a face un lucru bine gândit

Notă: Expresia poate emana o dublă ipostază a sintagmei cu cap: una referitoare la minte și alta referitoare la conducător

a mânca ca un spart a mânca fără măsură, a nu avea saț; a mânca cu poftă, cu lăcomie

Notă: Expresia oferă (cacofonic) imaginea caricaturală a unuia care nu își mai găsește sațul, de parcă ar avea burta spartă

a mânca căcat a vorbi prostii, a minţi, a spune minciuni

Notă: Expresia s-a născut, probabil, mai mult ca o vorbă de ocară adresată celui care minte, pentru a-l determina să se opr

a mânca de harț a nu ține post miercurea și vinerea; a te spurca

Notă: Expresia provine de la numele câinelui Arțibur, alintat Harți, câine căruia, potrivit credinței populare, i s-ar închina arme
adoratorii acestui câine 4).

a mânca o palmă a primi o lovitură de palmă

Notă: Palma încasată era, de fapt, ”altoită” peste gură, adică s-o mănânce, cum ar veni...

a mânca răbdări prăjite a nu avea ce mânca; a răbda de foame

Nota: Expresia face haz de necaz, adică cine tot rabdă de foame are suficiente răbdări pe care, pe diversificarea meniului,

a mânca terci a minți; a nu ști ce vorbește

Notă: Terciul fiind un fel de mămăligă foarte moale, ne conduce la echivalarea acestei expresii, ceva mai pudică, cu expres
înțeles și subânțeles...

a merge pe mâna cuiva a urma indicaţiile acestuia; a acorda încredere deplină cuiva

Notă: Expresia face trimitere la o manipulare cu bună știință, bazată pe o încredere cu riscuri asumate și cu rațiuni mai mul

a merge pe trei cărări a fi beat încât nu mai poate ţine drumul drept

Notă: Cărarea spre înainte este, normal, cea pe care cel beat dorește să meargă, numai că echilibrul nu-l prea ajută și, iron
cărări: una spre stânga și alta spre dreapta, după cum își abate direcția, involuntar, cel în cauză.

a minţi de îngheaţă apele a minţi într-un mod scandalos, a minți cu nerușinare

Notă: Se crede că expresia are ceva conotații demonice și că, potrivit unei străvechi credinţe românești, minciuna, într-o
demonii răi, deci și înghețarea apei [80]).

a munci pe coate a munci din greu

Notă: Expresia exagerează, pentru a impresiona, imaginea epuizării fizice și a voinței de a învinge greutățile vieții: după ce ca

a muri cu zile a muri dintr-o greşeală a cuiva sau datorită ignoranței celor ce puteau să ajute și n-au făcut-o

Notă: Expresia face aluzie la spusele Bibliei, cum că zilele omului sunt numărate chiar di-nainte de a se naște (Psalmul 13
cazul de față, avem de-aface, paradoxal, cu o neîmplinire a zilelor ursite, pe fondul unui ghinion sortit...

a muri de inimă rea a se oftica; a muri din cauza cuiva, care-l supără

Notă: Inimă rea înseamnă, în credința populară, necazuri, supărări. Și, se pare, că știința a dovedit că chiar se paote muri d

a năvăli tătarii a se grăbi foarte tare, a fugi fără un motiv serios

Notă: Evident că expresia provine de pe vremea când tătarii năvăleau prin satele românești și făcea dezastru pe unde trece

a nu avea (pe cineva) la inimă a nu suporta (pe cineva), a nu-l suferi; a dispreţui pe cineva
 Notă: În mod figurat, inima este socotită drept locaș al sentimentelor și, în mod ironic, expresia face referire la situația când se

a nu avea căpătâi a nu avea niciun rost în viață

Notă: Atunci când nu ai nici pe ce pune capul, când te culci, e semn că nu ești în stare de nimic, că nu ai nimic al tău.

a nu avea încotro a nu avea de ales, a nu avea altă posibilitate

Notă: În acest context, încotro înseamnă oriunde, ca alternativă.

a nu avea minte nici cât găina a avea minte puțină, a putea fi ușor păcălit

Notă: S-a demonstart că, totuși, găina este o pasăre inteligentă dar, prin micimea ei, i-a inspirat românului o comparație, pu

a nu avea tragere de inimă a nu avea niciun îndemn sau poftă să facă un anumit lucru; a nu avea chef să facă ce

Notă: Tragerea de inimă este sinonimă, adesea, cu atracția sufletescă, însemnând, de fapt, motivare, pasiune sau drag

a nu avea unde arunca un ac a fi mare înghesuială; a nu mai avea loc nimic într-un anume spaţiu

Notă: Expresia își are originea, se pare, în mediul pescăresc, făcând referire, inițial, la aruncarea acului de undiță.

a nu da-n de-a buna (cuiva) a nu fi de acord cu ce spune (cineva), a nu-l aproba

Notă: Expresia este derivată, probabil, dintr-o altă expresie, mult mai directă, a nu fi de-a bună, adică a prevesti ceva rău,
respingere a unei idei, a unei propuneri etc.

a nu face nici doi bani a valora mai nimic, a fi lipsit de valoare

Notă: Banul, se știe, este o monedă lipsită de valoare, pe care nu poți cumpăra nimic iar doi bani pare să facă referire la
moșului din povestea lui Creangă.

a nu fi câştigat la belciuge a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de sacrificiu sau servici

Notă: Belciugele la care se face referire aici este acel joc de noroc întâlnit prin bâlciuri, unde se poate câștiga diferite obiecte
cauză, câștigat la belciuge fiind, deci fără mari eforturi financiare, printr-un noroc, poate fi sacrificat, pentru orice experiment sa

a nu fi dus (de multe ori) la biserică a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună c
reguli de comportament

Notă: Se presupune că cei ce merg regulat la biserică sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, oameni pe care te ba
ce trec mai rar sau niciodată pe la biserică sunt oameni periculoși, imprevizibili.

a nu fi în apele lui a nu se simţi bine; a-i fi rău; a fi abătut

Notă: Pruncul, când se naște, se rupe apa (lichidul amniotic) în care acesta se dezvoltă în pântecul mamei și primul țipet al
venire într-o altă lume. În popor, se spunea că, acest țipet este unul normal și că se datorează faptului că pruncul nu mai e în a
situații.

a nu fi în toane bune a nu fi bine dispus

Notă: Spuneam ceva mai sus despre cuvântul toană că ar putea fi un cuvânt pur românesc, sinonim cu capriciu (v. a avea to
vină din lumea pescarilor, unde toana este o gaură mare făcută, iarna, de aceștia în gheața unui râu spre a putea pescui
năvodu 4). Așadar, așa cum peștele se lasă prins la năvod după cum e toana de bine amplasată sau de exploatată la moment

a nu fi mai breaz decât alţii a nu se deosebi de alţii, a fi la fel ca toți cei de teapa lui

Notă: Știind că un cal breaz înseamnă un cal mai deosebit, având o pată albă în frunte (numită și stea sau țintă) sau doar o
arăta la fel, nu vor avea nimic în plus.

a nu fi mare scofală a fi relativ uşor de rezolvat sau de făcut ceva

Notă: Scofala este un fel de budincă mocănească făcută, după o rețetă veche, cam din tot ce dă muntele: ciuperci, brânză, u
de complicat pentru o rețetă veche de peste un veac dar foarte la îndemână și foarte apreciată, de unde a apărut, ca region
bine 4).

a nu fi un cap de ţară a nu fi nimic grav, nicio nenorocire; a nu fi ceva important sau greu de făcut

Notă: Capul de țară ne duce cu gândul, desigur, la hotarele țării, la granițe, care, fiind foarte importante, sunt și bine păzite.
a nu întinde coarda a nu exagera; a nu depăşi anumite limite; a nu forța nota

Notă: Evident că, dacă se întinde coarda prea mult, aceasta se rupe. E vorba aici, în general, despre coardele unor instrum

a nu mai apuca ziua de mâine a muri până a doua zi

Notă: Explicit, expresia ar vrea să spună că, din diverse motive, reale sau închipuite, cel în cauză nu ar mai apuca să vadă lum

a nu mai avea pe cineva la inimă a-l respinge, a nu-l mai iubi, a nu-l mai suporta

Notă: Dacă inima e sediul sentimentelor, atunci când atracția pentru cineva dispare, înlocuită fiind cu repulsia, senzația celui a
din inima sa (ori, poate, doar ar vrea!).

a nu mai pupa (cineva, ceva) a ameninţa (pe cineva) că nu-i va mai da nimic; a nu mai dobândi nimic

Notă: Pupatul din această expresie are înțelesul de a obține ceva râvnit 4), precum un sărut.

a nu mai şti pe unde să scoată cămaşa a intra în nişte încurcături foarte mari; a nu mai şti de capul lui; a fi l

Notă: Înainte vreme, atât la femei cât și la bărbați, cămașa se scotea pe cap, ceea ce presupunea ceva efort și concentr
prevăzute, adesea, cu bentițe și ciucurași ce necesitau ceva atenție. Adică, expresia ar fi, cumva, sinonimă cu locuțiumea verb

a nu mişca niciun deget a nu face niciun efort; a nu dori să ajuţi pe cineva cu nimic

Notă: Pentru a realiza ceva concret, ai nevoie, în primul rând, de mișcarea mâinilor și este știut că lucrul ce se face cel mai u
apeși o tastă). Altfel, fără nici cea mai mică mișcare, nimic nu este posibil...

a nu pune la inimă a fi mai indiferent faţă de unele necazuri

Notă: După cum se știe, doar ceea ce te mișcă și te afectează emoțional simți că se pune la inimă.

a nu ridica un pai a nu face niciun efort; a sta degeaba; a nu face absolut nimic

Notă: Paiul, fiind o tulpină cilindrică subțire, goală pe dinăuntru și uscată, specifică plantelor graminee, făcea, pe vremuri, obie
sfârșeau când acesta ajungea în vatră, la foc, sau în grajdul animalelor. Totodată, paiul este un bun exemplu de lucru u
exemplificare clară a unui refuz total de a munci.

a nu se face gaură-n cer a nu fi nicio pagubă; a nu se întâmpla niciun rău

Notă: Gaura în cer este o viziune apocaliptică asupra sfârșitului lumii. Expresia face trimitere, așadar, la ceva castrofic, pentru
întâmplate sau pe cale de a se întâmpla echivalează, de fapt, cu mai nimic...

a nu se juca cu focul a evita o situaţie conflictuală sau o primejdie iminentă; a nu trata cu ușurință o

Notă: Expresia pare a fi mai mult a o atenționare pentru copii dar, în sens figurat, poate însemna ceva mai mult: un pericol

a nu se vedea om cu om a fi beznă totală; a fi foarte aglomerat; a fi fum, praf sau ceață foarte dense

Notă: Expresia a fost legată, se pare, la începuturi, de existența fumului dens (fumăraie sau fumărie), după care înțelesul e

a nu şti de laie, de bălaie a nu şti prea multe; a fi neascultător sau nepriceput

Notă: Se spune, în mod savant, că ”dipticul laie / bălaie, folosit în paremiologie, are o funcție eliminatorie: ori e laie ori bălaie
întâlnite în zicătoarea ori e laie ori bălaie, s-ar elimina unul pe celălalt, ca înțeles. Pe de altă parte, ”în sistemul de texte mioriti
lexicale laie – bălaie poartă un accent semantic special: ni se indică un animal năzdrăvan, însemnat” 82). De fapt, balada Mior
altceva... Așa că, rămâne tot ca la început: expresia în cauză are înțelesul clar de a fi atât de îndărătnic încât să nu poți face d

a nu valora nici cât o ceapă degerată a fi fără valoare, lipsit de importanţă

Notă: Judecând după semnificația cepei degerate, se înțelege că expresia nu ar trebui folosită decât atunci când vorbim d
valorau, totuși, ceva, nu erau chiar nulități...

a nu zice nici bleau a tăcea din gură, a nu (mai) zice nimic; a nu zice nici pâs

Notă: Utilizarea acestei expresii în comuna Șerbăneștii de Olt, așa cum o auzeam eu, pe când eram copil, făcea referire, înd
pază. Și poate că nu e întâmplătoare folosirea, în Banatul Sârbesc, a unei formulări, în graiul specific locului, de genul ”
adică, ”traducând” din rumânește în românește, ”câinele bleuie, ca și când e bolnav, lătrând doar când și când”. Adică verbu
acel scâncet de suferință și de neputință al câinelui, când nu poate lătra sau refuză să mai latre.

a nu-i ajunge cu prăjina la nas a fi foarte îngâmfat şi plin de sine, a fi înfumurat, a umbla cu nasul pe sus, a
 Notă: Expresia, fiind sinonimă cu a umbla cu nasul pe sus, vine să exagere și să ironizeze puțin acest comportament al celui
măsură a lungimii egală cu vreo 5-7 metri 4). Adică, nasul este ținut sus de tot, nu doar așa oleacă!

a nu-i ajunge (cuiva) nici la degetul mic a dispreţui pe cineva într-un mod extrem

Notă: Aluzia care se face aici este una ce ține de asemuirea dintre două persoane: una bine plasată, aflată într-o postură d
eventual, de a-i lua locul.

a nu-i ajunge la o măsea (despre mâncare) a fi puțină; (despre cei flămânzi) a nu le ajunge mâncarea

Notă: Mâncarea este mestecată, de regulă, folosindu-se toate măselele dar, atunci când este prea puțină, ironic vorbind, ea n

a nu-i fi (de-)a buna cuiva a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău

Notă: Expresia este folosită, adesea, ca un fel de superstiție, cu referire la cineva care este prea bine dispus, prea vesel și cro

a nu-i sta nimeni în faţă 51) a impune respect sau teamă

Notă: Expresia este oarecum sinonimă cu a nu-i trece nimeni prin față, ambele făcând referire la o regulă cunoscută a bune
celui mai mare în grad, mai puternic, mai în vârstă sau mai valoros.

a nu-i trece nimeni pe dinainte a fi foarte autoritar; a nu se lăsa întrecut, depășit

Notă: Spre deosebire de a nu-i sta nimeni în față, această expresie pune accentul nu pe respect, ci pe autoritate și compet

a nu-i veni-n gură a nu se putea exprima, deși ar avea cunoștiințe

Notă: Expresie eliptică pentru a nu-i veni vorba în gură; cu alte cuvinte, nu găsește vorba potrivită sau are un lapsus.

a nu-i veni pe limbă a nu se putea exprima, deși ar avea cunoștiințe

Notă: Expresie eliptică pentru a nu-i veni vorba pe limbă; v. a nu-i veni-n gură.

a nu-l atinge c-un deget a fi foarte sensibil, irascibil

Notă: Mișcarea unui deget implică, teoretic, cea mai mică atingere voită pe care ai putea-o avea cu cineva. Așadar,
insuportabilității dusă la extrem.

a nu-l durea nici în spate a nu-i păsa (de ceva anume), a-i fi indiferent

Notă: Durerea în spate este, de regulă, una trecătoare, fără riscuri majore, de care nu te sperii și, de aceea, nu îți prea p
comună, banală, ca simbol temerar al indiferenței.

a nu-l încălzi cu nimic a nu avea niciun folos; a nu ameliora cu nimic o situaţie existentă

Notă: Încălzirea la care se face referire în această expresie este, de fapt, o formă de entuziasm, de afectare emoțională sau

a nu-l mai răbda pământul (despre un om rău) nu-l mai suportă nici pământul (pe pamânt, dar sub pământ, e altce

Notă: Expresia pare a fi un fel de blestem; de aceea am și inserat ironia din paranteza finală...

a nu-l scoate dintr-ale lui a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte și ce face; a-și vede de treaba lu

Notă: Expresie eliptică pentru a nu-l scoate din preocupările, gândurile sau planurile lui.

a nu-l trage inima a nu avea niciun îndemn, nicio chemare, când face ceva

Notă: Tragerea de inimă este, de fapt, o atractie sufletească, o motivație spirituală.

a nu sta cu mâinile în sân a nu rămâne indiferent; a acționa cumva

Notă: Mâinile în sân semnifică lipsa de preocupare și indiferența față d o stare de lucruri.

a nu-şi mai vedea capu' de treabă a fi foarte ocupat, foarte împovărat

Notă: Ca să îți poți vedea capul, ar trebui să ai timp pentru a te uita într-o oglindă; așadar, expresia face referire la neglijarea
cu lucruri mult mai serioase.

a nu-și pune mintea cu cineva a nu băga în seamă spusele sau faptele (deranjante) ale cuiva; a nu
 Notă: Expresie eliptică pentru a nu-și pune mintea la contribuție în legătură cu cineva...

a o băga pe mânecă a fi prins cu minciuna; a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală; a ajunge în
încurca

Notă: Expresia se referiră, aluziv, la o modalitate cunoscută de a trișa, la jocul de cărți, aceea cu asul din mânecă, și la ruși

a o face de oaie a intra într-o încurcătură, a da-o în bară, a da de belea; a face o gafă mare, a comite o g

Notă: Conotația negativă a oii provine dintr-o observație comună: ea umblă în turmă, este mult prea blândă și nu se revoltă. D
de cauză sau din spirit de turmă este considerată de oaie...

a o face lată a petrece, a chefui; a face o gafă, a greşi

Notă: La origine, se pare că această expresie se referea doar la petrecere, care, când se-ntindea, ca amploare și durată, de
fără voie.

a o lăsa baltă a renunţa la ceva anume; a nu persevera; a se da bătut; a nu se mai interesa de ceva

Notă: Expresia se referă la o muncă abandonată, considerată ca fiind zadarnică, cu referire la acele terenuri joase sau viroa
lăsate în părăsire, nemuncite.

a o lăsa mai moale a se delăsa; a încetini ritmul unei acţiuni

Notă: Mai moale, în acest context, are înțelesul de mai domol, mai încet.

a o lua la moacă a primi o bătaie zdravănă

Notă: Expresia, semnificând încasarea unei bătăi zdravene, face referire la o bătaie cu bâta, moaca fiind acea măciucă din

a o lua pe cocoaşă a încasa o bătaie zdravănă; a pierde, a fi învins

Notă: Aluzie la bătaia pe care o primesc pe spate, cu biciul, animalele de tracțiune ca să-și depășească, vrând-nevrând, pe

a o mierli a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău

Notă: Expresie argotică, cuvântul mierli provenind din limba țigănească, din merla, care înseamnă va muri 4).

a o pune de mămăligă a se afla sau a ajunge într-o situație dificilă, neplăcută; a o păți; a da greș

Notă: Expresia se pare că vine de pe vremea când, neavând altceva mai bun de făcut, românul punea de-o mămăligă

a o ţine pe-a lui a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte; a fi încăpățânat

Notă: Adică, varianta lui de gândire sau de acțiune este singura în care crede și după care se ghidează.

a o ţine una şi bună a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte; a-și menține părerea; a nu ceda

Notă: Una și bună semnifică singura părere bună; expresie sinonimă cu a o ține pe-a lui.

a păşi cu stângul a începe rău ceva; a nu izbuti ceva abia început

Notă: Expresia face aluzie la o superstiție a românilor, conform căreia, dacă faci primul pas cu stângul, atunci când pășești î
lucru tocmai demarat nu se va sfârși cu bine.

