Theodore Millon, PhD, DSc Carrie Millon, PhD Roger Davis, PhD a Vee) ee Millon™ Adolescent Clinical Inventory areteten Oven Ch nmnenttes Cent Perey cette Daniel David, PhD (coord.) OhhTheodore Millon, PhD, DSc Carrie Millon, PhD, Roger Davis, PhD si Seth Grossman, PsyD MACI Millon Adolescent Clinical Inventory (inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti) Manual Tehnic Adaptat in Romania de Daniel David, PhD (coord.) Simona Trip, Carmen Bora, Alina Decsei-Radu, Raluca Livinti GOs.Descrievea CIP a Biblioteci Nationale « Roménici MILLON, THEODORE Manual tehaic MACI:inventarul clinie Millon pentru adolesceng / Theodore Millon, with Carrie Millon and Seth Grossman ; rad, adape, coord: Daniel David - Bucuregti: O'S. Romania, 2010 Biblioge. ISBN 978-606-92139-9-5, L Millon, Carie Grossman, Seth IIL David, Danie! (tad. adape.; coord) 1599227 Copyright © 1993, 2006 DICANDRIEN, Inc.All rights reserved. Romanian translation copyright © 2010 DICANDRIEN, Ine. Adapted and reproduced by permission of the publisher, NCS Pearson, Inc Millon and MACI are erademarks of DICANDRIEN, Inc. Copyright © 1993, 2006 DICANDRIEN, Inc. Toate drepeurle sunt rezervate. Traducerea pentru Roménia copyright © 2010 DICANDRIEN, Inc. Adaprat si reprodus prin permisiunea editorului, NCS Pearson, Inc. Publicar in Roménia de OS Romania. Millon si MACI sunt marci comerciale ale DICANDRIEN, Inc. oOo Str. Ieoanei; ne. 29A, sector 2, Bucuresti x testcentral Te. (4 021.230.4599, 230:51.50, Fax 021.242.89.60 sworeestcentralo TBR GOS OS Organizarioni Special Romana este parce grup Gnnei O'S.Payehomensics ‘Tiparc la Sinapsis Publishing Projects. CP.1181, 0.1, Chyj-Napoca, 3400 SINAPSIS —sscosesosa tsainacczesansse Sidapus Pblahing Pnjets ©al:contact@sinapsso, wwrwsinapst.s0 ‘Acest manual au poate fi revindu, sublicenyat, redstribuie sau in orice alt mod transfert sa folosic in orice ‘modalitate de orice ald parte decit persoana sau enitatea creia -a fost acordat. Orice violate acestei prevederi vaduce la analares aucomatéalicenei si va pune pirgle implicate in culp4, in conformitate ca legea dreprurior deautorPrefata Inventarele clinice “Millon” sunt instrumente de evaluare psihologica create pentru a oferi informatii referitoare la psihopatologie, inclusiv la tulburarile specifice din DSM-IV (Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale - editia a TV-a). Acestea au fost dezvoltate de catre Theodore Millon, Ph.D., seful Institutului de Studii Avansate in Personalitate si Psihopatologie din SUA. Acesta a fost de asemenea editor fondator al prestigioasei reviste Journal of Personality Disorders si presedintele Societatii Internationale pentru Studiul Tulburarilor de Personalitate. Este Profesor Emeritus la Universitatea de Medicina Harvard si Ja Universitatea din Miami. Inventarele Millon sunt printre cele mai frecvent utilizate instrumente de diagnostic validate stiintific in scopul evaluarii tulburarilor de personalitate si a sindroamelor clinice. Incepand cu anul 1977, cand Inventarul Clinic Multiaxial Millon (MCMI) a fost lansat, acesta a devenit unul dintre cele mai utilizate si investigate instrumente de evaluare clinica din istorie, gene- rand peste 500 de articole si mai mult de 6 carti, Ceca ce este specific acestor inventare (in special inventarului MCMI), este faptul cA ele au provenit din teoria bio-evolutionista a dezvoltarii personalitatii. Incercand si demonstreze faptul c& structura unei stiinte clinice de personalitate cuprinde patru elemente cheie - teorie, taxonomie, masuratori si interventie - Dr. Millon si-a dezvoltat si extins propria teorie asupra personalitatii, fapt care a generat o clasificare a prototipurilor de personalitate si a tulburarilor de personalitate. Apoi, si-a dezvoltat instrumentele pentru a evalua tipurile de personalitate si tulburarile de personalitate care au fost derivate din acest model. Inventarele au fost traduse in mai multe limbi si sunt utilizate atat clinic, cat si in cercetare (ex. in cadrul cercetarilor trans-culturale). Acum, odata cu publicarea acestei lucrari, aceste inventare pot fi gisite si pe piata romaneascd. Traducerea inventarelor Millon in premier’ in Rominia reprezinta o realizare $i in acelasi timp o oportunitate, acoperind 0 necesitate a spe- cialistilor romani din domeniul clinic. Au fost astfel adaptate trei inventare Millon care tintesc trei grupe de varsta diferite: * pentru categoria adulti - Inventarul Clinic Multiaxial Millon-III (MCMI-II); * pentru adolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti (MACI); * pentru preadolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti (M-PACI).Scurt spus, scalele acestor inventare sunt grupate astfel incat sa reflecte: — la adulfi: interactiunea tulburarilor de pe Axa I si Axa II, bazindu-se pe sistemul de clasificare DSM-IV si identificarea caracteristicilor de personalitate profunde si pervazive care se afl la baza simptomelor manifeste; - la adolescenfi: patternuri de personalitate, precum si simptome clinice gi ingrijorari specifice acestei varste; - la preadolescenti: stilurile de personalitate emergente precum instabilitatea emoti- onala sau nesupunerea cu caracter opozitionist. Se adreseazd problemelor clinice precum ADHD, depresie, anxietate, tulburari de conduita si distorsiuni ale realitatii, O caracteristicd importanta a acestor inventare 0 constituie faptul ca acestea pot ajuta practici- enii in construirea unor planuri de tratament create dupa nevoile fiecirui pacient. Formarea specialistilor din domeniul psihologiei si psihiatriei a cunoscut 0 imbunitétire constant in ultimii ani. Pentru a le maximiza performantele si a-i conduce spre statutul de »Scientist-practitioner’, este necesar sa existe instrumente de diagnostic si interventie riguroase si adaptate corespunzator pentru populatia romAneasca. Testele Millon se aliniazd acestei ten- dinfe, venind in sprijinul activitatilor clinice si de cercetare, in paradigma psihodiagnosticului validat stiintific. Sperm ca demersul de traducere si adaptare a acestor instrumente descrise in volumul de fata sa fie util pentru activitatea dvs! Prof. univ. dr. Daniel David Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania ‘Mount Sinai School of Medicine, New York, USACuprins Prefats CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1. Caracteristici distinctive 1.2. storicul instrumentului MACI 1.3. Utilizarea MAC 1.4. Limitele MACI 1.5. Utilizarea informatillor obsinute cu ajutorul MACI 1.6. Calificarea utilizatorilor CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA TEORETICA A MACI 2.1. Patternuri de personalitate (,Pesonality Patterns’) 2.1.1. Scala 1: Introvertit lntoversie?) 2.1.2. Scala 2A: Inhibat (nhibited”) 2.1.3, Scala 2B: Trist (Dole!) 2.1.4. Scala 3: Supus (Submissive) 2.1.5. Scala 4: Dramatic (,Dramatizing’) 2.1.6. Scala 5: Egoist (Egotstic?) 2.1.7. Scala 6A: Insubordonat (Unruly) 2.1.8, Scala 6B: Puternic (forceful) 2.1.9, Scala 7: Conformist Conforming’) 2.1.10. Scala 8A: Opozitionist (,0ppasitional’) 2.1.11. Scala 8B: Auto-devalorizare (Se-Demeaning’) 2.1.12. Scala 9: Tendinfe borderline (,Borderine Tendency) 2.2. Preocupéri exprimate (Expressed Concems") 2.2.1. Scala A: Identitate difuza (deny Dison’) 2.2.2. Scala B: Auto-depreciere (,SefDevaluation’) 2.2.3. Scala C: Dezaprobare corporala (,Body Dsapproval’) 2.2.4, Scala D: Disconfort sexual (,Sexual Dicomfor’) 2.2.5, Scala E: Insecuritate in raport cu covarstnicii(,PerInsecurty’) 2.26, Scala F: Lipsa interesulul social Social nsenstivty’) 2.2.7 Scala G: Neintelegeri in familie (amily Discord’) 2.28, Scala H: Abuz tn copilirie ((hildhood Abuse?) 23, Sindroame clinice (nica Smdromes’) 2.3.1. Scala AA: Disfunctiialimentare (ating Dysfunctions) 2. Scala BB: Predilectie spre abuz de substante (, Substance Abuse Ponenes) 3, Scala CC: Predispozitie spre delincvents (.Delinuent Predisposition’) A, Scala DD: Tendinte impulsive (mpubive Popensiy’) 55. Scala EE: Tr&iri arxioase (,Anvious Feelings’) 6. Scala FF: Trairi depresive (,Depresve Ae’) 7. Scala GG: Tendinge suicidare (,Sulddal Tendency’) u B 16 16 16 7 19 19 20 21 21 22 23 23 24 25 26 26 27 28 30 30 31 32 34 35 36 37 38 40 4 a 42 43 452.4. Domenie structural-functionale ale Patternurilor de personalitate MAC 2.4.1, Nivelul comportamental 2.42, Nivelul fenomenologic 2.43, Nivelul intrapsihic 2.44, Nivelul biofizic CAPITOLUL 3. DEZVOLTAREA INVENTARULU! 3.1, Esantioane normative 3.2. Evaluarea clnicienilor 3.3. Construirea scalelor MACI 3.4.Elaborarea scorurilor BR 3.4.1. Specificarea ratei de prevalent urmarite 3.42. Definirea punctelor ancora a scorurilor BR 3.43, Definirea scorurilor BR pentru scalele 9-GG 3.4.4, Definirea scorurilor BR pentru scalele 1-88 3.45, Definirea scorurilor BR pentru Scalele X,Y siZ 3,5, Scalele fateta Grossman CAPITOLUL 4, CARACTERISTICILE PSIHOMETRICE ALE MACI 4.1. Corelatia scalelor MACI cu scalele MAP-C 42. Efectul transformarii scorurilor brute in scoruri BR 43.Corelatilinterscalare 44, Fidelitatea MACL 4.4.1. Consistenta interna 44.2, tabilitatea test-retest 443, calele fateta 4.5, Validitatea MAC! 45.1. Corelatilintre scorurile MAC! si evaluarile realizate de psihologiiclinicieni 45.2. Corelatia cu scalele unor instrumente paralele CAPITOLUL 5. ADMINISTRAREA $I SCORAREA MACI 5.1. Administrarea MACI 5.1.1. Populatia tint’ 5.1.2. Pregatirea si cadrul administra 5.1.3.Instructiuni si explicatii 5.1.4.\Verificarea foilor de réspuns 5.2. Scorarea MACI 5.2.1. Scorarea si raportul computerizat 5.2.1.1. Raportul interpretativ 5.2.1.2. Codul de personalitate 5.2.1.3. Teste invalide 5.2.2. Scorarea manual 5.2.2.1. Transformar in scoruri BR 5.2.2.2. Calibrarea scorurilor BR 47 47 48 48 51 51 56 59 60 60 61 62 63 63 63 67 67 70 70 70 70 72 2B 2B 75 7 7 77 7 78 79 79 79 79 81 82 83 84CAPITOLUL 6. INTERPRETAREA MACI 6.1. Evaluarea inventarelor incerte 6.2. Descrierea scalelor 6.2.1. Patternuri de personalitate 6.2.2. Preocupéri exprimate 6.2.3. Sindroame clinice 63. Interpretarea profilurilor clinice 6.3.1. Consideratii privind interpretarea configuratiilor profilurilor 6.3.2. Analiza pe sectiuni a profilului 6.33. Integrarea profilului 64, Studii de caz 64.1. Cazul 6.4.2. Cazul 643. Cazul BIBLIOGRAFIE ANEXE ‘Anexa A. Itemii MACI ‘Anexa B. Compozitia scalelor si scorarea itemilor ‘Anexa C. Tabele de transformare in scoruri BR ‘Anexa D. Scorarea scalelor fafeta Grossman Anexa E. Tabelele de transformare in scoruri BR pentru scalele fatet Grossman ‘Anexa F. Corelafile dintre scorurile scalelor MACI (Esantioanele B si C) (esantionul B) Anexa H. Raspunsuri specifice ‘Anexa |. Calibrarea scorurilor LISTA TABELELOR $I FIGURILOR Tabele Figuti 87 88 89 89 92 93 94 95 98 100 100 100 104 106 m1 13 113 120 126 146 148 152 ‘Anexa G. Corelatiile dintre scorurile scalelor MAC! si scorurile obtinute la instrumentele colaterale 158 163 166 172 172 173CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti) este un inventar de autoeva- luare de 160 de itemi care a fost elaborat in mod specific pentru evaluarea caracte- risticilor de personalitate si a sindroamelor dlinice la adolescenti. Tabelul 1.1 cuprinde cele 31 de scale ale MACI si numarul de itemi corespunzitor fiecdrei scale. Testul MACT i variantele sale anterioare au fost claborate in colaborare cu psihiatri, psi- hologi si alti specialisti din domeniul mintale cu experienta in Iucrul cu adolescenti. Prin urmare, acestea reflecta problemele cele mai relevante pentru infe- legerea comportamentului $i preocupérilor adolescentilor. Testul MACI a fost elaborat pentru utilizarea in mediul clinic, institu- tional gi corectional. Este util in evaluarea adolescentilor cu probleme si poate fi uti- lizat pentru elaborarea de diagnostice si planuri de tratament, precum si ca instru- ment de evaluare a rezultatelor. Testul MACI este un instrument de eva- Juare in continud dezvoltare (a se vedea »lstoricul testului MACI”). Fiecare din- tre versiunile succesive, perfectionate si consolidate, au incorporat dezvoltarile si descoperirile in ceea ce priveste teoria, cer- cetarea si nosologia profesional. Prezenta editie a testului MACI continua aceasta tra- ditie cu adaugarea scalelor fatet’ Grossman Ia scalele din categoria Patternurilor de10 MACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi nee heer ‘Scala’ Denumire Num Patternuri de personalitate 1 Introvert 4 20 Inhibat 7 2B Tist 4 3 Supus 8 4 Dramatic “1 5 Egoist 39 6A _Insubordonat 39 68 Putemic 2 7 Conformist 39 8A Opozionist 8 8B Auto-devalorizare “4 9 Tendinte borderiine a Preocupiir exprimate A dentate difuze 2 B Auto-depreciere 38 © Dezaprobare corporal 7 D _Disconfort sexual a E __Insecuritate n raport cu covarstic 19 F —_Lipsa interesuli social 39 G _Nelnjelegertn familie 2B H_—Abuz in copiarie m4 Sindroame clnice AK Disfuncti alimentare 20 BB Predilecie spre abuz de substanfe Ed CC Predispozite spre delincvents 4 DD Tendinfe impulsive 4 EE Trini anvioase 2 FF Trai depresive 3 GG Tendinfe sucidare 25 Inici de modticare X — Dezvaluire : Y — Dezirabittate 7 Z_—_ Devalorizare 16 W__Fideitate 2 ™ Acestscor este calcula din scorurlescaleor,nu ale item.personalitate. Noile scale (fatete) sunt utile in reliefarea proceselor de personalitate specifice (de exemplu, imaginea de sine, relatii interpersonale) care sustin cresterile globale ale scorurilor pe scalele din catego- ria Patternurilor de personalitate, sprijinind astfel interpretarea testului. Aceasta a doua editie a manualului MACI a fost actua- lizat pentru incorporarea scalelor fateta Grossman gi realizarea unui manual actual. 1.1. Caracteristici distinctive Unmatoarele paragrafe schiteaza trisiturile care diferentiaza testul MACI de alte instru- mente clinice si de personalitate. Capitolele urmatoare vor trata pe larg aceste aspecte variate ale inventarului. 1. Testul MACI a fost construit pentru populatia de adolescenti. Itemii testului sunt prezentati intr-o maniera lingvistica specifica adolescentilor si fac referire la aspecte relevante pentru preocuparile si experientele acestora. Acest aspect con- trasteazi cu alte inventare clinice larg utilizate, care au fost elaborate in princi- pal pentru populatia adulta. .. Nici chiar cel mai elegant instrument psi- hometric nu va fi acceptat la scara larga daca lungimea, continutul si stilul sau u Introducere . Fundamentarea unui lingvistic nu sunt corespunzatoare. Un scop major in elaborarea testului MACI a fost construirea unui inventar care si contina un numéar suficient de itemi pen- tru a evalua in mod acurat o varietate de trasaturi de personalitate, probleme psi- hologice si sindroame clinice gi totusi © variant suficient de scurta pentru a putea fi utilizata in diverse medii clinice. Nivelul de intelegere a textului/cuvantu- lui scris si vocabularul testului MACI au fost calibrate in aga fel incét sA permitd intelegerea de catre majoritatea adoles- centilor. Varianta finala de 160 de itemi, corespunzitoare unui nivel de infele- gere a textului/cuvantului scris de clasa a sasea, poate fi completata de majori- tatea adolescentilor in 20-25 de minute. Concizia si claritatea instrumentului faciliteaz administrarea rapid’ cu un minim de rezistenta din partea clientilor. instrument cli- nic pe un sistem teoretic comprehensiv conduce la cresterea utilitatii clinice a acestuia, Scalele de personalitate si sca- lele clinice ale testului MACT au la baz © teorie comprehensiva (Millon, 1969, 1981, 1986a, 1986b, 1990, 1992; Millon si Davis, 1996). . In toate fazele de elaborare a testului MACT si a instrumentelor predecesoare5. 12 MAC: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi ale acestuia au fost implicati psihologi clinicieni, consilieri si psihiatri care lucreaz cu adolescenti. In primele faze de elaborare a testului au fost intervie- vati consilieri, psihiatri si psihologi in vederea identificarii aspectelor relevante pentru adolescentii cu probleme. Astfel, sealele Preocupari exprimate vizeaza problemele de dezvoltare semnificative in adolescent, iar Patternurile de per- sonalitate si Sindroamele clinice reflect arii semnificative ale emotiilor, gandu- rilor si comportamentelor patologice ce necesita atentie din partea specialistilor. Capacitatea de diferentiere a diver- selor ari problematice este citica pentru eficienfa inventarului. Prin urmare, selectia tuturor itemilor MACT a fost realizaté prin compararea unui grup de criteriu inti (bazat, de exem- plu, pe Patternurile de personalitate si pe Sindroamele clinice) cu o populatie general de adolescenti cu. probleme/ tulburari. Utilizarea unui grup clinic de referintA este menité s& imbunatafeascd substantial eficienta discriminarii si sa intensifice acuratetea evaluarii. instrumentelor Majoritatea psiholo- gice utilizeaz transformari in scoruri standardizate (cum ar fi scorurile T) care presupun o distributie similar a indivizilor pentru continuumul fiecdrei trasaturi sau sindrom. Totusi, nici teoria gi nici cercetarea nu reugesc si sustind aceasta asumptie. Prin urmare, testul MACC utilizeazé probabilitati sau date extinse pentru a stabili limitele pen- tru scoruri, Aceasté abordare asigura faptul ca frecvenfa diverselor scale cu punctaj inalt ale MACI si configurarea profilurilor vor corespunde indeaproape frecventelor patternurilor si sindroame- lor existente in realitate in cadrul unei populatii clinice de adolescenti. Selectia itemilor si elaborarea scalelor au evoluat in trei faze: a) substantial- teoretic, (b) structural-intern si (c) criteriu-extern. Aceasta abordare a con- dus Ja elaborarea unui instrument care intruneste standardele creatorilor de teste, care aderi la diverse metode de elaborare si validare (Hase si Goldberg, 1967). Datorita faptului c& aceste faze au decurs secvential, fiecare item a trebuit si treaci prin toate cele trei fazele la un. nivel satisfacator pentru a putea fi inclus in inventar. In acest fel, testul MACT res- pecti criteriul de baza al fiecirei metode de elaborare, nefiind limitat doar la 0 procedura de validare.13 Introducere 8. Un raport narativ computerizat este dis- ponibil pentru testul MACT. Acest raport cuprinde informatii despre trasaturile de personalitate ale persoanei evaluate, problemele psihologice si sindroamele clinice. Acest raport narativ individua- lizat este prezentat in stilul unui studiu de caz clinic. Scorurile scalelor si con- figuratiile profilului sunt interpretate pe baza teoriei si a cercetirii clinice. 