STUDIU DE CAZ

Date de identificare : N.R.I.

Grupa mijlocie, învățământ de masă

Vârsta cronologică : 5 ani și 4 luni
Sexul :feminin

Motivele prezentării la cabinet:Fetița vine la cabinet însoțită de mama ei, fără de

care nu se poate deplasa, fiind diagnosticat cu tetrapareză spastică,încă de la vârsta de
aproape 2 ani.
Mama a venit cu fetița la cabinet la insistențele cadrului didactic pentru a se integra
mai bine în grupul de copii și pentru a învăța cum să facă față diverselor situații din clasă.

Acuze principale:
Pacientul prezintă slăbiciune musculară severă, reflexe de tendon absente, dificultăți
la înghițire și de hrănire deoarece are un control slab asupra mușchilor gâtului, gurii și limbii,
salivează în exces. Prezintă strabism, denumit popular ,,ochi încrucișați,,, are dificultăți în a
simți senzații simple, cum ar fi o atingere simplă. Se observă și complicațiile ortopedice ,
fetița nu poate să meargă singură, nu poate să scrie , nu poate să tină obiecte mici în mână. Se
identifică și dislexo-disgrafia ,( reprezintă tulburarea de citire-scriere (scriere/citire lentă, cu
greşeli, dificultăţi în înţelegerea textului citit/scris, învățare foarte dificilă a scris-cititului),
care se constată în cazul parcurgerii unui traseu normal de învăţare a scris-cititului şi în ciuda
eforturilor depuse de copil.)
Istoric personal:
De obicei familia este cea care identifică eventualele deficiențe/dificultăți care
afectează viața în primul rând .
Din relatările mamei: aceasta a avut o relație cu un bărbat, după o perioadă a rămas
însărcinată, a aflat că acesta are probleme cu alcoolul. La scurt timp după naștere , bărbatul
le-a părăsit pe amândouă plecând din țară și nu a mai ținut legătura cu ele. Mama a avut o
sarcină normală, a născut la termen. Nașterea a fost naturală, dar bebelușul a fost scos cu un
instrument medical numit-vacuum .În colectivitate, la grădiniță, după ce a fost acceptată de
colegi, datorită faptului că ea se deplasează ca un bebeluș (de-a bușilea) și- a făcut și prieteni,
toți copiii o ajută .

Antecedente personale patologice:tetrapareză spastică , boli organice :respiratorii

recurente;dislexio-disgrafia (tulburarea de citire-scriere)

Antecedente herdeo-colaterale: tatăl este alcoolic și fumător. Bunica maternă are

hipertensiune arterială, iar bunica paternă diabet zaharat tip II.

EVALUARE PSIHOLOGICĂ

1. Evaluarea psihologică s-a realizat, utilizând următoarele probe:

Observația

BASC 2 -Sistemul de evaluare comportamentală pentru copii, ediția a –II-a, (2013),a fost
elaborat de Cecil.R.,Reynols,Ph.d., și Randy.W Kamphaus, Ph.d.
BASC-2 (Behavior Assessment System for Children Second Edition ) a fost dezvoltat pentru
a aduna informații despre comportamentul sau sentimentele copilului și conține 175 de itemi .
Acești itemi sunt grupați în 14 până la 16 scale , fiecare scală fiind asociată cu un domeniu
specific de adaptare sau inadaptare. Răspunsul la fiecare item aparținând unei scale este scorat
și aceste scoruri sunt adunate pentru a oferi un scor total pentru respectiva scală. Aceste scale
ne informează despre comportamentul copilului.
Scalele adaptative: cu cât scorul la aceste scale este mai mare , cu atât trăsăturile evaluate sunt
mai prezente la copil în momentul evaluării. Scorurile medii obținute se situează între 41 și
59, și reprezintă aproximativ 2 din 3 copii. Scorurile mai mari sau egale cu 60 reprezintă
comportamente înalt adaptative și pot prezenta atuuri foarte importante în interacțiunile din
mediul familiar , școlar sau social. Pentru Scalele adaptative, scorurile cuprinse între 31 și 40
intră în categoria potențial de risc, iar cele la care valorile scad sub 30 sunt considerate a fi
semnificative clinic.
Scalele adaptative cuprind: Relațiile cu părinții (considerație față de părinți) ; relații
interpersonale ( percepția de a avea relații sociale bune și prietenii cu persoanele de aceeași
vârstă); Stima de sine și Încredere în sine (încredere în capacitatea de a rezolva probleme ,
încredere în propria responsabilitate și capacitate decizională). Prezintă o anumită apatie,
lipsă de energie, oboseală. Deși la nivel emoțional se constată sensibilitate, delicatețe și
prezența o anumită inhibiție emoțională, își reprimă emoțiile și exprimă detașare , indiferență
în relațiile cu persoane de aceeași vârstă sau cu adulții.