a peria pe cineva a-l linguşi pentru a obțin anumite avantaje sau favoruri; a-l lăuda; a-l măguli

Notă: Periatul este o treabă de atenție majoră, admirație și respect față de cel periat, tratat, în acest mod, ca pe un idol.

a pica în cur a fi uimit de ceva sau cineva, a rămâne mască; a admira, a venera

Notă: Expresia este sinonimă cu a cădea pe spate și ambele provind interpretarea ironică a unui gest făcut atunci când admir
capul și îți pironești privirea acolo unde ai ce admira... Numai că, exagerând puțin, această postură, dusă la exprem te poate c
o picare în cur.

a pişa ochii a plânge fără motiv; a se smiorcăi

Notă: Expresie vulgară și argotică, asemănând lacrimile cu urina...

a plânge inima în cineva a suferi mult, în tăcere

 Notă: Inima râde sau plânge (la figurat), în funcție de starea sufletească a fiecăruia; suferința este un plâns ascuns, simți d

a pleca câine surd la vânătoare a porni într-o acțiune complet nepregătit, doar ca să te afli în treabă,

Notă: Expresie face aluzie la ceva ineficient, inutil, nepotrivit, nelalocul lui, căci câinele surd nu prea are ce că
aducă stăpânului prada înpușcată, este declanșat la auzul focului de armă. Eu, cel puțin, așa am auzit această expresie, folos
(aiurea!) că, de fapt, expresia corectă ar fi a pleca câine sur la vânătoare, explicația fiind una cel puțin hazlie: cuvântul sur
rând, nu am auzit pe nimeni, niciodată, că folosește cuvântul sur cu sensul de bătrân, atunci când este vorba despre un an
exemplu, din literatura populară veche, care să arate că, inițial, câinele era sur și că, abia apoi, niște profani, ca mine, l-a făcut

a pleca militar a pleca să-și efectueze stagiul militar; a-și începe armata

Notă: Locuțiune verbală specifică perioadei când stagiul militar era obligatoriu pentru băieți.

a prinde firul a descoperi un punct de plecare; a înțelege ce trebuie făcut

Notă: Expresia face trimitere la firele încurcate, care trebuie mânuite cu grijă până se găsește unul din capete, după care, cu
firul.

a prinde mișcarea 30) a înţelege din vreme ceva, a intui; a învăța ceva nou

Notă: Pentru a prinde mișcare, orice acțiune a noastră are nevoie de un impuls, un imbold, care necesită o anumită formă d

a prinde pe Dumnezeu de picior a avea mare noroc; a fi foarte fericit; a avea o mare bucurie

Notă: Simpla atingere a lui Dumnezeu, în ceruri fiind, n-ar fi posibilă, s-a gândit românul șăgalnic, decât, eventual, pe-un pici
nu?! Metaforic vorbind, cam așa ar sta lucrurile cu această expresie.

a privi (pe cineva) de sus a trata cu superioritate, a dispreţui; a fi arogant

Notă: Este vorba, aici, despre un tip de comportament arogant, privitul de sus fiind unul dintre gesturile specifice acestuia.

a pune coada pe spinare a fugi pe furiş, a se sustrage de la o anumită responsabilitate; a pleca, lăsând totul bal

Notă: Expresia face aluzie la boii sau caii speriați, cu a căror reacție este asemănat comportamentul omului, în situații asem

a pune de-a başca a separa; a pune de-o parte

Notă: Cuvântul bașca este un arhaism de proveniență turcească, însemnând separat, de-o parte, altfel 4). Luat separat, cuvâ
avem de-aface cu o preluare parțială a termenului turcesc, care, pentru a avea înțelesul din limba română, este folosit în com
türlü = altfel etc.) [84]).

a pune degetul a semna prin luarea amprentei de pe deget, precum analfabeţii

Notă: Până în anul 1960, neștiutorii de carte semnau documentele oficiale prin aplicarea amprentei degetului arătător de
acestuia.

a pune degetul pe rană a găsi sau ghici cauza unei supărări sau neplăceri; a găsi punctul sensib
descoperi adevărata cauză a unei stări de lucruri

Notă: Este evident aici faptul că expresia face referire la o rană lăuntrică, altfel aceasta n-ar mai trebui găsită sau

a pune gaz pe foc a întărâta, a face să izbucnească un conflict; a întreţine o stare conflictuală; a ațâța

Notă: Evident că gazul turnat pe foc nu-l stinge, ci mai rău îl aprinde, dar, cu sens metaforic, se practică.

a pune în gardă (pe cineva) a(-l) avertiza, a(-l) înştiinţa, a preveni

Notă: Punerea în gardă, în acest caz, înseamnă luarea tuturor măsurilor de apărare sau prevenire, pentru a nu fi surprins d

a pune la punct a lămuri o chestiune; a reduce pe cineva la tăcere, a-l admonesta

Notă: Expresia face referire, probabil, la o altă expresie înrudită: a fi pus la punct, în sensul de a-l aranja, a-i da o lecție. Cât d
remarcă de ordin general, cum că înțelesul lui ar fi acela de țintă morală atinsă.

a pune la inimă a fi afectat de ceva ce se întâmplă în jur; a fi foarte sensibil; a se supăra mai mult decât trebuie

Notă: Verbul a pune are, aici, o semnificație aparte, aceea de apăsare, căci ceea ce se pune la inimă este supărarea, suferinț

a pune la suflet a fi afectat de ceva ce se întâmplă în jur; a fi foarte sensibil; a se supăra pentru ceva ce nu merit
 Notă: Sufletul este o emanație controversată a inimii. De aceea, expresia este sinonimă cu a pune la inimă.

a pune lacăt la gură a tăcea din gură, a nu (mai) zice nimic; a fi precaut cu ştirile pe care le comuni

Notă: Expresia nu provine, cum s-ar crede, de pe vremea securității comuniste, ci ceva mai de demult, de pe vremea când lac

a pune mâinile pe piept a muri, a deceda, a-și da duhul

Notă: Expresia invocă un obicei străvechi, ca mortului să i se împreune mâinile pe piept.

a pune mână de la mână a ajuta un nevoiaş, fiecare cu ce poate şi cum poate; a face chetă, a aduna p
diverse bunuri sau bani pentru întrajutorarea celor nevoiași

Notă: Dacă a pune mâna înseamnă a face ceva, atunci a pune mână de la mână nu poate însemna decât o unire în efortul

a pune paie pe foc a întărâta, a întreţine o stare conflictuală; a instiga; a ațâța furia cuiva

Notă: Paiele, după cum se știe, sunt, ca și gazul, foarte inflamabile, adică numai bune de întreținut focul deja aprins...

a pune pe cineva cu botul pe labe a-l face să se domolească, să fie supus; a fi redus la tăcere; a-l pune la punc

Notă: Asemănarea este evidentă, făcând trimitere la comportamentul câinelui, care, atunci când stă cu botul pe labe și se uită

a pune pe drumuri pe cineva a face pe cineva să meargă de colo până colo, mai mult decât ar fi n

Notă: A pune pe drumuri are, aici, înțelesul de a fi nevoit să umbli, de colo până colo, fără rost.

a pune pe gânduri a intra la bănuială; a nu mai avea încredere în ceva sau cineva; a da de gândit

Notă: A pune pe gânduri pe cineva înseamnă, de fapt, a-i da ceva de gândit, ceva care îl afectează într-un anume fel.

a pune pirostriile în cap a se căsători

Notă: Expresia are o nuanță ușor glumeață, pirostriile fiind, în limbaj popular, cununa ce o pune preotul, ajutat de nași, pe cap

a pune sare pe rană a întărâta pe cineva; a agrava o situaţie

Notă: Sarea a fost folosită mult timp, ca leac băbesc, pentru vindecarea rănilor ușoare și usturimea de neuitat iscată de sare,
siguranță, la originea acestei expresii.

a pune suflet a face ceva cu plăcere și pasiune; a face ceva cu sârg și totală dăruire

Notă: Sufletul, în această expresie, se referă la ”totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului” 4)

a pune şaua pe cineva a impune cuiva propria voinţă

Notă: Expresia vine, desigur, de la a pune șaua pe cal sau a înșeua pentru a fi încălecat. Tragic este că, în societate, oamen
de când lumea sau, mai bine zis, de la căderea omului în păcat [85]).

a pune ţara la cale a discuta vrute şi nevrute; a sfătui, a îndruma pe cineva să facă o anumită fap
a administra o țară

Notă: Potrivit scrierilor istorice vechi, se spunea despre boierii cei mari că ei puneau țara la cale, în sensul că făceau reg
expresia a pune la cale, ne duce cu gândul la un plan ascuns, la o intrigă.

a pune zăpor (despre cai) a se împotrivi să mai tragă

Notă: Expresia face referire, se pare, la comportamentul calului, într-o asemnea situație: opune rezistență și se împotrivește
zăpor (adică: baraj, dig, stăvilar).

a purta pică (cuiva) a duşmăni (pe cineva); a urî (pe cineva) în ascuns; a avea ciudă pe cineva

Notă: Originea acestei expresii aș îndrăzni să cred că este una destul de veche, având în vedere că pica, în limba latină, înse
actuală a cuvântului pică, aceea de ură ascunsă, se pare că ține de simbolistica medievală a coțofanei, pasăre despre care se
sau moartea prematură” [87]). Așadar a purta pică cuiva ar echivala, semantic, cu a-i purta coțofana celui urât în ascuns, căr
dorindu-i răul suprem.

a rămâne cu buza umflată a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale; a suferi o pierdere ce nu mai poate fi r

Notă: Expresia ironizează pe cel înșelat, buza umflată fiind o grimasă spontană, involuntară, vizibilă pe fața celui supărat.
a rămâne cu gura căscată a fi mirat, uluit sau înșelat în așteptările sale; a fi șocat de ceva neașteptat

Notă: Când suntem surprinși, este știut că rămânem, inconștient, cu gura deschisă, mai mult sau mai puțin, în funcție de gradu

a rămâne în pană a fi împiedicat într-o activitate; a se găsi într-o situaţie (materială) jenantă; a nu mai ave
activitate începută; a se defecta un sistem tehnic, făcând imposibilă funcționarea sa

Notă: Expresia provine din limba franceză (être en panne = a fi în pană), de pe la începutul secolului XX, unde se consacrase

a rămâne la coada vacii a nu învăţa carte pentru a evada din lumea satului; a rămâne țăran, necioplit

Notă: Expresia, inițial, avea un înțeles total diferit: a fi de la coada vacii însemna "a fi localnic, băştinaş autentic" și își avea
cineva își pierdea o vacă și o regăsea, trebuia ”să jure că este a sa ţinând cu mâna coada ei” [89]). Potrivit aceleiași surse, ”du
alternativă demografică ce şi-a revendicat şi un statut sociocultural aparte (superior!), de la coada vacii a ajuns la înţelesu
rămâne la coada vacii a devenit , cu timpul, un fel de ”condamnare socială”, fiind folosită, adesea, ”ca ameninţare pedagogică

a rămâne pe gânduri a fi nedumerit de ce s-a întâmplat; a se isca un semn de întrebare; a medita, a

Notă: Între a sta pe gânduri și a rămâne pe gânduri nu există, evident, o sinonimie perfectă. În primul caz, cugetarea are lo
timp ce în al doilea caz, aceasta este determinată, totdeauna, de un eveniment abia încheiat.

a râde cu gura până la urechi a râde cu mare poftă sau în mod exagerat; a se prăpădi de râs

Notă: Expresia ține de comicul caricatural, exagerând deschiderea gurii datorată unui râs cu poftă, de neoprit.

a râde inima în cineva a fi plin de viaţă şi de voioşie; a fi bucuros, satisfăcut, mulţumit

Notă: Expresie verbală cu o frumoasă valoare metaforică, ce se referă, în special, la modul în care este perceput cineva.

a ridica din umeri a nu ști; a fi în necunoștință de cauză; a-și arăta nedumerirea sau nepăsarea

Notă: Ridicatul din umeri este un gest al corpului, un exemplu universal de comunicare nonverbală, care, atunci când nu e
nedumerire sau nepăsare.

a ridica pe cineva în slăvi a lăuda pe cineva peste măsură; a preamări, a elogia

Notă: Slava și slăvirea sunt cuvinte de origine bisericească, prin care sunt lăudate și glorificate toate cele sfinte. Extindere
pentru ca, în cele din urmă, această expresie să cadă în derizoriu, mai ales în perioada comunistă, când se înălțau slăvi odioa

a rupe de la gură a se lipsi pe sine pentru a ajuta pe altul; a se lipsi de strictul existențial necesar în favoarea unui

Notă: Expresia, se înțelege, face referire, eliptic, la a rupe din bucata de pâine (sau altceva, de-ale gurii) pentru a rezolva o alt

a rupe gura cuiva a face ceva atât de reușit şi de neaşteptat, încât să-i trezească acestuia uimire și nedumerire

Notă: A rupe gura, în această expresie are înțelesul de a lăsa mut, fără cuvinte.

a rupe gura târgului a uimi pe cei care te cunosc; a deveni, deodată, faimos într-o colectivitate

Notă: Târgul, în această expresie, face referire la denumirea mai veche a orășelelor, unde locuitorii se cunoașteau între ei

a sări ca muşcat de şarpe a se înfuria, a-şi ieşi din fire; a se speria din cale-afară

Notă: Mușcătura de șarpe fiind foarte periculoasă, primul instict al celui mușcata este acela de a se feri și de a fugi cât mai
gândită, ar semnifica, așadar, mai mult o reacție de spaimă, decât de furie...

a sări calul a întrece măsura; a depăşi limita admisă a bunului simț; a se întrece cu gluma

Notă: Expresia face aluzie la o situație oarecum comică, dar care se lăsa, în cele din urmă, cu durere: dintr-un prea mare avâ
în loc să ajungă în șa, aterizează pe jos, dincolo de cal, tăvălindu-se de durere...

a sări pârleazul a-și înșela partenerul (soț sau soție); (desprer fete) a-și pierde virginitatea, a fi ușuratică

Notă: Părleazul era, pe vremuri, un fel de poartă la semiînălțime, între vecini, ca semn al bunei vecinătăți dintre aceștia. C
eventual, urcând pe o treaptă. Așadar, expresia, la origine, făcea referire la un adulter între vecini...

a scăpa din mână pe cineva a nu mai avea controlul asupra cuiva, a nu-l mai putea influența în vreun fel

Notă: Când scapi din mână ceva, este știut că te aștepți la un rezultat rău, datorat lovirii, dar nu același lucru se întâmplă
manipulezi sau manevrezi pe cineva; în această a doua ipoteză, la care se referă, probabil, expresia în cauză, există fie posib
 căderi în prăpastia neștiinței.

a scoate (cuiva) gărgăunii din cap a ameninţa pe cineva cu o corecţie

Notă: Gărgăunii sau bărzăunii sunt insecte asemănătoare viespilor, care bâzâie și care se agită mult și care trăiesc în coloni
cap ar fi, de fapt, doar niște pretenții nejustificate și extravagante, atâta timp cât, cel în capul căruia s-au cuibărit gărgăunii tru
dar nimic util...

a scoate (cuiva) vorba cu cleştele (din gură) a fi foarte tăcut; a nu şti sau a nu vrea să spună nimic

Notă: Ideea unei astfel de exprimări șăgalnice nu poate veni decât din asemănarea vorbei, care iese (prea greu) din gură, cu e

a scoate capu-n lume a ieşi între oameni, în societate; a lua contact cu oameni și situații noi

Notă: Expresia verbală a scoate capul ne duce cu gândul, desigur, la naștere, deci la venirea pe lume, după o bună bucată de

a scoate din fire a face (pe cineva) să-şi piardă răbdarea; a enerva, a scoate din sărite; a înfuria

Notă: Firea omului este acea structură psihică și morală ce îl caracterizează, în mod normal, parte a temperamentului aces

a scoate din minți a face (pe cineva) să-şi piardă răbdarea; a enerva; a zăpăci

Notă: După cum ne spune o altă expresie, mințile trebuie să fie băgate în cap (a-și băga mințile-n cap), nu scoase; că atunci,
enervezi...

a scoate din sărite a face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine, a-l enerva peste măsură, a-l înfuria

Notă: Sărita, pe vremuri, s-a constituit ca un cuvânt derivat din vebul a sări și însemna cumpăt sau fire 4).

a scoate din ţâţâni (pe cineva) a-l face să-și piardă cumpătul sau răbdarea; a scoate din sărite, a enerva

Notă: Originea acestei expresii este legată, probabil, de scârțâitul enervant pe care îl produceau țâțânile (balamalele) neuns
când te enerva foarte tare acest scârțâit, să scoți din țâțâni ușa.

a scoate untul din cineva a stoarce de puteri pe cineva, a vlăgui; a-l istovi, a-l epuiza fizic; a-l munci pănă la epu

Notă: Expresie aluzivă la metoda tradițională de a scoate untul din lapte, ce presupune o muncă istovitoare, obosind mâin
muncă trebuie dusă până la capăt cu mult sârg și dibăcie, că altfel, fără știință, strici laptele și nu mai iese untul.

a se aduna lumea ca la urs a se aduna multă lume, curioasă să vadă ceva neobișnuit

Notă: Expresia provine de pe vremea când țiganii dresau câte un urs ca să joace și umblau cu el prin târguri sau pe ulițele sa
de pe urma acestui număr de circ ambulant.

a se ajunge a se realiza, a se împlini, a-şi atinge scopul dorit

Notă: Expresie sinonimă cu a-și atinge scopul, adică a ajuns unde voia.

a se alege praful (de ceva sau cineva) a fi complet distrus; a nu mai rămâne nimic din ce a fost; a dispărea

Notă: Ceva complet ars sau putred devine, în cele din urmă, praf și pulbere, de unde și ideea prăpăstioasă de împrăștiere și d

a se apropia funia de par a îmbătrâni, a se apropia moartea; a se apropia un anumit termen (pe
deznodământul, sfârșitul

Notă: Expresia provine de la un vechi ritual al înmormântării, care presupunea ca sicriul cu mortul în el să fie aș
se așezau și două frânghii cu care se cobora mortul în groapă; de îndată ce frânghiile erau întinse, cei doi pari erau dați la o p

a se ascunde după deget a recurge la tot felul de pretexte și subterfugii în încercarea de a se eschiv
recurge la trucuri uşor de bănuit; a încerca în zadar să te ascunzi și neavând după ce

Notă: Evident că nimeni nu se poate ascunde după deget, mesajul transmis de această expresie fiind acela d
nevăzut.

a se bate cap în cap a fi în opoziţie; a se contrazice; a nu se potrivi deloc

Notă: Expresia pare a fi de sorginte mioritică, că doar berbecii au obiceiul de a se bate cap în cap, fiind mereu în opoziție...

a se călca în picioare a fi foarte aglomerat, a fi înghesuială mare

Notă: Îmbulzeala mulțimii de oameni, din diverse motive, este sursa călcatului în picioare la care face referire această expr
a se certa ca la uşa cortului a se certa rău de tot, fără rușine, jigningu-se în mod grosolan şi primitiv

Notă: Expresia face trimitere, evident, la ușa cortului țigănesc.

a se chema că a însemna că; vrea să zică; s-ar zice că

Notă: Verbul a se chema are înțelesul, aici, mai mult de a însemna decât de a se numi.

a se culca odată cu găinile a se culca foarte devreme (precum găinile)

Notă: Expresia se regăsește în mai multe limbi și provine dintr-o observaţie comună asupra momentului din ziuă când se
scăpătatul soarelui.

a se culca pe laurii victoriei a se delăsa; a se mulțumi cu o anumită performanță atinsă, cu un an

Notă: La romani, învingătorilor în competiții li se decerna, în semn de cinstire, o cunună de lauri 4); aceștia sunt, de fapt,

expresia ar sugera că, dacă această cunună nu se dăd jos de pe cap nici măcar atunci când învingătorul se culcă, faima sa
dacă nu vine o nouă victorie, care să împrospăteze cununa, oricum lumea îl va uita și nu-l va mai recunoaște drept învingător.

a se culca pe-o ureche a se delăsa, a se automulţumi; a nu se sinchisi de nimic, a fi nepăsător, anu-și

a aștepta zadarnic, fără a întreprinde nimic, să se realizeze o promisiune

Notă: Culcatul pe-o ureche este o poziție comună de somn liniștit, nepăsător, de unde și originea expresiei în cau

a se da câinii a lătra (ex.: I-auzi câinii cum se dă! = I-auzi cum latră câinii!)