1.2. Istoricul instrumentului MACI Instrumentul MACI a fost elaborat in 1974 si a fost precursorul testului MAPI (Millon Adolescent Personality Inventory”, Inventarul de Personalitate Millon pen- tru Adolescenti), care a fost publicat si distribuit pentru prima data de Pearson Assessments (apoi NCS) in 1982. Inventarul Millon pentru Adolescenti si testul MAPI erau identice in ceea ce priveste continu- tul itemilor, ins’ erau diferite in ceea ce priveste normele pe care le utilizau si sco- pul pentru care au fost construite. Ulterior, testul MAPI a fost divizat in doua forme. ‘Testul MAPI-G (Guidance, Orientare) a fost destinat mediului scolar pentru a-i ajuta pe consilieri sa infeleagi mai bine personalita- tea adolescentilor si sa identifice acei elevi care ar putea beneficia de servicii psiho- logice ulterioare. Testul MAPI-C(linic) a fost elaborat pentru a-i ajuta pe specialistii din domeniul sandtatii mintale si evalueze adolescentii care manifestau tulburari emo- tionale sau comportamentale si care erau inclugi intr-un mediu de diagnosticare sau tratament in momentul evaluarii, Normele pentru MAPI-C au fost calculate pentru © populatie mixta, clinicd si nonclinic’, aceasti decizie conducand la pierderea preciziei atunci cand s-a cautat un grup de referinta relevant pentru persoane implicate in evaluari clinice. Decizia de a elabora un grup de refe- rinti pur clinic cu norme de comparatie adecvate a constituit impulsul pentru con- struirea testului MACI. In afara nevoii de norme relevante, era evident faptul ca testul MAPI-C, chiar daci era util pentru rea- lizarea diagnosticului, nu era suficient de extins pentru a cuprinde intreaga populatie clinic. Numerosi clinicieni experimentati care au utilizat testul MAPI-C pe o perioada de 10 ani au recomandat cateva modalitati de imbunatatire a instrumentului prin ada- ugarea unor scale pentru sindroame, cum ar fi depresie, anxietate, abuz de substante si delincventa. Cu toate cé in aceasta perioada au fost introduse in mod regulat ajustiri minore in testul MAPI-C, era evidenta nevoia de a-I revizui si in final de a-l inlocui cu un instrument care s4 modifice in sens14 MACK: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti pozitiv calititile psihometrice ale acestuia, sa largeasca aria clinica, sa il faci mai con- sonant cu dezvoltirile aparute in baza lui teoretica si sd fortifice coordonarea acestuia cu caracteristicile descriptive din clasifica- rile cele mai recente din DSM (Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor men- tale). In cadrul restrictiilor asupra validitatii date de limitele caracterului autoevaluativ (self-report), de frontierele stricte ale teh- nologiei psihometrice si de limitele ascutite ale cunostintelor de diagnostic impartasite in mod consensual, au fost urmati toti pasii posibili pentru a maximiza concordanta testului MACI cu teoria care s-a aflat la baza elaborarii sale gi cu sistemul oficial de clasificare DSM. S-au facut ins& o serie de compromisuri pragmatice gi filosofice acolo unde nu au putut fi atinse simultan obiec- tivele importante (de exemplu, concizia instrumentului ys. independenta itemului, normele reprezentative pentru pacienti nationali vs. specificitatea scorurilor BR locale si consideratiile criteriului teoretic vs. date empirice). Au fost realizate studii de validare si de generalizare cu scopul de a evalua gi imbunatati itemii, scalele, pro- cedurile de scorare, algoritmii i textele de interpretare. Aceste studii vor continua si furnizeze fundamentele empirice ale viitoa- relor imbunatatiri pentru fiecare din aceste componente. Mai specific, cu obiectivele anterioare in minte, urmatoarele modificaéri si comple- tari caracterizeaza diferentele dintre testele MAPI-C si MACI. 1, Au fost introduse patru scale de Patternuri de personalitate pe langa cele opt care au constituit segmentul de per- sonalitate al testului MAPI-C. Mai mult, continutul itemilor celor opt scale origi nale a fost modificat substantial pentru a reflecta dezvoltarile teoretice, cerceta- rea empiricd si modificarile criteriilor DSM. De asemenea, au fost modificate denumirile mai multor scale pentru a reflecta cat mai precis caracteristicile clinice ale acestora. Cele patru noi scale de personalitate din MACI sunt Trist (reflect personalitatea depresiva intro- dusa in DSM-IV; Asociatia Psihiatrilor Americani, 1994), Puternic (reprezinté personalitatea sadica din DSM-III-R; Asociatia Psihiatrilor Americani, 1987), Auto-devalorizare (similar cu personali- tatea auto-denigrare din DSM-III-R) si ‘Tendinte borderline (conform DSM-II Asociatia Psihiatrilor Americani, 1980); ele aduc o masura a severitatii in evalua- rea personalitatii cu testul MACI. 2. Scalele Preocupari exprimate au fost redenumite pentru a reflecta cat mai clar problemele pe care le evalueaza (deexemplu, Conceptul de sine a devenit Identitate difuza). Scala Incredere aca- demica a fost eliminata din considerente empirice si din cauza relevantei sale dlinice limitate. O noua scala, Abuz in copilarie, a fost adaugata ca si raspuns la importanta semnificativa acordata in evaluarea clinica abuzului din copilarie. . Au fost adaugate noi proceduri pen- tru corectarea diverselor efecte de distorsiune (de exemplu, réspunsul la intimplare, dezirabilitate social’). Au fost construite trei scale de ,,modi- ficare” (Dezvaluire, Dezirabilitate si Devalorizare), similare cu cele cuprinse in testul MCMI. . O alta diferenti importanti rezida in revizuirea mai multor scale construite pentru identificarea si cuan- tificarea sindroamelor clinice de pe Axa I si adaugarea unor noi scale, Scalele Conformism social gi Controlul impul- sului din MAPI au fost revizuite si redenumite Predispozitie spre delin- cventa si Tendinte impulsive. Scalele noi din Sindroamele clinice elaborate pentru testul MACT au fost Disfunctii alimentare, Predilectie spre abuz de sub- stanfe, Traiiri anxioase, Trairi depresive si Tendinte suicidare. 5, Pentru a furniza itemi pentru scalele aditionale descrise mai sus si ca rezultat al studiilor de validare si de generalizare, au fost retinuti doar 49 de itemi din tes- tul MAPI si au fost adaugati 111 itemi noi, rezultand astfel testul MACI de 160 de itemi. Unde au fost adecvati si reali, acesti noi itemi au fost modelafi pentru a reflecta modificarile si completarile de criterii din DSM-III-R si DSM-IV. . A fost incorporat in scorarea MACT un sistem de ponderare a itemilor pentru a reflecta diferentele dintre itemii scale- lor in consonanta lor cu fundamentarea teoretic’ a instrumentului si masura datelor de validare. . Textul narativ din Raportul interpre- tativ MACI este mult mai detaliat decat textul din rapoartele MAPI, incluzand integrarea extensiva a confi- guratiilor Patternurilor de personalitate sia Sindroamelor clinice. De asemenea, rapoartele MACI reflect’. dezvoltarile generale ale teoriei fundamentale a instrumentului (vezi Millon, 1990) si progresul in seturile de criterii de dia- gnostic coordonate ale instrumentului (Millon, 1986a, Millon, 1986b).16 MACE: Inventaral Clinic Millon pentru Adolescengi 1.3. Utilizarea MACL Instrumentul MACI a fost elaborat pen- tru a fi utilizat de specialistii din domeniul sénatatii mintale ca gi ajutor in identifica- rea, predictia gi infelegerea unei arii largi de probleme psihologice caracteristice ado- Jescentei. Poate fi utilizat in mod curent la internarea in institutiile de sanatate mintala ca si instrument pentru evaluarea clinica a adolescentilor, Scalele validate empiric ce constituie testul MACI au fost elabo- rate pentru a identifica probleme personale cum ar fi: probleme cu covarstnicii, confuzia asupra sinelui si probleme fami- liale = si pentru a-i ajuta pe clinicieni si estimeze care dintre clienti pot manifesta comportamente agresive, emofii anxioase sau tendinte suicidare. Evaluand punc- tele tari, precum si punctele slabe, testul MACI poate ajuta clinicianul si maximi- zeze potentialul prin utilizarea in procesul de diagnostic a intregii game de atribute de personalitate, mai degraba decét prin foca- lizarea doar asupra ariilor problematice. Mai mult, concizia si usurinta administri- rii, scorarii si interpretarii MACI faciliteaza utilizarea acestuia intr-o varietate mare de locatii clinice. 1.4. Limitele MACI Testul MACT a fost elaborat pentru a evalua adolescentii in diferite institutii de sanatate mintala. Normele au fost stabilite prin uti- lizarea unor esantioane clinice formate din persoane cu varsta cuprinsi intre 13 si 19 ani, Utilizarea MACI pentru populatie non- clinicd sau pentru o alt& grupa de varsta este inadecvata si poate conduce la infor- mafii eronate. Specialistii care lucreazi cu clienji din grupa de varsté 9-12 ani sunt sfatuiti sa utilizeze Millon Pre-Adolcescent Clinical Inventory (MPACI, Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti. 1.5. Utilizarea informatiilor obtinute cu ajutorul MACI Rezultatele MACI pot fi obtinute ori ca un simplu profil al scorurilor sau ca un raport interpretativ automat cu scoruri sau text interpretativ generat computerizat. Separat, profilurile scorurilor asigura informa- tii limitate si necesita pentru interpretare cunostinte suplimentare din literatura cli- nica relevanta. Raportul _ interpretativ comprehensiv si detaliat poate fi conside- rat consultanta specialist-specialist. Acesta serveste ca si 0 component in evaluarea adolescentului gi ar trebui sa fie privit de7 Introducere catre clinician ca si o serie probabilistica mai mult decat ca 0 judecati definitiva. Este adecvat si utilizim informatia in ela- borarea unui program terapeutic, ins este descurajat impértisirea acestei informatii cu clientul sau familia acestuia, Cu clienti potriviti, pot fi realizate reformulari atente ale textului interpretativ utilizand 0 judecata clinica temeinicd pentru a asigura un rezul- tat constructiv. In final, utilizatorul trebuie si se supund regulamentelor legale si pro- fesionale cu privire la pastrarea rapoartelor, confidentialitate si oferirea informatiilor. 1.6. Calificarea utilizatorilor Materialele asociate testelor psihologice ofe- rite de Pearson Assessments si Testcentral se incadreaza intr-unul din cele trei niveluri de calificare (A, B sau C), in functie de cer- tificarile necesare achizitionarii produselor de un anumit nivel. Testul M-PACI este un produs de nivel C. Instrumentele de clasa C sunt destinate exclusiv persoanelor care au obtinut titlul doctoral in psihologie sau educatie, sau care sunt membri ai unor organizatii profesio- nale care fi califica pentru uzul respectivului test, ori care lucreazi sub supervizarea direct& a unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test.CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICA A MACI Este foarte utilé existenta unui sistem teoretic consistent, care si faci posibila fundamentarea unei clasificari coerente a personalitatii si un cadru teoretic pen- tru elaborarea unui set paralel de scale. Textul ghid pentru scalele Patternurilor de personalitate din testul MACI, Modern Psychopatology (Millon,1990), descrie un astfel de sistem teoretic, In ciuda ariei largi de aplicabilitate clinica, teoria este bazata pe derivari din combinatii simple ale cétorva variabile sau constructe. 2.1, Patternuri de personalitate ¢,Personality Patterns”) Cele 12 scale Patternuri de personalitate din MACI reflecté modul in care se combina trasaturile gi caracteristicile de personalitate pentru a forma un pattern. Baza teoretica pentru aceste Patternuri de personalitate a fost prezentat in numeroase lucrari in ulti- mele trei decenii (de exemplu, Millon, 1969, 1981, 1986a, 1986b, 1990, 1991; Millon si Davis, 1996). Teoria sustine c& atat stilul de personalitate normal, cat si cel anormal, pot fi derivate prin combinarea a trei poli: placere-durere, activ-pasiv gi sine-altul. De exemplu, stilul de personalitate dependent20 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi (masurat cu scala de personalitate Supus din MACD poate fi observat la 0 persoand care este pasiva din punct de vedere adap- tativ si orientata spre nevoile altora. Prin contrast, 0 personalitate antisocial (masu- rati prin scala Insubordonat din MACI) este considerata a fi activa din punct de vedere adaptativ si orientata spre sine. Cititorii interesati de aprofundarea modelu- lui teoretic sunt sfatuiti s4 consulte una sau mai multe din sursele mentionate anterior. Este prezentat, in sectiunile care urmeaza, © descriere a bazei teoretice pentru fiecare dintre Patternurile de personalitate MACI. 2.1.1, Scala 1: Introvertit (Introversive’) Adolescentilor introvertiti le lipseste capa- citatea de a resimti viata fie ca plicuta, fie ca dureroasa. Personalitatea lor este similara cu personalitatea schizoida din DSM-IV, in sensul ca tind sa fie apatici, fara scopuri, distanti si asociali. Sentimentele gi nevoile de afectiune sunt minime, iar indivizii func- tioneaza ca niste observatori pasivi, detasati de recompense, afectiune sau nevoia de interumane. Datorita capacitatii reduse de a experimenta atat plicere, cat gi durere, adolescenfii introvertiti nu par a fi interesati de propria delectare sau satisfac- tie sociala si nici nu afigeaza un disconfort puternic atunci cand se confrunta cu difi- cultifi personale sau neinfelegeri sociale. Aceste deficite de la nivelul polaritatii pla- cere-durere subliniazi stilul pasiv-detagat. Cunoasterea aspectelor fondului evolutiv gi ale caracteristicilor clinice ale personalitatii Introvertite ajuta cititorul s& inteleaga felul in care conceptele abstracte, precum pli- cere si durere, pot fi infelese ca si atribute etiologice relevante. Adolescentii introver- titi nici nu se lupté pentru recompense, nici nu cauté sa evite pedeapsa. Tipul acesta de deficiente pot sé apara din mai multe surse. Unora dintre ei le lipseste caracte- rul constitutional necesar pentru cautarea, simfirea sau discriminarea evenimentelor plicute sau dureroase. Altii au fost privati de stimularea necesard pentru maturizarea capacitatii_motivati tionale sau emotionale. Totusi, altii au fost expusi unei comunicari familiale irationale sau confuze sau unor patternuri de invatare contradictorii, in ambele cazuri rezultind perplexitate cog- nitiv’ sau apatie motivationala. Oricare ar fi fost complexul de cauze, adolescentii nu experimenteazi sau experi- menteazi foarte putind plicere sau durere care si le motiveze comportamentul.2.1.2. Scala 2A: Inhibat (,/nhibited”) Tipul Inhibat, a doua combinatie clinica semnificativa bazata pe problemele legate de polatitatea plicere-durere, descrie adolescentii cu o capacitate scazuti de a experimenta placerea, dar cu 0 neo- bisnuita anticipare a durerii psihice gi o senzitivitate pentru aceasta. Acesti adoles- centi se asteapta ca viata s& fie neplacuta, cu pufine recompense simulta suferinta. La baza acestui tip de personalitate se afla dezechilibrul dintre anticiparea durerii psi- hice si placerea psihicd scazuta. Tipurile Introvertit, Inhibat si Trist au in comun un simf minim al bucuriei si multumirii, ins& doar tipul Inhibat prezinta capacitatea de a resimfi ingrijorarea si angoasa. Teoria clasifica tipurile Introvertit si Inhibat ca gi detasate; totusi, in vreme ce tipul Introvertit este pasiv-detasat, Inhibatul este activ-deta- gat. Incapabile de a experimenta placerea, aceste tipuri detasate (ca si cel Trist) tind sa alunece catre circumstante izolante si com- portamente de instrainare. 2.1.3. Scala 2B: Trist (,Doleful”) Existé elemente comune intre primele trei Patternuri de personalitate din MACI, in special melancolie, pesimism, lipsa bucu- tiei, incapacitatea de a experimenta placerea a Fundamentarea teoreticd a MACI siun aparent deficit motor. Pentru patternul Introvertit apare incapacitatea de a resimti atat placerea, cat si tristetea. Pentru patter- nul Inhibat exista o hiperagitatie in ceea ce priveste anticiparea durerii, asociata cu nesesizarea consecventa a placerii. Pentru patternul Trist apare un sentiment profund de pierdere, abandon gi o lipsi a sperantei cu privire la obtinerea placerii. Niciunul dintre aceste tipuri de personalitate nu experimenteazi plicerea, dar din motive diferite: pentru Introvertit motivul este o deficienta; pentru Inhibat orientarea catre durere; iar pentru Trist disperarea cu pri- vire la viitor, 0 perspectivé descurajatoare si plina de suferinta si o stare ireparabila gi irecuperabilé a legiturilor in care tot ceea ce ar fi putut fi nu mai este posibil. Similar cu tipul de personalitate depresiv din DSM-IV, tipul de personalitate ‘Trist experimenteazi durerea permanent, iar plicerea nu mai este considerata a fi posi- bila. Ce fel de experiente sau modificari chimice sunt responsabile pentru aceasti tristete persistent si caracteristica? Cu cer- titudine, exista o predispozitie biologica ce trebuie Iwata in considerare. Exist’ dovezi puternice care sustin predispozitia constitu- tionala, multe dintre ele favorizeaza factorul genetic, Pragurile implicate in permiterea placerii sau in sensibilizarea cuiva pana la tristete variaza apreciabil. Unii indivizi sunt22 MACK: Invenearul Clinic Millon pentru Adolescensi inclinati spre pesimism si o perspectiva descurajanta. Similar, experienta poate con- ditiona 0 orientare neajutorata. O pierdere semnificativa, o familie nefericita, un mediu fara viatA gi perspectivele fra speranta pot modela stilul de caracter Trist. 2.1.4. Scala 3: Supus (, Submissive’) Urmand modelul teoriei polarititii, vom lua in considerare consecintele clinice care apar printre adolescentii care sunt mar- cant dezechilibrati in virtutea orientarii aproape in mod exclusiv c&tre ceilalfi sau cAtre sine ca si modalitate de-a experimenta plicerea sau de-a evita durerea. Aceste per- soane difera de tipul Introvertit, Inhibat sau Trist. De exemplu, aceste trei tipuri ‘nu experimenteaza plicerea de la sine sau altfi, Adolescenfii ale céror dificultati pot fi urmarite pina la problema alegerii unuia dintre polii dimensiunii sine-altul experi- menteazi durere si placere; problemele lor apar insa din faptul cA sunt legati aproape in exclusivitate ori de alfii ori de sine ca gi sursi a acestor experiente, Distinctia dintre aceste doua strategii contrastante eviden- tiazd orientarea personalititii dependente sau independente. Teoria specific’ dows patternuri de personalitate dependenti, ce corespund scalelor Supus si Dramatic din MACI. ‘Adolescentii care afiseaz patternul Supus ~ ca si corespondentul din DSM-IV, perso- nalitatea dependenta - au invatat ca a starea de bine, de a fi in siguranta si de a fi increza- tor (emotii asociate cu placerea sau evitarea durerii) rezulta aproape in exclusivitate din relatiile cu ceilalfi. Din punct de vedere comportamental, acesti adolescenti afigeaza © nevoie puternica de sprijin si de atentie externa. Daca sunt deprivati de afectiune si grija, resimt un disconfort marcant, tris- tefe si anxietate. Orice numar de experiente timpurii pot pregati terenul pentru aceasta dependent. Un adolescent cu o personali- tate Supusa se poate sa fi fost supraprotejat si, in consecint’, a esuat in achizitionarea autonomiei si initiativei. Experienta unei stime de sine scazute gi a esecului in rela- fille cu covarstnicii poate determina aceste persoane si renunte in incercarea de a se auto-afirma sau auto-gratifica, Ei invaté de timpuriu ci experientele recompensatorii nu pot fi realizate de unul singur, dar ca pot fi obtinute daci depind de cineva. Ei invatd nu doar sa apeleze la ceilalti pentru grija gi securitate, dar si si astepte ca ceilalti sa ia initiativa pentru asigurarea sigurantei sia sprijinului, Din punct de vedere clinic, majoritatea sunt caracterizati prin cautarea relatiilor in care ceilalti vor oferi in mod cert afectiune, protectie si ghidare. Ei vor accepta pasiv tot ceea ce le va oferi viata.23 Fundamentarea teoretici a MACI 2.1.5. Scala 4: Dramatic (,Dramatizing’) Apelul la ceilalfi ca si strategie de coping este specific unui stil de personalitate caracterizat printr-o atitudine activ-depen- denti. Adolescentii cu acest stil isi ating scopul de maxima grija si protectie prin angajarea activa intr-o serie de manevre manipulative, seductive, comunicative si de atragere a atentiei, Acest dezechilibru activ- dependent caracterizeazi comportamentul personalititii de tip Dramatic din MACI, precum si paralela din DSM-IV, tulburarea de personalitate histrionica. Cu toate cA apelul catre ceilalti nu se reali- zeaza intr-o masura mai mica decat la tipul Supus _ pasiv-dependent, personalititile de tip Dramatic sunt aparent diferite de cores- pondentele lor pasive. Aceasta diferenta a stilului deschis este rezultatul manipularii facile si intreprinzdtoare a evenimentelor de catre activ-dependent, care maximizeazi atentia gi favorurile din partea celorlalti si evita. dezaprobarea si neglijarea social. ‘Acesti adolescenti prezinta adesea o nevoie imensa si nediscriminativa de stimulare si afectiune. Comportamentul social inteli- gent si abil ofera aparenta unei increderi si independente auto-asigurate. Totusi, sub aceastA mascé se aflé o fricd de autonomie yeritabila si nevoia de confirmari repetate de acceptare si aprobare. Recunostinta si afectiunea trebuie reimprospatate constant si sunt cdutate in fiecare sursa interperso- nali i in majoritatea contextelor sociale. 