Enigma Otiliei

- PARTICULARITĂȚI DE CONSTRUCȚIE A TEXTULUI-

1. AUTOR: GEORGE CĂLINESCU [1899-1965]

 critic literar + prozator din perioada interbelică, alături de Sadoveanu, Rebreanu şi
Petrescu;
 reprezentant al realismului:

REALISM
 apare în Europa în sec. al XIX-lea.
 reprezentanți: Balzac, Flaubert, Stendhal.
 își propune o reprezentare cât mai veridică a realității: autenticitate, veridicitate,
obiectivitate
 redă o imagine a societății prin: structuri/stratificări sociale, imaginea familiei,
încadrare concretă în timp și spațiu
 personajele reprezintă tipuri umane
 teme: setea de înavuțire/dorința de schimbare a statutului social, familia,
moștenirea, banii.

2. OPERĂ:
 lucrare de critică literară: Istoria literaturii române de la origini până în prezent
 romane:
 Cartea nunţii;
 Scrinul negru;
 Enigma Otiliei;
 Bietul Ioanide;

3. TIPOLOGIA ROMANULUI:
 interbelic: publicat în 1938;
 realist: expunere veridică a realităţii;
 balzacian: inspirat de scriitorul francez Honore de Balzac;
 obiectiv: narator detaşat emoţional, neutru;
 citadin: frescă a societăţii urbane;

4. TEMĂ:
 imaginea burgheziei de la începutul secolului al XX-lea, cu accent pe tipuri umane şi
elemente de mentalitate; scriitorul își propune să creeze un roman de tip balzacian, pentru
a demonstra valabilitatea modelului realist, într-o epocă în care la modă erau romanele
moderniste, de analiză psihologică

5. TITLUL:
 creează o atmosferă de mister, pentru atragerea cititorilor:
  iniţial, titlul romanului a fost Părinţii Otiliei, fiind modificat ulterior;
 Călinescu explică în ce constă enigma protagonistei - Otilia:
 Otilia este o enigmă pentru Felix, băiat aflat la vârsta primelor experienţe erotice,
care nu înţelege comportamentul feminin;

6. STRUCTURĂ:
 text împărţit în 20 de capitole, numerotate cu cifre romane;

7. COMPOZIŢIE:
 moduri de expunere: predomină naraţiunea, îmbinată armonios cu dialogul şi descrieri
ample;
 tehnică narativă: înlănţuire;
 acţiune: logică, cronologică, liniară;
 narator: obiectiv şi omniscient;

 organizarea ideilor pe două planuri narative:

 moştenirea averii lui Costache Giurgiuveanu;
 destinul lui Felix Sima;

8. CONŢINUT SUMATIV:
Acţiunea începe în iulie 1909, o dată cu mutarea lui Felix Sima, un tânăr de 18 ani,
orfan, în casa unchiului său din Bucureşti - Costache Giurgiuveanu. Ajuns în capitală,
Felix cunoaşte familia extinsă a lui Costache: clanul Tulea - rudele din partea surorii
sale, Aglae şi Otilia Mărculescu, fiica vitregă, nelegitimă a lui Costache, de care Felix se
îndrăgosteşte. De asemenea, apare descris Leonida Pascalopol, prieten vechi de familie.
Textul urmăreşte atât problema moştenirii averii consistente a lui Costache, cât şi
povestea de iubire care se înfiripă între Felix şi Otilia. Cu toate acestea, relaţia
amoroasă dintre tineri nu se concretizează, Otilia fuge la Paris cu Pascalopol, iar averea
lui Costache este furată de Stănică Raţiu, fapt ce provoacă moartea bătrânului.

