100% au considerat acest document util (1 vot)
11K vizualizări1 pagină

Citate Harap-Alb

Documentul prezintă mai multe fragmente din povestea populară românească „Harap Alb”. Povestea descrie cum fiul cel mai mic al regelui este afectat de cuvintele tatălui său și pleacă în pădure, unde întâlnește mai mulți spiriduși care îi oferă ajutor. Unul dintre spiriduși îl convinge să intre într-o fântână, însă îi închide capacul după el.

Încărcat de

Antonitzu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
11K vizualizări1 pagină

Citate Harap-Alb

Documentul prezintă mai multe fragmente din povestea populară românească „Harap Alb”. Povestea descrie cum fiul cel mai mic al regelui este afectat de cuvintele tatălui său și pleacă în pădure, unde întâlnește mai mulți spiriduși care îi oferă ajutor. Unul dintre spiriduși îl convinge să intre într-o fântână, însă îi închide capacul după el.

Încărcat de

Antonitzu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

„Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese afară în

grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul sufletului de


apăsătoarele cuvinte ale tatălui său.”

„- Harap-Alb, fiindcă eşti aşa de bun de ţi-a fost milă de viaţa noastră, când
treceam pe pod şi nu ne-ai stricat veselia, vreau să-ţi fac şi eu un bine: na-ţi aripa
asta, şi când îi avea vrodată nevoie de mine, să dai foc aripii, şi atunci eu împreună
cu tot neamul meu avem să-ţi venim în ajutor.”

„- Apoi dă, spânule, nu ştiu cum să fac, zise fiul craiului. Din copilăria mea
sunt deprins a asculta de tată, şi tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu ştiu cum.
Dar fiindcă mi-au mai ieşit până acum înainte încă doi spâni şi cu tine al treilea,
apoi mai îmi vine a crede că aiasta-i ţara spânilor şi n-am încotro; mort-copt,
trebuie să te ieu cu mine, dacă zici că ştii bine locurile pe aici.”

„Fiul craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban şi zice:


- Ţine, mătuşă, de la mine puţin şi de la Dumnezeu mult.
– De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ţi deie- zise baba- şi mult să te
înzilească, luminate crăişor, că mare norocire te aşteaptă.”

„- Auzit-ai ce am spus, slugă netrebnică? zise spânul, arătând lui Harap-Alb


tăişul paloşului pe care jurase credinţă şi supunere spânului la ieşirea din fântână.
- Da, stăpâne- răspunse Harap-Alb cu umilinţă- sunt gata la porunca
luminării voastre.”

„ Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potriveşte spânului şi


se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Şi cum sta
el acolo de se răcorea, spânul face tranc! capacul pe gura fântânii.”

„- Vai de mine şi de mine, Harap-Alb- zise Sfânta Duminică- parcă nu te-aş


fi crezut aşa de slab de înger, dar după cât văd, eşti mai fricos decât o femeie! Hai
nu mai sta ca o găină plouată...Însă mai rabdă şi tu, fătul meu, că mult ai avut de
răbdat şi puţin mai ai.”

S-ar putea să vă placă și