1.

Tabloul sintetic al patrimoniului unei societati comerciale In care se

regasesc mijloacele din care ii este constituita averea si sursele
financiare din care acestea au fost procurate este:
A. bilantul contabil;
B. balanta centralizatoare;
C. bilantul functional;
D. bilantul financiar;
E. balanta sah
2. Clasificarea patrimoniala In bilantul contabil se face dupa criteriul:
A. tipul de mijloace i lichiditatea lor;
B. provenienta sursei i solvabilitatea firmei;
C. functia de care este legata sursa i careia ii serve te mijlocul;
D. tipul de mijloace i provenienta sursei;
E. lichiditate, exigibilitate si solvabilitate.
3. Activul bilantului contabil cuprinde exclusiv:
A. mijloacele lichide ale firmei;
B. sursele de finantare a mijloacelor din patrimoniu;
C. mijloacele din patrimoniul firmei;
D. sursele exigibile ale firmei;
E. mijloacele firmei legate de activitatea de exploatare.
4. Imobilizarile, in sensul bilantului contabil, sunt:
A. active cu durata sub i peste un an;
B. activele corporale, indiferent de durata lor;
C. toate activele cu exceptia lichiditatilor;
D. capitalul permanent;
E. mijloacele utilizate mai multi ani.

5. in categoria imobilizarilor, a a cum sunt definite in bilantul contabil, se

includ:
A. A. fondul comercial;
B. lichiditatile;
C. stocurile de siguranta
D. creantele incerte.
E. stocurile de materii prime
F. activele de exploatare

6.Imobilizarile necorporale, in sensul bilantului contabil, sunt:

A. bunuri utilizate mai multe cicluri de productie;
B. unele bunuri de tip informatie;
C. capitalul banesc angajat pe termen mediu sau lung;
D. provizioanele pentru deprecieri;
E. creante incerte cu durata peste un an.
7.Fondul comercial este o imobilizare:
A. corporala;
B. necorporala;
C. provizion;
D. activ fix;
8. Licenta este o imobilizare:
A. financiara;
B. fixa;
 C. necorporala;
D. contabila.
E. financiara;
9.Marca este:
A. o imobilizare necorporala de tip fond comercial;
B. un activ fix;
C. un activ circulant
D. o imobilizare corporala de tip avans;
E. o imobilizare necorporala de tip drept de concesiune si similare.
10. Titlurile de participatie sunt:
A. valori mobiliare de plasament;
B. titluri achizitionate pentru valorificarea diferentei de curs;
C. titluri cumparate strict pentru accesul la un dividend despre care se
tie ca ar putea fi tentant;
D. obligatiuni ale trezoreriei;
E. plasamente ce au ca obiectiv accesul la controlul unei alte societati
comerciale.
11. Capitalul social al unei firme reprezinta:
A. contributia membrilor fondatori;
B. valoarea de piata, la data bilanjului, a actiunilor emise;
C. valoarea nominala a actiunilor emise;
D. valoarea de emisiune a actiunilor emise;
E. valoarea la zi a actiunilor emise.

12. Pasivul este partea de bilant contabil in care se regasesc:

A. rnijloacele i utilizarile resurselor financiare;
B. strict sursele proprii ale firmei;
C. resursele financiare ale firmei;
D. lichiditatile firmei;
E. strict sursele imprumutate ale firmei.

13. Capitalul social este o sursa financiara reprezentand:

A. aportul in bani al actionarilor / asociatilor;
B. aportul in natura al actionarilor / asociatilor;
C. transferurile de sume din fondul de rezerva;
D. aportul in bani si natura al actionarilor / asociatilor;
E. valoarea firmei declarata de fondatori.

14. Datoriile din bilantul contabil includ:

A. sumele certe datorate oricaror creditori;
B. numai datoriile catre clienti i furnizori;
C. datoriile de tip comercial i bancar, excluzandu-se pe cele financiare;
D. strict datoriile de tip bancar i financiar;
E. datoriile de tip comercial, bancar si financiar, fara cele de tip fiscal
s i social.

