Figuri de stil
Epitetul este figura de stil care consta in evidentierea insusirilor
deosebite ale obiectelor, fiintelor sau fenomenelor in stare de a
emotiona pe cititor.
a) epitet cromatic (evidentiaza culori)
Ex: „flori albastre tremur ude”
b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate)
Ex: „soarele rotund”
c) epitet cu rol personificator (atribuie o trasatura specifica fiintelor
vii obiectelor sau fenomenelor)
Ex: „codrii se zvarcoleau neputinciosi”
d) epitet cu rol metaforic
Ex: „feti frumosi cu par de aur”
Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea
trasaturilor a doi termeni, in scop expresiv.
Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”
Obs: Comparatia are intotdeauna doi termeni (comparat si
comparant), uniti cu ajutorul prepozitiilor „ca”, „precum”, „cat”,
„asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a parea”, „a semana” sau „a
se asemana”.
Personificarea este figura de stil care consta in atribuirea de
trasaturi specifice fiintelor vii obiectelor, fenomenelor, sau in
atribuirea de trasaturi specific umane animalelor, pasarilor,
insectelor etc.
Ex: „Doar izvoarele suspina
Pe cand codrul negru tace”
Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are
obligatoriu in componenta un verb, de regula la mod personal.
Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu
sens propriu cu unul cu sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni
avand insusiri comune.
Obs: Metafora mai este numita o comparatie subinteleasa, o
comparatie prescurtata sau o comparatie din care lipseste primul
termen.
a) metafora explicita (sunt prezenti ambii termeni, atat cel cu sens
propriu, cat si cel cu sens figurat)
Ez: „Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”
b) metafora implicita (este prezent numai termenul cu sens figurat)
Ex: „Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta
Prin care trece alba regina noptii moarta”
Hiperbola este figura de stil care consta in exagerarea
dimensiunilor unui obiect, ale unei fiinte sau ale unui fenomen, cu
scopul obtinerii unui efect expresiv.
Ex: „In turbarea ei caniculara, arsita miezului inflacarat al zilelor de
Iuliu musca cu dinti de foc de pretutindeni”
Enumeratia este figura de stil care consta in insusirea mai multor
termeni, cel putin doi.
Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.”
Repetitia este figura de stil care consta in repetarea unir cuvinte
sau constructii pentru a se obtine un efect expresiv.
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar”
Inversiunea este figura de stil care consta in topica inversata a
cuvintelor; de obicei, inversiunea are in componenta un adjectiv
asezat in fata substantivului pentru a se accentua trasatura
evidentiata de adjectiv.
Ex: „Vesela verde campie acu-i trista, vestejita”
Antiteza este figura de stil care consta in folosirea alaturata a doi
termeni cu inteles opus, pentru a se sublinia o anumita idee.
Ex: „Viata ori moarte, striga toti”
Interogatia retorica este figura de stil care consta in adresarea unei
intrebari unei persoane de la care nu se asteapta raspuns.
Ex: „Cine-o sa vie, trupul tau de-afara,
Sa-l caute si in jur sa sufle cald?”
Exclamatia retorica este figura de stil care consta in exprimarea
unor sentimente de admiratie, pretuire etc. in cadrul unor structuri
exclamative.
Ex: „Cat te iubesc, frumoasa mea albina,
Ca sarcina chemarii te-a ucis!”
Invocatia retorica este figura de stil care consta in adresarea unei
chemari unor persoane de la care nu se asteapta raspuns.
Ex: „Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine”
Aliteratia este figura de stil care consta in repetitia unei consoane
sau a unui grup de consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ,
armonic.
Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”
Asonanta este figura de stil care consta in repetitia
aceleiasi/acelorasi vocale accentuate
in interiorul unui vers sau in mai multe versuri, pentru a se obtine
un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iata craiul, socru mare”