Notă: Expresia face, se pare, o asociere între lătratul câinilor și datul câinilor în tărbacă, un obicei barbar prin care se chin
însoțit, evident, de lătrăturile și scelălăiturile disperate ale câinilor maltratați.

a se da cocoş a-şi impune punctul de vedere; a ieşi în faţă; a sări la bătaie; a se crede mascul bine dotat

Notă: Verbul a se da are, aici, o conotație aparte: aceea de a se crede sau de a se comporta precum un cocoș.

a se da cu curul de pământ a se enerva, a se înfuria, a protesta

Notă: Aluzie la comportamentul cunoscut, de copil încăpățânat și răsfățat, când ceva nu-i convine...

a se da în stambă a-și arăta, fără să vrea, proasta creștere (sau cusururile); a se face de râs; a se da în specatcol

Notă: La origine, expresia era, de fapt, a se da în stampă, adică a se da în spectacol prin intermediul presei, știut fiind că, la
italienescul stampa [92]).

a se da mare a se lăuda, a se făli; a face pe grozavul; a brava

Notă: Adjectivul mare nu se referă, în acest context, la dimensiuni, ci la valoare...

a se da peste cap a face tot posibilul pentru a duce ceva la bun sfârşit; a depune eforturi deosebite pentru
și punte

Notă: A face tumbe, dându-te peste cap, numai pentru a rezolva, cumva, ceea ce ți-ai propus, este fie un f
modalitate abjectă de sfidare a imposibilului.

a se da-n lături a se retrage; a nu mai recunoaşte ce-a zis sau ce-a făcut; a se da la o parte; a se eschiva

Notă: Datul în lături se referă, de fapt, la datul alături, la o parte; că, altfel, lăturile sunt cu totul altceva...

a se da-n scârci a se da-l leagăn, a se da huţa

Notă: Scârciul era, pe vremuri, la Șerbănești, un fel de leagăn improvizat. Se lega de parii porții mici, de la drum, un lan
balansului produs de acest scârci, parii porții se cam lăsau și gardul începea să scârțâie din toate încheieturile. D-aia cred că
acest scârțâit, mai precis de la interjecția scârț. În aceste condiții, numele său ar fi trebuit să fie scârți, cuvânt care nu era prea

a se da-n vânt după cineva a-i place mult de cineva; a fi îndrăgostit de cineva; a depune toate eforturile p

Notă: Verbul a se da în vânt are, în această expresie, înțelesul de a se lăsa purtat de vânt – cu alte cuvinte, se mizează ma
numai să-și vadă dorința îndeplinită.

a se duce de râpă a nu mai rămâne nimic; a se distruge totul, a se risipi; a eșua; a se prăpădi

Notă: Râpa, fiind o surpătură de pământ făcută de ploi sau de cutremure, este, deopotrivă și simbolul prăbușirii, al demolăr
a se duce pe apa sâmbetei a pierde tot ce-ai lucrat sau agonisit, a se prăpădi, a se distruge

Notă: Expresia face aluzie la o veche credinţă, conform căreia Apa Sâmbetei era un râu care se varsă in Infern; legenda sp
mai potolea, de unde i se trage şi numele [93]).

a se duce pe vale a se duce în centrul comunei, pe Șoseaua Mare, la cumpărături sau la plimbare

Notă: Expresia este specifică șerbăneștenilor, ”pe vale” însemnând centrul satului Șerbăneștii de Jos, iar valea la care se face

a se face alb ca varul a se schimba la faţă din cauza unei spaime puternice; a nu mai avea sânge în obraz

Notă: Este cunoscut faptul că frica imensă, soră cu moartea, îți face chipul alb ca varul și, întreg trupul, îl simți paralizat.

a se face că plouă a se eschiva, a se preface că a uitat; a da impresia că nu observă un lucru sau un fap

Notă: Expresia face, probabil, uz de o metaforă voit penibilă: Să te prefaci că nu știi nimic despre un anumit subiect consuma
de rafalele unei ploi imaginare.

a se face de băcănie a se compromite; a se face de râsul lumii

Notă: Pe vremuri, băcănia era locul unde se adunau micii orășeni, discutând vrute și nevrute, locuitorii cu
echivalentă, așadar, cu a deveni subiect de discuție la băcănie...

a se face foc şi pară a se enerva foarte rău; a se supăra, a se mânia foarte tare

Notă: Expresia face referire la înroșirea și înflăcărarea feței celui care se enervează peste măsură.

a se face luntre şi punte a face tot posibilul pentru a duce ceva la bun sfârşit, a face tot ce depinde de
cap

Notă: Folosind împreună cele două cuvinte: luntre și punte, expresia ne duce ”cu gândul la depunerea unor m
rezolvarea unei probleme” [94]).

a se îmbăta cu apă chioară a-şi face iluzii; a spera în zadar; a trăi într-o lume virtuală

Notă: Expresia auxiliară „apă chioară” provine din latină, unde apă limpede se spune „aqua clarus”. La origine însă, expres
[95]). Așadar, în vremurile mai vechi, latinescul „clarus” era transpus în română prin „chiar” și, la feminin, „chiară”, însemnând
cuvântul chiară, din neștiință, cu unul de dată mai recentă, mai cunoscut: chioară, care vine din turcește dar care înseamnă,
principală devine, pur și simplu, o ironie față de un entuziasm iscat din senin, nefondat.

a se îmbăta cu apă de ploaie a-şi face iluzii; a spera în zadar; a crede în vorbe goale

Notă: Apa de ploaie este o apă limpede, bună de băut, dar nu are, evident, niciun efect bahic. Expresia se referă la oamen
lipsite de esența unei tării dar răcoritoare, ca o apă de ploaie.

a se îmberegăți a țipa; a vorbi pe un ton ridicat și autoritar; a urla

Notă: Dacă a îmberegăți înseamnă a gâtui, a sugruma, forma reflexivă a acestui verb se ”traduce” prin reacția de disperare

a se îmbrăca la patru ace a fi deosebit de elegant; a se aranja puţin, a-şi pune la punct ţinuta (vestimentară)

Notă: Judecând după sinonimia cu alte două expresii populare, pur românești: a arăta ca scos din cutie și a se spilcui, aș îndr
de cele patru ace (mai precis, ace cu gămălie, bolduri sau spilci, cum se numeau și în Șerbănești, pe vremea copilăriei m
scoasă din cutie). Asta însemna că cel ce se îmbrăca la patru ace era întotdeauna foarte elegant, cu hainele de pe el arătând

a se îndulci vremea a se îmblânzi vremea, a se face mai cald afară

Notă: Verbul a se îndulci are, aici, înțelesul de a se îmblânzi, de a se schimba în bine.

a se întoarce după cum bate vântul a nu fi consecvent; a acţiona potrivit situaţiei

Notă: Orientarea de tip giruetă, din această expresie, este una pur profitoare, ca și în cazul zborului controlat de un bun pilo

a se întoarce îndărăt a reveni de unde a plecat; a reveni în poziția inițială; a renunța la un drum abia început

Notă: Expresie pleonastică, inadmisibilă în limbajul oficial al oamenilor școliți, că și a se întoare și îndărăt fac referire la o
plecat.

a se învârti ca bășina-n izmene a umbla de colo-colo, neliniștit și parcă neștiind ce vrea

 Notă: Expresia pune în evidență o imagine bizară, pur speculativă dar ușor de înțeles, cu o notă amuzantă de ironie.

a se învârti ca un coi într-o căldare a se foi de colo-colo, fără rost; a se agita fără vreun motiv anume și fără a re

Notă: La origine, expresia era, se înțelege, a se învârti ca un ou într-o căldare, numai că, după aceea, oul ”a fost asociat ca fo

a se învârti în jurul cozii a lua-o pe ocolite, neîndrăznind să intre în miezul problemei; a acţiona fă
consumă energie

Notă: Expresia face aluzie la obiceiul inexplicabil încă, al unor câini, de a se învârti în jurul cozii, făcând cercuri rapide până ce

a se învăţa minte a trage nişte învăţăminte în urma unor greşeli sau eşecuri; a câștiga sau a face să câștige exper

Notă: A învăța minte este o exprimare laconică pentru o butadă de genul a învăța din greșeli, când n-ai minte.

a se juca cu banii a fi excesiv de bogat; a fi risipitor; a avea bani foarte mulți

Notă: Expresia este, de fapt, o aluzie ironică la cei deosebit de bogați, care au atât de mulți bani încât se joacă cu ei, neținând

a se lăsa păgubaş a renunţa relativ uşor; a fi comod; a se da bătut

Notă: A te declara singur păgubaș este o recunoaștere a unei pierderi aparent neînsemnată, dar pe care, totuși, ai fi putut-

a se lăsa pe tânjală a se delăsa, a se automulţumi; a neglija sau a amâna ceva

Notă: Expresia provine dintr-o comparație cu animalele de tracțiune, care atunci când trăgeau foarte încet, se sprijineau pe
când se înjugă a doua pereche de boi 4).

a se lăsa unul de altul a divorţa; a se despărţi; a părăsi

Notă: Unul de altul, în această expresie, se referă, desigur, la soți.

a se linge pe bot a fi silit să renunţe (la ceva); a nu mai putea obține ceva, a-l pierde

Notă: Expresia face referire la un gest obișnuit al câinelui, care, după ce termină de mâncat ceva, se linge pe bot. În cazu
desigur - decât linsul pe bot, că despre mâncare nu mai e cazul...

a se lua de mână cu cineva a se asemăna cu acesta; a fi din aceeaşi categorie (cu cineva); a avea aceleaşi apuc

Notă: La origine, se pare că a se lua de mână cu cineva se referea la a forma o horă, pentru a dansa [97]).

a se lua în gură cu cineva a se certa, a avea dispute aprinse cu cineva

Notă: Gura, în această expresie, este întrebuinţată, în mod metaforic, în loc de ceartă.

a se lua la colţi cu cineva a se certa, a fi gata de încăierare cu cineva; a nu se putea înţelege cu cineva

Notă: Expresia face referire la modul canin de a rezolva numite dispute.

a se mai vedea cu cineva când şi-o vedea ceafa a nu dori să se mai vadă cu acea persoană

Notă: Evident că a-ți vede ceafa (fără oglindă!) înseamnă niciodată...

a se mânca în câinie a se duşmăni; a-și dori răul în mod reciproc

Notă: Expresia pare, la prima vedere, un non-sens, câinia însăși însemnând o atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime
gard dar, în nici un caz, nu se mănâncă între ei...

a se potrivi ca nuca în perete a nu se potrivi de niciun fel, a fi total nepotrivit

Notă: Se pare că această expresie, inițial, a avut exact înțelesul opus, adică a se potrivi foarte bine. De ce cred asta?
despărțitoare ale miezului de nucă, membrane care formează un tot-unitar cu coaja lemnoasă a nucii, li se spune pereți... Ad
Și cum să nu te minuneze o asemenea potriveală!

a se pune cu burta pe carte a se apuca de învăţat în mod serios; a se pune pe toceală

Notă: Sensul metaforic al acestei expresii provine de la poziția celui care stă la masă sau în bancă și studiază. Această poziți
rezemate pe masă sau bancă, astfel încât marginea inferioară a acesteia poate atinge abdomenul.

a se pune de-a curmezișul a se opune din toate puterile pentru ca să nu se întâmple cum zice cineva s
 se împotrivi unei acțiuni; a se opune categoric unui lucru

Notă: De-a curmezișul înseamnă transversal sau în diagonală și expresia se referă, firește, la drumul ce trebuie
plan.

a se pune timpul rău 62) a se strica vremea; a veni iarna

Notă: Timpul rău se referă, în această expresie, la înrăutățirea vremii.

a se repezi ca o cloşcă a se înfuria repede, a sări imediat la atac

Notă: Comparația provine de la faptul că, pentru a-și apăra puii, cloşca sare la bătaie, dă cu ciocul și cu ghearele şi face m

a se sătura până peste cap a nu mai suporta o anumită stare de fapt; a-şi face saţul; a fi plictisit sau dezgustat

Notă: Până peste cap înseamnă, firește, depășirea propriei înălțimi sau, figurativ vorbind, depășirea propriilor puteri sau po

a se schimba la faţă a-i fi frică; a deveni palid de emoţie, de boală

Notă: Schimbarea la față, din această expresie, face referire, pe de o parte, la culoarea feței și, pe de altă parte, la mimica

a se scula cu noaptea-n cap a se trezi dimineaţa foarte devreme, înainte de zorii zilei; a se scula dis-de-di

Notă: Existența unei expresii oarecum sinonime – ”cu ziua-n cap” 4) – ne-ar îndreptăți să credem că, la origine, cu noaptea-n
timp ce cu ziua-n cap avea un înțeles clar ironic, în sensul că, deși te-ai sculat destul de dimineață, afară se făcuse deja ziuă (

a se spăla (cu ceva) pe cap a face ce vrei cu acel ceva pentru că, oricum, este de aruncat; a n
lungi insistențe, spre a face ce dorește cu el sau spre a se descurca cum poate

Notă: Să te speli pe cap singur, după ce, copil fiind, erai spălat de mama sau de altcineva, înseamnă, figurativ vorbind,
expresii este acela de a se descurca cumva cu ceea ce i s-a oferit, după lungi insistențe, ajutându-l, chipurile, să se spel
învățase să facă singur acest lucru.

a se spăla pe mâini (de ceva sau de cineva) a se scăpa sau debarasa (de ceva sau cineva); a refuza
unei fapte reprobabile; a nu-și asuma responsabilitatea într-o situație critică

Notă: Expresia provine din legeda biblică a lui Pilat din Pont, procuratorul Iudeii și reprezentantul Rome
sărbătoarea Paștilor, să fie eliberat un deținut și Pilat supune voinței publice să aleagă între criminalul Baraba si Iisus, care
iudeu pentru diverse învinuiri nedrepte. Mulțimea cere eliberarea lui Baraba și condamnarea nevinovatului Iisus. "Şi văzând
luând apă şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea. Iar tot
asupra copiilor noştri!" [98]).

a se supăra ca văcarul pe sat a se supăra fără nici un motiv (pe toată lumea deodată); a se sup
crezând că pedepseşte pe altul; a se supăra (fară motiv) pe altul, dar supărarea este spre propria lui pagub

Notă: Expresia face aluzie la povestea mofturosului văcari - pusă pe versuri de Anton Pann [99]) - , văcar care
treabă n-aveau de supărarea văcarului și nici nu doreau s-o cunoască. Atunci s-a gândit el, ca să-i învețe minte și să le pese
și, după fiecare zi ce trecea, seara o înteba pe nevastă-sa ”ce zicea prin sat? / Le păsa de dânsul, căci el n-a mâncat?„ iar nev
fiecare dată, că nimeni n-o întreabă nimic și nici n-o bagă-n seamă, gândind că ”Poate și pe mine s-o fi necăjit”. Dar văcarul nu
nici mâine, ca să vezi ce fac”. Și, trecând trei zile de grevă absurdă a foamei, ”răzbindu-l foamea n-a mai întrebat, / Ci îi părea

a se trage de brăcinar (cu cineva) a-şi permite familiarităţi (cu cineva); a fi în relaţii foarte bune (cu cineva)

Notă: În primul rând, să ne lămurim ce însemna, în popor, brăcinarul 4): un șiret sau o sfoară cu care se strângea în jurul mijlo
ce-i vorba, e lesne să ne dăm seama cam de unde provine această expresie: de la glumele de prost gust făcute, între me
acestor brăcinare sau șireturi... Că trebuie spus, aici, că brăcinarul sau șireturile acestor obiecte de îmbrăcăminte se înnodau
o glumă, te trage de brăcinar, se atentează, de fapt la acest nod cu laț, lăsându-se cu nădragii în vine, spre hazul celor din jur.

a se trage de şireturi (cu cineva) a-şi permite familiarităţi (cu cineva); a fi în relaţii foarte bune (cu cineva)

Notă: Șireturile din această expresie sunt, de fapt, brăcinarele de-altădată... V. a se trage de brăcinar (cu cineva).

a se trezi cu noaptea-n cap a se scula dimineaţa foarte de vreme, înainte de răsăritul soarelui

Notă: V. a se scula cu noaptea-n cap.

a se ţine de capul cuiva a persevera în a-şi atinge scopul, a fi insistent; a-i veni de hac; a stărui fără în

Notă: Legătura de tip scai sugerată de această expresie ar însemna, de fapt, a nu renunța la a bate la cap pe cine
 a se ţine grapă a însoţi pe cineva tot timpul; a nu mai putea scăpa de ceva sau cineva; (despre muci,
până-n barbă

Notă: Comparația cu grapa pornește de la faptul că aceasta este târâtă, lăsând și dâre în urma ei; adică cel
ceva, marcându-și în acest mod prezența de povară nedorită.

a se ţine landră a merge în cârd, ţinându-se scai unul de altul

Notă: Landra la care se face referire în această expresie este denumirea populară a unei buruieni agățătoare, cunoscută ma
pe vremuri, din belșug prin culturile de grâu, urcându-se pe pai și sugrumându-l.

a se ține mânz (după cineva) a însoți pretutindeni pe cineva; a se ține scai (de cineva); a nu se dezlipi (de

Notă: Expresia face o comparație cu mânzul care umblă după iapă, liber sau legat, nu numai pentru a suge, când i se dă voi
ham.

a se ţine pe picioare a putea merge singur, fără ajutor și fără poticneli

Notă: Aluzie la starea de echilibru în poziția normală de mers.

a se ţine scai de cineva a insista pe lângă cineva până îşi atinge scopul; a însoţi sau urmări pe cineva tot timpu