9. VIZIUNEA DESPRE LUME:

 se construieşte în jurul esteticii realismului, respectând modelul de referinţă balzacian;

REALISMUL
 curent ideologic, artistic şi literar, care pătrunde în spaţiul românesc pe filieră franceză, şi
îşi propune să înfăţişeze cât mai veridic realitatea;

10. ELEMENTE REALISTE BALZACIENE:

Balzacianism: tema moștenirii, privirea panoramică din incipitul romanului(rol in
crearewa atmosferei textului, se prezinta casele de str Antim, care apoi sa se concentreze
asupa casei lui Costache Giurgiuveanu, Strada este descrisa prin epitetele duble « pustie si
intunecata » , de aici reiesindtristete , prin comparatia « racoroasa si intunecoasa ca o padure »
rezulta faptul ca aceastrada avea un aer misterios,semanand cu un labirint, zidaria era crapata
si scoro#ita ;...< un grila#inalt si greoi ruginit si cazut putin pe spate..." creeaza
 atmosfera in care se !or deruladestinele persona#elor,), tipurile umane (Costache
Giurgiuveanu este avar precum batranul Grandet din romanul Eugenie Grandet de Balzac,
Stanică Rațiu, arivistul, se aseamănă cu Charles, iar Otilia se deosebește de Eugenie prin
personalitatea mult mai puternică și independentă).

 ÎNCADRAREA CONCRETĂ ÎN TIMP ŞI SPAŢIU:

TIMP SPAŢIU

debutul acţiunii: iulie 1909;

durata acţiunii: 3 ani; tehnica privirii panoramice:
la început Felix are 18 ani, iar în ultima [incipit descriptiv + amănunte
discuţie cu Otilia este precizat faptul că arhitectonice]
are 21 de ani; Effect de autenticitate prin elementele
arhitectonice de la inceputul sec al XX-lea

 mediul citadin bucureştean;

 Casele de pe Strada Antim;
 locuinţa lui Costache Giurgiuveanu;
+ Calea Victoriei [loc de promenadă];
+ mediul universitar [Felix - student];
Restaurantele- viata de noapte

 TIPOLOGIA PERSONAJELOR:
 personajele sunt complexe, bine conturate, reprezentând diverse tipuri umane:

Otilia Mărculescu moştenitoarea; eternul mister feminine,complex(in

conturarea portretului pers Calinescu folosesc potrtul
oglindei, incat dezordinea din camera ei , oglindeste
defapt sufletul ei, nu are un comportament constant,
este imprevizibila(canta la pian, se plimba pe calea
Victoriei, ii acorda atentie lui Felix si dupa il ignora
sau lui Pascalopol))

Costache Giurgiuveanu
Avarul-zgarcenia sa este data de atunci cum isi
trateaza rudele , cu felix ii ia bani ptr chirie si vede in
felix posibilitatea de a castiga bani, cu Otilia desi o
iibeste nu doreste sa o adopte legal deoarece
documentele costa bani, iar atunci cand este bolnav
refuza sa ia medicamente sau sa cheme un medic
fiindca acestea costa, ptr prima data cand vine Felix sa
se intalneasca cu Costache ii spune ca nu locuieste
aici Costache fiindca ii era frica sa nu ii ceara bani

Stănică Raţiu
Arivistul-sa urce cat mai repede pe scara sociala(prin
 casatoria cu Olimpia si niste afaceri dubioase si dupa
se desparte de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta,
o femeie cu multe relatii in lumea policitica-astfel se
foloseste de femeile din viata lui ptr interes personal)

Felix Sima
tânărul intelectual în formare, tanar cu aspiratii,
doreste sa aiba familie, sa fie medic si professor
universitar

Aglae Tulea
baba absolute-sa isi casatoreasca copii,si averea lui
costache

Titi
Retardatul, iar Simion este internat si se considera
Iisus Hristos

Aurica fata bătrână

Olimpia femeia supusă
Leonida Pascalopol moşierul rafinat

 lume colorată, complexă;

 cu excepţia triunghiului amoros [Otilia-Felix-Pascalopol] personajele reprezintă
antimodele - caractere meschine, care îşi urmăresc propriul interes;
 societate superficială, contaminată de bani, priviţi drept valoarea primordială;
 comunitate degradată, cu principii morale instabile, în care primează interesul individual;