15. Datoriile de tip comercial se refera strict la cele privind:

A. clientii creditori, furnizori i bancile;
B. bancile;
C. clientii creditori si furnizorii;
D. bancile, statal i asigurarile sociale;
E. furnizorii i bancile.
16. Clasificarea patrimoniala in bilantul functional se face dupa criteriul:
A. tipul de mijloace i lichiditatea lor;
B. provenienta sursei i exigibilitatea ei;
C. functia de care este legata sursa si careia ii serveste mijlocul;
D. tipul de mijloace i provenienta sursei;
E. lichiditate, exigibilitate i solvabilitate

17. Activul fix din bilanµil functional include:

A. mijloacelor referitoare la exploatare;
B. mijloacele referitoare la investitii;
C. mijloacele referitoare la exploatare i cele privind investitiile;
D. numai activele imobilizate din bilantul contabil;
E. orice mijloc ce raspunde criteriului de durabilitate (imobilizare
peste un an).
18.Activul circulant din bilantul functional include:
A. orice imobilizare nedurabila (sub un an);
B. imobilizarile nedurabile de exploatare i de investitii;
C. numai imobilizarile nedurabile de exploatare;
D. orice imobilizare privind exploatare;
E. numai activele circulante din bilantul contabil.

19.Resursele permanente ale firmei sunt:

A. resursele proprii si datoriile financiare;
B. resursele proprii i datoriile bancare;
C. resursele proprii i datoriile de orice fel;
D. capitalul social i rezervele;
E. capitalul social, rezervele i datoriile bancare.
20. Datoriile financiare:
A. sunt datoriile de orice fel contractate de firma;
B. sunt datoriile cu caracter durabil;
C. se refera strict la datoria din imprumuturi obligatare;
D. sunt legate de ciclul de investitii;
E. sunt datorii pe termen lung exclusiv bancar.
21. Datoriile circulante:
A. finanteaza exclusiv activele circulante;
B. sunt datorii durabile;
C. se refera strict la ciclul / functia de exploatare;
D. sunt datorii pe termen scurt;
E. se refera la ciclul de finantare.

22. Lichiditatea este:

A. capacitatea firmei de a- i transforma activele in disponibilitati;
B. capacitatea firmei de a- i respecta scadenta la datorii;
C. capacitatea firmei de a- i achita datoriile;
D. capacitatea firmei de a se autofinanta;
E. existenta lichiditatilor in casa i in cont.

23. Exigibilitatea este capacitatea firmei de:

A.a- i transforma activele in
disponibilitati; B.a- i respecta
scadenta la datorii;
 C.a- i achita datoriile;
D. a se autofinanta;
E. a exporta.

24. 0 firma poate avea caracteristica de lichiditate f'ara a fi solvabila?

A. intotdeauna;
B. niciodata;
C. da;
D. nu;
E. sunt incompatibile.

25. 0 firma poate avea caracteristica de solvabilitate f'ara a avea

lichiditate?
A. da;
B. nu;
C. sunt incompatibile;
D. intotdeauna
E. niciodata.

26. O firma poate fi exigibila fara a fi solvabila?

A. da;
B. nu;
C. intotdeauna;
D. depinde de vanzari;
E. sunt incompatibile.

27. O firma poate fi solvabila f'ara a fi exigibila?

A. intotdeauna;
B. niciodata;
C. da;
D. nu;
E. sunt incompatibile.
28. La un moment dat pe durata exercitiului financiar-contabil, o firma
poate :fi solvabila fara a avea caracteristica de lichiditate?
A. da;
B. nu;
C. intotdeauna;
D. niciodata
E. numai daca are vanzari.
29. La un moment dat pe durata exercitiului financiar-contabil, o firma
poate fi exigibila fara a avea caracteristica de lichiditate?
A. da;
B. nu;
C. intotdeauna;
D. niciodata;
E. numai daca are vanzari.
30. Scopul bilantului financiar este de a ti daca:
A. intreprinderea este solvabila in perspectiva continuarii activitatii;
B. intreprinderea este solvabila in perspectiva incetarii activitatii;
C. intreprinderea are caracteristica de lichiditate si isi poate
continua activitatea;
 D. intreprinderea are caracteristica de exigibilitate;
E. intreprinderea are rezultate financiare satisfacatoare pentru
actionari i pentru autofinantare.