Notă: Deoarece un vechi proverb spune că ”Oaia se duce la scai, nu scaiul la oaie”, înțelesul acestei expresii pare puțin denat

a se ţine tare-n şa a fi stăpân pe situaţie; a fi sigur pe ceva; a se menține, a nu se prăbuși, a nu cădea de

Notă: Expresia face referire, desigur, la ținuta și vigoarea călărețului, că nu oricui îi este la îndemână să călărească...

a se uita ca mâţa-n calendar a privi la ceva fără a pricepe nimic; a fi complet neştiutor într-un domeniu

Notă: Imaginea pitorească a pisicii contemplând calendarul este una pe cât de poznașă, pe atât de credibilă, știut fiind că pisic

a se uita (la cineva sau ceva) ca la felul trei a-l privi cu uimire şi nedumerire, ca la ceva binevenit dar neaştepta

Notă: La un meniu obișnuit, felul trei înseamnă, de regulă, ceva dulce, un desert așteptat întotdeauna cu mult interes; că n
regulă, ca o surpriză.

a se uita soarele îndărăt a se ivi soarele din nori tocmai când e către apus, prevestind că va urma o zi mai bună

Notă: În mod curios, există și reversul acestei expresii, în supersiția că, dacă se uită soarele îndărăt, se strică vremea...

a se uita strâmb a se uita urât, dușmănos la cineva; a se uita pieziș

Notă: Expresia se referă, desigur, la acel comportament batjocoritor, când cineva își schimbă uitătura și mimica feței, în sem
cea unde se află interlocutorul.

a se umfla în pene a se înfuria; a se fuduli; a se lăuda; a se grozăvi

Notă: Aluzie la curcan, în special, care se fălește umflându-și penele şi dând ocol curcilor.

a se vedea de la o poştă a fi mai mult decât evident; a fi perfect vizibil; a sări în ochi de departe

Notă: Adică (ceva) este atât de vizibil și de evident încât se poate vedea de foarte departe, poșta fiind o unitate de măsură a d
distanță de-o poștă se schimbau caii poștalioanelor, existând acolo, în acest scop, stații de poștă).

a semăna ca două picături de apă a fi întocmai (ca altcineva sau altceva), a semăna perfect cu altcineva sau al

Notă: În limbaj popular, picăturile de apă se referă, de fapt, la picăturile de ploaie.

a semăna leit (cu altcineva sau altceva) a fi întocmai (ca altcineva sau altceva)

Notă: Extresia folosește cuvântul leit, ce provine din vechea slavă, din litĭ, însemnând a turna. Deci înțelesul inițial al expresie

a sorbi (pe cineva) din ochi a se uita cu multă dragoste la cineva; a fi îndrăgostit de cineva

Notă: Imaginea metaforică a sorbitului din ochi una decentă, a unei iubiri de la distanță și în mare taină.

a sparge gheaţa a face începutul; a începe primul; a demara o acțiune după anumite șovăieli și lipsă de îndrăzne

Notă: Expresia provine din limba latină (scindere glaciem = pentru a distruge gheața), având înțelesul, inițial, de a sparge sup
pentru ambarcațiuni; sensul figurat a venit, după aceea, din rândul barcagiilor, și era acela de a fi primul în începerea și atinge
 a spune (cuiva) verde-n faţă a spune (cuiva) adevărul, oricât de crud ar fi; a rosti adevărul curat, f
ceea ce gândești, fără jenă

Notă: Potrivit criticului literar Ioan Adam, ”Un anunţ verde e […] unul sincer, deschis, făţiş. Însă gestul nu-i la îndemâna or
acest risc. Pentru asemenea oameni, ţăranul a găsit calificativul potrivit – românul verde” [101]). Pe de altă parte, potrivit scriit
şi trădează ţărâna, rădăcina” [102]).

a sta azâr (despre câine) a sta la pândă; a pândi cu multă atenţie vânatul

Notă: Expresia își are originea, se pare, în limba turcă, unde hazir înseamnă gata, pregătit 4) [103]).

a sta ca pe ghimpi a fi neliniștit, agitat, nerăbdător; a fi nerăbdător; a fi grăbit

Notă: Evident că postura invocată aici, de a sta liniștit pe o grămadă de ghimpi, este una imposibil de suportat, de unde și neli

a sta ca un vistavoi a aştepta să i se spună ce trebuie făcut; a nu face nimic decât la ordin; a nu avea pic d

Notă: Vistavoiul este sinonim cu ordonanța, adică acel soldat aflat, pe vremuri, în serviciul personal al unui ofițer. Dacă mai
вестовой [vestovoy], unde înseamnă exact același lucru, atunci înțelesul expresiei este evident.

a sta ciuci a sta stârcit pe vine

Notă: Existența, în același timp, a locuțiunii verbale sinonime – a sta pe vine, ne îndreptățește să cre, pe vine.dem că
sârbesc, știut fiind că ciuci provine din sârbescul čučati, care semnifică același lucru – ghemuit, pe vine 4).

a sta cu gura pe cineva a-i da continuu sfaturi despre ce trebuie să facă; a-l dădăci continuu; a insista
un lucru

Notă: Gura, în acest context, se identifică cu vorba.

a sta cu mâinile-n sân a nu acționa în niciun fel, deși situația o cere; a aștepta ca lucrurile să se rezol

Notă: Statul cu mâinile în sân este o postură a omului leneș, care nu dorește să se implice sau care doar pălăvrăgește.
postură.

a sta hainele pe cineva ca pe gard a purta haine lălâi (largi şi de cum o fi); a avea haine lălâi

Notă: Expresia face referire la un obicei mai vechi al țăranului român, acela de a-și întinde hainele pe gard pentru a le scu
haotic peste capetele ulucilor este una ironică, desigur, dar destul de sugestivă.

a sta în atârnare a fi nehotărât; a fi gata de plecare

Notă: Atârnarea este o poziție de echilibru instabil, sensul figurativ al expresiei devenind evident.

a sta la îndoială a fi nehotărât, a şovăi, a ezita

Notă: Îndoiala, asemeni pomului bătut de vânt, poate fi într-o direcție sau alta, fără nicio logică.

a sta la taifas a pierde vremea pălăvrăgind, vorbind despre nimicuri

Notă: Taifasul este un balcanism derivat din grecescul ταϊφάς [taïfás].

a sta la un loc a fi cuminte; a se opri dintr-o anumită pornire; a se potoli, a sta liniștit

Notă: Expresia s-ar putea interpreta și ca un îndemn la a-și găsi locul, nemaiumblând de colo până colo.

a sta mâţa-n coadă a surprinde într-un mod plăcut; a fi impecabil; a uimi

Notă: Este știut faptul că pisica nu stă niciodată nici măcar pe coadă dar în coadă nici atât! Chiar și atunci când stă în fund,
de crezut că expresia face referire, în mod hilar, la o acrobație greu de crezut pusă pe seama mâței, că statul în coadă al aces

a sta pe capul cuiva a insista asupra cuiva până îi face voile; a bate la cap pe cineva în mod pe
neplăceri sau plictisindu-l

Notă: Sinonimia cu a sta de capul cuiva 4) ne dă dreptul să credem că expresia în cauză se referă, de fapt, la a-i

a sta pe drumuri a fit tot timpul plecat, călătorind; a umbla de colo-colo, tot timpul; a hoinări

Notă: În mod paradoxal, statul pe drumuri din această expresie se referă, de fapt, la o deplasare continuă, uneori fără rost.
a sta pe gânduri a fi nehotât, a sta la chibzuială; a cugeta

Notă: Expresia asemănătoare - a sta la gânduri, semnificând a șovăi 4), ne sugerează că statul pe gânduri este, de fapt, o ins

a sta și a le cloci a da câte o vorbă bine ticluită, din când în când, care te doare sau care te pune pe gânduri; a pre

în taină, urzind ceva rău

Notă: Statul pe gânduri pentru a medita este comparat, în această expresie, cu clocitul. Comparația este una ironică: cel car
pe ouăle care vor scoate voi, el scoțând vorbe ticluite sau planuri diabolice...

a stâlci în bătaie a bate tare de tot; a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire

Notă: Verbul a stâlci are înțelesul de dicționar ”a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi” 4), înțeles care are, evident, și un subâ
să expliciteze, oarecum, modalitatea de stâlcire...

a strâmba din nas a-şi arăta nemulţumirea, dezaprobarea sau disprețul printr-o mișcare carac
nu aprecia ceva; a nu-i conveni

Notă: Expresia ar putea deriva din acea reacție a feței specifică momentului când nasului nu-i miroase-a bine, schimbându

a strânge bani la ciorap a economisi, fiind (în acelaşi timp) şi puţin zgârcit; a pune bani deoparte pentru mai târ

Notă: Expresia face referire la un obicei mai vechi al românilor de a păstra banii economisiți ascunși într-un ciorap, ce era b

a strânge cu uşa pe cineva a constrânge pe cineva, a strâmtora; a forța pe cineva, a-l sili

Notă: Înțelesul figurativ al expresiei are la bază o practică de constrângere, prin torturare, practicată din vechi timpuri și până
strivirea degetelor, prinse între ușă și tocul acesteia, se dorea obținerea unor mărturisiri, smulgerea, sub orice formă, a unor in

a strânge cureaua a face anumite sacrificii; a răbda (de foame); a fi nevoit să-și restrângă (mult) cheltuie

Notă: Evident că expresia face aluzie la o consecință a răbdatului de foame: strânsul curelei.

a strânge şurubul a recurge la o modalitate de constrângere; a forța mersul lucrurilor într-o anumită direcție

Notă: Sensul figurativ al expresiei este inspirat, desigur, de strânsoarea indusă, pe o anumită direcție, de o asamblare fileta

a şi-o lua în cap a se crede mai presus decât ceilalţi; a deveni cam obraznic; a face pe deșteptul

Notă: Expresia pare, desigur, una eliptică, subînțelegându-se că a și-o lua în cap înseamnă, de fapt, că i-a intrat în cap ideea
de alții...

a tăcea ca porcu-n păpuşoi a nu mai rosti nimic pentru a nu se da de gol; a nu zice nici pâs

Notă: Cuvântul păpușoi fiind un regionalism din părțile Moldovei, însemnând loc plantat cu porumb, porumbiște. Tăcerea
așadar, explicabilă: face ceva rău, mâncând știuleții, și nu vrea să fie aflat, cât timp lui îi convine...

a tăcea mâlc a nu spune niciun cuvânt, a nu scoate nicio vorbă; a tăcea chitic

Notă: Deși ușor pleonastică - cuvântul mâlc provenind din limba bulgară, din мълком [mŭlkom] 4), unde înseamnă tacit
expresia ar semnifica, până la urmă, a suferi de o anumită formă de amuțire.

a tăia frunză la câini a pierde vremea; a nu face nimic util; a face un lucru nepotrivit, lipsit de sens

Notă: Chiar și pe vremea copilăriei mele, exista obiceiul ca vara să se curețe salcâmii pentru a nu face umbră și pentru a creș
în construcții. Din crengile tăiate se curăța frunza (vărfurile crengilor și lăstarii cu totul), care se amesteca cu paie și se făcea
așa ca un fel de desert, nutrețul astfel obținut fiind foarte apreciat de acestea... De aceea, se presupune că expresia a taia fru
mai puține animale, mai săraci sau mai leneși, că măcar un câine tot aveau [105]).

a te da mai acana a te da mai la o parte, mai alături; a te mișca puțin mai spre stâga sau mai spre dreapta

Notă: Locuțiunea verbală în cauză este una argotică, făcând uz de țigănescul hacana, care înseamnă la o parte, în lături

a termina cu dealu’ 62) a sfârși muncile câmpului

Notă: Expresie specifică satului Șerbăneștii de jos, unde pe vale înseamnă în centrul satului (pe valea Dorofeiului) iar
dealuri.
a termina tarbacaua a încheia discuţia; a ajunge la un final nedorit; a rupe reațiile, a strica prietenia cu cinev

Notă: Tarbacaua se pare că este un cuvânt ce provine din limba sârbă, din tabaka, însemnând foaie sau coală de hârtie
la origini, în relația românilor cu constructorii sârbi, în special, la încheierea sau sfârșirea unei înțelegeri scrise, cu martori, pe o

a trage cu urechea a asculta pe ascuns; a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite

Notă: Verbul a trage are înțelesul, în această expresie, de a se forța, a-și da silința.

a trage cuiva o păruială a se certa cu cineva rău de tot; a pedepsi pe cineva, trăgându-l de păr (de obi

Notă: Expresia este sinonimă, evident, cu a părui, numai că, urmând șablonul locuțiunii verbale oarecum sin
formularea a trage (cuiva) o păruială, fiind mult mai de ”fală” și de speriat.

a trage de limbă (pe cineva) a iscodi (pe cineva); a face pe cineva să vorbescă despre lucruri pe
vorbească; a descoase

Notă: Trasul de limbă la care face referire expresia înseamnă, de fapt, un mod stilat, ”profesionist”, de a-i scoate
ce te interesează.

a trage în piept (pe cineva) a-l înşela, a-l păcăli; a-i trage ţeapă

Notă: Trasul în piept din această expresie face referire, aluziv, la fumul de țigară, care, o dată inhalat, acţionează asupra org
capabilă să-i deturneze gândurile fumătorului. Numai că, în această expresie, cel înșelat trage în piept fumul euforic al vorbelo

a trage la măsea a bea mult, a fi beţiv; a drojdi; a pili

Notă: Expresia provine de la obiceiul românilor de a-și potoli durerile de măsele cu alcool [107]), ținând, de regulă, țuică în g
miros -, motivul cu durerea de măsea pare unul plauzibil...

a trage la şaibă a face o muncă monotonă, de zi cu zi; a munci din greu, ca mecanic; a practica meseria de mec

Notă: Expresia provine din jargonul muncitoresc, unde trasul la șaibă se referea la strângerea cu cheia a șurubului sau a piu
până ce șurubul sau piulița se apropie de șaibă, semn că asamblarea filetată este suficient de strânsă.

a trage mâța de coadă a nu avea nicio ocupație; a trândăvi, a pierde vremea; a se descurca greu
material; a fi sărac, nevoiaș; a o duce greu din cauza sărăciei

Notă: Să tragi pisica de coadă este ceva riscant, aceasta sărind imediat să te zgârie, dar când nu ai o altă preocu
distracție a omului sărac, care nu are pe lângă casa lui alte animale decât pisica....

a trage pe dreapta a se opri; a renunţa la o acţiune începută şi neterminată; a se duce la culcare

Notă: Expresia provine, desigur, din jargonul automobilistic, unde a trage pe dreapta înseamnă a opri automobilul pe banda di

a trage sforile a umbla cu intrigi; a unelti, în ascuns, cu abilitate; a ţese intrigi

Notă: Expresia are la origine trasul sforilor de către păpușarii aflați în umbră, ascunși de ochii celor ce privesc la jocul de pă

a trage ţeapă (cuiva) a-l înşela, a-l păcăli; a-l trage în piept; a escroca

Notă: V. a da țeapă (cuiva). Dacă, pe vremuri, înșelătoria era pedepsită cu trasul în țeapă, acum escrocii, în mod derizoriu
desigur...

a trăi ca-n sânu' lui Avram a trăi fericit, a trăi ca-n rai

Notă: Expresia provine din Evanghelia lui Luca (c. XVI, v. 22 şi 23), unde se spune că săracul Lazăr a murit şi a fost dus la sâ

a trăi în puf a fi răsfăţat, a nu duce lipsă de nimic; a nu munci,a avea totul de-a gata

Notă: Traiul în puf este simbolul - ironic vorbind - al confortului și al luxului.

a trece ca trenul prin gară a poposi undeva în mare grabă; a face ceva în mare grabă, din mers

Notă: De regulă, trenul are, în gările pe unde trece, câte o scurtă oprire, pentru a se face schimbul de călători și bagaje. Deci c

a trece în lumea celor drepţi a muri; a-şi da obştescul sfârşit

Notă: Lumea celor drepți este așa-numita lume de dincolo de moarte, o lume ideală a oamenilor cinstiți, integri.

a trece prin şcoală ca gâsca prin apă a nu se prinde de el învățătura; a nu învăţa nimic
 Notă: Expresia este o aluzie la faptul că de penele gâştei nu se lipeşte niciodată apa, ele fiind unse cu o secreţie uleioasă pe
pe care găsca o stimulează cu ciocul pe care, apoi, şi-l freacă prin penaj.

a tremura vargă a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig)

Notă: Varga este o nuia lungă, subțire și flexibilă. Așadar, o simplă arcuire a acesteia sau bătaie de vânt, o face să se leagă
este, de fapt, o mișcare vibratorie a acesteia, expresia completă fiind, exagerându-se desigur: a tremura ca varga.

a turna gaz pe foc a întărâta, a face să izbucnească un conflict; a întreţine o stare conflictuală; a incita

Notă: Gazul la care face referire expresia este, de fapt, petrolul lampant, care este ușor inflamabil, contribuind, prin turnarea lu

a ține (dura) de joi până mai apoi a fi făcut de mântuială; a nu dura prea mult

Notă: ”Calendarul popular ne oferă unele indicii conform cărora joia era o sărbătoare săptămânală celebrată precum du
Această zi însă ba a fost, ba n-a fost sărbătorită, funcție de tradiția locului. De aceea, poate, joia a devenit o referință calend
după Paști, din joi în Paști, de joi până mai apoi etc. Cât despre termenul de finalizare sau de garanție preconizat și ironizat
înseamnă tot ceva incert, ceva de genul cât de curând sau până se termină.

a ţine în frâu a stăpâni pe cineva; a avea controlul asupra cuiva; a ţine din scurt pe cineva

Notă: Expresia face, evident, referire la terminologia hipică.

a ţine la respect pe cineva a-l ţine la distanţă; a disciplina; a nu-i permite cuiva să se poarte prea familiar

Notă: Când te respecți (adică ții la respectul tău), atunci dorești, cu atât mai mult, să fii respectat (adică să-i ții pe cei din jur
mesajul generic al acestei expresii.

a ţine şi cu dinţii a nu ceda uşor în faţa unei anumite deposedări; a-și apăra sub toate formele propriile b
renunţa la ceva sub niciun motiv

Notă: Aluzia se face, figurativ vorbind, la comportamentul animalelor carnivore, care-și apără prada vânată.

a ţipa ca din gură de şarpe a striga/urla/ţipa foarte tare, a striga din toţi bojocii; a fi disperat; a striga din răsputeri

Notă: Comparația invocată în această expresie face referire, pe de o parte, la faptul că mușcătura de șarpe este una deo
acestei mușcături, care, atunci când șarpele este veninos, poate fi fatală.

a uita de la mână pân' la gură a fi uituc, a uita foarte repede; a nu reține nimic din ceea ce i se spune

Notă: Și această expresie are o ușoară notă ironică, exagerând un lucru făcut, în mod normal, ca un automatism: mâncatul
în mână și să îți uiți să-l mai duci la gură!

a umbla brambura a umbla fără rost, aiurea; a hoinări

Notă: Dacă brambura înseamnă fără rost, în dezordine sau la întâmplare 4), atunci sensul acestei expresii este clar și de la

a umbla cu capu-n nori a fi visător, aiurit sau neatent; a fi rupt de realitatea înconjurătoare; a fi distrat, neatent