 MENTALITATEA EPOCII:
 mentalitatea societăţii este redată prin ochii Otiliei;
 Otilia - cea care înţelege felul în care sunt dispuse rolurile persoanelor în societate:
[ultima discuţie dintre Felix şi Otilia]:
 Otilia îşi dovedeşte maturitatea şi luciditatea observaţiei, prin ilustrarea
aşteptărilor sociale, care diferă în funcţie de gen, illustrate în scena ultimei
convorbiri cu Felix:

BĂRBAŢII FEMEILE

calităţi inteligenţă
voinţă frumuseţea
energie atragerea bărbaţilor
realizare în carieră
întreţinerea familiei

maturitate precoce
copii la 21 de ani(mai intai
 trebuie sa se gandeasca la o viaţa unei femei durează
cariera si apoi sa aproximativ 10 ani, cât timp
intemeieze o familie); este în floarea vârstei, până la
maturi abia la 30, când se apariţia ridurilor/cearcănelor
căsătoresc

îmbătrânire bărbaţii devin mai femeile devin babe

atrăgători o dată cu neatrăgătoare, succesul lor e o
înaintarea în vârstă chestiune trecătoare
[ex: Pascalopol - domn [ex: Aglae - bătrână ursuză]
stilat]

 astfel justifică Otilia refuzul de a se căsători cu Felix => incompatibilitatea dintre cei doi
 Felix: îşi doreşte realizarea în plan profesional şi familial;
 Otilia: îşi doreşte libertate, să călătorească şi să exploreze lumea necondiţionată;
 prin refuzul căsătoriei, Otilia pune binele lui Felix deasupra propriei fericiri, întrucât îl
iubeşte, dar ştie că alături de ea nu va avea un viitor măreţ si pleaca cu Pascalopol la
Paris, ptr a se departa de Felix;
 finalul textului confirmă supoziţiile fetei: Felix recunoaşte faptul că nu mai este atras de
Otilia;

11. IMPRESII PERSONALE:

textul impresionează prin:
 teoretic: reactualizarea conceptelor balzaciene, într-o cheie autentică;
 general: zugrăvirea unei imagini veridice, fără măşti,a burgheziei în plină ascensiune;
 particular: complexitatea potretului Otiliei, care reflectă drama feminină de la început de
secol XX;

Enigma Otiliei
- CARACTERIZAREA PERSONAJULUI OTILIA-

1. TIPOLOGIA PERSONAJULUI:
 după rolul în text: principal, eponim [acţiunea se construieşte în jurul ei];
 după modul de construcţie: individual;
 după raportul realitate-ficţiune: imaginar, construită după un model real;
 după evoluţie: rotund [este surprinsă evoluţia sa - se dezvăluie multiple trăsături de-a
lungul textului];

2. STATUT SOCIAL:
 fiica vitregă, nelegitimă a lui Costache Giurgiuveanu - fapt reflectat şi de diferenţa dintre
nume;
 adopţia nu se realizează din motive financiare, datorită fricii lui Costache de a nu-
şi pierde averea;
 Otilia are o poziţie fragilă în familie, depinzând în totalitate de Costache
Giurgiuveanu;
 studentă la conservator - studiază din plăcere, nu pentru a se realiza în carieră;

3. PORTRET FIZIC:
 ochi albaştri;
 părul castaniu;
imagine plăcută
 faţa mică şi copilăroasă;

4. PORTRET MORAL:

 TRĂSĂTURA INIŢIALĂ: SUPERFICIALITATE APARENTĂ

 nu pare a fi interesată de nimic cu adevărat:
 cântă la pian;
 îşi doreşte rochii mondene;
 face plimbări pe calea Victoriei [locul de promenadă];
 scena descrierii camerei:
 rochii aruncate;
 portative împrăştiate;
 ace / gheme; dezordine / dezinteres
 sticluţe;