Scalele dezadaptative: aceste scale măsoară mai degrabă comportamente indezirabile pe

care copilul le manifestă în momentul efectuării evaluării. Scorurile care se încadrează între
valorile 60-69 sunt considerate a fi asociate categoriei cu potențial de risc , iar cele plasate
peste 70 sunt considerate a fi semnificative clinic.
Scalele dezadaptative sunt 10, si anume: Atitudinea față de școală (sentimente de alienare
ostilitate și insatisfacție față de școală), Atitudinea față de profesori (sentimente de respingere
a profesorilor), Atipicalitate (tendința de a se comporta în moduri care sunt imature sau care
sunt considerate neobișnuite); Locul controlului (credința că recompensele și pedepsele sunt
determinate de evenimente sau oameni din exterior); Stres social (sentimente de stres și
tensiune în relațiile sociale) ; Anxietate (tendința de a fi emotiv , temător sau îngrijorător în
privința unor probleme reale sau imaginare) ; Depresie (sentiment exagerat de nefericire,
tristețe sau stres) ; Sentimentul ineficienței (percepția de a nu fi capabil în atingerea
scopurilor); Probleme de atenție (tendința de a fi ușor distras sau de a fi incapabil de a
concentra atenția pentru o perioadă mai lungă de timp); Hiperactivitate și impulsivitate
(tendința de a fi prea activ, de a se grăbi în lucru și în activități , de a acționa fără a se gândi).

Scorurile scalelor adapatative și interpretare:

 Relațiile cu părinții: scor 34 ceea ce indică : relații conflictuale cu părinții, lipsa de
încredere în cei din familie și lipsa apropierii de familie.
Relațiile interpersonale: scor 38 , ceea ce ne arată: relații dificile cu adulții, comunicare
dificilă cu copii de aceeași vârstă și retragere, lipsa dorinței de comunicare.
Stima de sine: scor 40 , comportamentul său poate fi caracterizate de : timiditate, se arată
nemulțumit de propriul aspect și îsi dorește să fie altcineva.
Încrederea în sine: scorul obținut 35 , ceea ce indică că ia decizii cu dificultate, nu este
sigur atunci când face ceva și are nevoie de confirmarea permanentă a celorlalți.

Scorurile scalelor dezadaptative și înterpretarea lor:

Atitudinea față de școală: s-a obținut scorul 70 , ceea ce ne indică : că are sentimente
negative față de școala, se plictisește la școală și consideră școala neinteresantă.
Atitudinea față de profesori : scorul obținut 71 , ceea ce ne arată : că are sentimente
negative față de profesori, susține că este nedreptățit la școală și susține că profesorii nu îi
acordă suficientă atenție.
Atipicalitate:a obținut scorul : 66 ceea ce ne indică ,că: este confuz, spune lucruri fără sens
și pare să nu fie în contact cu realitatea.
Locul controlului : a obținut scorul de 84 , ceea ce ne arată că: consideră că propriul
comportament este determinat de evenimente externe, consideră că părinții sau profesorii îl
controlează , și crede că i se vor întampla lucruri neplăcute oricâte eforturi depune.
Stres social :a obținut scorul 66 ceea ce indică : că este tensionat, se simte presat, se simte
nelalocului lui și se simte singur.
Anxietate: a obținut scorul 77, ceea ce ne arată că: este îngrijorat permanent, se sperie
ușor, îi este frică de lucruri nepericuloase și este emotiv.
Depresie :a obținut scorul 88 , ceea ce ne demonstrază că: plănge cu ușurință, se
autoblamează pentru lucruri minore, este trist, abătut, se simte copleșit.
Sentimentul ineficienței : a obținut scorul 77,ceea ce indică : consideră că are rezultate
slabe (simțul eșecului), are tendința de a renunța ușor, și nu este mulțumit de rezultatele sale
școlare.
Probleme de atenție : a obținut scorul 80 , ceea ce ne arată : că este distras cu ușurință și
nu se poate concentra pentru mult timp asupra unui singur subiect/obiect.
Hiperactivitate și impulsivitate : a obținut scorul 76 , ceea ce demonstrază că : îi
necăjește și îi întrerupe pe alți copii, se grăbește la unele lucruri, este agitat în cea mai mare
parte a timpului, nu are răbdare și nu poate să îsi aștepte rândul.
Toate scorurile înalte (peste 60 ) indică niveluri atipice, în comparație cu copilul obișnuit,
tipic pentru această vârstă.
Coroborate aceste teste ni indică un retard ușor și un comportament atipic ,
comparativ cu alți copii de vârsta sa.