Notă: Expresia pare să fie un antonim al unei alte expresii cunoscute: a trăi cu picioarele pe pământ.

a umbla (cu cineva) ca cu buba coaptă a menaja (cu grijă) pe cineva, care este foarte sensibil sau irascibil

Notă: Buba coaptă este, în fapt, un abces, o acumulare dureroasă de puroi; de aici, putem înțelege sensul figurativ și ușor

a umbla cu cioara vopsită a minţi, a păcăli; a se preface; a induce în eroare; a încerca să înșeli

Notă: Expresia provine din ideea frauduloasă de a vopsi o pasăre fără valoare, cum e cioara, pentru a o vinde, mai apoi, drep

a umbla cu fofârlica a umbla cu şmecherii; a încerca să înşele pe cineva; a urzi intrigi pentru a avea anumit

Notă: Expresia provine, cred eu, de la verbul a se fofili, o variantă lexicală a lui a se fofila, din care a derivat diminutivul fofilic
de la verbul a se fofili sau a se fofila s-a împrumutat, desigur, înțelesul de ”a ajunge la o situație bună prin șiretlicuri” 4).

a umbla cu jalba în proţap a protesta, a reclama; a cere cu insistenţă ceva

Notă: Expresia provine de la faptul că, pe vremuri, oamenii, disperaţi în nemulţumirea lor, se adunau "în audienţă" la uşa d
reclamaţia / jalba pe deasupra capetelor mulţimii, folosind, în acest scop, o prăjină cu vârful bifurcat, numită proţap, jalba atârn

a umbla cu nasul pe sus a fi încrezut, îngâmfat; a fi plin de sine; a nu mai putea de fudulie
 Notă: Nasul pe sus este un gest vicios al omului de rând și o calitate asumată a teatralilor.

a umbla cu poșta a împrăștia zvonuri, a umbla cu vorba de colo până colo; a fi răspândac

Notă: Pe vremuri, poșta era singura instituție publică ce răspândea (indirect) știrile, ea aducând în localități și la destinatar cor
prin analogie, a rezultat nota ironică a expresiei.

a umbla după potcoave de cai morţi a-şi pierde timpul fără folos; a-şi căuta norocul, a căuta câştiguri irealizabile

Notă: Obiceiul de a li se lua potcoavele cailor morți este specific, se pare, tuturor popoarelor, atâta timp cât, în vremurile foa
merita a fi recuperată. Pe de altă parte, a găsi o potcoavă pierdută de cai, în timpul mersului, era un adevărat noroc, de unde
ironic al expresiei face referire, așadar, la cineva care, din lipsă de ocupație, dă impresia că ar căuta potcoave de cai morți

a urla ca din gură de şarpe a urla foarte tare, de durere şi de spaimă

Notă: V. a țipa ca din gură de șarpe.

a vedea ce-i poate mintea a vedea cum se descurcă în situații limită; a-i testa abilitățile intelectuale

Notă: Expresia face referire, fără dubii, la testarea potențialului intelectual al cuiva, fără ca acesta să știe.

a vedea stele verzi a primi o lovitură puternică, în special, peste față sau la cap; a fi ametit de pe urma une

Notă: Loviturile puternice la cap conduc la apariţia unor puncte luminoase efemere, în câmpul vizual, puncte denumite, în p

a veni gârla mare a se umfla un pârău și a inunda drumuri, grădini și case

Notă: La Șerbănești, gârla este Dorofeiul, afluenții acestuia numindu-se, generic vorbind, viroage.

a veni la ţanc a veni la momentul potrivit; a i se potrivi (ceva) la fix

Notă: Țancul este o măsură neconvențională destinată unui anume scop. Venitul la țanc este, așadar, o potriveală întocma

a veni nebun după cineva a-i fi tare dor de cineva și a vrea să-l vadă unde e și ce face

Notă: Expresia este o adaptare a unei alte cunoscute locuțiuni verbale: a fi nebun după cineva.

a vinde castraveți la grădinari a încerca imposibilul; a încerca să minți pe cineva a toate cunoscăto
acesta este mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească

Notă: Este ilogic, desigur, să-ncerci să vinzi ceva unuia care chiar el îl produce.

a vinde gogoşi a spune minciuni gogonate; a minți fără rușinare

Notă: Gogoașa, ca întrebuințare metaforică, are semnificația de minciună. Asemănarea vine de la forma lipsită de conținu
minciuna...

a vorbi aceeaşi limbă avea un limbaj comun, a se înțelege; a se potrivi

Notă: Aceeași limbă, ca potriveală de comunicare, implică situarea partenerilor pe aceeași lungime de undă.

a vorbi gura fără el a vorbi necontrolat, a nu gândi mai înainte de a spune ceva; a-l lua gura pe dinainte

Notă: Gura, ca ”instrument” al vorbirii, necesită întotdeauna un control din partea celui ce vorbește, altfel ea poate multe ne

a vorbi în dodii a vorbi întruna şi fără înţeles; a aiuri

Notă: Dodia este sinonimă cu trăznaia, aiureala sau trăncăneala. Existența prepoziției în ne face însă să credem că expresia
decisese Iisus, la un moment dat, când ucenicii lui se arătau nedumeriți.

a vorbi în doi peri a vorbi laconic, fără chef şi fără înţeles; a vorbi scurt, neclar și pe un ton ridicat; a vorbi

Notă: Etimologia expresiei este legată de înțelesul inițial al locuțiunii adjectivale în doi peri, care se referea la culoarea păru
amestec de două culori ale părului - în acest caz, alb cu negru [112]).

a vorbi în plus a vorbi ce nu trebuie şi când nu trebuie; a fi bădăran

Notă: Expresia este o exprimare laconică pentru a vorbi mai mult decât trebuie și ce nu trebuie.

a vorbi la pereţi a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat; a vorbi fără să i se acorde vreo atenție; a nu fi băgat în sea
 Notă: Originea expresie pleacă, se pare, de la observația omului simplu că, vorbindu-se într-o cameră goală, pereții reflectă
când pereții ar vorbi și ei...

a vorbi să te afli-n treabă a vorbi fără rost; a vorbi fără să fii ascultat de cineva; a fi băgător de seamă

Notă: Expresia ironizează, de fapt, vorbăria fără rost din postura de băgător de seamă.

a vorbi vrute și nevrute a pălăvrăgi, a vorbi mult și despre ce nu trebuie; a flecări

Notă: Vrutele sunt, în această expresie, ceea ce trebuie spus, iar nevrutele – ceea ce nu trebuie spus.

a zice zău a jura că spui adevărul

Notă: Să nu uităm că, în folclorul românesc, când spui zău, înseamnă că ai depus un jurământ suprem, știut fiind că inter
Dumnezeu; adică te juri pe Dumnezeu...

a-i ajunge cuţitul la os a nu mai putea suporta ceva; a răbufni; a ajunge durerea şi suferinţa la culme

Notă: Expresia își are originile, se pare, în limba turcă [113]).

a-i astupa gura cuiva a-l lăsa fără replică, spunându-i ceva foarte tăios; a-i tăia cuiva vorba, a nu-l lăsa să vo

Notă: Expresia are, desigur, un sens figurat dar care sugerează, aidoma, originea ei.

a-i băga pe gât (ceva) a-l obliga să facă ceva ce nu-i place; a-l îndoctrina cu forța

Notă: Îndopatul dinaintea vânzării curcanului - la modul figurativ, desigur - este ideea de esență a acestei expresii.

a-i băga-n cap a-i insufla (cuiva) o idee până la însuşirea ei; a-l învăța ceva rău sau greșit

Notă: Băgatul în cap (sau la cap) fiind similar, aici, cu a lua aminte, a-și însuși o anumită idee impusă sau indusă.

a-i băşi mintea a compune, crea sau emite (de obicei) prostii sau idei neconforme, ciudăţenii

Notă: Expresia este una vulgară și ironică, derivând, probabil, dintr-o altă expresie similară – a gândi cu curul. Că numai atunc

a-i cădea galoanele a-i scădea importanţa (valoarea); a se înjosi (făcând un anume lucru)

Notă: Este vorba, aici, despre galoanele care indică gradul anumitor ofițeri,aluzia făcându-se la faptul că, pe vremuri, aceșt
serviciul personal al acestuia.

a-i cânta în strună (cuiva) a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac; a linguși pe cineva

Notă: Potrivit criticului literar Nicolae Manolescu, această expresie eset ”concret-sugestivă” și ar avea, de fapt, un triplu se
îndeaproape” [114]).

a-i crăpa buza a avea mare nevoie (de ceva); a duce mare lipsă de ceva

Notă: Buzele crăpate sunt un indiciu, de regulă, al unei lipse de ceva: o lipsă de apă, o lipsă de vitamina B… Parcă și condițiil
lipsa unui mediu favorabil – tot o lipsă… Du unde, originea expresiei în cauză, ca o terapie de urgență!

a-i creşte inima de bucurie a simţi o mare bucurie; a-l unge la suflet

Notă: Bucuria este percepută, după cum se știe, ca venind din inimă, ea provocând anumiți fiori ce-ți răscolesc în mod plăcu
piept...

a-i da de furcă (cuiva) a rezolva ceva cu mai multă răbdare şi cu mai multă muncă; a face (pe cineva

Notă: Expresia a da de furcă provine din ocupațiile mai vechi ale femeilor, fiind echivalentă cu a da (cuiva) de to
Ori torsul, se știe, era o activitate migăloasă și de durată...

a-i face (cuiva) de petrecanie a-l ucide, a-l mătrăși; a face o crimă; a lua (cuiva) viața; a distruge (un bun, u

Notă: Petrecania este ”ospăț funerar organizat de familia celui decedat” 4) cu toți cei ce-au petrecut mortul pe ultimul său drum

a-i face felul (cuiva) a-l omorî, a-l distruge; a-l aranja cumva în semn de răzbunare; a-l bate, a-l nim

Notă: Ca regionalism, fel înseamnă chef, poftă 4); adică, înțelesul acestei expresii este, de fapt, unul ironic, adică a-i fac
lumânarea și trebuie să-și găsească nașul...
a-i face trampa cuiva a-i intermedia cuiva ceva; a mijloci cuiva o afacere, o întâlnire etc.

Notă: Expresia provine, se pare, din limba turcă, unde trampa înseamnă schimb [116]), în sensul de tranzacție.

a-i fi frică și de umbra lui a fi foarte fricos; a se teme de orice

Notă: Frica de propria umbră este, în general, specifică unora dintre copiii mici, care încă nu înțeleg de ce îi urmărește tot t

a-i fi lehamite a fi scârbit (de ceva); a se dezgusta

Notă: Expresia provine, se pare, din limba bulgară, unde лиха ми ти (pronunțat liha mi ti) înseamnă mi-e silă, m-am sătura

a-i fi peste mână a-i veni greu să facă ceva; a trebui să parcurgi un drum pe ocolite; a-i fi incomod; a nu-i fi la înde

Notă: Dacă peste mână înseamnă ”anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat)” 4), atunci este destul de
incomodă sau dificilă, în sensul de a apuca cu mâna ceva, după care înțelesul acesteia s-a extins.

a-i ieşi vorbe cuiva a fi vorbit de rău; a se bârfi despre el; a se vehicla o anume știre (de rău) despre el

Notă: Vorbele care ies din gura lumii la adresa altcuiva sunt, de fapt, bârfe, clevetiri sau chiar calomnii 4).

a-i intra cuiva în voie a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac

Notă: Voia cuiva este privită, în această expresie, precum o îngrădire virtuală în care poți intra sau nu, după bunul plac al celu

a-i lăsa gura apă a râvni la ceva, a-i fi poftă; a-și dori ceva foarte mult

Notă: Expresia face referire, desigur, la salivarea intervenită, ca un reflex, atunci când cineva înfometat sau pofticios doar se g

a-i lega (cuiva) tinicheaua de coadă a-i cauza (cuiva) un prejudiciu moral, rușinos și dureros, care să
celor din jur

Notă: Expresia provine de la un vechi obicei barbar – datul câinilor în tărbacă, obicei descris, în treacăt, de I.L. Caragiale
urmează: ”În același moment, s-aud venind din susul stradei niște huiduituri zguduitoare... Ce era? Cine știe cine prinsese u
aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tarbaca, după o veche datină consacrată a acestei instituțiuni urbane. Apucat înt
de lume; aiurit de huiduituri, de amenințările puștilor și de loviturile tinichelii, nenorocitul animal fugea făcând niște salturi ne
publicul făceau un haz nespus”.

a-i lua caii de la bicicletă a nu avea ce să-i facă sau ce să-i ia, ca drept pedeapsă; a nu putea pe
sancționat pentru faptele sale

Notă: Această expresie argotică a inutilității subliniază, de fapt, doar imposibilitatea unei pedepse, ”întemeiată p
Că bicicleta, evident, nu are cai...

a-i lua (cuiva) piuitul a-l lăsa mut; a-l ameți să nu mai știe de el; a-l reduce la tăcere, a i-o tăia scurt; a-l da g

Notă: Dacă ne gândim și la expresia a fi prost de piuie, e clar că piuitul vine de la cap și înseamnă ceva plăpând și cu minte p
știe, decât să piuie... Deci expresia în cauză ar exprima, într-un limbaj argotic, nu numai isprava vitejească a făptașului, ci și di

a-i lua Dumnezeu minţile a nu fi judecat sau acţionat bine, fără să aibă vreo explicaţie anume; a nu mai

Notă: Expresia inițială probabil că a fost a-i lua cineva mințile, după care, pentru o mai bună credibilitate și îm
rest, când cineva îți ia mintea, e clar că, în acel moment, nu mai gândești!

a-i lua faţa (cuiva) a trece în faţa (cuiva); a deruta pe cineva, nemaiştiind ce să creadă

Notă: Dacă ne gândim că în jargonul automobilistic există expresia ceva mai nouă, a tăia fața cuiva, cu înțelesul de a intra, din
în mers, atunci trebuie să ne imaginăm că și, în cazul expresiei în cauză lucrurile se întâmplă oarecum la fel, fața referindu-se,

a-i lua vorba din gură a-l întrerupe în timp ce vorbeşte, a nu-l lăsa să vorbească; a-i ghici gândul

Notă: Evident că vorba nu poate fi luată din gură decât la modul figurativ; oricum, înțelesul transmis, de-a lungul timpului, es
Adică două înțelesuri complet diferite!

a-i mânca banii cuiva a se folosi de banii cuiva, înşelându-l sau amăgindu-l; a risipi banii cuiva, făr
acestuia

Notă: Evident că a mânca banii sau a toca banii înseamnă, figurativ vorbind, a cheltui banii fără folos și fără chibz

a-i merge gura ca o moară stricată a vorbi mult şi fără rost

 Notă: Expresia este, de fapt, ”o asemănare a unei persoane care vorbeşte mult, fără rost, fără esenţă” cu o ”moară stricată ca

a-i merge mintea a fi logic și a găsi soluții optime în situații dificile; a fi capabil să înţeleagă lucruri dificile

Notă: Înțelesul acestei expresii pornește, parcă, de la asemuirea minții, care țâșnește din cap, cu mecanismele unui ceas
marele fix și, pe deasupra, înțelege lucrurile dificile și oferă soluții...

a-i muri (cuiva) lăudătorii (ironic) a se lăuda singur; a fi plin de sine; a se rupe în figuri

Notă: Ironia acestei expresii este evidentă, moartea lădătorilor însemnând, de fapt, lipsa acestora.

a-i pica cu tronc a se îndrăgosti, rapid şi pătimaş, de cineva

Notă: Troncul din această expresie este, de fapt, o interjecție care imită zgomotul produs de picarea cuiva drag în inima cel

a-i pica fisa cuiva a pricepe repede despre ce este vorba; a-și da seama; a-i veni ideea sau soluția; a se prinde, a

Notă: Expresia provine de prin anii ’70, când existau telefoane publice la care conectarea se realiza cu ajutorul monedel
aparatului de încasare, trebuia să bagi repede alta că, altfel, în următoarea secundă erai deconectat. Adică, trebuia să te pr
interiorul aparatului, pe grămada de monezi adunată acolo, și să intervii la timp, introducând altă monedă, altfel convorbirea
altcineva...

a-i plânge de milă (cuiva) a ajunge rău de tot (cineva), într-o stare lamentabilă; a-l compătimi; a-i părea f

Notă: Înțelesul acestei expresii este unul direct, fără ironii sau subînțelesuri.

a-i pune Dumnezeu mâna în cap a avea mult noroc; a-i merge bine

Notă: Expresia face aluzie la binecuvântarea pe care creștinii ortodocși o primesc de la preot, când acesta, punând ”mâinile
şi imaginaţiile rele; sunt dezlegate păcatele şi fărădelegile spovedite; se obţine liniştea şi pacea sufletească şi trupească”. În
care ”a binecuvântat şi Şi-a pus mâinile pe bolnavi” [119]), făcându-i bine... Dar dacă însuși Dumnezeu îți pune mâna în cap

a-i pune pumnul în gură a opri brusc pe cineva din vorbit, a împiedica (pe cineva) să vorbească sau să acțione

Notă: Pumnul în gură este ceva brutal, dorindu-se, cu orice preț, aducerea la tăcere a adversarului, precum la meciurile de

a-i pune totul pe tavă a-i oferi totul de-a gata; a răsfăţa (pe cineva); a-i oferi anumite favoruri

Notă: Expresia provine de la servirea mesei pe tavă și, eventual, la pat, tavă adusă de altcineva, cu tot ce trebuie pus pe ea

a-i purta sâmbetele cuiva a-i dori moartea, a-l duşmăni, a-l urî, a-l invidia

Notă: ”Purtarea sâmbetelor înseamnă pomenirile din fiecare sâmbătă a Postului Mare care se fac pentru toţi morţii la un loc
colivă şi vin, iar preotul, cu acest prilej, săvârşeşte slujba parastasului” [120]). Adică, atunci când porți sâmbetele cuiva, acesta

a-i sări inima din loc a se speria foarte tare; a tresări de spaimă

Notă: Locul inimi este, normal, în piept iar spaima sau emoția, funcție de cât de mare e, o face să tresară, astfel încât, exagera

a-i sări ţandăra a sări la ceartă; a-şi ieşi din fire, a se înfuria, a se enerva

Notă: Originea expresiei este legată, se pare, de perioada sfârșitului de veac XIX, când acoperișul caselor, se realiza, în spec
”prototipul șindrilei de mai târziu, un fel de șindrilă mare de fag, lungă de 80 cm, lată de 15 cm și groasă de 2-3 cm, horgită cu
ca, de la soare, umezeală sau de la vânt, să sară țandăra de la locul ei, era belea! Păi da, că ploua în casă prin acoperiș...

a-i sări-n cap cuiva a sări la ceartă; a se încăiera; a certa pe cineva, a-l ataca

Notă: Expresia face o aluzie ironică la agresivitatea anumitor păsări, cum ar fi cloștile sau anumiți cocoși, de a ataca, fără un m

a-i scăpa printre degete a fi cât pe ce să-l prindă; a rata o ocazie foarte bună

Notă: Expresia este derivată, ca idee, dintr-o altă expresie – a-i aluneca printre degete, cu înțelesul de a-l scăpa.

