0% au considerat acest document util (0 voturi)
509 vizualizări1 pagină

Modul Infinitiv

Documentul prezintă modul infinitiv în limba română. Acesta este un mod nepredicativ care exprimă numele acțiunii sau stării și stabilește caracteristica conjugării verbului. Infinitivul are două forme, scurtă și lungă, și două timpuri, prezent și perfect.

Încărcat de

Giuliano Savin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
509 vizualizări1 pagină

Modul Infinitiv

Documentul prezintă modul infinitiv în limba română. Acesta este un mod nepredicativ care exprimă numele acțiunii sau stării și stabilește caracteristica conjugării verbului. Infinitivul are două forme, scurtă și lungă, și două timpuri, prezent și perfect.

Încărcat de

Giuliano Savin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Modul infinitiv

Modul infinitiv este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă


numele acțiunii sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o
formă de bază pentru formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și
caracteristica conjugării verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea
viitorului, condiționalului-optativ prezent, imperativ negativ.
În propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor
compuse, sunt precedate de prepoziția „a“.
Modul infinitiv prezintă două forme: forma scurtă și forma lungă. Forma
scurtă este precedată de prepoziția „a“. (a citi, a învăța) Forma lungă,
o formă folosită în limba veche, era obținută prin adăugarea sufixului „-
re“ (a citire, a învățare). În limba actuală se folosește forma
substantivată a infinitivului lung (citire, citirea, învățare, învățarea).

Infinitivul cunoaște două timpuri: infinitiv prezent (a citi, a învăța) și


infinitiv perfect. Infinitivul perfect se formează din infinitivul prezent al
verbului a fi și participiul. (a fi citit, a fi învățat)

Deoarece infinitivul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot


avea funcția sintactică de predicat verbal.

Funcțiile sintactice ale infinitivului


• subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement direct,
complement indirect, complement circumstanțial de timp,
complement circumstanțial de scop, complement circumstanțial de
mod

S-ar putea să vă placă și