 TRĂSĂTURA FINALĂ: MATURITATE

 mentalitatea societăţii este redată prin ochii Otiliei;
 Otilia - cea care înţelege felul în care sunt dispuse rolurile persoanelor în societate:
[scena ultimei discuţii dintre Felix şi Otilia]:
 Otilia îşi dovedeşte maturitatea şi luciditatea observaţiei, prin ilustrarea
aşteptărilor sociale, care diferă în funcţie de gen:

BĂRBAŢII FEMEILE
 calităţi inteligenţă
voinţă frumuseţea
energie atragerea bărbaţilor
realizare în carieră
întreţinerea familiei

maturitate precoce
copii la 21 de ani; viaţa unei femei durează
maturi abia la 30, când se aproximativ 10 ani, cât timp
căsătoresc este în floarea vârstei, până la
apariţia ridurilor/cearcănelor

îmbătrânire bărbaţii devin mai femeile devin babe

atrăgători o dată cu neatrăgătoare, succesul lor e o
înaintarea în vârstă chestiune trecătoare
[ex: Pascalopol - domn [ex: Aglae - bătrână ursuză]
stilat]

 astfel justifică Otilia refuzul de a se căsători cu Felix => incompatibilitatea dintre cei doi
 Felix: îşi doreşte realizarea în plan profesional şi familial;
 Otilia: îşi doreşte libertate, să călătorească şi să exploreze lumea necondiţionată;
 prin refuzul căsătoriei, Otilia pune binele lui Felix deasupra propriei fericiri, întrucât îl
iubeşte, dar ştie că alături de ea nu va avea un viitor măreţ;
 finalul textului confirmă supoziţiile fetei: Felix recunoaşte faptul că nu mai este atras de
Otilia;

5. OTILIA ÎN VIZIUNEA CELORLALTE PERSONAJE:

Felix fată superioară, exuberantă, admirabilă - idealul feminin

Costache fe-fetiţă cuminte şi iubitoare
clanul Tulea impostoare care umblă doar după banii lui Costache
Stănică Raţiu profitoare, cu spirit practic
Pascalopol temperament de artistă; fată delicioasă şi enigmatică;

 nimeni nu o cunoaşte cu adevărat pe Otilia;

Enigma Otiliei
- RELAŢIA DINTRE PERSONAJE-
ANALIZĂ COMPARATIVĂ:

OTILIA FELIX
după rolul în text:
principale
după modul de construcţie:
tipologia individuale
personajelor după raportul realitate-ficţiune:
imaginare, construite după un model real
după evoluţie:
rotunde
eternul mister feminin tânărul intelectual în formare
statut social tineri orfani, dependenţi de moş Costache

imagine plăcută, estetică

portret fizic  ochi albaştri;  obraz măsliniu;
 părul castaniu;  faţă juvenilă şi prelungă;
 faţa mică şi copilăroasă;  şuviţe mari de păr;
 la prima vedere, nu pare a fi  atras de Otilia, pe care o
intersată de nimic cu idealizeaze datorită grijei
adevărat: materne pe care i-o oferă;
 cântă la pian;  indus în eroare de
 îşi doreşte rochii comportamentul afectiv al
mondene; fetei, motiv pentru care în
 face plimbări pe calea mintea sa se ţese o relaţie
evoluţia relaţiei Victoriei [locul de  de-a lungul romanului Felix
promenadă] încearcă să concretizeze o
 scena descrierii camerei: relaţie sentimentală
 rochii aruncate; împreună cu Otilia, însă se
 portative comportă copilăreşte:
împrăştiate;  îi face scene de
 ace / gheme; gelozie;
 sticluţe;  are aşteptări
 dezordine, superficialitate nefondate;
 de fapt, Otilia este un  propunerea de căsătorie este
personaj matur, complex, de fapt un gest de
care reflectă drama feminină impulsivitate
a începutului de secol XX;
 se sacrifică pentru Felix,
deoarece îl iubeşte - scena
ultimei discuţii cu Felix
finalul relaţiei  fuge cu Pascalopol la Paris  se concentrează pe cariera
de medic, ulterior se
căsătoreşte