2.1.6. Scala 5: Egoist (,Egotistic’) Adolescentii cu un tip de personalitate independenta afiseaza, de asemenea, un dezechilibru in ceea ce priveste strategiile de coping. in acest caz, totusi, increderea primara este acordata sinelui, nu celorlalti. Fi au invatat c& plicerea maxima gi dure- rea minima sunt atinse prin indreptarea atentiei asupra propriei persoane. Tendinta de a se centra pe sine urmeazi doua linii majore de dezvoltare a personalititi Prima, patternul Egoist, presupune achi- zitionarea unei imagini de sine de valoare superioara, invitata in principal ca si ris- puns la parinti admirativi si dragastogi. in conditiile in care persoana se valorizeaz’ sau prezinté un sens real sau infatuat al valorii proprii, recompensarea proprie este puternic gratificatoare. Afisand incredere, aroganta narcisisté si egocentrism exploa- tator in contexte sociale, aceste persoane manifesta ceea ce este denumit in teorie stil pasiv-independent, deoarece simt ci detin tot ceea ce este important ~ pe ei ingigi.4 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi Adolescentii egoisti sunt cunoscuti pentru sentimentul ca li se cuvin lucruri din partea celorlalti si pentru faptul cé experimenteaza plicere doar prin simpla atentie acordata propriei persoane. Aceasta incredere si superioritate, fondata probabil pe premise false, poate s nu fie sustinuta prin perfor- mante reale sau mature. Totusi, ei presupun_ fard indoiala c ceilalti fi vor recunoaste ca fiind speciali. La fel ca si personalitatea narcisista din DSM, tipul Egoist mentine un aer de siguranta de sine aroganti gi fi exploateazd pe ceilalti in avantajul pro- priu fird a se gindi prea mult sau fird a fi mereu constient de intentiile sale. Cu toate c& recunostinfa celorlalti este incurajata gi bine primita, aerul de superioritate snoaba si pretentioas a tipului Egoist necesita putin’ confirmare prin realizari naturale sau aprobare sociala. Increderea lor sub- lima in faptul c& lucrurile vor iesi bine nu {i stimuleaza sa se angajeze in reciprocitatea (dai-primesti) vietii sociale. 2.1.7. Scala 6A: Insubordonat (,Unruly”) ‘Adolescentii care nu respect regulile, aceia pe care teoria fi caracterizeazd ca mani- festind orientarea__activ-independent’, afiseazi conceptia, temperamentul si com- portamentul dezaprobat din perspectiva sociala caracteristic tulburarii de persona- litate antisociale din DSM. Ei actioneaza pentru a impiedica o ingeléciune anticipata sio devalorizare din partea celorlalti. Acest lucru este realizat pin adoptarea unei ati- tudini ostile si duplicitare, precum gi prin angajarea in comportamente ilegale prin intermediul cérora ei cauta pedepsirea sau exploatarea celorlalfi. Privind cu scepticism motivele celorlalti, acesti adolescenti igi doresc autonomie si cauti rizbunare pen- tru ceea ce ei considera a fi nedreptati din trecut. Multi dintre ei actioneazd impulsiv si iresponsabil si se simt indreptatiti sa faca acest lucru deoarece ei fi judeca pe ceilalti ca fiind nedemni de incredere gi neloiali. Insensibilitatea si cruzimea fata de ceilalti sunt principalele mijloace pe care ei au invatat sa le utilizeze pentru a preveni ceea ce ei vad ca fiind un abuz sau victimizare. In contrast cu personalitatea de tip Egoist, patternul orientat spre sine - Insubordonat - se dezvolta ca o forma de protectie. Acesti adolescenti se bazeazi pe sine, in primul rand pentru a evita efectele negative antici- pate gi in al doilea rand pentru a compensa prin furnizarea de recompense auto-gene- rate. Invatand ca nu se pot baza pe ceilalti, ei contrabalanseazi aceasti pierdere prin incredere doar in propria persoana si princdutarea activa de pedepse pentru ceea ce ei vad ca find umiliri din trecut. Prin intoarcerea c&tre propria persoana si cau- tarea activa de forta, putere si razbunare, ei actioneaza iresponsabil, ti exploateazi pe ceilalfi si le uzurpi bunurile, Consider c& siguranta lor nu este niciodat’ complet asigurati, chiar gi atunci cand se auto-pro- moveazi mai mult decat suficient. 2.1.8. Scala 6B: Puternic (, Forceful”) Existi cftiva adolescenti pentru care recuzita obignuité asociatd cu durerea si placerea sunt in conflict sau in contradictie. ‘Acesti adolescenti nu doar caut si creeazi evenimente real dureroase, dar le si expe- rimenteaz’ pe unele dintre ele ca fiind plicute, Varianta de inversare a sistemu- lui placere-durere reprezentata de stilul de personalitate Puternic (similar cu tulbura- rea de personalitate sadici din DSM), este caracterizata prin faptul ci durerea (stres, frica, cruzime), mai mult decat placerea, este vazuti ca fiind modalitatea preferata de relationare cu ceilalti. In contrast cu tipul Auto-devalorizare, care va fi discutat mai incolo in acest capitol, adolescentul de tip Puternic isi asum& un rol activ in controlarea, dominarea si intimidarea celorlalti, Acte precum umilirea, injosi- rea sau abuzarea celorlalfi sunt percepute 25 Fundamentarea teoretici a MACI ca placute. Patternurile de personalitate Auto-devalorizare si Puternic sunt grupate sub eticheta discordanta a teoriei pentru a reflecta, pe de o parte, structura disonanta a sistemului durere-placere si, pe de alta parte, caracterul conflictual al relatiilor interper- sonale. Tipul Auto-devalorizare, aflat de multe ori la limita de acceptare a relatiilor capricioase, este mentionat ca pasiy-discor- dant, pe cand tipul Puternic, mai expresiv, este considerat activ-discordant. Tipul de personalitate Puternic cuprinde adolescenti care nu sunt neaparat consi- derati indisciplinati sau antisociali, dar ale ctor actiuni indicd faptul ca ei gasesc placere in comportamentele de umilire a celorlalti, incalcandu-le drepturile si emoti- ile. Conditionati de clasa sociala si de alti factori moderatori, acesti adolescenti pot afiga caracteristicile clinice a ceea ce este cunoscut in literatura ca fiind caracterul sadic. Ei sunt in general ostili si vesnic com- bativi si par a fi indiferenti, facdndu-le chiar placere sa asiste la consecintele distructive ale comportamentului lor intimidant, liti- gios si abuziv.26 MACE: Invencarul Clinic Millon pentru Adolescengi 2.1.9, Scala 7: Conformist (,Conforming’) Acest Pattern conflictual de personalitate este similar cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivé din DSM, Adolesceni rita catre altii si o consecventa in decenta sociald si respectul interpersonal. Istoriile lor de viata indicd in general faptul ci ei au fost supusi constrangerilor si discipline, insi nu doar atunci cand au incalcat regulile si asteptarile parintilor. in spatele aparen- tei compliante gi orientate catre ceilalti se regisesc dorinte intense de a se razvrati gi de a-si afirma impulsurile si emotiile ori- entate catre sine. Ei sunt pringi in aceasta ambivalenta. Pentru a evita intimidarea si pedeapsa, ei au invatat sa nege veridi- citatea propriilor emotii si dorinte si si adopte valorile si regulile impuse de ceilalti. Nepotrivirea pe care o resimt intre propri- ile nevoi si comportamentul pe care trebuie si il adopte pentru a evita condamnarea conduce deseori la tensiuni fizice si la un control psihologic rigid. Etiologic, este posibil ca adolescentii Conformisti sa fi fost constrangi sa accepte standarde impuse de catre alti, Dupa cum s-a remarcat, stilul lor prudent, contro- lat si perfectionist deriva din conflictul dintre furia reprimata fata de ceilalti si frica de rusine, vind si dezaprobare soci- ala. Ei rezolva aceasté. ambivalenté nu doar prin suprimarea resentimentelor, dar si printr-un conformism exagerat si prin fixarea unor standarde inalte pentru ei. Auto-restrictionarea disciplinata fi ajuta sa controleze emotiile intense opozitioniste contrarii si centrate pe sine, dar ascunse, ceea ce conduce la ezitarile lor caracte- ristice, indoiala, pasivitate si conformism public. In spatele acestei bune cuviinte afi- gate gi a refinerii se ascund sentimente de furie intensd care pot, ocazional, si scape controlului propriu. 2.1.10. Scala 8A: Opozitionist (,Oppositional’) in orientarile dependente (Supus si Dramatic) si independente (Egoist si Insubordonat), adolescentii demonstreazd patologia prin strategii de coping care sunt dezechilibrate in termeni de orientare exce- siva catre ceilalti (dependent) sau catre sine (independent). Dezechilibrul inspre sine sau ceilalti nu este singurul pattern dez- adaptativ al teoriei polaritatii sine-altul. Patternurile de personalitate mentionate in teorie ca ambivalente insotesc atat sinele, cat si pe celalalt, dar experimenteazi un conflict intens intre cele doua. Adolescentiicaracterizati de patternul ambivalent denu- mit Opozitionist (similar cu personalitatea pasiv-agresiva din DSM-III gi cu persona- Jitatea negativisté din DSM-IV) oscileazi intre sine ¢i ceilalti, uneori comportindu-se obedient, iar alteori reactionand obraznic. Experimentind emofii intense si nereu- sind s& isi rezolve ambivalenta, ei croiesc 0 directie nesigura intre exprimarea propriei dezaprobari si vina pentru esecul in indepli- nirea asteptarilor celorlalti si manifestarea incapatanata a negativismului si rezisten- fei pentru faptul ci s-au supus dorintelor celorlalti. ‘Adolescentii ale céror conflicte intre sine gi ceilalti sunt exprimate deschis sunt denu- miti ambivalenti activi. La personalitatea de tip Conformist apare, de asemenea, lupta dintre urmarirea recompenselor oferite de ceilalti si a celor dorite de sine. In timp ce tipul Conformist igi ascunde ambivalenta, personalitatile ambivalent active (tipul Opozitionist) sunt constiente de conflic- tele care apar in viata lor de zi cu zi. Acesti adolescenti se implica in altercatii nesfargite si experimenteazi dezamégiri pe masura ce fluctueaz4 intre respect si supunere si intre obraznicie si negativism agresiv. Comportamentul lor manifesta un pattern intermitent de furie exploziva sau incdpata- nare amestecat cu vina si rusine. a7 Fundamentarea teoretici a MACI 2.1.11. Scala 8B: Auto-devalorizare (,Self-Demeaning’) Patternul de personalitate Auto-devalorizare provine in mare parte dintr-o inversare a polaritatii plécere-durere. Acesti ado- lescenti interpreteazi evenimentele si se angajeaza in relatii intr-o maniera care nu este doar in dezacord cu rolul acestei pola- ritatii bine inradacinate (supraviefuire), dar este si in contradictie cu asocierile pe care aceste emofii le dobandesc prin inva- fare. Pentru adolescentul cu pattern de ‘Auto-devalorizare, durerea poate fi prefe- rata placerii, acceptata pasiv, daci nu chiar incurajata in relatiile intime. Este deseori intensificata de propria negare intentionata si de acceptarea blamirii si poate fi agra- vata de actiuni ce provoaca dificultati, precum gi de gindurile care exagereazi ghinioanele din trecut si anticipeaza altele noi. Acesti adolescenti le permit si chiar fi incurajeaza pe ceilalfi sa ti exploateze (simi- lar personalitatii masochiste din DSM) printr-o atitudine servila si de auto-sacrifi- care pe care o adopt in relatiile cu acestia. Focalizandu-se pe cele mai proaste trasé- turi, mulfi afirma cd merit s& fie ruginati gi umiliti, Pentru a-si imbina propriile dureri si angoase, acesti adolescenti isi reamintesc activ si repetat ghinioanele din trecut si transforma circumstantele, posibil avanta-28 MACK: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi joase sau norocoase, in unele problematice. Actionand, in mod tipic, intr-o modalitate iresponsabila gi de auto-anulare, ei igi inten- sificd uneori deficienfele i se pun intr-o postura abject sau de inferioritate. Fondul Patternului de personalitate de Auto-devalorizare a constituit o tema de speculatie considerabila in ultimele dece- nii, mai cu seam in literatura psihanalitica cu privire la masochism. Rolul anomaliilor biologice este un domeniu de speculatie ce nu poate fi in totalitate negat, ins poate invoca naivitate. Mult mai credibile sunt ipotezele naturii invafarii sociale si ale dezvoltarii. De exemplu, in virtutea asoci- erilor circumstantiale, elementele care in mod normal evoca durerea si plicerea pot foarte bine si fie transpuse sau interco- nectate, Astfel, la adolescenfii care ajung sé aibé un pattern de Auto-devalorizare, durerea provocat de brutalitate fizicd sau suferinta determinata de abuzul verbal este posibil sa fi fost urmata in mod repetat de dragoste si intimitate, ceea ce conduce la asumptia gresita conform careia provocarea este un precursor necesar pentru acceptare si tandrete. Intr-o succesiune mai compli- cat, este posibil ca absolvirea de vind si fi fost atinsa cu succes prin umilire proprie, actiuni ce sunt generalizate in timp intr- un pattern de auto-negare si servialitate ce “sterge” consecintele negative. 2.1.12. Scala 9: Tendinte borderline (,Borderline Tendency’) In teorie sunt descrise trei stiluri dis- functionale de personalitate care apar in DSM - schizotipal, borderline si paranoid. Acestea difera de patternurile precedente prin cateva criterii, deficite considerabile in competentele sociale si episoade psihotice frecvente (dar tratabile). Aproape invariabil, acestea coexista si sunt variante mai intense ale Patternurilor de personalitate discutate anterior, De exemplu, personalitatile bor- derline tind si manifeste trasaturi similare, ins& mult mai problematice decat cele din tipurile Opozitionist si Auto-devalorizare. Mai putin integrati in termenii organiza- ri personalitifii si mai putin eficienti in coping decat omologii mai blanzi, ei sunt mai vulnerabili la decompensare dacé se confrunta cu tensiunile vietii de zi cu zi. Testul MACI evalueazi doar unul dintre cele trei patternuri, si anume Tendintele borderline. Celelalte doua nu sunt foarte frecvente in randul adolescentilor. Scala Tendinte borderline este dispusa sepa- rat de celelalte Patternuri de personalitate in profilul scalelor MACI pentru a sublinia severitatea acesteia. Severitatea a fost masu- rata in parte prin estimarea probabilitatii cu care o orientare particulara de personalitates-ar potrivi in una sau alta din nigele socio- culturale din societatea contemporana. Cu alte cuvinte, s-a urmArit masurarea proba- bilitatii cu care patternul de personalitate i poate mentine coerenta structurala si functional intr-o maniera social accep- tati si recompensata personal. Toate cele trei tulburari severe de pe Axa II sunt pro- blematice din punct de vedere adaptativ, prezinta dificultati in relationarea sociala si sunt deseori izolate, ostile si confuze. Prin urmare, acestea nu vor revendica sprijinul interpersonal care ar putea sustine protec- tia lor limitata si a 0 orienta apoi citre un stil de viafa mai eficient gi satisfacdtor. Mai mult, in cazul acestor tulburari se mani- fest o scddere clara a coeziunii organizarii personalitatii. Patternul Tendinfe borderline corespunde orientirii emotional disfunctionale si deza- daptativ ambivalente din teorie. Conflictele exist peste tot, intre placere si durere, activ si pasiv, sine si altul. Adolescenfii cu acest Pattern de personalitate par a fi incapabili si adopte 0 pozitie consecvent’, neutra si echilibrata intre aceste extreme, avand ten- dinta de a oscila de la una la cealalta. Ei experimenteaza dispozitii endogene intense cu perioade recurente de descurajare si apa- tie, intercalate uneori cu intervale de furie, anxietate sau euforie, Printre caracteristicile 29 Fundamentarea teoretic’ a MACI ce le diferentiaz’ de covariantele mai puin severe se numéara instabilitatea si labilita- tea dispozitiei. In plus, multi exprima si pot actiona pe baza gandurilor suicidare si de auto-mutilare recurente. Unii par a fi extrem de preocupati de asigurarea afectiu- nii, Multi prezinta dificultati in mentinerea unui sens consistent al identitatii. La nivel interpersonal, multi manifesta o ambiva- lenfa cognitiv-afectiva, evidenta in emotii simultane de ura, dragoste si vind fat de alti. Aceste caracteristici reprezinta un nivel scazut al coeziunii structurale in orga- nizarea lor psihicd. Pentru multi exist o separare in cadrul orientarii interpersonale si intrapsihice. Sunt incapabili si constru- iascA 0 coerenfa structural interna gi s& mentina consistenta in relatiile personale sau in actiunile defensive. Exist disensiuni intrapsihice fundamentale, separari_cen- trale intre a adopta o pozitie dependent sau independenta, intre a actiona impul- siv sau a recurge la detasare pasiva, intre a urma dorintele celorlalti sau a face opusul a ceea ce igi doresc ceilalti. Ei anuleaza in mod repetat sau inverseaza actiunile pe care le-au facut anterior, mentinand realita- tea divizarii interne. Este atat reala, cat si productiva utilizarea dimensiunilor cheie ale modelului teo- retic pentru a face trisiturile clinice ale30 MACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi Patternurilor de personalitate din MACI mai explicite, de la patternul Inhibat -sen- zitiv la durere si activ, la patternul Egoist - centrat pe sine si pasiv, de la patternul Dramatic - orientat catre ceilalti si activ, la tipul Opozitionist - in conflict cu sine si alfii. Stilurile adaptabile derivate din teo- rie nu manifest distinctie intre structurile de personalitate in modul in care o fac cele care caracterizeaza tulburarile severe. ‘Totusi, ele permit identificarea stilurilor alternative in care sunt exprimate aceste structuri patologice. Se explica astfel pre- zenta amestecurilor frecvente, cum ar fi Borderline Dramatic, Borderline Puternic sati Borderline Opozitionist. 2.2. Preocupari exprimate (,Expressed Concerns’) Cele opt scale din grupul Preocupari expri- mate se focalizeaza pe emotii si atitudini cu privire la problemele care tind sa fi preocupe pe adolescentii tulburati. Intensitatea expe- rienfei este reflectata de valoarea scorului pentru fiecare scala, Este de remarcat faptul cA fiecare scala reprezinté mai degraba per- ceptia personala decat un criteriu obiectiv observabil sau comportamental. 