a-i scoate (cuiva) vorba din gură cu cleștele a-l face cu greu să vorbească, după lungi insistențe

Notă: Cu cleștele umblă să scoată ceva din gură, evident, doar dentistul; imaginația omului din popor a extins apoi, ironic des
scoasă...

a-i sfârâi călcâiele (după cineva) a fugi foarte iute; a fi foarte îndrăgostit de cineva

Notă: Senzația de călcâi aprins, care sfârâie, induce o stare de neastâmpăr, o dorință oarbă de a o lua la fugă pentru a-l sti
a-i spune (ceva) inima a avea o presimţire; a intui (ceva)

Notă: Judecând cu inima, presimțirea (bună sau rea) este dictată de aceasta.

a-i sosi (cuiva) ceasul a-i veni moartea; a se naște; a se căsători

Notă: Indiferent de nuanța - pozitivă sau negativă - a expresiei, ceasul înseamnă, aici, soroc.

a-i sta-n cap (ceva sau cuiva) a-l deranja; a-l obseda

Notă: Expresia face aluzie chiar la modul propriu de a sta cuiva în cap; lucru deranjant, evident...

a-i sta-n gură a fi cât pe ce să divulge ceva sau să spună ceva ce nu trebuie spus

Notă: Expresia se referă, desigur, la vorbă, ca și când aceasta ar sta în gură, cumva, gata de a fi slobozită.

a-i sticli (cuiva) ochii în cap a pofti, a râvni la ceva; a fi deștept, vioi, drăcos

Notă: Este știut faptul că, din cauza une emoții sau pofte pătrunzătoare, ochii dobândesc o strălucire deosebită (sticlire

a-i suci minţile (cuiva) a-l ademeni; a-l face să se îndrăgostească; a face pe cineva să-și piardă drea

Notă: Mintea sucită este o minte scrântită, sărită de pe fix și, ca urmare, gândește altfel de cum ar fi normal.

a-i trage (cuiva) o săpuneală a-l certa rău de tot; a-l face cu ou și cu oțet

Notă: Expresia are tot o origine ironică, precum majoritatea expresiilor românești, săpuneala făcând referire, de fapt, la cel po
mare, ajunge (chipurile!), într-un final, să facă clăbuci la gură, împroșcându-l pe cel certat...

a-i veni ca o mănușă a i se potrivi la fix; a-i veni perfect

Notă: Mănușa se pare că este un fel de etalon al potrivelii la fix, atâta timp cât ea trebuie să se muleze bine, deopotrivă, pe to

a-i veni apă la moară a prinde curaj; a-și reveni dintr-o situație critică

Notă: Expresia face referire, desigur, la morile propulsate cu ajutorul apei, care, în caz de secetă sau de ger, deveneau
disperați.

a-i veni (cuiva) de hac a-l pune la punct; a-l domina; a-l învăța minte; a-l obliga să se dea învins; a
inofensiv pe cineva sau ceva care supără, care provoacă nemulțumiri

Notă: Pornind de la ideea că hacul este un ”cui de fier care se bate, iarna, pe talpa încălțămintei sau la potcoavele cailor,
originea expresiei: hacul venea ca o soluție la un rău de nestăpânit până atunci – derapajul...

a-i veni (cuiva) inima la loc a-și recapăta calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă

Notă: Emoțiile puternice, de tot felul, coduc la creșterea presiunii arteriale, simțământul fiind acela că inima se mărește sau se
și trupul, fior care, atunci când dispare, inima vine la loc, adică la volumul său normal.

a-i veni (cuiva) timpul a i se apropia moartea; a-i sosi momentul potrivit (şi aşteptat)

Notă: Timpul, aici, are înțelesul de termen ursit, soroc.

a-l avea (pe cineva) la degetul mic a avea pe cineva la mână; a putea face ce vrei cu cineva

Notă: În graiul șerbăneștenilor, expresia ar suna puțin altfel: a-l avea la deștiu-ăl mic; oricum, ea face referire la imensa dom
gest schițat de persoana dominantă, cum ar fi mișcarea degetului mic...

a-l mânca palma a avea chef să bată pe cineva; a fi dornic să se bată

Notă: Expresia este rezultatul unei interesante combinații între superstiția că, atunci când te mânâncă palma dreaptă (cu care
a încasa (a primi lovituri).

a-l mânca-n cur a nu avea stare; a face ceva ce nu iese bine, deşi nu era nevoie de acel ceva; a fi indisciplinat

Notă: Mâncărimea în fund (la propriu) produce o stare de neastâmpăr și situații jenante ce necesită a fi evitate; de aici, origine

a-l învăţa minte a pune la punct pe cineva; a ameninţa pe cineva; a-l pedepsi (pentru a-i fi de învățătură); a-l cum

Notă: Învăţătură de minte este menită, în general, să ajute la evitarea anumitor greșeli dar a învăța minte pe altcineva sună
a-l lua gura pe dinainte a spune ceva ce nu trebuia spus, a dezvălui un secret

Notă: Expresia vrea să însemne că gura vorbește necenzurat, mai înainte de a discerne mintea ce trebuie și ce nu trebuie

a-l mânca limba a nu putea ţine un secret; a nu se putea abține de la vorbit

Notă: Mâncărimea de limbă invocată în această expresie are, evident, un înțeles figurativ, știut fiind că limba, prin mișcarea ei

a-l strica gura a arunca vorbe nepotrivite; a nu ști ce, când și cum să vorbească

Notă: Gura, aici, înseamnă, de fapt, vorbele ieșite din gură.

a-l trage inima a face ceva cu plăcere; a fi motivat, a se simți atras să facă ceva

Notă: Tragerea de inimă este o atracție motivată nu numai sufletește ci și material (uneori!).

a-mi zice (mie) cuțu dacă... să mă tratezi ca pe un câine, să nu-mi mai spui pe nume dacă...; u
expresia negativă (fără sens, de altfel), să nu-mi zici mie cuțu dacă...

Notă: Interjecția cuțu este folosită, după cum se știe, pentru a chema câinii.

a-ntinde coarda prea mult a abuza în mod exagerat de răbdarea cuiva

Notă: Fiind vorba de o coardă întinsă, nu arcuită, este de presupus că expresia se referă la coarda anumitor instrumente m
abia dup-aia vine, că trebuie făcut rost de alta, la fel... D-aia întinderea corzilor se face cu mare grijă și, când instrumentul nu î
fire a posesorului.

a-nţărca Joiana a se termina cu risipa sau cu furtul

Notă: Joiana este un nume propriu ce se atribuia de către țărani, în general, vacilor care au fost fătate într-o zi de joi. Și cân
familia era îndestulată, făcându-se chiar risipă, că le dădea Joiana alt lapte, urma o altă mulsoare... Dar când Joiana înțărca, n
doar răbdări prăjite.

a-şi arăta colţii a ameninţa, a vorbi cinic; a deveni amenințător, a manifesta o atitudine agresivă, aprigă

Notă: Tonul sau atitudinea amenințătoare sunt asemuite aici, metaforic, cu un comportament animalic, primitive, colți
(animalele!) îi rânjesc, din când în când, în semn de cinism dobitocesc.

a-şi da cu mâna peste gură a voi parcă să oprească vorbele rele, care ar fi plecat fără voia vorbitorului

Notă: Expresia este echivalentă cu a se bate cu mâna peste gură, gest făcut instinctual, la propriu, de anumiți vorbitori, atun
gafă de vorbire.

a-şi băga coada a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc; a se strecura peste tot, ca să afle câte ceva; a fi foa

Notă: Vorbind despre oameni, în general, coada nu poate fi decât una fictivă. Păr împletit în coadă se poate întâlni, totuși, m
cu o asemenea podoabă capilară tot pleacă urechea pentru a afla, în dreapta și în stânga, tot felul de nimicuri, atunci s-ar pu
ce...

a-şi băga în cârd cu cineva a se încurca cu cineva; a intra într-o relaţie nepotrivită cu cine
încârdoșa cu cineva; a se înhăita cu cineva

Notă: Originea expresiei este legată de perioada când sătenii formau, la învoială, cârduri de animale (boi, vac
Dacă cei care se asociau pentru a-și băga (animalele) în cârd nu erau oameni serioși, ieșea încurcătură mare, că animalele ră

a-şi băga minţile-n cap a se cuminţi; a lua aminte; a-și da bine seama de urmările faptelor sale

Notă: Expresia pare o replică reparatorie tăioasă a faptului că cineva și-a pierdut (chipurile!) mințile, după care le-a găsit și,

a-și băga-n câră cu cineva a se încurca cu cineva; a intra în polemici cu cineva; a discuta în contradictoriu

Notă: Expresia este o ”corcitură” lingvistică între a-și băga în cârd cu cineva și a fi în câră cu cineva.

a-şi băga unghia-n gât a se oftica, a-şi face sânge rău; a se supăra rău; a fi invidios

Notă: Semnificația expresiei ar fi aceea că cel în cauză este atât de nervos, din te miri ce, încât își face rău singur, precum p
gât și se omoară (de fapt, se pare că el moare din cauză că nu suportă lipsa de libertate).

a-şi bate capul (cu cineva) a nu găsi metoda potrivită de a se face înţeles; a-i arăta sau explica în mai m
a-și frământa mintea
 Notă: Bătaia de cap este sinonimă aici cu a se bate cu gândurile.

a-şi bate gura degeaba a nu găsi ascultare; a vorbi fără folos; a vorbi în zadar, fără a fi ascultat

Notă: Înțelesul expresiei nu are, evident, nicio legătură cu bătaia gurii ci cu vorbitul fără folos, până te dor fălcile...

a-şi bate gura de pomană a nu găsi ascultare; a vorbi fără folos

Notă: De pomană înseamnă, normal, degeaba, gratis, fără valoare. V. a-și bate gura degeaba.

a-şi bate joc a batjocori; a umili; a lua în râs

Notă: Bătaia de joc înseamnă (atenție!) batjocură dusă de la o simplă bâză până la o cumplită umilință.

a-şi călca pe inimă a ierta sau a face anumite concesii, în pofida unei nemulţumiri; a face ceva
voinţe

Notă: Să-ți calci pe inimă este o metaforă dureroasă, imaginea sângerândă a eului victimizat, când rațiunea învin

a-și cunoaște lungul nasului a-și da seama cât și ce e în stare să facă cu propriile puteri; a avea s

Notă: Cu secole în urmă (v. cazul Spătarului Milescu, în Moldova), tăierea nasului era ”pedeapsa vanității excesive” [122]
pare că se trage originea acestei expresii...

a-şi da aere a adopta o atitudine de superioritate, a-şi da importanţă; a se grozăvi

Notă: Cu alte cuvinte, a-și atribui (nemeritat) anumite aere, acestea referindu-se, în acest context, mai mult la mutre, ca ex

a-şi da arama pe faţă a-şi arăta (fără să vrea) adevăratul caracter; a-şi ieşi din fire

Notă: Expresia provine din Evul Mediu, când falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din aramă şi le poleiau doar
acea poleială se rodea rămânând doar materialul de bază, arama [123]).

a-şi da coate a face semne discrete, dându-și cu cotul, în scopul de a lua în derâdere spusele cuiva; a se îngh

Notă: Datul din coate este o meteahnă mai veche a românului, indicând un comportament nemanierat printr-un un gest rep

a-şi da duhul a muri; a da ortul popii

Notă: Expresia provine din limbajul biblic, unde sufletul este considerat nemuritor iar moartea este echivalată cu a-și da duh
ușor, atras spre cer.

a-şi da foc la valiză a-şi crea necazuri, neplăceri; a-şi periclita situaţia

Notă: Potrivit jurnalistului Cornel Nistorescu (v. Facebook), expresia aceasta o foloseau soldații, pe vremea când armata e
soldați geamantanul (valiza cu efecte) fiind unul dintre bunurile cele mai prețioase”.

a-(și) da ochii peste cap a cocheta; a fi pe punctul de a înceta din viață; a nu-i conveni ceva

Notă: În funcție de modul și împrejurările în care cineva își dă ochii peste cap (adică se uită undeva în sus, spre cer), semnific

a-şi da sufletul a face tot posibilul; a se sacrifica; a muri

Notă: Expresia provine din Biblie, unde sufletul se identifică, adesea, cu persoana.

a-şi da-n petec a-şi dezvălui caracterul; a face precum îi este instinctul şi felul său de a fi; a-și arăta, fără să vrea

Notă: Expresia originală, în forma sa completă, era, se pare, a-și da în petec ca țiganul.

a-şi face de cap a se destrăbăla; a face tot ce-i trece prin minte: a-şi pune viaţa-n pericol; a face nebunii

Notă: În general, locuțiunea verbală a-și face de... are înțelesul de a-și găsi leacul / soluția (v. a-și face de lucru, a-și face d
leacul la cap ar avea, de fapt, un înțeles ironic, leacul însemnând nebunii frivole, fără discernământ.

a-şi face inimă rea a se supăra, a se întrista; a se mâhni

Notă: Sindromul de inimă rea s-a dovedit științific că există, simptomele lui fiind ”foarte asemănătoare cu cele ale unui atac
[124]).

a-şi face mustaţa-n pantofi a-i lustrui până sclipesc precum oglinda
 Notă: Pe vremuri, lustragii își racolau clienții făcând uz de această expresie.

a-şi face sânge rău a se oftica, a i se urca sângele la cap; a se enerva

Notă: În credința populară, sângele rău e cauza tuturor bolilor și el poate fi eliminat prin diferite metode băbești (crestare s
dureros etc.).

a-şi face veacul a-şi petrece (aproape tot) timpul undeva sau făcând ceva; a-și petrece viața într-un anume fel

Notă: În termeni populari, veacul avea înțelesul de existență, viață, trai 4).

a-şi găsi ac de cojoc a-şi găsi omul care să-l pună la punct sau la respect

Notă: Acul de cojoc este, în imaginația poporului român, o soluție previzibilă dar care, pentru moment, nu poate fi aplicată.
lung, care nu este totdeauna la îndemâna oricui.

a-şi găsi naşul a-şi găsi omul care să-l stăpânească şi să-l domine

Notă: Expresia are la origine credința populară potrivit căreia nașul este ”cineva de care trebuie să asculţi, potrivit normelor co

a-și intra în mână a se obișnui a face un lucru la modul performant

Notă: Intratul în mână este sinonim, desigur, cu îndemânarea iar îndemânarea înseamnă, în cele din urmă, performanță

a-şi ieşi din mână a nu mai fi în forma care l-a consacrat; a nu mai fi la fel de performant ca înainte

Notă: Expresie antonimă cu a-și intra în mână.

a-şi întoarce Dumnezeu faţa spre cineva a spera la ajutorul divin

Notă: Expresia provine din Sfânta Scriptură: ”Adu-ți aminte de mânia cea din ziua sfârșitului și de vremea răsplătirii, când va în

a-şi linge buzele a pofti, a râvni la ceva; a ispiti pe cineva cu ceva mult râvnit

Notă: Linsul buzelor cu limba, în funcție de context, poate avea mai multe înțelesuri însă, aici, înțelesul este acela de po
sinonimă cu a-i curge balele după ceva.

a-şi lua inima-n dinţi a avea tăria să ia o hotărâre importantă, chiar dacă ea implică risc; a se hotărî, a-şi fac

Notă: Valoarea simbolică a inimii are, aici, o seminificație aparte: inima rănită trebuie salvată oricum, fie și cu dinții.

a-şi lua lumea-n cap a pleca departe, părăsindu-și casa şi locul de origine; a rătăci prin lume

Notă: Expresia reflectă o anumită formă de răbufnire, ca o ieșire din minți, lumea fiind imaginată ca o gloată luată în coarne

a-și lua nasul la purtare a se obrăznici; a deveni neascultător sau prea îndrăzneț

Notă: Se spune, despre obraznici, că își iau nasul la purtare sau că nu își cunosc lungul nasului. V. a-și cunoaște lungul nas

a-și lua o piatră de pe inimă a se ușura, a se elibera de o mare grijă sau de o supărare îndelungată

Notă: Piatra de pe inimă este evaluată doar în contrast cu acea ușurare sau eliberare sufletească simțită atunci când grija s

a-și lua ziua bună a-și lua rămas bun; a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun

Notă: Expresia este sinonimă cu a-și lua rămas-bun.

a-şi mânca amarul a trăi din greu; a duce o viaţă chinuită

Notă: Expresia semnifică a suferi în tăcere și singurătate și este sinonimă cu a-și înghiți amarul, adică tristețea, suferința.

a-şi mânca de sub unghie a fi foarte zgârcit

Notă: Expresia este o exagerare hilară, desigur, a unei situații de zgârcenie cumplită, când cel în cauză își mămâncă chiar și r

a-şi muşca buzele a regreta foarte mult, a se căi

Notă: Mușcatul buzelor este, de regulă, un tic. În cazul regretelor intense, acesta devine însă grimasa unui blocaj sentimen

a-și pune mintea cu cineva a lua în serios pe cineva (care nu merită)

 Notă: Este vorba, de fapt, în această expresie de a-și pune mintea la contribuție, adică a gândi la muodul cel mai serios.

a-şi pune obrazul (pentru cineva) a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea şi cu propria reputație

Notă: Obrazul înseamnă, metaforic vorbind, cinste; când cineva roșește în obraz, minte, deci nu este cinstit.

a-şi pune pofta-n cui a-şi lua gândul de la un lucru mult râvnit

Notă: Expresia aceasta, pe cât este de șugubeață, tot pe atât este și de bine ticluită. Că pofta, la modul general, înseamnă
pusă în cui; însă a agăța ceva în cui înseamnă fie a-l pune la păstrare pentru o altă folosință sau ocazie, fie doar a-l expune

a-şi răci gura degeaba a nu găsi ascultare; a vorbi fără folos; a insista zadarnic

Notă: Ironia de care face uz această expresie se referă la faptul că, pentru a vorbi, trebuie să deschizi gura și, dacă tempera
diferența se simte, în gură, ca o răcire...

a-și răci gura de pomană a nu găsi ascultare; a vorbi fără folos; a insista zadarnic

Notă: V. a-și răci gura degeaba (pomana e ceva oferit gratis, degeaba!).

a-şi ridica în cap (pe cineva) a porni împotriva sa (pe cineva); a-și face un dușman din cineva, a-l întărâta

Notă: Expresia face aluzie la comportamentul anumitor păsări, care întărâtate fiind, îți sar pur și simplu în cap, în semn de răz

a-şi rupe de la gură a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva; a face economii; a renunţa la ce

Notă: Expresia face aluzie la mâncarea ce se duce la gură, în sensul că a împuținat-o sau a răbdat de foame uneori.

a-şi toci coatele pe băncile şcolii a învăţa prea mult (adesea, ironic)

Notă: Credința (ironică) este că cu cât mai multă școală ai, cu atât ți-ai tocit coatele mai mult pe băncile școlii; că, pentru scrie
coate și, astfel, hainele se uzează în zona cotului...

a-şi trage sufletul a se odihni, a-şi reveni puţin după un efort făcut; a lua o pauză

Notă: Sufletul, în acest context, are înțelesul de suflare, respirație greoaie datorată oboselii sau emoției.

a-şi ţine coada sus a nu se da bătut; a fi arogant, înfumurat

Notă: Expresia este o aluzie la proverbul ”Capra, cât de râioasă, tot cu coada pe sus umblă”.

a-şi ţine gura a păstra un secret; a vorbi numai când trebuie şi ce trebuie

Notă: Gura, aici, face referire la vorbire.

a-şi vârâ coada (în ceva) a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc; a se amesteca în treburile altora;

Notă: În credința populare dracul este o întruchipare a răului, o arătare cu coarne și coadă iar unde își bagă dracu

a-și vede (de) lungul nasului a (nu) fi obraznic; a (nu-)și da seama cât e în stare să facă cu propriile puteri

Notă: Pentru origine, v. a-și cunoaște lungul nasului.

a-şi veni de-acasă a înţelege (în cele din urmă), a se dumiri, a se lămuri; a începe să vorbească pe înțele

Notă: Expresia este un fel de replică a locuțiunii verbale a fi dus de-acasă, adică a fi nebun, țicnit, încât a plecat de-acasă. De
și te poți înțelege cu el.

bani de buzunar bani pentru cheltuieli curente; sumă mică de bani, destinată cheltuielilor mărunte de fiecare zi

Notă: EXpresia provine, evident, de la faptul că acești bani, fiind destinați cheltuielilor curente, sunt păstrați, de regulă, în

bob numărat întocmai, exact; mulțime limitată, redusă ca număr; ceva palpabil și măsurabil

Notă: Bobul are aici semnificația unei valori mici dar apreciate, dobândită cu trudă.

ca popa simplu ca bună ziua; obligatoriu; fără doar și poate

Notă: Expresia provine, se pare, de la jocul de cărți numit popa prostu’, unde cel care pierdea jocul, deci rămânea
negociată de la bun-început.
cai verzi (pe pereți) închipuiri, lucruri imposibile, de necrezut; ceva ce nu există; născociri mincinoase

Notă: Caii verzi sunt greșeli conceptuale inadmisibile, ușor perceptibile de oricine, atunci când vorbim de picturile bisericeș
dintre cei patru cavaleri apocaliptici vine călare pe un cal verde [126]). De aceea, este de crezut că originea acestei expresii n
credincioșilor care, neavând altceva mai bun de făcut, când tot nu pricepeau mare lucru din versetele biblice predicate de p
auziseră ei ceva...

cal de bătaie persoană hărțuită, muncită de toți

Notă: V. a fi cal de bătaie.

cale de-o poștă distanță (relativ) mare, de circa 20 de kilometri

Notă: La distanță (cale) de-o poștă se schimbau, pe vremuri, caii poștalioanelor, existând acolo, în acest scop, stații de poș

când mi-oi vedea ceafa niciodată (sau cine ştie când!)