31. Activul imobilizat, durabil, al bilantului financiar include:

A. strict activele imobilizate din bilantul contabil;
B. strict activele de exploatare din bilantul functional;
C. strict activele imobilizate corporale din bilantul contabil;
D. activele corporale, imobilizate sau circulante, din bilantul contabil;
E. imobilizarile din bilantul contabil si active circulante din bilantul
contabil, in masura in care acestea au durata mai mare de un an.

32. Activul bilantului financiar este ordonat dupa:

A. lichiditate;
B. exigibilitate
C. solvabilitate;
D. durabilitate;
E. valoare;
F. randament.
33. Pasivul bilantului financiar este ordonat dupa:
A. lichiditate;
B. exigibilitate
C. solvabilitate;
D. durabilitate;
E. valoare;
F. randament.

34. Din punct de vedere al patrimoniului unei fume, fondul de rulment este:
A. sursa;
B. un mijloc;
C. sursa numai cand este negativ;
D. sursa sau mijloc, dupa cum este negativ sau pozitiv.
E. in mijloc numai cand este pozitiv.
35. Fondul de rulment arata:
A. care sunt sursele durabile ale firmei;
B. care sunt sursele pe termen scurt ale firmei;
C. excedentul de surse durabile care se pot utiliza pentru finantarea
activului circulant;
D. excedentul de surse durabile care se pot utiliza pentru finantarea
activului fix;
E. insuficienta de surse pe termen scurt care ar trebui acoperita prin
credite de trezorerie.
36 Fondul de rulment are ca principala destinatie:
A. finantarea activului fix;
B. finantarea activului circulant;
C. finantarea disponibilului din casa i din contul de la banca;
D. acoperirea diferentei dintre creditul bancar i eel comercial;
E. rambursarea creditelor bancare.
37. Fondul de rulment negativ arata ca:
A. nu poate exista fond de rulment negativ;
B. finantarea activului fix se face s i din surse pe termen scurt;
C. nu exista disponibil in casa i/sau in contul de la banca;
 D. finantarea activului circulant se face i din surse pe tennen lung;
E. se respectii "regula de aur" a finantelor: acoperirea utiliziirilor pe
tennen lung din surse pe tennen lung i a celor pe tennen scurt din
surse pe tennen scurt.

38. Fondul de rulment pozitiv aratii ca:

A. finantarea activului fix se face exclusiv din surse durabile;
B. finantarea activului circulant se face exclusiv din surse durabile;
C. pentru finantarea activului fix sunt necesare i surse nedurabile;
D. se incalcii "regula de aur" a finantelor: acoperirea utiliziirilor pe
tennen lung din surse pe tennen lung i a celor pe tennen scurt din
surse pe tennen scurt;
E. existii disponibil in casii i/sau in contul de la bancii.

39. Insuficienta de fond de rulment apare atunci cand:

A. valoarea activului fix este mai mare decat a surselor
pennanente;
B. valoarea activului fix este mai mare decat a surselor proprii;
C. scade disponibilul m casii i/sau in contul de la bancii;
D. sunt necesare credite de trezorerie pentru a fmanta activul circulant;
E. creditul comercial acordat de finnii este mai mare decat eel primit de
finnii.

40. Din punct de vedere al patrimoniului firmei, necesarul de fond de

rulment este:
A. o sursa;
B. un mijloc;
C. o sursii cand este pozitiv;
D. un mijloc cand este negativ;
E. o sursii sau un mijloc dupii cum este pozitiv sau negativ.