2.2.1. Scala A: Identitate difuzd (,|dentity Diffusion’) ‘Adolescenta este 0 perioada de examinare: a sinelui, a celorlalti sia convingerilor. inainte ca adolescentii si poata trece confortabil de perioada de dependenta a copilariei, ei trebuie s4 formuleze cAteva idei cu privire la cine sunt, incotro se indreapta si cum ar putea ajunge acolo. Sarcina lor este de a construi un pod care si le permité si depgeasci abisul dintre atasamentele nere- flectate ale copilariei si stabilirea unui sine independent cu o infelegere cat mai clara a ceea ce sunt. Aceasta tranzitie de la copilaria fara intre- bari la identitatea adult, uneori haotica si problematica, este tinta scalei Identitate difuza. Trebuie sa existe factori precum relatii parinte-copil recompensatorii si modele competente de acelasi sex pentru a facilita dezvoltarea eficienta a identitatii (Block si Turula, 1963; Heilbrun si Fromme, 1965). Invers, pot si apara circumstante care si conduca la dificultati crescute si o incapacitate din partea adolescentului de a-gi forma o identitate matura. Incepand cu modificarile corporale si o lume plina de posibilitafi, adolescentul trebuie si se adap- teze gi sa isi aleaga scopurile. Adolescentii cdrora le lipsesc modelele sau care au expe-rimentat mesaje confuze sau pline de furie de la parinti sau covarstnici, vor interpreta aceasta schimbare ca inspaimantitoare si coplesitoare. Daca perspectivele sunt destul de infricosatoare, acestea pot incetini tran- zitia, determinand adolescentii s ramana nesiguri de ceea ce sunt sau incotro se indreapta si sa aleaga si mentina confuzia familiar si disconfortul in loc s& infrunte necunoscutul. Rezolvarea problemei identi tral pentru capacitatea adolescentului de a-si manifesta independenta, de a deveni membru al unui grup de covarstnici si de a-si dezvolta identitatea sexuali. Fara o semnificatie clara a valorilor si a identita- tii personale, dezvoltarea sanatoasa este putin probabili. In ciuda dificultatilor, totusi, majoritatea adolescentilor isi con- struiesc un fundament al identitatii proprii in adolescenta timpurie si mijlocie. Acest fundament este intérit pe masura ce ei dobandesc patternuri ale afilierii sociale si un scop vocational. Intr-o anumité masura intrebarile si indo- iala fata de propria persoan nu sunt doar inevitabile, ci si necesare pentru progresul dezvoltarii. Este posibil ca adolescentii care adopta idealuri formulate de parinti si-si fi insugit un rol, ins este posibil ca mai tar- 31 Fundamentarea teoretici a MACI ziu sa aiba dificultati serioase in acceptarea acestui sine impus din exterior. Un pro- ces necesar a fost doar amanat. Formarea identitatii nu necesita respingerea valori- lor parentale, ci mai degraba examinarea si integrarea acelor valori cu valorile lumii in care intra adolescentul. 2.2.2. Scala B: Auto-depreciere (,Self-Devaluation’) Individul in dezvoltare este supus unei scrutari critice a propriei persoane la un moment nedefinit inaintea adolescentei. Copiii tind s& se priveasca in termenii a ceea ce ar putea deveni, cu un ideal ce aproximeaza pirintii. Totusi, adolescenta timpurie transpune la o perioad’ dure- roasi de comparatie a propriei persoane cu anumite idealuri care par a fi mult mai indepartate decat considera adolescentul inainte. Punctul central al scalei Auto- depreciere este decalajul dintre aceste doua contradictii si incercarile de a le rezolva. Aceasta lupta este strans legata de eforturile adolescentului de a-si forma propria identi- tate. Ceea ce se observa este ci adolescentul igi formuleaza o tentativa a sinelui, a ceea ce este. In aceasta arie, mai mult decat in oricare alta, punctele tari ale adolescentului32 MACK: Invencatul Clinic Millon pentru Adolescengi vor crea conflicte, dar nu in ultimul rand fl vor ajuta sa creasca si sé rezolve dificultatile. Sinele ideal pe care il creém tinde si fie destul de consecvent printre indivizi; toti dorim si fim curajosi, inteligenti si atra- gitori. Totusi, indivizii diferi foarte mult fn ceea ce priveste modul in care se percep in relatie cu sinele ideal. Doi factori majori influenteazd aceasta perceptie: prezenta unor deficite reale care fac imposibilé atin- gerea acestui ideal si intensitatea cu care persoana se evalueaza critic. Adolescentii si-au formulat idealuri ce vizeaza bogitia gi puterea, dar vor simti ca nu pot atinge aceste obiective daca dispun de abilitati limitate sau le sunt refuzate oportunitatile deoarece sunt membrii unei comunitati minoritare (Dreger gi Miller, 1968). Pe de o parte, astfel de idealuri inalte pot parea foarte indepar- tate pentru adolescentii mai avantajati sau intuitivi care pot analiza gi recunoaste dife- rentele dintre ei si asteptarile/standardele fixate pentru ei. Introspectia pe care 0 fac acesti adolescenti le va fi utila in timp gi va intensifica probabil congruenta dintre sine gi realitate (Katz si Zigler, 1967). Este semnificativ faptul ca adolescentii cu stima de sine scizutd sunt mai putin popu- lari in grupul de covarstnici si totusi au cea mai mare nevoie de aprobare social’. Cautand sa obfina recunoastere si accep- tare, ei fac promisiuni amicale celorlalti membri ai grupului, comportindu-se dese- ori intr-o maniera pe care in alte situatii nu ar lua-o in considerare, daca nu ar prezenta nevoia disperata de acceptare de catre cei- lalti (Dittes, 1959; Walster, 1965; Zimbardo si Formica, 1963). In ciuda acestor capcane, procesul de dez- voltare continua. Procesul continua pana in adolescenta tarzie, in general cu o nevoie mare de confort si de auto-acceptare. Insatisfactia sinelui devine un indice per- sonal al nefericirii si nu numai un indice comun pentru toti adolescentii, Odata cu maturizarea, adolescentii invata sa nu fi bla~ meze pe ceilalti pentru dificultatile lor. 2.2.3. Scala C: Dezaprobare corporala (,Body Disapproval") Copiii accept cresterea si modificarile ca pe orice alt aspect al existentei cotidiene. Cand apare schimbarea, ei simt treptat $i sunt integrati cu o constientizare limitata. In contrast, schimbarile ce apar in adoles- cenfa timpurie si mijlocie sunt de o natura diferita. Cresterea este rapida, afecteazd sexualitatea si creeazi modificari psihice semnificative in aspect, stare si atractivitate.Dorintele si visele cu privire la aspectul fiic stau intr-o usurare abilé fata de un sine fizic care iese la suprafata. Felul in care adolescentii se percep depinde, in parte, de fatetele constitutiei corporale obiective, dar acest fizic este judecat in contextul unor nenumarate experiente si norme sociale (Ausubel, 1954). Acest proces de judecare este unul foarte complex, un produs al ati- tudinilor parentale, temerilor personale, reactiilor covarstnicilor gi al unei constiinte de sine critice. Varsta la care apar schimbirile puberale este foarte importanté, mai ales la baieti (Frazier si Lisonbee, 1950). Dezvoltarea timpurie, evident in parul facial si masa musculara crescuta, este vazuti ca find pozitiva, deseori conducand la satisfac- tie personala, interes crescut pentru sport si incredere generala, Intarzierile acestor schimbari conduc deseori la adolescen- tii baiefi la o asertivitate si o predispozitie scizuta in asumarea rolurilor de condu- cere, patternuri ce pot persista chiar si dupa maturitate (Washburn, 1962). Pe cand, forma corporala ideala la baieti este in acord cu trasaturile tipice ale maturitatii, adolescentele sunt deseori prinse intr-o legatura dureroasa pe masura ce se dezvolta fizic. Multe dintre aceste schimbari astep- tate indelung (de ex. cresterea sdnilor) 33, Fundamentarea teoretici a MACI sunt legate de alte caracteristici mai putin atractive, cum ar fi coapse si solduri pline si late. Binefacerile cresterii sunt mixte, iar adolescentele sunt extrem de critice cu pri- vire la imperfectiunile propriului corp in comparatie cu idealul feminin cultural care presupune s& fii subtire, cu golduri inguste si picioare lungi. Un sentiment dureros al atractivitatii scdzute poate complica alte aspecte ale adaptirii adolescentine, in spe- cial relatiile cu baietii de aceeasi varstd. ‘Acest proces de auto-examinare, judecare si integrare a aparentei fizice si a imagini corporale este puternic afectat de reactiile celorlalti. Un prim factor este atitudinea pe care membrii familiei o au in minimizarea sau ameliorarea problemelor. Atitudinea familiala negativa poate crea sau intensifica insatisfactia faciala sau corporala, chiar si printre adolescentii care experimenteaza modificari de dezvoltare tipice (Schonfeld, 1966). Majoritatea schimbirilor fizice se produc pana in adolescenta tarzie. Bund sau rea, individul si-a asumat 0 configuratie faciala sau corporala relativ finala. Din pacate pen- tru multi adolescenti, insatisfactia fata de modul in care arat ramane neschimbata.34 MACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi 2.2.4. Scala D: Disconfort sexual (,Sexual Discomfort’) Din primul moment in care un copil este imbracat in roz sau albastru, incepe pre- gitirile pentru rolul de adult - un adult cu genul definit. In ciuda progreselor catre tratamentul egal si cdtre oportunitati egale pentru fete si baieti, procesul de intiparire a tinerilor cu rolurile feminine si mascu- line traditionale continua. Pe masura ce copilul se maturizeazi, constientizarea atitudinilor parentale cu privire la sexua- litate si exprimarea acesteia creste. Copiii invata deseori si nu isi atinga organele genitale, iar dacd sunt prinsi resimt rusine sau jena. Explorarea timpurie trece deseori de la curiozitate inocenta la examinare pe furig si plind de vinovatie. Chiar si atunci cand parintii sunt toleranti, alti adulti afi- seaza atitudinea conform cAreia sexul este problematic. Adolescenfa timpurie aduce cu sine anti- ciparea noilor oportunitafi si provocari. Adolescentul se confrunt’ cu sarcina de reconciliere intre convingerile invitate anterior si noile si puternicele imbolduri sexuale, Acest proces face necesari dez- voltarea unei imagini a unei persoane cu impulsuri sexuale care este capabila si le exprime si si ating’ plicerea. Abilitatea de a integra aceste impulsuri sexuale in contextul imaginii de sine va corela semni- ficativ cu ceea ce vor simti adolescentii fata de sexualitate si felul in care vor crea lega- turi sexuale. Tranzitia eficienta spre constientizarea gi confortul sexual nu este numai produ- sul maturizarii sau acceptarii parentale. Mai degraba apare ca si produs al unor interactiuni complexe intre maturizarea biologic’ normal, acceptarea _schimbérii si construirea unui sens al sinelui care per- mite integrarea acestui now aspect. Un alt aspect este dorinta adolescentului de a trece dincolo de rolul dependent si oarecum securizant al copiliriei catre unul care duce Ja asumptia de responsabilitate adulta. Adolescentul jongleaza cu toate aspectele - imboldurile biologice, nesiguranta sociala si dorinta de auto-constientizare - pentru a crea rolul de adult ideal. Dupa un start temiator, majoritatea adolescentilor ating o expresie sexual semnificativa, ce combina atat intimitatea, cat si prietenia, Usurinta si calitatea tranzitiei este masurata de scala Disconfort sexual, care reflecta atitudinile parentale problematice, convingerile cul- turale si impactul covarstnicilor, acestea toate contribuind la sexualitate si accepta- rea acesteia. Atitudinile imature si un sensproblematic de rusine gi vind sunt abordate pentru a-] ajuta pe clinician in a-i sprijini pe adolescentii cu aceste probleme. 2.2.5. Scala E: Insecuritate in raport cu covarstnicii (,Peer Insecurity’) Ca si in copilirie, grupul de persoane de aceeasi varsti permite adolescentilor si practice relationarea la un stadiu de dezvol- tare comun tuturor. Bineinteles, standardele covarstnicilor exista si apare presiunea de a se conforma lor, ins adolescentii par sa se foloseasca de grupul de covarstnici pentru a echilibra nevoia lor de dependent cu aspi- privesc grupul de covarstnici ca pe o sursi de sprijin in timp ce incearca s4 se distan- teze de valorile si dominarea parental. Cu toate ca afilierea la grupul de covarstnici nu cuprinde toate aspectele vietii adolescen- tului, ea este responsabila si influenteazd © parte semnificativa a comportamentului social. Majoritatea adolescentilor cauti un numar mare de prieteni si sunt mai degraba neselectivi in alegerea grupului de covarst- nici, Totusi, pe masuri ce increderea in sine si constiinta de sine cresc, adolescen- fii incep s& facd alegeri in cadrul grupului de covarstinci pentru a construi relatii de prietenie mai apropiate si pentru a sustine valorile pe care au inceput sd le adopte. 35 Fundamentarea teoretica a MACI ‘Multi adolescenti trec printr-o perioada timpurie de implicare intensa in grupul de covarstnici, urmati de o distantare gradu- ala pe mAsur ce sunt acceptati de ceilalti gi se simt liberi si treacd la relatii de prie- tenie tot mai intime in adolescenta tarzie. Totusi, adolescentii cu o stim de sine scizuta sunt pringi in legaturi particulare disperate. Anticipind respingerea, ei riman in continuare observatori timizi si pasivi pe marginea vietii. Covarstnicii, evaluandu-i ca viitori membri ai grupului, le stabilesc comportamentul si personalitatea $i le ofera deseori acces limitat. fn consecinta, ei nu reusesc sd primeasca atentia si recunoas- terea care ii incurajeazA pe covarstnicii cu un succes mai mare si dobandeasca incre- dere in sine gi autonomie, Ei raman blocafi {n acest stadiu timpuriu de afiliere la grup, dorindu-si in mod patetic aprobarea gru- pului si astfel acceptand chiar si un status inferior, pe care ei il considera necesar pen- tru mentinerea unei forme de apartenenta la grup. Cei cu calititi mai multe - adolescenti plini de viata, veseli, spirituali, de natura bund - vor primi aprobarea grupului, care constituie 0 intirire pentru dezvoltare. Adolescentii cu deficiente - timizi, nervosi, stingheri - sunt blocati de stima de sine sci- mata, cautand tot timpul ceva de care sa se36 MACK: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi agate. Acesti indivizi ghinionisti sunt tinte usoare pentru cei care le ofera recunoastere in schimbul supunerii absolute, iar aceasta supunere poate conduce la angajamente mult diferite de valorile interne si potenti- alul real. Scala de Insecuritate in raport cu covarstnicii masoara gradul de succes al adolescentilor in gésirea unei pozitii con- fortabile si recompensatorii in grupul de prieteni. 2.2.6. Scala F: Lipsa interesului social (,Social Insensitivity’) Familia le insufla de foarte timpuriu copiilor convingeri cu privire la comportamentele adecvate, Acest lucru este realizat prin combinarea sfaturilor, laudei si modelarii implicit. In absenta acestor eforturi tim- purii $i uneori in ciuda acestora, unii copii vor esuia in acceptarea acestor convingeri ca fiind proprii. Masura in care acesti copii vor devia de la aceste principii le va afecta per- spectiva si comportamentul interpersonal. Ce emotii nutreste 0 persoani care se abate in acest fel? Cum este exprimata insensibi- litatea sociala si ce fel de comportament se asteapti de la astfel de persoane? Mai mult, ce fel de impact va avea o astfel de persoani asupra celorlalfi si ce fel de reactii ulterioare va evoca? Scala Lipsa interesului social face referire la aceste probleme. Cea mai importanta trsatura compor- tamentala a acestui tip este o indiferenta generala fata de emotiile si reactiile celor- lalti. Este ceva diferit de ostilitatea deschisas arata mai degraba o indiferenta ocazionala fafa de durerea sau disconfortul pe care fll resimt ceilalti. Deseori nepisitori si insen- sibili la nevoia de relatii sociale reciproce, acest tip de persoane pot alege izolarea, apatia sau insensibilitatea. Un astfel de individ poate evita constrangerile obignu- ite si adopt activ perspective ce sunt in contradictie cu drepturile celorlalti. Cel mai frecvent apare fie o viata interper- sonali scizuta, fie dorinta de a-i calca in picioare pe cei cu care se intalnesc in dru- mul lor. Pentru astfel de persoane este mult mai usor si nu le pese decat si-si modifice comportamentul. Cu toate cA intensitatea acestor emotii variazi de-a lungul unui continuum, dis- tributia nu este una normala. Mai degraba, marea majoritate a adolescentilor, la fel ca si paringii lor, vor respecta, dacd nu chiar adera la convingeri ce cuprind respectul pentru drepturile celorlalti. Totusi, decat s adopte aceasta pozitie, unii indivizi adopt © atitudine mai dura, una cu legaturi seri- oase pentru familie, scoala si societate. Viziunea lor dura, izolati si negativa cre- eazi o situatie in care adolescentii ramanvirtual insensibili la indemnurile de a maxi- miza conformismul social. De cate ori nu li s-a intamplat psihologilor si intervieveze adolescenti care au trecut peste anumite reguli, pentru a constata apoi indiferenta Jor totala fata de durerea celorlalti in timp ce ei isi roteau incet scaunul in care stateau, asteptand sa se termine prelegerea, conside- rand tot incidentul ca fiind ceva irelevant? Frustrarea resimfita de clinicieni provine din incapacitatea de a-i misca pe acesti adolescenti, de a trezi acele emotii care sunt necesare pentru a stimula schimbarea. Problema aici nu este una de dezvoltare in sensul cA toti adolescentii trebuie si treacd de aceasta faz pentru a atinge maturitatea. Mai degraba, problema capata semnificatie datoriti nevoii sociale de a influenta aceste persoane pentru a crea o constientizare a caracterului distructiv al comportamentului lor pentru ceilalti si a consecintelor pe care Je creeaza pentru ei. 2.2.7. Scala G: Neintelegeri in familie (,Family Discord”) Imaginea care ne apare in minte oricind mentioném cuvantul adolescent este aceea a unui adolescent furios care tranteste usa de la intrare dupa inc& o neintelegere cu parin- fii. Obiceiul societitii de a pune semnul de 37 Fundamentarea teoretici a MACI egalitate intre dezaprobare gi neascultare si perioada adolescentei este larg raspandita, ins adevarata natura a acestui compor- tament si semnificatia acestuia sunt mai putin clare, Este adolescentul cu adevarat un rebel, iar daca da, care este natura rebe- liunii sale? Mai mult, care este rolul familiei in precipitarea, exacerbarea sau ameliorarea conflictului? fn final, cum sunt rezolvate aceste probleme in interiorul familiei si in exterior? Tinta scalei Neintelegeri in fami- lie este relatia adolescentului cu familia, alaturi de perceptia asupra modului in care ar trebui sa fie aceasta relatie, Aceasta scala masoara emotiile si perceptiile adolescentu- lui, gi nu ceea ce exist obiectiv. In multe feluri, casa si familia servesc ca gi arena externa in care se pot desfasura luptele interne dintre independenta si dependent ‘Ambele inclinafii - autonomia si privilegiul maturitatii pe de o parte, siguranta si grija pe de alta parte - sunt puternic pozitive. Ambele prezinté dezavantaje - responsa- bilitate pentru prima si inadecvare pentru ultima. Aceasta sarcina de dezvoltare este gi mai mult complicata deoarece maturitatea cere atat independent{, cat si capacitatea de a te baza pe cineva gi a relationa cu ceilalti, inclusiv parintii, Comportamentul opozi- tionist al adolescentilor este un fenomen curios cand este examinat, chiar daca cineva38 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi ignora continutul siu specific, Adolescentii mai tineri cauta s& isi creeze imaginea de persoane capabile de a lua propriile decizii. Fi fgi percep parintii ca pe niste adversari in aceasta batalie. Nu este o batalie asupra continutului unei convingeri sau a alteia, ci mai degraba dreptul de a stabili propriile expectante. Cresterea adolescentului nu apare intr-un gol. Parintii difera in cea ce priveste abi- litatea de a face fata acestor schimbari. Mai mult, adolescenta apare in timpul unei perioade dificile de dezvoltare pentru parinti. Ei pot simti o “pierdere a orizontu- lu’, o constientizare a faptului c& viata nu se va imbunatati semnificativ. Mortalitatea devine mai reali daca parintii adolescentu- lui isi asuma rolul de ingrijitori ai propriilor parinti, flind martori la deteriorarea aces- tora si chiar la moartea lor. Acest stres aditional ti face pe parinti si se simt’ cople- iti si acuzati in mod incorect de catre copii lor, care tree printr-o perioada in care au nevoie de grija si de reasigurari. In conse- cinta, ei par neinduplecati si putin empatici fata de cerintele copiilor lor sau pot fi iritati de comportamentul dificil al adolescentilor. Rezolvarea _acestor conflicte adolescen- tine va depinde de intensitatea conflictelor interioare si a reactiilor parentale fata de eforturile de dobandire a autonomiei. Acest proces apare la toti adolescentiis deseori nu reflecta atat de multe diferente intre convin- geri si valori (Offer, 1969), ci mai degraba nevoia de separare si atingere a indepen- dentei de ceea ce este experimentat ca incompatibil cu maturizarea ulterioara. 