Testul Portage (1976)

Portage este o scala de evaluare a nivelului de dezvoltare a copiilor cu vârste cuprinse
intre 0 – 6 ani. Scala cuprinde un număr de 83 de itemi, care evaluează deprinderile, abilitățile
și capacitățile copilului în 6 domenii:dezvoltarea sugarului, autoservire, dezvoltarea
cognitivă,dezvoltarea motorie, dezvoltarea limbajului și socializare.
Acești itemi sunt eșalonați pe cele 6 arii de dezvoltare, în conformitate
cu 6 nivele de vârstă: 0 – 1 an, 1 – 2 ani,2 – 3 ani, 3 – 4 ani,4 – 5 ani și. 5 – 6 ani.
În ansamblu, scala prezintă principalele comportamente, capacități și
deprinderi pe care un copil ar trebui să la manifeste sau să le posede într-o anumită etapă de
dezvoltare din existența sa, pentru a se putea stabili existența unei concordanțe între vârsta sa
cronologică și vârsta mentală. Aceste abilități sunt prezentate în ordinea cronologică a
apariției lor – așa cum se succed ele în cursul unei dezvoltări normale.
În urma evaluării se calculează corelația dintre vârsta cronologică și cea mentală, rezultând
un coeficient de dezvoltare (QD), care ne va arăta gradul de dezvoltare al copilului; există
două variante:
a) să existe o concordanță reală între vârsta cronologică și cea mentală , atunci când copilul
se află la un nivel de dezvoltare specific vârstei sale;
b) existența unei neconcordanțe între vârsta cronologică și cea
mentală; și aici există doua posibilități: neconcordanța poate fi în sens descendent (când
copilul se află la un nivel inferior - se înregistrează întârzieri în dezvoltare) sau poate fi în
sens ascendent (copilul se află la un nivel superior de dezvoltare).
Vârsta mentală a copilului va fi media aritmetică între cele 5 secțiuni (atunci când copilul a
depășit stadiul de sugar, această secțiune se exclude din evaluare). Împărțim acest
rezultat la 5 și obținem vârsta mentală a copilului.
(Limbaj + Gândire + Motricitate + Autoservire +Socializare) : 5 = VÂRSTA MENTALĂ
(VM).
QD (coeficientul de dezvoltare) = (VM : VC) x 100
Interpretare scala Portage: 130+-excepțional,120-129-foarte bun ,110-119-mediu –
superior,90-109- mediu, 80-89-mediu-inferior, 70-79- granița, 55-69 –retard ușor, 40-54
-retard moderat,
30-39- retard sever, sub 30- retard profund.
Interpretare:
Testul Portage (1976)
Portage este o scala de evaluare a nivelului de dezvoltare a copiilor cu vârste cuprinse
intre 0 – 6 ani. Scala cuprinde un număr de 83 de itemi, care evaluează deprinderile, abilitățile
și capacitățile copilului în 6 domenii:dezvoltarea sugarului, autoservire, dezvoltarea
cognitivă,dezvoltarea motorie, dezvoltarea limbajului și socializare.
Acești itemi sunt eșalonați pe cele 6 arii de dezvoltare, în conformitate
cu 6 nivele de vârstă: 0 – 1 an, 1 – 2 ani,2 – 3 ani, 3 – 4 ani,4 – 5 ani și. 5 – 6 ani.
În ansamblu, scala prezintă principalele comportamente, capacități și
deprinderi pe care un copil ar trebui să la manifeste sau să le posede într-o anumită etapă de
dezvoltare din existența sa, pentru a se putea stabili existența unei concordanțe între vârsta sa
cronologică și vârsta mentală. Aceste abilități sunt prezentate în ordinea cronologică a
apariției lor – așa cum se succed ele în cursul unei dezvoltări normale.
În urma evaluării se calculează corelația dintre vârsta cronologică și cea mentală, rezultând
un coeficient de dezvoltare (QD), care ne va arăta gradul de dezvoltare al copilului; există
două variante:
a) să existe o concordanță reală între vârsta cronologică și cea mentală , atunci când copilul
se află la un nivel de dezvoltare specific vârstei sale;
b) existența unei neconcordanțe între vârsta cronologică și cea
mentală; și aici există doua posibilități: neconcordanța poate fi în sens descendent (când
copilul se află la un nivel inferior - se înregistrează întârzieri în dezvoltare) sau poate fi în
sens ascendent (copilul se află la un nivel superior de dezvoltare).
Vârsta mentală a copilului va fi media aritmetică între cele 5 secțiuni (atunci când copilul a
depășit stadiul de sugar, această secțiune se exclude din evaluare). Împărțim acest
rezultat la 5 și obținem vârsta mentală a copilului.
(Limbaj + Gândire + Motricitate + Autoservire +Socializare) : 5 = VÂRSTA MENTALĂ
(VM).
QD (coeficientul de dezvoltare) = (VM : VC) x 100
Interpretare scala Portage: 130+-excepțional,120-129-foarte bun ,110-119-mediu –
superior,90-109- mediu, 80-89-mediu-inferior, 70-79- granița, 55-69 –retard ușor, 40-54
-retard moderat,
30-39- retard sever, sub 30- retard profund.
Interpretare:
Vârstă socializare: :4 (4 ani)
Vârstă limbaj:3 (3 ani)
Vârstă autoservire:4 (4 ani)
Vârstă cognitiv:5 (5 ani)
Vârstă motor: 3 (2 ani)
Vârsta mentală:3.8 (3 ani și 8 luni)
Vârstă cronologică:6 ani
I.Q.:66 (retard ușor).