41. Necesarul de fond de rulment aratii:

A. excedentul de surse durabile care se pot utiliza pentru finantarea
activului fix;
B. excedentul de activ circulant peste datoriile circulante;
C. excedentul de disponibilitiiti in casii i/sau in contul de la bancii;
D. care este valoarea utiliziirilor pe termen scurt ale firmei;
E. nevoia de resurse durabile.

42. Necesarul de fond de rulment

aratii:
A. nevoia de credite pe tennen
lung;
B. nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofertii de credit
bancar pe tennen lung;
C. nevoia de credite bancare din trezorerie;
D. nevoia de stocuri materiale pentru exploatare;
E. lipsa de lichiditate.

43. Calculul necesarului de fond de rulment (NFR) se face dupii relatia:

A. NFR = Active fixe - Active circulante
B. NFR = Capital Propriu - Active fixe;
 C. NFR = Activ total - Pasiv Total;
D. NFR = Capital Propriu - Active circulante
E. NFR = Active circulante - Datorii circulante.

44. Suma (valoarea) reprezentand necesarul de fond de rulment poate fi:

A. strict pozitivii;
B. pozitivii sau zero;
C. pozitivii, negativi sau zero;
D. strict negativli;
 E. negativa sau zero;
F. numai zero

45. Necesarul de fond de rulment pozitiv arata ca:

A. finantarea activului circulant se face exclusiv din resurse
permanente;
B. finantarea activului fix se face exclusiv din resurse permanente;
C. exista lipsa de lichiditati;
D. pentru finantarea activului circulant ar putea fi necesare credite
de trezorerie;
E. pentru finantarea activului circulant sunt in mod cert necesare credite
de trezorerie.

46. Necesarul de fond de rulment negativ arata ca:

A. finantarea activului circulant se face fara apel la credit bancar;
B. este necesar apelul la credite bancare pentru a putea finanta
utilizarile pe termen scurt;
C. nu exista disponibilitati in casa i/sau m contul de la banca;
D. activul fix este finantat exclusiv din resurse permanente;
E. resursele proprii pot fi utilizate i pentru finantarea activului circulant.

47. Necesarul de fond de rulment negativ vade te o situatie

financiara ce poate fi caracterizata ca:
A. imposibila;
B. anormala;
C. normala;
D. intolerabila;
E. indezirabila.
48. In contextul unui necesar de fond de rulment negativ, devine
importanta pentru firma:
A. identificarea unor solutii pentru plasarea disponibilitatilor
banesti in exces;
B. obtinerea operativa a unui imprumut obligatar;
C. deschiderea unor linii de credit bancar pe termen scurt;
D. vinderea unei paqi din portofoliul de valori mobiliare pe care le
detine firma;
E. emiterea de noi actiuni pentru completarea resurselor proprii.

49. Trezoreria este un indicator de gestiune financiara care desemneaza:

A. plafonul de casa;
B. rulajul contului "casa";
C. sumele datorate trezoreriei bugetului;
D. sumele platite in contul trezoreriei bugetului;
E. disponibilitatile banesti ale unei firme.

50. Daca T = FR - NFR > 0, cu T = trezorerie, FR = fond de rulment i

NFR = necesar de fond de rulment, atunci firma are:
A. surplus de datorii;
B. plasamente m exces;
 C. disponibilitati banesti;
D. exces de credite;
E. varsaminte in exces la trezoreria bugetului.

51. Daca T = FR - NFR < 0, cu T = trezorerie, FR = fond de rulment i

NFR = necesar de fond de rulment, atunci firma are:
A. varsaminte sub nivelul datoriilor la bugetul de stat;
B. lipsa de plasamente mobiliare;
C. nevoie de credite bancare pe termen scurt;
 D. nevoie sa faca o emisiune suplimentara de actiuni;
E. lipsa de active circulante de exploatare.