2.2.8. Scala H: Abuz in copilarie (,Childhood Abuse’) Victimizarea nu este in mod cert doar 0 problema exclusiva copilariei, ins copii sunt o clas special de persoane depen- dente si vulnerabile. Iesirea la suprafata a structurilor sociale familiale a permis sub- ordonarea copiilor celor mai mari, ceea ce a crescut riscul de a fi neglijafi sau abuzati gi a modificat statutul lor legal ca proprietate a parintilor. Codificarea legislatiei familiei a protejat copilul fafa de vicisitudinile si peri- colele culturii, ins i-a ldsat vulnerabili in . Supusi controlului abso- interiorul famili lut in caminele lor, ei erau vulnerabili faté de un potential abuz nelimitat fizic, mental si sexual. La sfargitul secolului XIX, atat Pierre Janet, cit si Sigmund Freud au recunoscut c& origi- nile isteriei adulte, in special la femei, pot fi regisite in efectele tarzii ale abuzului sexual39 Fundamentarea teoretici a MACI din copilarie. Janet si-a focalizat atentia asupra unei varietifi de evenimente trau- matizante, utilizand conceptul de disociere pentru a explica modul in care amintirile acestor evenimente sunt separate de evolu- tia normala a ideilor asociate. Freud a fost interesat in mod special de legitura dintre trauma sexual si patologia ulterioara. Cu toate ci mai tarziu Freud a negat ideile sale anterioare cu privire la realitatea seductiei copiilor, substituind fanteziile copilariei ca prim agent etiologic in ceea ce el a denumit complexul Iui Oedip, el a continuat sa sub- linieze rolul traumei psihice in teoriile sale ulterioare. Este bine cunoscut faptul ci trauma gi abuzul din copilirie sunt elemente majore in dezvoltarea psihopatologiei_ulterioare. Studiile retrospective asupra_pacientilor psihiatrici sugereazd faptul ci probabil o treime pana la jumatate din acestia prezen- tau un istoric de abuz psihic sau sexual sau ambele. Femeile, mai mult decat barbatii, sunt victime ale abuzului sexual. Barbatii abuzati reactioneaz devenind agresivi, afi- sand trasaturi de personalitate antisociala sau sadica, pe cind femeile sunt inclinate spre comportamente auto-distructive (auto- mutilare, suicid), manifestand trasaturi de personalitate borderline si auto-distructiva. Abuzul din timpul copilariei pare sa creasca riscul ca victimele si tsi abuzeze proprii copii. Conform studiilor recente, aproxi- mativ o treime din cei care au fost abuzati sexual sau fizic sau au fost grav neglijati isi vor trata la fel copiii. Acest transfer al abu- aului intre generafii pare si se exagereze in randul parintilor izolati social gi esueaza in a dobandi forme cit mai sinatoase de cres- tere a copiilor. Abuzul emotional este un termen generic ce contine cateva variante de tratamente parentale abuzive (de exemplu, respingere, terorizare, ignorare, izolare, corupere). Abuzul sexual, o forma specifica si foarte problematica a abuzului emotional si fizic, pare a avea o prevalenta in istoricul a 20% intre studente si 7-8% dintre studenti. Contactul sexual intre frati este cea mai comuna forma a incestului, cu toate ca acti- vitatea incestuoasa intre fete si tatii sau tafii vitregi este mai probabil sa fie denuntata. Supravietuitorii incestului sau a altor forme de abuz sexual etaleazi o psihopatologie variat in adolescenta sau la varsta adulta, incluzdnd probleme sexuale, izolare sociala, confuzia de rol, abuz de substante, stima de sine scdzuta, depresie si tentative de suicid, simptome disociative si trasaturi de perso- nalitate borderline sau antisocial. Scala Abuz in copilarie a fost elaborata pen- tru a descoperi abuzul din istoria de viata40 MACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi a adolescentului. Trebuie mentionat faptul c& aceasta scali masoari doar perceptia adolescentului si amintirea evenimentului; nu afirma in mod necesar existenta real a unei astfel de experiente. 2.3. Sindroame clinice (, Clinical Syndromes”) Cele sapte scale ce constituie grupul Sindroamelor clinice evalueazd tulburarile ce se manifesta in forme specifice, adica simptomatologia se va grupa in sindroame evidente si bine definite, cum ar fi anxietatea sau depresia. Aceste sindroame constituie scopul inifial al tratamentului, iegind in evidenta ca patternuri de comportament, gindire sau/si emotii relativ dramatice si notabile, ce atrag atentia asupra necesitatii unui ajutor profesionist. Sindroamele clinice sunt cel mai bine descrise ca fiind extensii sau distorsiuni ale personalitatii de baza a adolescentului Aceste sindroame tind s& fie stiri relativ distincte si trecdtoare, ce cresc sau descresc de-a lungul timpului in functie de impactul situatiilor stresante. In mod caracteristic, ele caricaturizeazd sau accentueaza stilul de personalitate de baz’ a adolescentului. Indiferent cat de distincte par a fi aceste sindroame, ele pot deveni semnificative si ar trebui evaluate facindu-se referire la per- sonalitatea adolescentului. In plus, este clar c& anumite sindroame apar in legatura cu anumite stiluri particulare de personalitate. De exemplu, Trairi depresive (Scala FF) apare mai frecvent printre adolescentii cu pattern Inhibat, Trist si Auto-devalorizare. Predilectia catre abuzul de substante (Scala BB) este regisité printre adolescentii din tipul Insubordonat si Puternic. Totusi, acest lucru nu exclude posibilitatea unor combi- natii mai putin comune. Datorita interrelatiilor dintre Sindroamele dlinice si Patternurile de personalitate MACI, model in care aceste relafii si poati fi spe- cificate. Cu toate cd Sindroamele clinice si Patternurile de personalitate sunt evaluate independent, fiecare sindrom clinic trebuie coordonat cu un Pattern de personalitate este crucialé construirea unui specific, cu care este relationat. Majoritatea Sindroamelor clinice descrise in aceasta sectiune sunt de tip reactiv, adic& sunt de o durat& mai scurta decat tulburarile de personalitate. Ele reprezinta stari in care un proces patologic este in mod evident mani- festat. Multe dintre aceste simptome sunt precipitate de evenimente externe. Dupa cum am mentionat, majoritatea apar intr-o forma frapanta i dramatica, deseori accen-41 Fundamentarea teoreticd a MACI tuand sau intensificand trasaturile cele mai comune ale stilului de personalitate pre- morbid sau de baza. Nu este neobignuit ca in timpul perioadelor de patologie activa anumite simptome sf isi faci aparitia in orice moment gi si se evidentieze tot mai mult in timp. 2.3.1, Scala AA: Disfunctii alimentare (,Eating Dysfunctions’) Ca si cu celelalte Sindroame clinice, impul- sul care sti la baza comportamentului anorexic sau bulimic variazd considerabil, la fel ca si masura pericolului pe care il presupune, severitatea psihopatologiei aso- ciate si masura in care este reactiv la factor stresanti din mediu. In functie de interacti- unea acestor factori in viata adolescentului, tulburarile alimentare se pot materializa din senin, dispar pentru o perioada si apoi reapar cu sau fara un factor cauzator clar. Recent au inceput si se adune date extinse si longitudinale cu privire la prevalenta acestor disfunctii si cursul lor crescator sau descrescator. Anorexia nervoasi a fost descoperita la sfarsitul secolului al XIX-lea ca o disfunc- tie psihologic’. majora care presupune ‘infometarea la fetele tinere. Recunoasterea bulimiei ca si tulburare s-a realizat recent. traducere specifica a termenului ar fi “apetit lacom”. A ajuns sa aiba semnificatia de méncat compulsiy, urmat de un com- portament purgativ, in special voma. Ca si anorexia, bulimia este asociata cu o preo- cupare excesiva fata de corp gi grija fata de greutate, ambele tulburari putand aparea simultan. Scala Disfunctii alimentare evalu- az’ probabilitatea ca adolescentul s sufere de o tulburare alimentara. 2.3.2. Scala BB: Predilectie spre abuz de substante (,Substance Abuse Proneness’) Cu toate ca predilectia adolescentilor pen- tru diverse bauturi alcoolice si droguri ilegale (inclusiv tutunul) poate si apara si sa dispara foarte rapid, mentinerea tendin- telor pe termen lung nu pare a fi sustinuta de teoria conform careia consumurile mari de alcool si droguri in randul adolescenti- lor ar duce la acest lucru, in ciuda parerii contrare a multor adulfi. Cea ce s-a putut observa este continuarea consumului de droguri printre anumiti tineri cu probleme, mai degraba decat un trend cultural masiv. Problema ce trebuie discutata este cine uti- lizeazi droguri si alcool in exces, de ce fac acest lucru, din ce grupe de vrsta fac parte42 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescensi si care este cursul pe care il urmeaza, ce tip de substanfe utilizeazi, pentru cat timp si in ce scop. Cu certitudine, abuzul de substante este o problema majora pentru societate si pen- tru serviciile de sanatate mintalé. Aceasté problematica este de o importanti majora in randul populatiei sarace si dezavantajate care cauti substanfele pentru a ameliora lipsa de speranta si respingerea social. In domeniul serviciilor de sinatate mintala evaluarea psihologici joaci un rol cen- tral. Asta in special in cazul in care astfel de instrumente pot nu doar sa identifice prezenta abuzului sau inclinatia, dar pot si evidentieze contextul de personalitate fn care apare abuzul de substante. Prin intermediul scalei Predilectie spre abuz de substante, MACI doreste si ofere o intele- gete a cauzei apariiei abuzului de substante sia utilititii scopului acestui comportament pentru un adolescent cu un anumit pattern de personalitate. 2.3.3. Scala CC: Predispozitie spre delincventa (, Delinquent Predisposition’) Conflictele numeroase si luptele interne Ie pot cauza adolescentilor probleme; un numir suficient de mare de probleme ti poate transforma pe adolescenti in ,,ado- lescenti cu probleme”, Adolescentii care au probleme isi exprima distresul prin manifestarea unui comportament proble- matic in familie, cu prietenii sau profesorii. ‘Adolescentii care constituie 0 problema cAstiga atentie prin distresul pe care il cauzeaza altora si prin nerespectarea con- strangerilor de baza ale societatii. Care este natura acestei inabilitati sau a refuzului de a se conforma regulilor societatii? Cum se dezvolti acest comportament de descon- siderare gi care este calea cea mai buna de urmat in remedierea problemei? Manifestarea comportamentului delincvent nu reprezinti o trasatura singular, ci mai degraba este o constelatie de emotii, con- vingeri (sau lipsa lor) si comportamente ce culmineaz cu acte impotriva celorlalti. Nu exist un delincvent individual modal. In schimb, apar cel putin dowd grupuri distincte de adolescenti, divizate larg de-a lungul liniei socio-economice. Cu toate cd membrii celor dowd grupuri poseda seturi diferite de emotii si trasituri de personali- tate, putinele comportamente impartasite conduc la etichetarea lor. Un grup este constituit din indivizi cu o stima de sine academica foarte scdzuta, ce se bazeaza pe dificultatile reale in ceea ce priveste efor- turile la scoala; printre aceste persoaneapare abandonul performantei. In celalalt grup, viata de familie este deseori descrisa ca fiind haotica si stil, cu parinti care se comporta intr-o maniera antisociala. O caracteristicd centrala a acestor adolescenti este impulsivitatea fara preocuparea pentru eventualele consecinte. Chiar si atunci cand inteleg consecintele, acesti adolescenti aleg si le ignore, ardtind indiferenta fat de ris- cul pedepsei si raman pasivi dac& aceasta apare. Situatia este si mai mult complicata de faptul c& prin cultura covarstnicilor pot fi sustinute comportamentele ilegale. Societatea pedepseste acel comportament pentru care adolescentii sunt recompensati {in cadrul grupului lor social intim. 2.3.4. Scala DD: Tendinte impulsive (,mpulsive Propensity”) Maturitatea este deseori invocata ca fiind un standard spre care tofi ar trebui sa aspire. Chiar daci am presupune ca toaté lumea, adolescenti si adulti deopotriva, prezinta © interpretare comuna asupra maturitatii, calea dinte copilarie si comportamentul autonom gi responsabil din perioada adult ar fi plind de dificultati. Pe masura ce ado- lescentii incep sa evolueze catre autonomie, ei resimt atdt nevoia, cat si dreptul de a vorbi deschis si de a se comporta intr-o 43 Fundamentarea teoretici a MACI maniera care este in acord cu noul lor sis- tem de convingeri. Cu toate ci acest tip de comportament nu este neobignuit in ado- lescenta, este deseori privit ca o schimbare nedorita, tolerata in sila de parinti si pro- fesori. Ce pot sa exprime adolescentii in siguranta si ce este doar indulgenta proprie sau retorici ostila? Excesele comise, prin intermediul carora adolescentii in crestere isi demonstreazd asertivitatea, reprezinta elementul central pentru scala de Tendinte impulsive. Chiar si atunci cand sunt supusi unor emo- tii puternice, adolescentii in crestere trebuie sa ia decizii repetate pentru a-si controla impulsurile. Totusi, atat capacitatea de a mentine acest control, cat si dorinfa lor de a face acest lucru este redusi de-a lungul acestei perioade pe masura ce ei cred tot mai mult ci au dreptul, chiar obligatia, de a-si exprima punctele de vedere. Adaugarea combustibilului pe foc este impactul schimbirilor biologice care deseori crese dispozitia proasté. si afirmarea propriei persoane. Societatea s-a ocupat de acest aspect intr-o anumit’ masura prin stabili- rea unui moratoriu “psihosocial” (Erikson, 1968), o perioada in care regulile obignu- ite de evaluare a comportamentului sunt mai lejere. Exista expectanta ci adolescen- tii vor avea niste emotii bulversante si ca44 ‘MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi acestea vor fi manifestate prin intermediul comportamentului, care in mod obignuit este considerat inadecvat. Problema care ramane este ce anume este acceptabil (care este masura devierii de la norme care este permisa si cum ar trebui aceasta gestionat’). Comportamentul impulsiv este plasat pe un continuum, iar societatea si familiile indi- viduale stabilesc markeri clari de-a lungul acestui continuum cu privire la ce este si ce nu este acceptabil. In primul rand, exist comportamente care in mod obignuit cés- tiga aprobare si chiar mai mult. Apoi exista comportamentele care, chiar daca nu sunt condamnate, sunt privite ca parte a unui grup in crestere, proiectat pentru a testa limitele si a dezvolta un sens al sinelui; acestea sunt permise gi se afl in interiorul unui sir de moratoriu psihosocial. Urmeazi apoi comportamentele care depagesc limita tolerantei in familie si la scoala. Aceste acte fi exaspereazd rapid pe adulti si conduc la conflicte crescute si la un lant de com- portamente impulsive. La baieti, acest tip de comportamente implici de obicei agre- sivitate crescuta, pe cand fetele prezinta comportamente sexuale impulsive. Forma extrema de comportament nu inseamna doar refularea in familie sau la scoala, ci si in afara regulilor generale ale societitii; acest tip de comportament a fost descris in sectiunea Predispozitie spre delincventa. 2.3.5. Scala EE: Trairi anxioase (,Anxious Feelings”) ‘Anxietatea este o emotie universal. Totusi, este considerata 0 tulburare psihica seri- oasa daca apare frecvent, persista perioade ‘mai lungi de timp, nu poate fi explicata de factori stresanti reali si il impiedici pe individ sa relationeze social sau si functi- oneze adecyat. Adolescentii anxiosi declara deseori prezenta emotiilor aprehensive sau specific fobice. Ei sunt in mod caracteris- tic tensionati, indecigi si agitati si prezinta tendinta si acuze variate forme de discon- fort fizic, cum ar fi tensiune, transpiratie excesiva, dureri musculare si amefeli. O revizuire a raspunsurilor Ja itemii specifici din scala Trairi anxioase ajuta la a determina daca adolescentul prezinta o fobie primara si, mai specific, dac& fobia este simpla sau sociala, In orice caz, majoritatea adolescen- tilor anxiosi manifesta o stare generalizata de tensiune, exprimata prin incapacitatea de a se relaxa, migcari nervoase si promp- titudinea de a reactiona si de a fi usor de speriat. Disconfortul somatic - de exemplu, mAini lipicioase sau stomac deranjat - este caracteristic. De remarcat sunt ingrijorarile si aprehensiunea iminentei problemelor, hipervigilenta cu privire la mediu, nervozi- tate si o sensibilitate generalizata.Nu este neobignuit ca anxietatea s4 fie exprimata prin canale somatice, perioade persistente de oboseala gi slabiciune gi o preocupare pentru starea de sinatate si o varietate de dureri severe, dar nespecifice in diferite parti ale corpului. Unii adolescenti anxiosi prezint multe acuze somatice, pre- zentate intr-o modalitate dramatica, vagi sau exagerata. Alfii au 0 istorie ce poate fi considerata mai mult ipohondrica; ei inter- preteaza orice senzatie sau disconfort fizic minor ca pe o boalii sever. Daca boala este cu adevarat prezenta, tinde sa fie suprain- terpretatd, in ciuda asigurarilor repetate, In mod caracteristic, acuzele somatice sunt realizate pentru a atrage atentia. 2.3.6. Scala FF: Trdiri depresive (Depressive Affect’) Majoritatea adolescentilor depresivi sunt implicati in viata de 2i cu zi, dar sunt pre- ocupati de sentimente de descurajare sau vind, lipsa initiativei, apatie, stima de sine scazuta, zAdarnicie si auto-depreciere. In aceste perioade de tristete pot sa apara epi- soade frecvente de plans, ideatie suicidara, © viziune pesimista, izolare social, apetit scdzut sau poftd de mancare crescutd, obo- seal cronicd, concentrare slab, pierderea interesului pentru activitéti placute si o 45 Fundamentarea teoreticd a MACI ficient’ scizuti in realizarea unor sarcini obignuite, de rutina. Doar daca scorurile Ja scala Trairi depresive sunt crescute este posibila prezenta caracteristicilor unui epi- sod depresiv major. Examinarea atenti a raspunsurilor la itemi specifici il ajuté pe clinician si discearn& caracteristicile par- ticulare ale dispozitiei distimice a unui individ (de exemplu, stima de sine scazuta, lipsa de speranfa). Adolescentii depresivi din unitati clinice pot si nu functioneze adecvat in mediu normal, sunt extrem de tristi si igi exprima temerea cu privire la viitor, prezinta ideatie suicidara, sunt resemnafi gi lipsiti de spe- rani. Unii dintre ei manifesta un retard motor marcat, pe cand alti prezinta o agi- tatie evident’, plimbandu-se neincetat si deplingindu-si conditia mizera a vietii lor. Tulburarile somatice sunt deseori prezente in aceste perioade - mai specific, apetit scazut, oboseala, scidere sau crestere in greutate, insomnie la culcare sau probleme de trezire, Problemele de concentrare sunt comune, la fel ca gi sentimentele de inu- tilitate sau vind, Temerile si ruminatiile frecvente sunt des intAlnite. In functie de stilul de personalitate al adolescentului, poate exista un pattern timid, introvetit si retras caracterizat prin lentoare sau un pat- tern iritabil, acuzator gi tanguit.46 MACE: Inventarul Clinic Millon pencru Adolescenti 2.3.7. Scala GG: Tendinte suicidare (Suicidal Tendency”) Comportamentele relationate cu suicidul pot fi concepute pe un continuum. Acest continuum se extinde de la ginduri cu privire la ranire intenfionata sau moarte (ideatie suicidara) pana la rénire intentio- naté (comportament auto-distructiv) sau comportament suicidar nereusit (tentative de suicid) si chiar la tentative reusite (sinu- cidere). Un scor ridicat pe scala de Tendinte suicidare trebuie luat in serios. Cu toate ca adolescentii care se confrunta cu probleme psihosociale se gindesc dese- ori la sinucidere ca la 0 modalitate de a scdpa, putini dintre ei chiar actioneazi in acest sens. Cu toate acestea, datele epide- miologice indica faptul ci tentativele de suicid duse la bun sfarsit cresc puternic in perioada adolescentei. Rinirea proprie este ‘© cauzi a morfii mai frecventé printre ado- lescentii de 15-19 ani, decit la alte grupe de varsta. Multi factori, deseori cumulati, servesc ca si impuls pentru sinucidere. Cu toate ci tentativele suicidare impulsive nu sunt atat de frecvente, ele apar la adolescentii care au avut dificultati familiale persistente sau au experimentat o destrimare a unei relatii semnificative. Sentimentele de izolare emo- tional, lipsa unei refele de sprijin social sio instrainare fata de covarstnici par a fi primii factori din viata adolescentilor care privesc sinuciderea ca pe singura lor cale. 2.4, Domeniile structural- functionale ale Patternurilor de personalitate MACI Teoria care se afla la baza Patternurilor de personalitate din MACI specific’ opt domenii prin care este exprimata fiecare personalitate. Patru dintre aceste domenii — comportament expresiv, comportament interpersonal, stil/confinut cognitiv si mecanisme reglatorii - sunt denumite functionale deoarece ele reprezinté. moda- litati de actiune reglatorie. Celelalte patru domenii reprezinta substratele psihice si inclinafia spre acfiune a unei naturi cvasi- permanente si de aceea se face referire la ele ca find structurale. Domeniile structurale sunt: imaginea de sine, reprezentarea obiec- telor, organizarea morfologica si dispozitial temperamentul. O alté modalitate de analiza a celor opt domenii este in concordanta cu nivelul de date pe care fl reprezinté: comportamen- tal, fenomenologic, intrapsihic si biofizic.Este de mentionat faptul ca aceste nivele corespund celor patru abordari istorice ale psihopatologiei si, deci, celor patru scoli principale ale gandirii moderne in termeni de interventie. Urmeaza o scurta trecere in revista celor opt domenii functionale si structurale, grupate in conformitate cu nivelul de date. Mai multe detalii pot fi gisite in Millon (1990); Millon si Davis (1996); Millon, Millon, Meagher, Grossman si Ramnath (2001) si Millon, Millon, Davis si Grossman (2006). 