În urma aplicării acestor teste şi a interviului, s-au constatat următoarele:

Nivel emoţional: : copilul dovedeşte maturitate afectivă, fiind capabilă să ia decizii

singură, precum și capacitatea de a direcționa atenția asupra unui singur lucru. Este echilibrată
emoțional, nu a avut excese :de plâns, țipete sau alte comportamente specifice copiilor .
Nivelul cognitiv:dislexo-disgrafia o împiedică să termine sarcinile du lucru în timpul
acordat lecției, dar încearcă să realizeze de fiecare dată cât de mult poate.

La deficiența mintală ușoară (scoruri ale QI de 50-55 până la 70) individul funcționează
intelectual cu dificultate și în ritm lent, cu specificități ale gândirii, limbajului, imaginației; cu
elemente de imaturitate emoțională și motivațională; poate urma un traseu de școlarizare și se
poate profesionaliza în meserii cu pregătire inferioară sau necalificate.

Nivel comportamental: prezintă capacitatea de a iniția și menține contactul vizual,

prezintă interes ridicat de socializare cu cei din jurul său,capacitate sporită de a oferi un
răspuns emoțional adecvat la o situație socială;comportamente , se adaptează rapid
schimbărilor din rutina zilnică. Se evidențiază activitățile de clădire și menținere a relațiilor
cu adulții. dificultăți motrice și de masticație. dificultăți motrice și de masticație. Cooperează
la activitățile din grădiniță, nu lasă sarcinile nerealizate, chiar dacă acest lucru înseamnă să
depășească timpul alocat activității. Cooperează la activitățile din grădiniță.

Nivel fiziologic :prezint deficiențe fizice, motorii, ,reacții dificile pentru vârsta sa la
stimulii senzoriali, dificultăți motrice și de masticație, probleme oculare-strabism.
Nivel relaţional: folosirea greoaie a comunicării verbale și nonverbale. Este un copil vesel
,vioi, care păstrează relații deschise cu cei din jurul său.
 Axa I : Deficiență funcțională gravă (cu asistent), cod handicap 6;
Axa II: Retardare mentală ușoară;
Axa III: tetrapareză spastică fără crize epileptice, probleme oculare-strabism,complicații
ortopedice, dificultăți senzoriale, tulburări de masticație;
Axa IV: Probleme domestice,probleme educaționale;
Axa V: GAF : 70 (rămânere în urmă temporară în activitatea școlară)

Conceptualizarea cazului

A. Factori etiologici:
factori declanşatori: absenţa tatălui, mediul haotic de creştere;
factori predispozanţi: acoolismul tatălui;
factori favorizanţi: interacţiunea defectuasă părinte-copil; inscrierea copilului la grădiniță;
factori de menţinere: situație economică precară,

Planul de intervenţie psihologică:

Urmărește să sa fie crescută și educată într-un mediu familial securizant ( în care să se

asigure nevoile pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și psiho-socială precum și stabilirea
unui atașament de tip sigur cu părinții, de asemenea să încerce să reia legătura cu tatăl.
Se recomandă sprijin pentru integrare școlară, pentru asigurarea stimulării intelectuale
necesare dezvoltării personalității.
Consilierea individuală centrata pe: exprimarea emoțiilor și sentimentelor față de părinți;
autocunoaștere și dezvoltarea încrederii in sine;formarea abilităților de luare a deciziilor dar
și medierea relațiilor dintre copil și familie.
De asemena se recomandă și: apreciere și întărire pozitivă, și restabilirea încrederii în sine,
dar mai ales conștientizarea emoțiilor și sentimentelor față de tatăl plecat.