Notă: Expresia își are originile (bagseamă!) de pe vremea când nu se inventase oglinda...

când o zbura porcul niciodată

Notă: Expresia are, evident, o tentă peiorativă și ”se spune că s-a ales acest animal deoarece este prin definiţie leneş, cântă
să zboare vreodată, chiar şi figurativ, în sensul de alergare, sunt minime” [127]).

cât ai zice "peşte" foarte repede, imediat; într-o clipă, îndată

Notă: Expresia provine, se pare, din mediul pescăresc, unde pescuitul este considerat o treabă grea, care necesită multă răb
de fapt, ”ușor de zis”; adică poți rosti imediat pește dar ca să-l și prinzi, mai așteaptă... [128])

copil de suflet copil adoptiv, copil înfiat

Notă: Termenul provine din jurisdicția română mai veche, când ”Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferentia de

cu coada-ntre picioare umilit, ruşinat; fără să rezolve ceva; fără a izbândi ceva

Notă: Expresia face aluzie la comportamentul câinelui, care atunci când e certat sau știe c-a făcut ceva rău, se retrage ușor di

de-a fir a păr în detaliu; de la un capăt la altul și cu lux de amănunte

Notă: Expresia inițială a fost, se pare, din fir în păr, adică să descurci părul, cu răbdare, fir cu fir. Mai apoi, expresia s-a simplif

fir-ai închinat! lua-te-ar naiba!

Notă: Închinat are, aici, înțelesul ironic de ofrandă adusă diavolului.

gerul Bobotezei foarte ger, ca în miezul iernii

Notă: Pe stil vechi, Biserica Ortodoxă Română sărbătoarea Boboteaza pe 19 ianuarie, adică în miezul iernii, când e de aștept
de ținut minte (din cauza tremuratului de frig!) de către toți cei care mergeau la biserică să ia aiazmă din fântâna sfințătă de pr

în coadă de pește (rămas, lăsat sau terminat...) ceva care începe bine și promițător dar care se te

Notă: Expresia provine din mitologia greacă, de la acele ființe marine fabuloase, numite sirene, care aveau bust de femeie
ademeneau pe corăbieri în locuri primejdioase, unde își găseau sfârșitul [130]).

într-o doară la întâmplare, din nimereală; la noroc

Notă: Doară, în această expresie, are înțelesul de poate.

la anu' şi la mulţi ani! niciodată

Notă: Acesta este un exemplu cum o urare, folosită cu sens peiorativ, devine altceva...

la anu', când o făta cârlanu' niciodată sau nu se ştie când; o amânare până la o dată care nu exis

Notă: Cârlanul este, prin definiție, un mascul (cal sau berbec); deci șansa ca acesta să fete vreodată este, practic

la Paştele Cailor niciodată sau nu se ştie când; o amânare până la o dată care nu există sau nu se cunoaşte

Notă: După unii cercetători, Paștele Cailor ar fi, de fapt, o "sărbătoare cabalină cu dată mobilă (ziua de joi din a şasea să
 Înălțare. De aici, de la faptul că Paștele Cailor nu pică în fiecare an la fel (la aceeași dată), se crede că ar proveni această exp

la pulivară niciodată

Notă: În mediul sătesc, planurile se făceau, de regulă, iarna pentru vara ce urma. Că, de! Iarna nu se putea lucra din cauza
dintre planuri nu se realizau, rămâneau doar simple promisiuni iar planurile se amânau, tot așa, din vară-n vară. Așa, se pare
adăugarea elementului poli-, cu înțelesul de mai multe (veri)... În limbajul omului de rând sau șugubăț, expresia s-a transforma

la sânge riguros, fără menajamente; extrem de aspru, de drastic

Notă: Expresia provine, cel mai probabil, din expresiile liturgice uzuale ale bisericii ortodoxe. Ar fi vorba, în cazul de față,
cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţă răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Valentin, roagă-te lui Hristos Dumn
de o rădare asociată cu suferința...

la Sfântu' Aşteaptă niciodată sau nu se ştie când; o amânare până la o dată care nu există sau nu se cuno

Notă: Sfântul Așteaptă este o născocire a românului șugubăț, o formă a absurdului ”proiectat în viitor” [132]).

la spartul târgului prea târziu, când o anume acţiune este deja încheiată sau e pe terminate

Notă: Spartul, în această expresie, are înțelesul (popular) de sfârșit, încheiere a unei activități.

lovi-te-ar ceanca! să mori muşcat de şarpe (viperă); să dea şarpele peste tine

Notă: În înțelesul popular, ceanca este un șarpe veninos (viperă) iar a fi lovit are înțelesul, aici, de a fi atacat și mușcat.

mânca-te-ar ceanca! a muri mâncat / otrăvit de şarpe (viperă)

Notă: Afurisenie adresată, în special, animalelor de curte, când fac rele. V. lovi-te-ar ceanca!

mare scofală! mare lucru!; mare ispravă!

Notă: ”Scofala e un soi de budincă coaptă în spuză, făcută cu ingredientele pe care ni le dă, aproape în integralitate, muntele
culese din pădure, ierburi aromate din flora spontană, plus ceapă și usturoi, care sunt în meniul de zi cu zi al ciobanilor munte
zmeură. Ba chiar și acreli ciobănești – puțin chișleag, jintiță sau lapte covăsit.” [133]) Adică, o nimica toată... Vorba vine!

nevoie mare straşnic, grozav; foarte; teribil de...

Notă: Înversând ordinea celor două cuvinte (mare nevoie), expresia dispare (pur și simplu!), dispărând și înțelesul de superlat

nici cât negru sub unghie aproape deloc; foarte puțin

Notă: Negrul de sub unghie este fie semn de proastă creștere, fie semn de muncă brută, fără mănuși... Și într-un caz și în ce
decât cantitativ...

papă-lapte bleg, lipsit de personalitate; copilăros

Notă: Expresia este o creație a umorului popular, că să pape lapte i se dă numai pruncului, de la sân...

până-n pânzele albe fără încetare; până la capăt, pănă la moarte

Notă: Expresia ”are legătură cu pânza albă/giulgiul cu care se acoperă fața morților, deci până la moarte” [134]). Pe de altă
unealtă de lemn până deveneau albe, ceea ce implică un efort fizic susținut pentru a obține pânzele albe de unde și ideea
pentru a atinge scopul propus.” 134)

pe de-a moaca gratis, fără plată; pe nimic

Notă: Moacă, printre multele sale înțelesuri de dicționar, înseamnă și domnișoară, tinerică dar și cap, figură 4). În aceste
poporului român, mi se pare corectă ipoteza lansată de bloggerul Sorin Grumăzescu: simplul motiv că ”îmi place de fața ta” m
[135]).

pe inima goală cu stomacul gol, înainte de a mânca; pe nemâncate

Notă: În mod curios, «în română, „inimă” care provide din latinul „anima” și însemna „suflet”, semnică și organul anatomic,
această expresie.

poartă de scăpare mijloc de a ieși dintr-o situație dificilă

Notă: În forma sa inițială, expresia era ”caută poartă de scăpare” și a fost consemnată de folcloristul Tudor Pamfile,
comportamentul animalului fugărit, în curtea casei, pentru a fi prins.
praful de pe tobă nimic

Notă: Expresia face o trimitere ingenioasă ”la imaginea instrumentului în plină utilizare, cînd, din pricina lovirii repetate, e clar c

putred de bogat foarte bogat

Notă: Expresia are o conotație voit malițioasă: putred are înțelesul, aici, de suspect dar și de decăzut moralicește, corupt

sac fără fund avuții iluzorii ce nu se mai termină niciodată; om lacom, nesățios

Notă: V. a fi sac fără fund.

să-mi zici mie "cuţu" dacă... să mă tratezi ca pe un câine dacă...

Notă: Aluzie la faptul că cu strigătul ”cuțu!” se cheamă câinii.

scurt pe doi foarte pe scurt, fără alte comentarii; fără multă vorbă, doar esențialul

Notă: Expresia are, se pare, o origine militară, derivând, cumva, din expresia punct ochit, punct lovit.

soare cu dinți soare ce strălucește într-o zi geroasă, fără putere de încălzire; frig pe vreme senină

Notă: Expresia este, de fapt, un epitet metaforic, dinții soarelui făcânu-se doar simțiți în obraji, ca niște înțepături produse d

tanti pe mandi când o împărțeală se face exact; câștigul este egal cu pierderea; venitul este egal cu ch

Notă: Expresia originală se pare că provine din limba țigănească și făcea referire, de fapt, la Tandi și la Mandi, două țin
organizare administrativă ușor anecdotică, greu de înțeles, confundându-se, practic, una cu cealaltă.

târlă fără stăpân situaţie pierdută de sub control; haos

Notă: Expresia provine, evident, din mediul păstoresc, unde o târlă fără stăpân înseamnă dezastru: totul se pierde...

trai pe vătrai viață ușoară, lipsită de griji

Notă: Expresia este derivată – antagonic și zeflemist, în decursul secolului XX, din zicala trai cu vătrai, care înseamnă «căsnic

tras de păr nemeritat; făcut de mântuială; neverosimil; concluzionat în mod forțat, exagerându
exagerat, forțat, tendențios; puțin credibil

Notă: Expresia provine, probabil, din limba franceză, unde o regăsim sub aceeași formă și cu același înțeles: tiré par les ch
folosită atunci când se dorește forțarea sub orice formă...

unde şi-a-nţărcat dracu' copiii undeva, foarte departe; în locuri depărtate și pustii; pe celălalt tărâm

Notă: Expresia este preluată din basmele românilor, ca o imagine metaforică de o raritate ieșită din com
dar locul unde își înțarcă copiii, cu siguranță, trebuie să fie ceva mai departe și mai izolat...

vai de curul (cuiva)! a ameninţa cu bătaia pe cineva; a compătimi pe cineva de ce va trebui să îndure

Notă: Bătaia la fund este pedeapsa la care face referire această expresie, în sensul de compătimire la ceea ce-l așteaptă.

vai de el! a compătimi pe cineva; vrednic de plâns

Notă: Exclamația vai, în această expresie, este, deopotrivă, o exteriorizare a sentimentelor de durere, suferință, deprimare, de

vai de mama lui! prăpădit, neajutorat, neştiutor

Notă: Expresia este răutăcioasă și ironică, deopotrivă; cel ironizat este atât de prost încât nici nu-și dă seama de cât de handi

vai de păcatele lui! a compătimi pe cineva (se zice, în special, despre unul bolnav)

Notă: Expresia își are originile în credința populară conform căreia cel care se chinuie mult, înainte de a muri, ar fi fost păcăto

vai de pielea lui! a ameninţa cu bătaia pe cineva; a compătimi pe cineva de ce va trebui să îndure

Notă: Expresa face referire – așa, mai pe ocolite! - la bătaie; că piele suportă, prima, durerea unei loviri...

viţă domnească neam boieresc de rang înalt

 Notă: Cuvântul viță, în această expresie, are înțelesul de ”coborîtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborîtor, urmaș, vlăst

După cum spuneam și la începutul acestui studiu, orice observaţie sau aport la acest documentar sunt bine-venite
sta în putinţă, astfel încât, în final, să avem o listă cât mai completă a expresiilor populare specifice comune
arhaismelor lista a trecut deja de 1300 de termeni, aşteptarea mea este ca şi în cazul expresiilor această listă să aj

Craiova, 24 ianuarie 2019

Referințe documentare:

[1]. SARA, B. - Adevărul despre încărunţirea bruscă cauzată de traume. De ce nu este posibil să-ţi albească părul într-o singură noa
despre-incaruntirea-brusca-cauzata-traume-nu-posibil-sa-ti-albeasca-parul-intr-o-singura-noapte-1_58ca9cc35ab6550cb863578f/index.h

[2]. * * * - Sfânta Evanghelie după Matei. Bisericaortodoxa.ro, https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=13, accesare 20 iulie

[3]. OIȘTEANU, A. - Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură. Editura POLIROM, București, 2010.

[4]. * * * - Dicționare ale limbii române. dexonline, http://dexonline.ro/, accesare 21 iulie 2018.

[5]. * * * - Alfabetul glagolitic. Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_glagolitic, accesare 21 iulie 2018.

[6]. CLEOPA, I. - Predică la Sfântul Ioan Gură de Aur. CrestinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-ioan-gura-aur/p

2018.

[7]. * * * - Basarabia, nr. 4-5, Editura Universul, Chișinău, 1995.

[8]. * * * - Analele Academiei Române, București, 1908.

[9]. * * * - Revista muzeelor și monumentelor, nr. 6. Consiliul Culturii și Educației Socialiste, București, 1984.

[10]. VOICULESCU, V. - Integrala prozei literare. Editura Anastasia, București, 1998.

[11]. SABĂU, A. - De unde vine expresia „a bate apa-n piuă“ şi care este legătura cu vechile preocupări ale ţăran
https://adevarul.ro/locale/baia-mare/de-vine-expresia-a-bate-apa-n-piua-legatura-vechilepreocupari-taranilor-explicatia-specialistilor-1_5
2018.

[12]. * * * - Larousse. https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/%C3%A0-propos/4830, accesare 28 iulie 2018.

[13]. CIUBOTARU, A. - Cuvinte si expresii (II). http://adrianciubotaru.ro/cuvinte-si-expresii-ii/, accesare 30 iulie 2018.

[14]. * * * - Expressions: Battre la campagne. L'Internaute, http://www.linternaute.fr/expression/langue-francaise/1077/battre-la-campagn

[15]. VOICU, S. - Originea exactă a zicerii „a bate câmpii“. Cum a încercat marele cărturar George Căline
https://adevarul.ro/locale/vaslui/originea-exacta-zicerii-a-bate-campii-incercat-marele-carturar-george-calinescu-sa-indulceasca-expresia
iulie 2018.

[16]. CARAGEA, D. – Explicația superstiției de a bate în lemn. https://dan-caragea.ro/blog/2015/02/23/explicatia-superstitiei-de-a-bate-in

[17]. DĂNĂLACHE, T. - Toaca - un cantec al lemnului. CrestinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/religie/toaca-cantec-lemnului-96

[18]. * * * - Handshake. Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Handshake, accesare 30 iulie 2018.

[19]. * * * - Care este originea expresiei "la botu' calului"?, https://www.tpu.ro/conversatii/care-este-originea-expresiei-la-botu-calului/

[20]. GHIMIȘESCU, Petre și GHIMIȘESCU, Paula – Monografia comunei Șerbăneștii de jos: Lucrare de cercetare pentru promovare
Naționale -1942, Direcția Învățământ Primar, mapa 24, fascicola 43, litere G-L.

[21]. * * * - Caietele Mihai Eminescu, vol. 6. Editura Eminescu, București, 1985.

[22]. EVSEEV, I. - Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească. Editura "Amarcord", Timișoara, 1997.

[23]. * * * - Revista de etnologie, vol 1. Intreprinderea Editorial-Poligrafică "Ştiinţa", București, 1995.

[24]. GRAUR, Al. - Dicţionar al greşelilor de limbă. Editura Humanitas, București, 2011.

[25]. MIHAI, D. - Originea interlopă a expresiei „a călca pe bec“. Care este legătura dintre iluminatul stradal şi caraliii de altădată. Ade
interlopa-expresiei-a-calca-bec-legatura-iluminatul-stradal-caralii-altadata-1_57752a965ab6550cb86f0e74/index.html, accesare 1 augus

[26]. HERSENI, T. - Cultura psihologică românească. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980

[27]. SABĂU, A. - Care a fost sensul iniţial al expresiei „a da apă la moară“. Are legătură şi cu zicala „îi merge gura ca o moară strica
mare/care-fost-sensul-initial-expresiei-a-apa-moara-legatura-zicala-ii-merge-gura-moara-stricata-1_ 596f52dd5ab6550cb8498d3b/index

[28]. GAMILLSCHEG, E. - Die Mundart von Serbanesti-Titulesti (Gerichtsbezirk Olt, Kreis Vedea). În “Berliner Beitrage zur Romanis
Gronau, 1936.

[29]. GAFFIOT, F. - Dictionnaire illustré latin-français. Librairie Hachette, Paris, 1934.

[30]. DUMITRANA, F. – Convorbire despre Motârță cu Ionuț Preda. Șerbănești, 13 iulie 2018.