2.4.1. Nivelul comportamental Comportament expresiv. Fiind un dome- niu functional, acest construct are legatura cu actele observabile. Comportamentul deschis al unui adolescent poate dezvalui direct ceea ce doreste acesta si exprime celorlalti sau fl poate ajuta pe clinician si deduca, via inferente, informatiile dezvalu- ite inconstient de adolescent. Comportament interpersonal. —Acest. domeniu functional reprezinti stilul de relationare al adolescentului cu ceilalti. Este unul din cele mai relevante domenii in ceea ce priveste nevoile si obiceiurile sociale ale persoanei si unul din cele mai diversi- ficate domenii in ceea ce priveste expresia (de exemplu, poate fi surprins in moduri 47 Fundamentarea teoreticd a MACI diferite, precum felul in care actiunile fi afecteaza pe ceilalti sau pe sine, metodele de interactiune etc). 2.4.2. Nivelul fenomenologic Stil/continut cognitiv. Un alt domeniu functional se leagi de tendintele adoles- centului in sfera de focalizare $i alocare a atentiei, culegerea si filtrarea informatiei si Iuarea deciziilor cu privire la impor- tanta relativa a diferitelor ganduri. Aceasta cuprinde atat continutul gandiri, cét si pro- cesul gandirii. Imagine de sine. Acest domeniu structural este corelat cu imaginea proprie sau iden- titatea adolescentului si calitatea relativa a conceptului de sine pe care il are. Este sem- nificativ deoarece serveste ca si indicator gi ofera continuitate experientelor de schim- bare. Este important sa se ia in considerare claritatea, acuratetea si complexitatea ima- ginii de sine a individului. Reprezentarea obiectelor. Experientele tre- cute las urme interioare, iar acest domeniu structural reprezint& acest reziduu al amin- tirilor, atitudinilor gi efectelor ce pot modela experienta adolescentului cu lumea exte- rioard, in special cu alfi oameni. In ciuda radacinilor psihodinamice, acest domeniu apare la nivelul fenomenologic, mai mult48 MACK: Inventarul Clinic Millon pentra Adolescensi decat la cel intrapsihic, deoarece serveste ca si filtru perceptiv pentru lumea externa, deseori in interiorul limitelor constiintei. 2.4.3. Nivelul intrapsihic Mecanisme reglatorii. Aceste procese interne, inrudite cu denumirile clasice de mecanisme defensive, reprezinti un dome- niu functional care poate fi observat in mod obignuit doar prin intermediul inferen- tei. Aceste mecanisme reglatorii dinamice coopteazi si transforma atat realitatile interne, cat si pe cele externe, inainte ca acestea s& poati intra intr-o forma robusta si nemodificata in constiinta. Organizarea morfologici. Acest domeniu structural reprezinta arhitectura generala ce serveste ca gi cadru pentru interiorul psi- hic al individului. Cand este slabit, poate fi descris ca lipsindu-i coeziunea, manifes- tand o slab& coordonare a componentelor sale sau ca fiind echipat nepotrivit pentru a media diferitele presiuni psihice. 2.4.4. Nivelul biofizic Dispozitie/temperament. Acest domeniu structural final este specific pentru afectele caracteristice ale adolescentilor si inten- sitatea si frecventa cu care le exprima. In timp ce unele calitati din acest domeniu (de exemplu, afecte) pot fi cu usurinfi decodi- ficate, altele (de exemplu, dispozitie) pot fi mult mai subtile si pervazive, impletindu-se constant si/sau repetitiv cu relatiile si expe- rientele adolescentului. "Tabelul 2.1. oferd o trecere in revist’ a expre- siilor fiecirui Pattern de personalitate din ‘MACT in fiecare din cele opt domenii struc- tural-functionale. De exemplu, patternul Introvertit este caracterizat de un compor- tament expresiv impasibil, comportament interpersonal neimplicat, un stil cogni- tiv secituit etc. Intrarile din Tabelul 2.1 reprezentate cu litere ingrosate constituie Patternul de personalitate prin combina- rea domeniilor ce sunt masurate de scalele fafeta Grossman. Aga cum sunt descrise pe larg in capitole ulterioare, exista trei scale fateté pentru fiecare din cele 12 Patternuri de personalitate MACI, fiecare din fatete reprezentand unul din cele opt domenii structural-functionale. Informatiile despre scalele fateta Grossman din Capitolul 6 cuprind descrieri complete ale personali- t8tii prin combinarea domeniilor care sunt reprezentate in tabel cu litere ingrosate. Pentru mai multe detalii cu privire la expri- marea Patternurilor de personalitate MACI in toate domeniile, cititorul poate consulta sursele mentionate anterior."A-WSC Mes WiILWSQ Bxauy Uy e1ede axing EISEEDY 5 “sjeHoi6u 0204 no eysye juns ueUIsso1D eel ofojeos ud jeuNseW AWD 194 90 ‘aREYPUOSIOd 9p Wed eLEddY NAYEE “ION ‘auaRIOG ‘fupuoy ‘anezyojenap lr evorag ania getucouy eau) soude —sopeieg ——opusedg —auapiog auojsig §—sopadsiqju, —arsabexy —yeypornsiq —aqupainaN JoyezeLOUIRN sompodsoy aug tSDOSEWY | ony | 5 é gem eBiang §——ejsues,———uetos—unfnweny—ondo0g —nuopperjueg — yunfnuey sign | ysUoshzod s ‘wuapg — euewpeduog ay ‘sojndniag yevosuay —sompodsey —yeuydisig —_ngndwog | yenmoyiog 3 gd, 21R 02 ‘oyewitiog ang eines, swag a8 wuedeson ——oyeynysinduy, queneq —_igesuodsa,) Peosquy | yeuopognsu “43 4 axezieuotey ‘nysuedhe] —s0yeyeo|dx3 yssmeN 1s}083 g suse i walecouy ——aianosq ee LL 4 sued ejomzapen——_afaony aN oq weyedwoauy uepuedeg | sndng 2 UL eandy———_wspaosy wsuseg —aerde ee —yejosuosey —ynserdog | sy = rung yey ‘aq yeingn, sion yiby wena | requ onedy yefiuaroypay — exezyenpeayy meses yeoyiduayen sed, plozyag, wanonuy woueiiua, Gojoueu —yomyfor—_soppongo ous ——xguoneuosdoy —ngante Fe | OW frfizodsiq —evezuebig —ausjueoayyeavewazaidey 9p ouBew, ynufuoaqng qwawepoduog yuaweyoduog , WSC | steweuosie eawenginy | ep woned ‘eyeuolfouny-jeunyon.9s Jo||UewiOp |nBuN| e-ep [OY ere}feUosied ap sojuNWEHed eareMLIdKS yz InjeqeLCAPITOLUL 3 Procesul de revizuire a testului MAPI pen- tru a elabora testul MACI a inceput cu selectarea a 181 de itemi noi dintr-o banca de itemi. Acesti itemi noi au fost elaborati cu doua scopuri: (a) examinarea domeni lor reprezentate de noile Sindroame clinice din MACI gi (b) oferirea de itemi pentru revizuirea Patternurilor de personalitate gi a Preocuparilor exprimate ale MAPI. Fiecare item a constat intr-o afirmatie ce descria 0 emotie sau un comportament. Adolescentii trebuiau si indice (prin raspuns Adevarat sau Fals) daca acea afirmatie descria emo- fille si atitudinile lor. Acesti noi itemi au fost adaugati variantei MAPI de 150 de itemi, iar forma de 331 itemi care a rezul- tat a fost denumita MACI Research Form (Formularul de cercetare MACI). DEZVOLTAREA INVENTARULUI 3.1. Esantioane normative in procesul de revizuire a fost solicitata participarea psihologilor si a altor clinici- eni care au utilizat raportul MAPI-C(linic) pentru evaluarea si tratarea adolescenti- lor. (a se vedea Istoricul testului MACI in Capitolul 1 pentru o descriere a MAPI-C). Proiectul de revizuire a cuprins mai mult de 1000 de adolescenti si clinicienii lor din 28 de state ale SUA gi din Canada. Datele au fost culese in perioada cuprinsa intre mai 1991 si februarie 1992. Fiecarui adoles- cent participant la proiect i s-a administrat MACT Research Form si a fost evaluat de un clinician din punctul de vedere al mai multor caracteristici.52 MACE: Invencarul Clinic Millon pentru Adolescengi Proiectul a constat in doua faze. In prima faz, adolescentii au fost impartiti randomi- zat in dou grupuri: (a) un esantion larg de construire a testului (Esantionul A), care a fost utilizat pentru selectia finala a itemilor MAC gi pentru definirea scalelor gia trans- formirii scorurilor BR si (b) un esantion de validare concurenta (Esantionul B), care a fost utilizat pentru evaluarea scorurilor sca- lelor MACI. Au fost colectate separat date de la un al treilea egantion (Esantionul C) in a doua fazé a proiectului (intre lunile iunie si octombrie 1992). Aceste date au fost utilizate si pentru validare concurenta. ‘Adolescentilor din prima faz a proiectu- lui (Esantioanele A si B) li s-au administrat dou instrumente pe langi MACI Research Form. Datele din aceste instrumente cola- terale au fost utilizate pentru construirea si validarea scalelor si au cuprins urma- toarele: (a) Eating Disorder Inventory-2 (EDL-2, Inventarul tulburarilor alimen- tare-2,Garner, 1991), (b) Beck Anxiety Inventory (BAI, Inventarul de anxie- tate Beck; Beck si Steer, 1988) si (c) Beck Depression Inventory (BDI, Inventarul de depresie Beck; Beck si Steer, 1987) gi Beck Hopelessness Scale (BHS, Scala de depresie Beck; Beck si Steet, 1988) si (d) Problem Oriented Screening Instrument for Teenagers (POSIT, Instrumentul de screening orientat spre problema pentru adolescenti; National Institute for Drug Abuse, 1991). Clinicienii au fost instruifi s administreze fiecdrui client instrumentul colateral care era cel mai adecvat diagnosticului initial al clientului. (De exemplu, pentru adoles- centii care s-au prezentat cu depresie sau probleme de dispozitie, s-a administrat BDI si BHS). In plus, un al doilea instrument colateral a fost repartizat fiecdrei locatii par- ticipante la cercetare pentru a fi administrat tuturor adolescentilor evaluati in acea loca- tie. (Ori de cate ori testul repartizat era similar cu testul ce se potrivea cel mai bine problemei prezente a adolescentului, clini- cianul avea libertatea de a alege un alt test pe care si il administreze). Adolescentilor din esantionul C li s-a administrat doar MACTI Research Form, fara alt instrument colateral. In proiectul de elaborare a MACT au parti- cipat un total de 1017 adolescenti impreund cu clinicienii lor (806 in prima faz si 211 in a doua faza). In ambele faze, adolescen- {ii au fost refinuti in esantionul de cercetare doar dacé au indeplinit céteva conditii de validare. Adolescentii au fost eliminati din esantionul de cercetare daci nu indeplineau oricare dintre urmatoarele conditii:53 Dezvoltarea inventarului 1. Nua fost indicat genul. 2. Raportul testului MAPI (bazat pe cei 150 de itemi originali MAPI) a fost invalid (utilizand conditiile de validitate curente ale testului). 3. Varsta era mai mica de 13 ani sau mai mare de 19 ani. 4, Lipseau 11 sau mai multe raspunsuri la cei 181 de itemi noi. 5. Au raspuns afirmativ la doi din cei trei itemi de fidelitate din MAPI original SAU la cel putin unul din itemii de vali- ditate din MAPI. Dupa ce au fost construite scalele MACI, a fost introdusa o alta conditie de validitate (i utilizat& in ambele faze). Adolescentii erau eliminati dacd se indeplineau urma- toarele conditii: 6. Scorul brut pe noua scala X (Dezvaluire) era sub 201 sau peste 589. (Vezi Capitolul 5 pentru detalii suplimentare cu privire Ia scala X). Aceasta a condus la un numéar de 579 de persoane pentru Esantionul A, din care au fost elaborate scorurile BR MACI. Cele doua esantioane de validare (Esantioanele B si C) au fost supuse unei alte condi- tii de validitate bazata pe valorile finale a scorurilor BR ale MACI. Adolescentii din Egantioanele B si C au fost eliminati daca se indeplinea urmiatoarea conditie: 7. Scorurile BR pentru scalele 1-8B din MACI aveau toate valori de 59 sau mai mici. Marimea finala a esantioanelor B si C a fost de 139 si respectiv 194 de persoane. Caracteristicile demografice ale egantioane- lor de elaborare gi validare concurenta sunt prezentate in Tabelul 3.1 Unui subset de adolescenti din prima faza a proiectului de claborare a MACI le-a fost administrat MACI Research Form in doua ocazii separate; intervalul test-retest a fost cuprins intre trei gi sapte zile. Datele din prima administrare au fost incluse in esantioanele A si B; datele din a doua administrare au fost utilizate doar pentru a estima stabilitatea test-retest a scalelor MACI. Au fost utilizate patru grupe normative dis- tincte pentru a transforma scorurile brute in scoruri BR MACI. Aceste grupe nor- mative erau subseturi ale esantionului de constructie a testului (Esantionul A) si a cuprins (a) 166 de baieti cu varsta cuprins& intre 13 si 15 ani, (b) 147 de baieti cu var- sta cuprins& intre 16 si 19 ani, (c) 161 de54 MACK: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi aes Egantionul de construire A Esantionul de val = demografice N % a ie 0 3 Gen Masculin 313 54 m4 aes Feminin 266 6 65 7 or 35 RasafEtnie Alb 460 9 15 31TH Negru a" 7 1 8 2 12 Hispanic % 6 5 4 18 8 Asiatic 1 0 2 1 ° 0 Indian american 8 3 1 1 9 5 Atle 16 3 3 2 0 0 Neraportat 1 2 2 1 3 2 Educatie curenta LiceulClasa avila 40 7 7 5 5 8 avila 8 3 24 1” 4 12 alka 134 a 32 2 33 7 axa 14 20 B 8 25 13 aXla a7 15 18 18 39 20 axiha a7 10 18 1 a 1 ColegiuiAn 1 3 1 1 1 0 0 i ° 0 ° 0 1 1 ti 0 0 0 0 0 0 wv 0 0 0 0 0 ° Nu urmeaza 20 3 4 3 6 3 Neraportat 48 8 13 9 30 18 Varsta curenta 413 ani 76 13 19 4 25 13 14 ani 19 a 2 2 32 16 1B ani 132 2 3 2 37 19 16 ani 137 m4 33 a 52 a {7 ani 93 16 2B 7 a 2 ‘Bani 19 3 4 3 6 3 19 ani 3 1 0 0 0 055 Dezvoltarea inventarului Tabelul 3.1. Caracteristici dem eee ‘ Egantionul de constn Caracterstci demografice N % A 5 Mediul de tratament curent Exterat din cinic’/sandtate mintals 68 12 18 cr 8 2 Exterat din practca privatalde grup 2 4 4 3 B 12 Intemat in clnicd de psiiatio 245 42 68 9 58 30 Internat in spital general 50 9 2 9 : Cabinet consul soolar 2 0 2 1 - Tratament in mediu rezidential 134 2B a 19 7 9 ‘Alele 5t 9 7 5 18 9 Neraportat 7 1 4 3 5 8 érimea total a egantionulu 579 139 494 Caracterstici re demografice 7 ome RasalEtnie Alb Te Ns NN 0a NA 7s A sep ee ae ae Negru cn 7 8 5 6 6 Hispanic Onan! 6 61006 4 4 4 Asiatic. 0 0 1 1 0 0 0 0 Indian american 3 2 5 3 5 3 2 2 Alta 3 2 5 3 5 3 3 3 Neraportata 3 2 2 1 2 1 4 4 Mediul de tratament curent Exterat din clnicalsanatate mintala 70a 2 is aS) aero AE Ey AD Exterat practic’ privatlide grup 8 5 3 2 3 2 8 8 Intemat clinic’ de psiiatie 66 EA AEs SEs os eee Internat spital general 1 6 2 8 vw on tt 10 Cabinetul consilerului scolar i 1 1 1 0 0 0 0 Tratament in mediu rezidential Cr a re a Alle 1 aT 3 6 8 5 8 8 Neraportat 5 3 0 0 2 4 0 0 Mirimea totala a egantionul 166. 447 161 105.56 ‘MACE: Invencarul Clinic Millon pentru Adolescengi fete cu varsta cuprinsa intre 13 si 15 ani si (d) 105 fete cu varsta cuprinsa intre 16 si 19 ani, Caracteristicile demografice ale aces- tor grupuri normative sunt prezentate in Tabelul 3.2. 3.2. Evaluarea clinicienilor Clinicienii care au evaluat si/sau tratat ado- lescentii care au participat in proiectul de dezyoltare a MACI au oferit informatii des- pre fiecare client. (Toti clinicienii au fost plititi pentru participarea lor). Majoritatea clinicienilor participanti au avut la dispo- zitie doar o scurté perioada pentru a se cunoaste cu adolescentul inainte de a-] eva- lua. Multi au facut evaluarile la scurt timp dupa ce adolescentul a inceput terapia sau a intrat intr-un program la domiciliu. Clinicienilor din prima faz li s-a prezen- tat o lista de 10 patternuri de personalitate si au fost rugati si indice care pattern se apropie cel mai mult de impresia pe care si-au format-o despre client. Au fost rugati apoi si indice un al doilea pattern care i se potriveste clientului, dar nu la fel de bine ca si primul. Cele 10 patternuri pre- zentate clinicienilor au fost Introvertit, Inhibat, Cooperant, Sociabil, Increzator, Insubordonat, Puternic, —_ Respectuos, Negativ gi Senzitiv. Se poate observa faptul ca patternurile Trist (scala 2B din MACI) si ‘Tendinte borderline (scala 9) nu sunt pre~ zente in lista de patternuri de personalitate sicd numele catorva dintre patternuri difera de denumirile prezente ale Patternurilor de personalitate, Aceste scale ale Patternurilor de personalitate au fost redenumite mai tar- ziu in procesul de dezvoltare. Clinicienii au fost de asemenea rugati sd facd aceeasi evaluare utilizand o list cu Preocupari exprimate si Categorii de dia- gnostic (denumite mai tarziu Sindroame clinice), Acestora li s-a oferit o scurta descriere a fiecarui Pattern de personalitate gi Preocupare exprimati pentru a-i ajuta fn aprecierea lor. Aceste descrieri sunt ofe- rite in Tabelul 3.3, care prezinta si o lista a Categoriilor de diagnostic care au fost ofe- tite ienilor. Este de observat faptul ca numele unor Preocupari exprimate si Categorii de diagnostic (Sindroame clinice) nu sunt identice cu denumirile finale ale scalelor MACI. Primele sapte Preocupari exprimate cores- pund scalelor A-G din MACI, iar a noua corespunde scalei H. A opta Preocupare exprimati, Inadecvare academica, a fost climinata din scalele finale ale MACI. Cele 10 Categorii de diagnostic corespund unor Sindroame clinice din MACI, mai pre-57 Dezvoltarea inventarului in grila Paternunor de personaltete si Preocupérior exprimate, vérugém sé marcel caractristcle cae aproximeazé cel mai bine impresia dvs. despre persoana evaluat. Va ugam s nota sio @ doua caracteristic in flecare gril, care se porveste persoane, dar nu la fel de bine ca si prima. Patternuri de personalitate Introvertit. Acestepersoane sunt caracerizte deo lips& de emofisinditerent§ social Tnd sie foarte tacu,pasivi si neimplcaf Sunt deseo priv ca plitisito, nis fr culoare, incapabil ss fac preten,indfereng spat Inhibat. Acestepersoane sunt de obceisfoase imide si nervoase in situa sociale, dorindu-icu putee s8 fe pute si accepate de cola, findule fic de respingere ceo. Sunt persoane sensible srecepive emofnal, dar si neincrezstoae,singuratice siizoale Cooperati. Aceste persoane tind s8 fe conduse de ceil $s relajoneze int-o manieré submisiv si dependent Ele pot forma atagamente puternice cu aj oameni, care vor avea apoi un rol dominant in luarea deczilor. Preccupate de plerderea pritenio, aceste persoane isi ascund adevératele emoti, in special atunci c&nd acestea ar putea fi rivite ca nepcute de catre perscanele pe care dese sé le mulluneasca ‘Sociabil. cesta sunt oamenil care cautA stimulare, senzafi putemice gi atenf. Ei pot reacjiona dramatic la situatile din jurul lo, desoori devenind foarte implicay in acestea, ins& pierzdnd interesul rapid. Sunt pin de culoare gi sarmang, ins pot fi revendicativi si autora. Increzitor. Aces indvz tnd s& cread cé sunt mut mai competentisitalentatidec&t cameni din jurullor, Suntpersoane egocentrice sifoart independente si deseori expansive si centrate pe sine, Mul f vad ca arogang, nepoltcos i exploatator Insubordonat. Acest indivi’ au tendinja dea reactionaint-o manieréantisocala. Deseorirefuzd s acceptestendardele acceptable de comporiament si manifesto alitudine rebel datoriti céreia intr in conflict cu doinjele pénflor, dar scu regu gcoli sau ale soviet. ‘Puteric. Aces cameni sunt impundtor si deseori autortar lost. Tnd s& se considee dur, ira rie si competi. Cadura, ‘amebiitatea gi compasiunea sunt priv ca seme de sibiciune pe care le ev print-un comportament dur, rece gi agrosv Respectuos. Aces indivzi sunt descrisicafnd congtinciog, ecient, perfectionist gi hiper conrla. Relajoneaz& cu autortatea int-o manieré extrem de respectuoasd, agreebla gi dependents, Au tendinja 8 fie formal gi decen) social gi este putn probabil se deschida is acjoneze spontan fa de celal Negatvist. cost inivici sunt caracoral prin agesiitate pasiva, dspozije tactura i nemullumire generala. Dispozilia si ‘comportamentul or sunt foarte schimbatoare. Uneor i trateaz& pe celal Int-o manieré agrebia si pritenoas arn alte ocazi sunt ital i ost, expand sentiment c& nu sunt nel! gi aprecial. Senzitiv.Aceste persoane sunt propti lor dusmani. Se pare c& le place s& sufere, au tendinja de a se injosi, actoneaz& intro manieré auto-depreciatva, interpretand inefcient eforturile ceorall de a+ ajta,evtind oporturitle prin care a obtine plcere si 1 reugeste 8 fac anumite lucruriin ciuda fptull c& posed ablittea de le face. ‘Preocupari exprimate ‘denttate clfuza. Persoanele cu aceasté problem sunt preocupate de faptul cd se simt confuze cu priv [a cine sunt si ce ii dorese, Nesigure de identtatea lor, aceste persoane par anu fi focalizate pe vitoerele lor scopur spe Valorie vial. Par a nu avea © direfe car’ gi sunt deseorinelémurte cu pie lace fel de persoand igi doresc 8 fi,58 MACE: Inventarul Clinie Millon pentru Adolescengi “Auito-deprecier.Indivii cu aoeasté preocupare au o idee cu priv la cine sunt, isa resimt un girlung de insalisfacfi cu pire {a aceasta imagine de sine. Ei vorbesc deschis despre o stima de sine scdzuta. Gasesc foarte pune lucrur pe care Sle acmie la propria persoana gi se tem cé vor egua ina alunge ceea ce aspiré sa devind, Dezaprobare corporal. Adolescenfi care exprima aceasta problem sunt nemultunif de lipsurle gi imperfecfunie legate de mmorologia lor sau maturizarea corporal Este post sé fle nesatstécut de nivel lor de alractvitate zc si social Disconfort sexual. Géndurie gi emofile sexuale sunt experimentate ca find confuze si neplécute in aceasté perioad. Ei sunt {ulburaf de impulsurle lors dseori le este tica de exprmarea senualai find fe preocupal, fe in conic cu rlurle care tebule sie afgeze. Insecurtate in raport cu covarstnici. Adolescenji cu probleme in acest domeniu exprima dlsperareg]tistele dato faptuluic& sunt resping i nu sunt admirai de covarstrci. Pentru c& fi doresc aprobarea acestora, dar nu reugesc <8 o obina, se izoleaza, sunt tig gi devi tot mairetrasi. Lipsa interesulul social Adolesceni care manifest aceasta problem sunt recs indfereni) cu priv la bundstarea aoa Deoarece sunt dispusis& Tncale drepturie celolal pentru a obtine ceea ce tsi doresc, le lipseste emnpata si araté foarte pufin interes pentru constnirea unor legaturi cae si atente, \Neinfolegert in familie. Adclescenfi care przintd aceast ifcultate is vid famille aat ca pe o sursé, ct sica pe un focar de fensiune gi confit. Exist foarte puline elemente de sprijn reciproc gi un sentiment general de Instrainare fai de pain In uncle de factor de personaltale, acestediftculaj pot reflecta or respingerea parental of rebeliunes adolescentina Inadecvare academics. Acesti adolescen{ esimt esec in mediul scolar. Find tuburall de natele mici, ei gisesc foarte pute safsfaofi att in actvtile goolare, cat gn cele extrascolare, Demoralizal de abit or, nu par @ i motval| pentru continuerea educa or. ‘Abuz in copilrie, Adolescent cu un ase! de istorc vor manifesta rusine sau dezgust pentru faptul cA au fost supusi experentel unui abuz verbal, zc sau sexual fg de cate prin, fri, rude Indepértate sau pretend fai Gategorii de diagnostic Vuinerabilitate bulimic Susceptitate anorexia Predieaje spre aloool Predieoje spre drogut Predispozija spre dalinovent& Tendinje impulsive Trail anxioase Trai depresive Tendinfe suicdare Altelecis sapte (scalele AA-GG). Cand au fost elaborate scalele finale de Sindroame cli- nice, categoriile bulimie si anorexie au fost combinate pentru a forma scala Disfunctii alimentare, iar categoriile de alcool si dro- guri au fost combinate pentru a forma scala Predilectie spre abuz de substante. (Categoria de diagnostic ,Altele” nu dis- pune de o scala echivalenta in MACT). In a doua faz a proiectului de elaborare a MACI (care a cuprins Esantionul C, esan- tionul de validare), clinicienii si-au facut evaluarile pe 0 foaie de evaluare modifi- cati. Aceasta foaie cuprindea Patternurile de personalitate - Trist si Tendinte border- line in plus fafa de cele 10 care erau incluse in prima fazd. Preocuparile exprimate mentionate erau identice cu Preocuparile exprimate curente, iar Categoriile de dia- ‘gnostic erau similare cu Sindroamele clinice curente. 3.3. Construirea scalelor MACI Utilizand datele din esantionul de dezvol- tare a testului MACT, dezvoltarea scalelor a ‘inceput cu 0 examinare a frecventei raspun- surilor afirmative la itemi. A fost evaluat fiecare item cu o frecventa foarte mare sau foarte micd de aprobare/acord, pentru a 59 Dezvoltarea inventarului se asigura ci frecventa nu era neasteptata luand in considerare confinutul itemului. Au fost eliminati itemii cu frecvente neas- teptat de mari sau mici de aprobare/acord. Fiecare item care a ramas dup’ prima exa- minare a fost initial repartizat unei scale MACT pe baza continutului séu, Acesti itemi erau definiti ca si ,prototip” pentru fiecare scala si li s-a atribuit un scor de 3 atunci cand au fost calculate scorurile totale de baza ale scalelor. Dupa ce au fost construite aceste scale pre- liminare (de exemplu, scale ce contin doar itemi prototip), au fost calculate urmatoa- rele statistici: — Consistenta interna (alpha); — Corelatiile dintre fiecare item si scorul total al scalei de care apartine (atat sco- turile totale ce contin itemul, cat si cele ceil exclud); Corelatiile dintre rispunsurile la itemii si scorurile scalelor ramase; Alpha ajustat pentru fiecare item de pe fiecare scala (de exemplu, alpha itemilor exclusi);, Corelatiile dintre raspunsurile la itemi si evaluarea clinica; — Corelatiile dintre scorurile scalelor si evaluarea clinica;60 ‘MAC: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi ~ Corelatiile dintre scorurile scalelor MACI; ~ Corelatiile dintre scorurile scale- lor MACI si scorurile instrumentelor colaterale; — Corelatiile dintre scalele MACI si scoru- rile scalelor MAPI. Crearea scalelor MACI finale a fost un proces repetitiv in care toate statisticile enumerate mai sus au fost realizate din nou gi reevaluate pe masura ce itemii au fost adaugati sau eliminati dintr-o scala la fie- care repetare. Itemilor neprototipici li s-a repartizat o ponderare de 1 sau 2 in functie de consonanfa lor cu teoria de bazi si cu puterea statistic’ a itemului. Lungimea testului MACI a inceput si scad& la fiecare repetare pe masura ce itemii nu mai erau Tuati in considerare. La fiecare repetare, fiecare item ramas trebuia sé aparii ca si prototip pe exact o scala. Dupa prima repetare, majoritatea itemilor au apa- rut ca $i neprototip si pentru alte scale. Ca i rezultat al acestui proces de dezvoltare a scalelor, numirul itemilor a fost redus de la 331 la un final de 160. Cei 160 de itemi ‘MACI pot fi gisiti in Anexa A. Compozitia itemilor si ponderea repartizata pentru fie- care item este prezentati in Anexa B, 3.4. Elaborarea scorurilor BR Toate scorurile brute MACI sunt transfor- mate in scoruri BR prin utilizarea unuia din tabelele de transformare in scoruri BR din Anexa C. Este oferit un tabel separat de transformare BR pentru fiecare dintre cele patru grupe normative (bazate pe varsta si sex) descrise anterior. Procesul de elaborare a scorurilor BR a fost format din mai multi pasi, dupa cum este descris mai jos. 3.4.1. Specificarea ratei de prevalenta urmarite Inainte de definirea oricarei transformari a scorurilor BR, a fost necesari specificarea ratei de prevalenta in populatie a carac- teristicilor reprezentate de Patternurie de personalitate, Preocuparile exprimate si Sindroamele clinice din MACI. Acest lucru a fost realizat separat pentru fiecare din cele patru grupe normative. Rata de preva- lent urmarita pentru orice scal reprezinta prevalenta acelei caracteristici in populatia relevant. De exemplu, prevalenfa urmarit’ pentru scala 2A pentru baietii de 13-15 ani este prevalenta pentru patternul de perso- nalitate Inhibat in populatie. Aceasta rat& de prevalenti poate fi diferita de rata de prevalenfé urmarita pentru scala 2A pen-i de 16-19 ani sau pentru fetele de 13-15 ani. Ratele de prevalenta urmarite au fost precizate urmand urmatorii pasi. in primul pas, au fost utilizate evaluarile cli- nicienilor pentru fiecare adolescent pentru a specifica ratele de prevalenta initiale pen- tru fiecare scala din fiecare grup normativ. Aceasta este, pentru fiecare grup normativ, procentul cazurilor pentru care 0 carac- teristicd specifica a fost evaluaté ca find cea mai proeminenta” de catre clinician, a fost considerata ca gi rata de prevalenta initial pentru acea scala si acel grup nor- mativ. Acesta s-a presupus a fi procentul de adolescenti din populatia corespunzitoare pentru care acea caracteristica era cea mai proeminenta. In mod similar, au fost utili- zate evaluatile clinicienilor pentru cea de-a doua caracteristic’ pentru a specifica pro- centul de adolescenti din populatie pentru care acea caracteristicd era prezenta (chiar daca nu proeminenta). in pasul urmitor, aceste valori estimate derivate empiric ale ratelor de prevalenti din populatie au fost calibrate pentru a pune de acord (a) rezultatele dintr-o vari- etate de studii epidemiologice ce vizeaza ratele de prevalenti din populatie pentru aceste caracteristici si (b) faptul ca in prima faz a proiectului, clinicienii nu au fost 61 Dezvoltarea inventarului rugati si realizeze o evaluare clinicd cu pri- vire la patternul de personalitate Trist (scala 2B). Proportiile calibrate au devenit rate de prevalent din care apoi au fost extrase transformirile scorurilor ajustate (BR). 3.4.2. Definirea punctelor ancord a scorurilor BR Ancorele scorurilor BR pentru fiecare scala au fost fixate la 75 si 85. Acest lucru a fost realizat in urmatoarea modalitate. A fost calculata distributia frecventelor sco- rurilor brute pentru fiecare scala (separat pentru fiecare grup normativ). Scorurile BR de 75 si 85 au fost atribuite scorurilor brute ce corespund centilelor reprezentate de ratele de prevalenté urmirite, De exemplu, si presupunem c& patternul de personali- tate Introvert a fost estimat ca fiind cea mai proeminenta caracteristicd pentru 12% din populatie si a fost estimata prezenta aces- tuia (fara a fi proeminenta) la inca 7% din populatie. In acest caz, scorul brut de pe scala 1 (Introvertit) corespunzator centilei 88 (adica 100-12) a fost definit ca avand un scor BR de 85. In mod similar, scorul brut de pe scala 1 care a corespuns centilei 81 (100-(12+7)) a fost definit ca avand un scor BR de 75.62 ‘MACE: Invencatul Clinic Millon pentru Adolescengi ‘Au fost determinate in acest fel punctele ancora ale scorurilor BR pentru scalele Scala 1-GG. Drept rezultat, proportia ado- lescentilor din populatie cu scoruri BR mai mari de 85 pentru o caracteristica particu- lara corespunde cu proportia de adolescenti tint pentru care aceasta caracteristica este cea mai proeminenta. Similar, proportia adolescentilor din populatie cu scoruri BR mai mari de 75 corespunde cu proportia de adolescenti tinta pentru care aceasta carac- teristicd este ori prezenta ori proeminenta. 3.4.3. Definirea scorurilor BR pentru scalele 9-GG Pentru scalele 9-GG, a fost utilizat urm’- torul proces de elaborare a scorurilor BR pentru fiecare din cele patru grupe normative. 1. Unui scor brut (adicd suma ponderati a raspunsurilor la itemi) de zero i-a fost atribuit un scor BR de zero, iar unui scor brut maxim atins pe fiecare scala i-a fost atribuit un scor BR de 115. A fost utilizat& apoi interpolarea linear& pentru a determina scorurile BR initiale punctelor dintre ancorele scorurilor BR cu valoarea de 0, 75, 85 si 115. Aceste valori au fost utilizate pentru a construi tabelele initiale de transformare a scoru- tilor BR. . Utilizand aceste tabele initiale ca si punct de plecare, au fost apoi atribuite scorurile BR initiale pentru fiecare ado- lescent din egantionul de dezvoltare. . In functie de valorile initiale ale scoru- rilor BR pe scalele EE (Trairi anxioase), FF (Trairi depresive), X (Dezvaluire), Y (Dezirabilitate) si Z (Devalorizare) gi scalele 1-8B, au fost efectuate calibrari pentru scorurile BR determinate pentru scalele selectate. (Aceste calibrari sunt discutate in Capitolul 5). . Dupa ce au fost obtinute scorurile BR pentru fiecare adolescent din grupul normativ, au fost recalculate distributi- ile frecventelor scorurilor BR. Acestea au fost evaluate pentru a se vedea cat de bine se potrivesc cu ratele de prevalenta urmarite pentru scorurile BR intre 74 gi 84 (inclusiv) gi intre 85 si 115 (inclusiv). . Daca aceasta evaluare a aratat ca frec- ventele acestor grupe normative erau cu teva procente mai jos pe oricare scal’, valorile scorurilor BR din tabel cuprinse intre ancorele scorurilor BR de 75-85- 115 au fost modificate pentru scala in tabelul de transformare al acelui grup.6. In final, toate scorurile BR pentru acel grup normativ au fost redeterminate, calibrate si re-evaluate. Acest pas a fost repetat pana cand frecventele esantionu- Iui au ajuns cat mai aproape posibil de rata prevalentei urmarite pentru fiecare scala a acelui grup normativ. 3.4.4. Definirea scorurilor BR pentru scalele 1-8B A fost utilizaté o procedura usor diferita pentru elaborarea transformiarilor in sco- ruri BR pentru scalele 1-8B. Pentru scalele 9-GG, intentia era si se realizeze potri- virea rateiprevalentei tintite la punctele de ancora de 75 si 85. Totusi, pentru sca- lele 1-8B, a fost plasati 0 restrictie pentru transformirile BR. Adica, ele au fost de asemenea definite astfel incat proportiile de dati in care s-a observat cA scorul spe- cific al scalei care era cel mai mare pentru un individ, se potrivea cu rata de preva- Jenta urmarita pentru cea mai proeminentd caracteristic. In mod similar, scorurile finale BR au fost definite astfel incat propor- fille de dati in care un scor specific al unei scale, observat a fi al doilea cel mai mare pentru o persoani, si se potriveasca cu rata de prevalenti urméarité pentru prezenta caracteristicii. Aceasta restrictie aditionala 63 Dezvoltarea inventarului cu privire la natura transformarilor BR a insemnat ca interpolarile lineare nu pot fi curent aplicate pentru scorurile BR intre 0 $i 74, intre 75 si 85 gi intre 86 si 115. 3.4.5. Definirea scorurilor BR pentru Scalele X,Y siZ Studiile realizate in legitura cu dezvoltarea scalelor de Dezvaluire (X), Dezirabilitate (Y) si Devalorizare (Z) ale testului MCMI-II (Millon, 1987) au indicat faptul ca pentru fiecare din aceste scale un scor BR285 tre- buie si cuprinda 10% din scorurile cele mai fnalte din populatie, c& scorurile BR intre 75 si 84 (inclusiv) ar trebui si cuprinda urmatorii 15%, ca scorurile BR<35 ar tre- bui sa cuprinda cele mai joase 15% scoruri din populatie. Scorurile BR intre punctele ancora de 35, 75 si 85 au fost obtinute prin normalizarea (,smoothing”) distributiei. A fost utilizaté o schema similara pentru tes- tul MACI. Tabelul 3.4. prezinta distributia scorurilor BR pentru Scalele X, Y si Z in grupul normativ. 3.5. Scalele fatetd Grossman Scalele fateta Grossman au fost ela- borate pentru a ajuta la maximizarea specificitatii evaluarii si a utilitatii clinice64 MACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi Gama scorurilor BR 7 yi Z 034 13.0% 12.1% 64% 36-74 627% 66.1% 725% 75-84 14.0% 13.1% 1.9% 85-115 40.4 2.6% 9.2% a Patternurilor de personalitate ale MACI. Dezvoltarea scalelor fateta a fost documen- tat printr-o analiza factoriala exploratorie a Patternurilor de personalitate de catre Davis (1994). Avand aceasta cercetare in spate, scalele au fost dezvoltate utilizand © abordare rational-teoretica. Mai precis, au fost elaborate trei scale fateta pentru fiecare Pattern de personalitate, fiecare din- tre fatete reprezentand unul din cele opt domenii structural-functionale specificate de teoria care se afla la baza testului (a se vedea Capitolul 2). Dezvoltarea scalelor a fost initiata prin examinarea itemilor din fiecare Pattern de personalitate ca gi o banca discret de itemi. A fost elaborata aceasta abordare pentru a maximiza semnificatia logicd gi relevanta clinica a scalelor rezultate in conformitate cu teoria. Asa cum a fost mentionat mai sus, fiecare scala fateti a fost proiectata pentru a masura unul din cele opt domenii structural-functionale identificate de teorie. Instrumentul MACI nu reprezinta in mod egal cele opt domenii pentru fiecare tip de personalitate. Acorda important ite- milor care ori au trecut etape anterioare de constructie a testului, ori au satisfacut ceea ce prezice teoria pentru prezentarea Patternurilor de personalitate. Pentru fie- care tulburare prototipala de personalitate, Millon (1990, Millon si Davis, 1996) sus- tine c& doar doua sau trei dintre domeniile personologice vor fi mai proeminente, unul pana la trei vor fi probabil de o importanfa ‘moderata (suportive), iar domeniile rimase vor fi prezente doar mult mai subtil. In functie de tulburarea prototipica de per- sonalitate va diferi proeminenta unuia sau altuia dintre domenii. Un pattern prototipal poate sublinia, de exemplu, comportamen- tul expresiv gi stilul/continutul cognitiv, in timp ce altul va scoate in evident imagi- nea de sine si dispozitia/temperamentul etc. Scalele fateta care au fost construite pen- tru fiecare Pattern de personalitate au fost determinate de acel domeniu, din cele trei, care s-a potrivit cel mai bine teoriei, com-65 Dezvoltarea inventarului binat cu examinarea rational a bancii de itemi a fiecdrei scale de personalitate. Astfel, pentru fiecare din cele 12 Patternuri de personalitate, au fost identificate trei fatete, iar itemii au fost alesi din banca de itemi a scalei pe baza teoretica gi rationala pentru a constitui scalele fateta. Unele din- tre scalele fateté au fost extinse cu itemi (unul sau doi cel mai mult) care nu sunt scorati pe scala lor de personalitate pri- mara. Acest lucru a fost realizat atat pentru a miri sfera scorurilor brute la unele scale fafetd mai scurte, stabilizand astfel acele scale, cat si pentru a creste amploarea unor constructe teoretice. Raspunsul la itemi este scorat cu 0 sau 1, mai degraba decat ponderat, deoarece fatetele sunt constructe unidimensionale si nu pastreaza o structura »prototipala”, Anexa D prezinta scorarea scalelor Fafeta. Au fost elaborate transfor- méri in scoruri BR separat pentru scalele fafeta, pentru fiecare din cele patru grupe normative MACI (baieti cu