[31]. ZLĂTESCU, V.D. - Geografie juridică contemporană: introducere în teoria marilor sisteme de drept. Editura Științifică și Encicloped

[32]. * * * - Rostirea românească, nr. 1-2. Cultura Națională, Sibiu, 1997.

[33]. POP-CURȘEU, I. - Magie și vrăjitorie în cultura română: Istorie, literatură, mentalități. Editura POLIROM, Iași, 2013.

[34]. * * * - Yama (hinduism). Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Yama_(hinduism), accesare 5 august 2018.

[35]. * * * - Am dat militaria jos din pod?! Leo pe blog, http://dohotaru.com/blog/am-dat-militaria-jos-din-pod/, accesare 6 august 2018.

[36]. * * * - Anuarul Muzeului Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui, vol. XII- XIV, 1990.

[37]. * * * - Ce se află în spatele unor expresii românești? Peretele lui Dan Manusaride, http://danmanusaride.ro/2018/05/02/in-spatele-u

[38]. HAȘEGAN, N. – Curiozități despre măgari. ZooLand, http://www.zooland.ro/curiozitati-despre-magari-3821, accesare 7 august 201

[39]. * * * - „A drege busuiocul” - o expresie extrem de folosită dar rar înţeleasă. Observator, https://observator.tv/inedit/a-dreg
144888.html, accesare 7 august 2018.

[40]. CHERCIU, I. - Tradiții și credințe populare din Țara Vrancei. Editura Enciclopedică, București, 2007.

[41]. * * * - Mântuială și mântuire. Ziarul ”Lumina”, http://ziarullumina.ro/mantuiala-si-mantuire-89093.html, accesare 8 august 2018.

[42]. * * * - Les expressions françaises décortiquées. Expressio.fr, http://www.expressio.fr/expressions/faire-la-cour-a-quelqu-un.php

[43]. * * * - сефте. Wiktionary, https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%81%D0%B5%D1%84%D1%82%D0%B5, accesare 10 august 2018.

[44]. ANDREI, I. - Teoria chibritului – Originea expresiei – Nae Ionescu. http://uli.ro/teoria-chibritului-originea-expresiei-nae-ionescu/

[45]. * * * - Din vieața poporului român: culegeri și studii, vol. 14-19. Academia Română, București, 1913.

[46]. CLUCI, S. - Peştele – un simbol al creştinilor din primele veacuri. CER SI PAMANT ROMANESC, https://cersipamantromanesc.
din-primele-veacuri/, accesare 11 august 2018.

[47]. NĂSTASIE, G.N. – Jurnal foilosofic 1994-2007. Forum Filosόfico de Melilla. Melilla, Spania, 2012.

[48]. BORLOVEANU, M. - Piatra de la Ierusalim considerată centrul lumii: Buricul Pământului. Taifasuri, http://www.taifasuri.ro/taifasuri/r
buricul-pamantului-nr441-sapt19-25-sep-2013, accesare 11 august 2018.

[49]. * * * - Expressiona: Avoir la tête sur les épaules. Linternaute, http://www.linternaute.fr/expression/langue-francaise/375/avoir-la-tete

[50]. COȘBUC, G. - Dintr'ale neamuluĭ nostru. Tipografia Göbl, București, 1903.

[51]. ŢUCULEANU, Gh. - Expresii populare, proverbe, zicători din comuna Conceşti, judeţul Botoşani. Editura AXA, Botoşani, 2013.

[52]. * * * - Damocles. Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Damocles, accesare 17 august 2018.

[53]. CRÂNGAN, C. - Originea expresiei „a avea scaun la cap“, formularea imposibil de explicat în alte limbi. Explicaţiile lăm
https://adevarul.ro/locale/galati/originea-expresiei-a-scaun-cap-formularea-imposibil-explicat-alte-limbi-explicatiile-lamuritoare-istoricilor-
accesare 17 august 2018.

[54]. ANDREIȚĂ, I. – În sfârșit student. În revista ”Memoria Oltului” nr. 6(28), Găneasa, iunie 2014.

[55]. POPA-BLĂNARU, N. - Mentalitate şi structură lingvistică. Reminiscenţe ale imaginarului cosmo şi antro
304%20POPA%20BLANARIU%20Nicoleta%202008.pdf, accesare 18 august 2018.

[56]. BALOGH, L. - Raiul - „In al noualea cer”. Resurse Creștine, https://www.resursecrestine.ro/eseuri/102139/raiul-in-al-noualea-cer

[57]. * * * - Mana cerească - istorie și mister. Efemeride, https://www.efemeride.ro/mana-cereasca-istorie-si-mister/, accesare 21 august

[58]. DUMISTRĂCEL, S. - Mâna spartă. Monitorul de Suceava, https://www.monitorulsv.ro/Religie/2009-01-15/Mana-sparta, accesare 2

[59]. CIUTACU, M. - Martori la căratul apei. MANA – Blog de Împărăteasă, http://mana.ciutacu.ro/2011/06/18/martori-la-caratul-apei/

[60]. BECUȚ-MARINESCU, A. – Pâine versus mămăligă în tradiția românească. GastroArt, http://gastroart.ro/2017/05/02/cum-preferati-

[61]. * * * - Cercetări de linvistică, vol. 31-32. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986.

[62]. IVAȘCU E. - Scrisori către fiul ei, Aurel. Șerbănești, 1977-1985.

[63]. * * * - De unde vin cele mai populare expresii. Unele au origini la care nu te-ai fi gândit în veci. Libertatea, https://www.libertatea.r
au-origini-la-care-nu-te-ai-fi-gandit-in-veci-1205705, accesare 26 august 2018.

[64]. IORDAN, I. - Stilistica limbii române. Editura științifică, București, 1975.

[65]. PAPADIMA, O. - Literatură populară Română: din istoria şi poetica ei. Editura Pentru Literatură, București, 1968.

[66]. DĂNĂLACHE, T. - Păcatele strigătoare la cer. CreștinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/editoriale/pacatele-strigatoare-1414

[67]. BIRKENBIHL, V.F. - Tare de cap??: mod de a întrebuinţare a creierului - de la"a poseda" la"a şti să-ţi foloseşti" creierul. Editura Ge

[68]. * * * - Din vieața poporului român, vol. 34-40. Academia Română, București, 1928.

[69]. ZANNE, I.A. – Proverbele românilor, vol. 1. Editura Librăriei Socecu, București, 1895.

[70]. * * * - Vorba veche “Ce nu-nţelegi, eşti turc?,, și cazul Brega în Găgăuzia. Curaj TV, https://curaj.tv/reportaj/vorba-veche-ce-nu
august 2018.

[71]. DODU-BĂLAN, I. – În focarul timpului. Editura Eminescu, București, 1977.

[72]. ADAM, I. - A se apropia (ajunge) funia de (la) par; a se strânge funia la par. În revista ”Datina” nr. 51, Constanța, iulie 2018.

[73]. * * * - Cuvântul Ortodox, http://www.cuvantul-ortodox.ro/hristos-a-inviat-din-morti-cu-moartea-pe-moartea-calcand-cum-inviem-si-no

moartea-crucea-invierea/, accesare 1 septembrie 2018.

[74]. * * * - Ce se întâmplă în corpul tău când te enervezi și cum îți afectează furia organismul. Sanatate.BZI, https://sanatate.bzi.ro/ce-s
afecteaza-furia-organismul-60765, accesare 2 septembrie 2018.

[75]. SALA, M. - De la latină la română. Editura Univers Enciclopedia, București, 2006.

[76]. * * * - Limba și literatura română, vol. 22-23. Societatea de Ştiintȩ Filologice din Republica Socialistă România, București, 1993.

[77]. ȘĂINEANU, L. – Ce sunt Ielele? În revista ”Familia” nr. 15, Oradea, 14/26 aprilie 1896.

[78]. NOICA, C. - Cuvînt împreună despre rostirea românească. Editura Humanitas, București, 1996.

[79]. ANGHELESCU TEMELIE, N. și POPESCU A. Gh. - Dificultăți ale analizei gramaticale. Editura științifică și enciclopedică, Bucureș

[80]. EVSEEV, I. - Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească. Editura "Amarcord", Timișoara, 1997.

[81]. ROMAN, A.R. - Bucate, vinuri și obiceiuri românești. Editura Paideia, București, 2014.

[82]. * * * - Limba și literatura română, vol. 5-6. Societatea de Ştiintȩ Filologice din Republica Socialistă România, București, 1979.

[83]. DURLIƇ, P. E. – Vorbar. ON-LINE LEXICONUL CULTURII RUMÂNEȘTI. Serbia, http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/pov

accesare 24 septembrie 2018.

[84]. * * * - Google Translate, https://translate.google.ro/?hl=en#tr/ro/ba%C5%9Fka, accesare 30 septembrie 2018.

[85]. IOANĂȘ, S. - A “pune șaua” pe cineva. Resurse creștine, https://www.resursecrestine.ro/eseuri/161752/a-pune-saua-pe-cineva

[86]. * * * - pica. Wiktionary, https://en.wiktionary.org/wiki/pica, accesare 4 octombrie 2018.

[87]. GIBSON, C. – Semne și simboluri. Editura Aquila '93, Oradea, 1998.

[88]. * * * - Expressions: ”Être en panne”. L’Internaute, http://www.linternaute.fr/expression/langue-francaise/904/etre-en-panne/, accesa

[89]. DUMISTRĂCEL, S. – Degradarea. Ziarul Lumina, http://ziarullumina.ro/degradare-14601.html, accesare 5 octombrie 2018.

[90]. ILIESCU, R. - Un tâmpism: “coada vacii”. Active News, https://www.activenews.ro/prima-pagina/Un-tampism-coada-vacii-16780

[91]. MARIAN, S. Fl. - Înmormântarea la români: studiu etnografic. Editura Grai și Suflet, Cultura Națională, București, 1995.
[92]. FOARȚĂ, Ș. - Dublul regim (diurn/nocturn) al presei. Editura Amarcord, Timișoara, 1997.

[93]. STĂNILĂ, I. - Ce înseamnă expresia „a se duce pe apa sâmbetei”. Legătura cu râul morţilor şi cu ziua plină de farmece.
expresia-duce-apa-sambetei-legatura-raul-mortilor-ziua-plina-farmece-1_562ba4dcf5eaafab2cfeb4e4/index.html, Călărași, accesare 14

[94]. PARASCHIVESCU, R. - Pastila de limbă. Expresii folosite greșit în limba română. Digi 24, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/e
romana-464878, accesare 15 octombrie 2018.

[95]. TOLCEA, M. - Apa chioară are amândoi ochii la ea. Radio România Timișoara, http://www.radiotimisoara.ro/2017/05/08/%F0%9
16 octombrie 2018.

[96]. GRUMĂZESCU, S. – Expresiii românești. Te-nvârţi ca un coi într-o căldare, http://soringrumazescu.ro/expresii-romanesti/2

octombrie 2018.

[97]. ULICI, C.O. – Asumpții asupra sursei originale a unor cuvinte în limba română, vol. 1. Editura Self Publishing, Cluj-Napoca, 2017.

[98]. * * * - Sfânta Evanghelie după Matei, Capitolul 27. BIBLIAORTODOXA.RO, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=27

[99]. PANN, A. – Proverburi sau Povestea vorbii – de prin lume adunate înapoi la lume date. Tipografia Anton Pann, București, 1847.

[100]. * * * - Origin of ”to break the ice”. Word Histories, https://wordhistories.net/2017/08/05/break-the-ice-origin/, accesare 28 octombrie

[101]. ADAM, I. – A spune verde în față. În revista ”Datina” nr. 49, Constanța, mai 2018.

[102]. MODORCEA, G. - Mort după America sau Despre Înviere: dialog iscariot. Editura Semne, București, 1999.

[103]. * * * - Hazir. Google Translate, https://translate.google.com/#tr/ro/hazir, accesare 28 octombrie 2018.

[104]. * * * - Mŭlkom. Google Translate, https://translate.google.ro/?hl=en#bg/ro/%D0%BC%D1%8A%D0%BB%D0%BA%D0%BE%D0%

[105]. STĂNILĂ, I. - Cum a apărut expresia ,,a tăia frunză la câini" - semnificația ascunsă și legătura cu salcia și
https://adevarul.ro/locale/calarasi/cum-aparut-expresia-a-taia-frunza-caini-semnificatia-ascunsa-legatura-salcia-pastorii-baltile-dunarii-1_
noiembrie 2018.

[106]. * * * - Tabaka. Google Translate, https://translate.google.ro/?hl=en#sr/ro/tabaka, accesare 3 noiembrie 2018.

[107]. OIȘTEANU, A. - Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură. Editura POLIROM, București, 2010.

[108]. BORCEA, Șt. - De unde vine expresia „a trăi ca în sânul lui Avraam“. Adevărul.ro, Focșani, https://adev
1_5bb4a6e4df52022f751ea8b8/index.html, accesare 10 noiembrie 2018.

[109]. GHINOIU, I. - Obiceiuri populare de peste an: dicționar. Editura Fundației Culturale Române, București, 1997.

[110]. DUMISTRĂCEL, S. - Pînă-n pînzele albe: expresii românești: biografii-motivații. Institutul European, Iași, 2001.

[111]. GRUMĂZESCU, S. – Expresii Românești: A umbla cu jalba-n proţap. http://soringrumazescu.ro/expresii-romanesti/2012/03/16/a-u

[112]. ZAFIU, R. – Cuvinte nepotrivite: În doi peri. Dilema Veche, http://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/in-doi-peri, accesare 15

[113]. ȘĂINEANU, L. - Influenţa orientală asupra limbeĭ şi cultureĭ române. Editura librărieĭ Socecŭ & comp., București, 1900.

[114]. MANOLESCU, N. – Teme. Editura Cartea Românească, București, 2011.

[115]. MĂRGĂRIT, I. – O expresie din vocabularul ocupațional al femeilor: ”a avea de furcă”. Diacronica.ro, http://www.diacronia.ro/ro/ind

[116]. * * * - Trampa. Google Translate, https://translate.google.ro/?hl=en#tr/ro/trampa, accesare 18 noiembrie 2018.

[117]. ZAFIU, R. - Păcatele Limbii: Expresiile inutilităţii. România literară, http://www.romlit.ro/index.pl/expresiile_inutilitii, accesare 21 no

[118]. SABĂU, A. - De unde vine expresia „a-i merge gura ca o moară stricată“. Adevărul.ro, Maia Mare, https://adevarul.ro/locale/baia-m
1_5a06e6c65ab6550cb80cb0eb/index.html, accesare 23 noiembrie 2018.

[119]. COSTEA, T. - Binecuvântarea, pecetea harului dumnezeiesc. Ziarul Lumina, București, http://ziarullumina.ro/binecuvantare
noiembrie 2018.

[120]. * * * - Întrebări și răspunsuri despre credință. http://www.popasduhovnicesc.ro/links/Par_InRs.htm, accesare 25 noiembrie 2018.

[121]. * * * - Spiritualitate și cultură tradițională pe valea Agrijului. https://www.scribd.com/document/230115806/49883312-Studiu-Etnogr

[122]. CERNĂTESCU, R. - Literatura luciferică: o istorie ocultă a literaturii române. Editura Cartea Românească, București, 2013.

[123]. * * * - Originea expresiei ”A-și da arama pe față”. Istorie pe scurt, http://www.istorie-pe-scurt.ro/originea-expresiei-a-si-da-arama-p

[124]. PARFENI, M. - Poți muri de „inimă rea”, dar optimismul îți prelungește viața. Ziarul de Sănătate, https://www.ziaruldesanatate.ro/a
prelungeste-viata/, accesare 7 decembrie 2018.

[125]. * * * - Biblia: Sfânta Scriptură, Cap. 18, verset 24, https://books.googl

IA36&dq=%E2%80%9D%C3%AEntoarce+Dumnezeu+fa%C5%A3a%E2%80%9D&source=bl&ots=-CccEdzCuM&sig=WAABDVo-gz_2J
bZOY&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwiezfSOo5LfAhUJtYsKHYoSC1MQ6AEwBnoECAkQAQ#v=onepage&q=%E2%80%9D%C3%AEntoa
accesare 9 decembrie 2018.

[126]. MUNTEANU, C. – Despre expresia ”cai verzi pe pereți” (o încercare etimologică). În revista ”Limba Română”, Dicronia.ro, 2013.

[127]. SUCIU, S. - Cum au ajuns două expresii clasice să fie folosite pe post de insulte. Ce înseamnă „când o zbura porcul“ sau
https://adevarul.ro/locale/brasov/cum-ajuns-doua-expresii-clasicesa-folosite-post-insulte-inseamna-cand-zbura-porcul-te-invarti-curcaga
accesare 15 decembrie 2018.

[128]. GĂINĂ, R. - Care este, de fapt, originea expresiei „Cât ai zice peşte“. Inventarul zicerilor româneşti inspirate din viaţa pescăreas
este-fapt-originea-expresiei-cat-zice-peste-inventarul-zicerilor-romanesti-inspirate-viata-pescareasca-1_55cda9a0f5eaafab2c82f79d/ind

[129]. BĂDESCU, I. și MILEA, M. - Etica Adopției. CreștinOrtodox.ro, https://www.crestinortodox.ro/morala/etica-adoptiei-70842.html

[130]. HOREA, D. – În coadă de pește. Radio România Cluj, http://www.radiocluj.ro/2015/09/24/in-coada-de-peste/, accesare 16 decem

[131]. * * * - Folclor Literar, Issue 9. Universitatea Timișoara, Facultatea de Filologie, 1999.

[132]. GHIDIRMIC, O. – Hermeneutica literară românească. Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1994.

[133]. * * * - Ce mare scofală?! https://adelicii.ro/ce-mare-scofala/, accesare 2 ianuuarie 2019.

[134]. * * * - Să mergi până în pânzele albe? Chiar dacă vi se pare absurd, să ştiţi că E POSIBIL! Monitorul de Cluj, http://www.monitor
daca-vi-se-pare-absurd-sa-stiti-e-posibil#sthash.UNEAZIhd.dpbs, accesare 2 ianuarie 2019.

[135]. GRUMĂZESCU, S. – Expresii românești: De-a moaca. http://soringrumazescu.ro/expresii-romanesti/2014/11/24/de-a-moaca/

[136]. * * * - Pe cuvânt, cu Ana Iorga. De unde vine cuvântul „inimă” și ce însemnă. Antena3.ro, https://www.antena3.ro/actualitate/edu
si-ce-insemna-472774.html, accsare 6 ianuarie 2018.

[137]. PAMFILE, T. - Jocuri de copii adunate din satul Tepu: (jud. Tecuciu) memoriul al doilea. Inst. de arte grafice C. Göbl, București, 19

[138]. ZAFIU, R. – Cuvinte nepotrivite: Tobă de bătaie, tobă de carte. Dilema Veche, https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/tob

[139]. GILBERT, M. - D'où vient l'expression "tiré par les cheveux"? RTL, https://www.rtl.fr/culture/arts-spectacles/d-ou-vient-l-express
2019.

Accesați fișierul pdf: Expresii populare

Ediția: 24.01.2019

Enciclopedia comunei Serbanesti (EcS), jud. Olt

accesări

Comments
You do not have permission to add comments.

View as Desktop My Sites

Powered By Google Sites