varsta intre 13 si 15 ani, baiefi cu varsta intre 16 si 19 ani, fete cu varsta intre 13 gi 15 ani gi fete cu varsta intre 16 si 19 ani). Aceste transfor- mari sunt prezentate in Anexa B. Deoarece scalele fateta prezint& mult mai putini itemi decat scalele primare de Pattern de perso- nalitate, scorul BR se intinde intre 0 gi 99, gi mu intre 0 si 115. Tabelul 4.3 enumeri cele 36 de scale fatet impreuna cu numérul de itemi si estimarile consistenfei interne. Definitile scalelor sunt prezentate in Tabelul 6.1.CAPITOLUL 4 In acest capitol sunt descrise caracteristi- cile psihometrice ale instrumentului MACI. Scalele MACT au fost comparate cu cores- pondentele lor din MAPI-C (clinice; a se vedea “Istoria testului MACI” in Capitolul 1, pentru o descriere a MAPI-C). Scorurile brute ale MACT au fost corelate cu scorurile BR in care sunt transformate scorurile brute, Au fost calculate estimarile traditionale ale fidelitatii (consistenta interna si stabilitatea test-retest). In final, a fost evaluat validi- tatea prin compararea scorurilor MACI cu evaluarile psihologilor clinicieni si cu scorurile obtinute cu ajutorul altor instru- mente care evalueaza aceleasi caracteristici. CARACTERISTICILE PSIHOMETRICE ALE MACI 4.1. Corelatia scalelor MACI cu scalele MAPI-C Tabelul 4.1. prezinta corelatiile dintre sca- Iele MACI si scalele corespondente din MAPI-C (au fost utilizate scoruri BR pen- tru ambele seturi). Examinarea acestui tabel evidentiaza faptul ci unele dintre scalele MACI prezinté 0 departajare semnifica- tiva fat de corespondentele lor MAPI-C. Corelatiile raportate in acest tabel acopera paleta larga, de la un coeficient maxim de -84 (pentru scala 5) la un coeficient minim de .08 (pentru Scala 1). Partial, corelati- ile scézute reflecta doua schimbari majore:68 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi modificarea anumitor constructe subia- cente (de exemplu, scala 1, Introvertit), si diferentele de populatie normativa dintre testele MAPI-C si MACI. Normele MACI se bazeaza in totalitate pe un esantion cli- nic, din care aproximativ jumitate este reprezentat de adolescenti cu tulburari de comportament, rezultand o distributie diferité a scorurilor pe anumite scale (de exemplu, scala D, Disconfort sexual gi scala E, Lipsa interesului social). Nu pot fi realizate comparatii intre testele MAPI-C si MACI pentru Scalele 2B, 6A, 8A, 9 sau H, sau pentru vreuna din sca- Iele Sindroamelor clinice sau a Indicilor de modificare, deoarece aceste scale apar doar in testul MACI. 4.2. Efectul transformérii scorurilor brute in scoruri BR Efectul transformarii scorurilor brute in scoruri BR a fost evaluat prin corelarea scorurilor BR cu scorurile brute pe care se bazau. Aceste corelatii sunt prezentate de asemenea in Tabelul 4.1. Corelatiile au fost calculate utilizandu-se date din doua esan- tioane de inter-validare (B si C) combinate. Aceste corelatii indica faptul c& transforma- rea in scoruri BR are un efect practic redus in sensul unei oarecare ordonari a adoles- centilor, Pentru scalele 9-GG, de exemplu, toate corelatiile erau mai mari sau egale cu .92; doar 5 dintre acesti coeficienti erau sub 95. Aceasta corelatie stransa intre scorurile BR si cele brute este de asteptat, data fiind natura transformarilor in scoruri BR (de exemplu, intercalarea liniara intre 0 si 74, intre 75 si 85, intre 86 si 115). Desi transformarile in scoruri BR pentru scalele 1-8B au fost mai complexe, corelati- ile dintre cele doua seturi de scoruri au fost destul de ridicate. Toate corelatiile au fost mai inalte sau egale cu .88, iar unele (pen- tru Scalele 6B si 7) au fost chiar de .95. Pe baza acestor comparatii putem concluzi- ona cA transformarea in scoruri BR serveste simultan la dou scopuri: (a) permite inter- pretarea directa a nivelului scorului obtinut pe scali si a configuratiilor scorurilor in sensul ratelor de prevalenta la nivelul popu- latiei si (b) mentine informatiile originale cu privire la ordonarea relativa a adolescen- tilor pe baza unui tabel al scorurilor brute cu care sunt familiarizati cercetatorii si psi- hologii clinicieni.6 Caracteristici psihometrice ale MACI Corea BR MAGI gi ena ‘Scoruri BR MAPL-C ‘Scorurle brute MACI Patteruri de personaltate 4 ntovertit 08 94 2A nhibat 62 88 2B Tist E 91 3 Supus 56 1 4 Dramatic 74 0 SEgoist 24 94 GA Insubordonat 5 4 68 Puteric 70 95 7 Conformst 74 95 8A Opozionst : 92 8B Auo-devaorizare 60 88 9 Tendinfeborderine : 94 Preocupari exprimate Aldenttate dfuza nm sr B Auto dopreciore 81 sr C Dezaprobare corporal 57 98 D Disconfort sexual 36 #4 E Insecta n raport cu covarsnii 73 96 F Lipsé de interes Social 4 7 G Neineleger in amie B 92 HAbuzn Cope 5 oT Sindroame clinice ‘AADistunci almentare = 99 BB Preece spre abuz de substante : 99 CC Preispozite spre delinvents : 0 DD Tendinfe impulsive : 99 EE Trlr anvoase : 4 FF Trail dopresive : 93 6 Tendnfesuicidare 3 9 Indie de modifcare XDezvalure 5 8 YDezirbitate : 99 ZDevelorizare 5 9570 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescensi 4.3. Corelatii interscalare Corelatiile dintre scorurile scalelor MACI sunt prezentate in Anexa F, pentru esanti- oanele B si C combinate. 4.4. Fidelitatea MACI 4.4.1. Consistenta interna Tabelul 4.2 prezinta informatii cu privire la fidelitatea scalelor MACI. In acest tabel sunt inclusi numérul de itemi ai fiecdrei scale, precum gi coeficientii de consistenta interna (alpha) calculati pe baza datelor din esantionul initial (A) gi din esantioanele de validare B si C combinate. Coeficientii alpha calculati pe baza datelor provenite din evaluarea esantionului A vari- az intre un minim de .73 (pentru scalele D si Y) si un maxim de 91 (pentru scala B). Coeficientii alpha pentru Patternurile de personalitate, calculati de asemenea pe baza esantionului A, variaz4 intre .74 (pen- tru scala 3) si .90 (pentru scala 8B). Cand s-a trecut la calcularea fidelit i esantioanele B si C combinate, patternul de coeficienti este foarte asemanator. In acest caz, coeficientii sunt cupringi intre .69 (pentru scala D) si 90 (pentru scala B). Coeficientii alpha pentru Patternurile de personalitate variaza intre .73 (pentru scala 3) gi .89 (pentru scala 8B). Similaritatea identificata la nivelul coefici- entilor alpha intre esantionul de dezvoltare si cel de validare este oarecum surprinzi toare, deoarece pentru fiecare scala ite au fost selectati in parte pe baza valorii corelatiilor item-total de la nivelul eganti- onului initial. Este de asteptat 0 oarecare micgorare a acestor coeficienti atunci cind fidelitatea este evaluat pe baza unor egan- tioane independente de adolescenti. Totusi, nu s-a observat o scidere importantd la nivelul fidelitatii pentru aceste date. 4.4.2. Stabilitatea test-retest Tabelul 4.2 prezinta de asemenea coefici- entii de stabilitate test-retest pentru fiecare scali, Fidelitatea test-retest a fost calculaté pe baza evaluarii adolescentilor din esan- tioanele A si B. Administrarea testelor s-a facut la intervale cuprinse intre 3 si 7 zile. Corelatiile au variat intre .7 (pentru scala E) si .92 (pentru scala 9); coeficientul mediu de stabilitate test-retet a fost de 82.7 Caracteristici psihometrice ale MACI hemi Consistenga intern etest Scale Numa de itemi ro ace Tape Patternuri de personalitate 4 Introvertt 4 83 82 63 2Alnhibat 7 86 86 70 28 Tiist m4 86 85 BB 3 Supus 48 m4 a 88 4 Dramatic 4 82 84 70 5 Egoist 39 80 82 82 6A Insubordonat 39 a4 8 79 68 Puternic 2 83 at 85 7.Conformist 39 86 86 ” {8A Opazitjonist 8 85 82 76 8B Auto-devalorizare 4 90 89 8 9 Tendinje borderiine a 86 86 92 Preocupari exprimate Aldenttate dis 32 79 16 7 BAuto-depreciere 38 91 90 85 Dezaprobare corporala 7 85 Bh 89 D Disconfort sexual 37 8 69 74 E Insecuritate n raport cu covarstnici 19 15 7 aT F Lipsa interesulu social 39 79 79 83 G Neinfeleger in familie 2B 79 6 89 HAbuz in coplarie 4 83 a a Sindroame clini AA Disfuncfi aimentare 20 86 85 78 BB Predilecte spre abuz de substanfe 35 89 8 90 CC Predispozite spre delineventé 34 n 76 80 DD Tendinte impulsive a 19 15 78 EE Trai anxioase 2 15 15 85 FF Trairi depresive 3 89 28 at GG Tendinfe suicidare 5 87 87 ci Indici de modificare XDezvaluire : : 86 Y Dezirabiltate 7 B 75 n ZDevalorizare 16 a7 8 84 * Egantionul de dezvotare A (N=579). ' Egantioanele combina B si C pentru vaidare (N=333). “Interval test-retest cuprins Ine 3-7 zie, subsetul de egantioane A si 8 (N=47),72 ACT: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi 4.4.3, Scalele fateta In Tabelul 4.3 sunt prezentate estimari ale fidelitatii (coeficienti de consistenta interna alpha) pe baza coeficienfilor alpha pentru 36 de scale fateti Grossman. Aceste valori se bazeaza pe date obtinute pentru esan- tionul A. Valorile alpha sunt in general satisfacatoare, tinand cont in special de faptul cd multe dintre scale sunt scurte. Coeficientii alpha depaseau .70 pentru 24 dintre cele 36 de scale si erau de .63 sau mai ridicati pentru 29 dintre scale. Cele cateva scale fafeta cu coeficienti alpha sub acest 1__Introvertit 6A__Insubordonat “1 Expresie impasiva 776 6A1 _Impulsiv expresiv me 4.2 Temperament apatic 7 50 6A2._Mecanism demonstatv sie 1.3 Neimplicat interpersonal ft .77 6A3__Iresponsabil interpersonal au 69 2A Inhibat 6B Puter 2A1~ Expresie irascibilaé agitat’a 9 77 6B.1_ Durinterpersonal 7 80 242. Aversiv interpersonal 12-80 6B2_Precipitatexpresiv 7 80 2A3_ Imagine de sine alienata 9 83 6B.3. Mecanism de izolare 7 55. 2B Trist 7 ~~ Conformist 28.1 Temperament trist 8 79 7.1 Disciplinat expresiv 8 1 28.2 Expresie neconsolata 8 an 7.2 Respectuos interpersonal 10 65 28.3. Pesimist cognitiv 8 87 7.3 Imagine de sine constincioasa 8 64 3 Supus 84 Opozitionist i Imagine de sine 441 Docl interpersonal 1. one ee gn ie 3.2 Temperament pacifist 10 71 8A.2_ Expresie plina de resentimente 9 aa 3.3. Incompetent expresiv 8 53. BA3_ Interpersonal contrar celorali 2 16 4° Dramatic 8B Auto-devalorizare ay Gale deainfeinreehiecs 5988.1 Nelnretor cognty 9 7 4.2 Imagine de sine sociabila 12 75 8B.2 Imagine de sine nefavorabil 9 ars 4.3 Instabil cognitiv 6 .59 88.3 Temperament disforic 7 13 5 Egoist 9 5.1 Imagine de sine admirabila 10 9 94 10 4 5.2 Expansiv cognitiv 7 63 9.2 Caprcios cognitiv 1 16 53 loatator int sonal 8 589.3 __ Imagine de sine 8 15, ‘Nota. N=579 din egationul A.nivel au fost considerate elemente centrale ale constructului original si au fost in con- secinf& refinute, 4.5. Validitatea MACI Validitatea scalelor MACI a fost evalu- ati prin corelarea scorurilor scalelor cu evaluirile realizate de catre psihologii clini- cieni si cu scorurile obtinute pe baza unor instrumente de testare colaterale. Detalii cu privire la aceasta evaluare sunt prezentate in continuare, 4.5.1. Corelatii intre scorurile MACI si evaludrile realizate de psihologii dinicieni Este de asteptat ca evaluarile realizate de psihologii clinicieni care au participat la cercetarea ce a urmarit dezvoltarea MACI (descrise in Capitolul 3) cu privire la carac- terul general si la prevalenta tulburarilor identificate de ei, si fie destul de acurate; adicd ei stiu cé 25-30% dintre clienti lor sunt tipuri demonstrative si ci aproxima- tiv 20% dintre cei de sex masculin si 30% dintre persoanele de sex feminin resimt depresie de intensitate clinica. Totusi, dacd li se cere sa identifice care clienti sunt 73 Caracteristici psihometrice ale MACI depresivi sau predispusi la delincventa, fara sa fi avut posibilitatea si observe, si intervieveze, sau sa-i testeze intr-o anu- mitd masura, rata de succes asteptati este in cel mai bun caz una modesti. De exem- plu, corelatiile obtinute in studiul nostra intre scorurile la scala de depresie Beck si evaluarile psihologilor clinicieni cu privire la depresie in conditiile mai sus mentio- nate erau pufin peste .20. Tinand cont de faptul ca depresia este o stare emotionala distincta si evidentd, aceste rezultate sunt in parte surprinzatoare, ins nu igi pastreazd acest caracter daca tinem cont de faptul ci evaluarile erau emise de citre psihologii cli- nicieni inainte de a ajunge s isi cunoascd foarte bine clientii., Aceasti problema devine si mai complicaté atunci cand avem de-a face cu sindroame mai putin evidente si. mai complexe, diminuandu-se sansa de a obtine corelatii ridicate in continu- are. In consecinta, nu ne putem astepta ca rezultatele studiilor de validare concurenta a evaluarilor clinicienilor sa fie impresio- nante, indeosebi atunci cind vine vorba de caracteristici att de complicate cum ar fi patternurile de personalitate. Corelatiile dintre scorurile BR ale MACT si evaluarile psihologilor clinicieni sunt pre- zentate in Tabelul 4.4, Pentru ca sarcinile de evaluare ale clinicienilor au fost oarecum74 MACK: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi diferite pentru esantioanele de validare B si C, corelatiile au fost calculate separat pen- tru fiecare grup. Clinicienii din egantionul B au fost rugati sa evalueze care dintre cele 10 caracteristi de personalitate (corespondente ale scalelor 1-8B, excluzand 2B si 9), aproximeaza cel mai bine impresia lor cu privire la client. Lis-a cerut de asemenea si indice care este in ordine ce-a de-a doua caracteristica de personalitate care din punctul lor de vedere se potriveste clientului. Evaluari similare -au realizat pentru caracteristicile repre- zentate de scalele Preocupari exprimate si Sindroame clinice din cadrul MACI. Coloana corespondenta esantionului B din Tabelul 4.4, indica corelatiile dintre scoru- rile BR ale MACTI si variabila dihotomica corespondenta evaluarii clinicienilor cu privire la prima si cea de-a doua caracteris- ticd potrivita. Clinicienii din esantionul C au avut o sar- cina usor diferita. Au fost rugati si faca aceleasi evaludri ale primei si celei de-a doua caracteristici care il descriu cel mai bine pe clientul lor, ins li s-au prezentat 12 carac- teristici de personalitate (corespondente scalelor 1-9), S-a decis mai tarziu si se pas- treze scala 9 (Tendinte borderline) separat de scalele 1-8B. Astfel, evaluarile clinicie- nilor cu privire la Scala 9 au fost ignorate in cadrul acestei evaluari, De exemplu, si presupunem ca un adolescent a fost evaluat ca manifestand Tendinte borderline, aceasta fiind caracteristica cea mai proeminent’, de pe primul loc, iar Introvertit ca si caracte- ristica de pe locul 2. Evaluarile clinicienilor cu privire la Tendintele borderline au fost ignorate in cazul acestui adolescent, iar eva- luarea clinica a fost codat astfel incat scala Introvertit sa apara ca fiind particularitatea care descrie cel mai bine respectivul adoles- cent. Aprecierile clinicienilor astfel recodate au fost utilizate la calcularea corelatiilor cu privire la validitate din coloana esantionului C din cadrul Tabelului 4.4, Evaluarile pen- tru scalele A-GG au fost scorate gi tratate ca iin cazul adolescentilor din egantionul B. Toti coeficientii de validitate prezentati in Tabelul 4.4 sunt, desigur, afectati de prevalenfa relativa a diverselor caracteris- tici in interiorul egantioanelor respective. De aceea, marimea corelatiilor este limi- tat de proportia de adolescenti care sunt evaluati de clinicienii lor ca manifestind acea caracteristicd particular ca trasatura proeminenta. Pentru esantionul B, 14 din cei 25 de coe- ficienti au fost semnificativi din punct de yedere statistic (p<.05). Cei mai inalti coe- ficienti pentru Patternurile de personalitateene Me nua Tee Egantionul Egantionul scale ‘ A Patternuri de personalitate 4 Inrovertt 11 12 2Alnhivat ze aye 2B Tist 2 2" 3 Supus 108 4 Dramatic am a8 5 Egoist 1° 20" GA Insubordonat 2 ae 68 Puteric are ae 7 Conforms 7 a5 8A Opcztonist 4 a2 88 Auto-devalorizare 08 2" 9Tendinje bordering : 5 Preocupari exprimate Adenia dts 00 1r B Auto-depreciere 13 a5 C Dezaprobae corporal cr) D Disconfrt sexual “2 a" E insocurat In aport cu i oe covarsnic F Lpsainteresuli socal 2" agin G Neineleger tn amie 13 a5 HAbuz in Cope an Sindroame cinice ‘AA Disfunci almentare 09 : BB Preece spre abuz de we gyn iy 382 Bee Blodepacile spre) ae deinovents 1D Tendinfeimpuisive 15 25 EE Tri anvioase 20,30 FF Train depresive amt GG Tendinte suicidare_ are ane *Niciun adolescent din egantionul C nu a fost evaluat ca avand caracteristici asociate cu aceasta scala ca si caracterstca principald sau secundara, *p<.05, "p<.01, *p<.001 6 Caracteristici psihometrice ale MACI (.27) au fost cei corespunzatori scalelor 2A (Inhibat) si 6B (Puternic). Cel mai ridi- cat coeficient (.43) corespunzator scalelor Preocuparilor exprimate este cel al Scalei H (Abuz in Copilarie). Cei mai ridicati coefici- enfi pentru scalele din categoria Sindroame clinice (.36 si 37) au fost cei corespunzatori scalei de Predilectie spre abuz de substante (Scala BB), respectiv Trairi depresive (Scala FE). Per ansamblu, mediana coeficientului pentru Esantionul B a fost de .17. Pentru Egantionul C, coeficientii au fost usor mai ridicati, cu o mediand de .25. Douazeci din cei 24 de coeficienti au fost semnificativi din punct de vedere statis- tic (p<.05). Coeficientii cu nivelul cel mai fnalt au fost cei inregistrafi pentru scala Predispozitie spre delincvent& (.34), Lipsa interesului social (.39) si Predilectie spre abuz de substante (.52). 4.5.2. Corelatia cu scalele unor instrumente paralele Scorurile scalelor MACI au fost de ase- menea corelate cu scorurile obtinute la alte instrumente colaterale, destinate si misoare constructe similare (daci nu chiar identice). Aceste instrumente si subscalele lor sunt prezentate in cele ce urmeaza:s 76 MACE: Inventarul Clinic Millon pentru Adolescengi |. Beck Depression Inventory (BDI, Inventarul de depresie Beck) . Beck Hopelessness Scale (BHS, Scala lipsei de speranta Beck) . Beck Anxiety Inventory (BAI, Inventarul anxietitii Beck) |. Eating Disorder Inventoy-2 (EDI-2, Inventarul tulburarilor alimentare 2), cu urmiatoarele subscale: — Nevoia de a slabi (Drive for Thinness) — Bulimia (Bulimia) — Insatisfactia legata de propriul corp (Body Dissatisfaction) Lipsa de eficient’ (Ineffectiveness) Perfectionismul (Perfectionism) — Lipsa de incredere in relatiile inter- personale (Interpersonal Distrust) — Constientizarea introceptiva (Introceptive Awareness) — Frici legate de maturizare (Maturity Fears) — Ascetism (Asceticism) — Reglarea impulsurilor (Impulse Regulation) — Lipsa securitatii sociale (Social Insecurity) . Problem Oriented Screening Instrument for Teenagers (POSIT, Instrumentul destinat identificarii problemelor in cazul adolescentilor) , cu urmatoarele subscale: — Unul sau abuzul de substantia (Substance Use or Abuse) Sindtatea fizicd (Physical Health) Relatiile de familie (Family Relations) — Relatiile cu covarstnicii (Peer Relations) = Statut educational (Educational Status) — Statut vocational (Vocational Status) — Deprinderi sociale (Social Skills) — Timp liber/Recreatie (Leisure/ Recreation) = Comportament agresiv/Delincventa (Aggressive Behavior/Delinquency) Corelatiile dintre scorurile scalelor MACI si scorurile celorlalte instrumente auto- evaluative sunt prezentate in tabelele din ‘Anexa F. Utilizand aceste tabele, pot fi com- parate scorurile obtinute la anumite scale ale MACI cu scorurile altor instrumente destinate masurarii aceluiasi construct. De exemplu, corelatia dintre scala Disfunctii alimentare a MACI (AA) si Nevoia de a slabi sau Insatisfactia legati de propriul corp, scale care apartin inventarului EDI-2, au fost de .75, respectiv .88, Un alt exemplu, scala Trairi depresive a MACI (FF) coreleazi .59 atat cu Beck Depression Inventory, cat si cu Beck Hopelessness Scale. Per ansamblu, ‘in cazul in care constructele evaluate erau foarte asemanatoare, corelatiile obfinute au fost foarte inalte.