52. Cand fondul de rulment i necesarul de fond de rulment sunt amandoua

pozitive, atunci trezoreria poate fi:
A. pozitiva;
B. negativa;
C. zero;
D. pozitiva, negativa sau zero;
E. negativa sau zero;
F. pozitiva sau zero;
G. negativa sau pozitiva.

53. Cand fondul de rulment i necesarul de fond de rulment sunt amandoua

negative, atunci trezoreria poate fi:
A. pozitiva, negativa sau zero;
B. negativa sau pozitiva;
C. situatie imposibila;
D. numai negativa;
E. negativa sau zero;
F. numai pozitiva.

54. Cand fondul de rulment este pozitiv i necesarul de fond de rulment

este negativ, trezoreria poate fi:
A. situatie imposibila;
B. numai pozitiva;
C. pozitiva, negativa sau zero;
D. pozitiva sau zero;
E. numai negativa;
F. pozitiva sau negativa.

55. 0 societate industriala prezinta fond de rulment pozitiv i necesar de

fond de rulment negativ, cu trezorerie negativa. Din punctul de vedere
al riscului pe care ii incumba pentru societate, putem spune:
A. situatia este eel putin riscanta;
B. situatia are rise moderat;
C. situatia nu este posibila;
D. situatia nu prezinta risc;
E. situatia este obi nuita.

56. Soldurile intermediare de gestiune rezultate din contul de rezultate sunt:

a. marja comerciala; b. fondul de rulment;
c. productia exercitiului; d. valoarea adaugata;
e. excedentul brut de exploatare; f. necesarul de fond de
rulment;
g. trezoreria; h resursele permanente.
A. A, C, D, E;
B. B,F;
C. toate;
D. nici una;
E. B, D, E, F, H.
57. Marja comerciala este:
a.un indicator financiar de insemnatate majora pentru toate societatile
comerciale;
b.un sold intermediar de gestiune;
c.o rata de structura financiara, de echilibru financiar i de gestiune;
d.un rezultat financiar specific societatilor de distributie si
putin relevant pentru alte categorii de activitati;
e.un indicator financiar putin important, dar care rezulta implicit din
analiza contului de rezultate.
A. A,B;
B. C,E;
C. B,D;
D. C, D;
E. B.

58. Variatia stocului de marfuri Ia o firma, calculata ca stoc final de

marfuri minus stoc initial de marfuri, intra in calculul marjei
comerciale:
A. prin insumare;
B. prin scadere;
C. nu intra;
D. numai daca este pozitiva;
E. numai daca se refera la marfurile pentru autoconsum;
F. numai daca se refera Ia propriile produse finite.

59. Marja comerciala este data de diferenta intre vanzarile i cumpararile de

marfuri:
A. intotdeauna;
B. in cele mai multe cazuri;
C. numai daca vanzarile i cumpararile se refera Ia produsele finite
fabricate in firma;
D. numai daca este corectata cu variatia stocului de marfuri;
E. numai in cazurile cand nu exista autoconsum.

60. Productia exercitiului este un indicator financiar calculat din:

A. bilantul contabil;
B. bilantul functional;
C. bilantul financiar;
D. contul de rezultate;
E. este calculat extrabilantier.
61. Productia exercitiului este:
a.un indicator financiar de insemnatate majora pentru toate societatile
comerciale;
b.un sold intermediar de gestiune;
c.o rata de structura, echilibru si gestiune financiara;
d.un rezultat financiar specific societatilor de tip "industrial" si
putin relevant pentru cele de distributie;
e.rulajul contului de vanzari al finnei.
 A. E;
B. A, C;
C. B, D;
D. A,E;
E. A,B.

62. Productia exercitiului include:

a. productia b. productia stocata;
vanduta; d. autoconsumul;
c. productia f. preturi initiale.
imobilizata;
e. preturi
comparabile;
A. toate;
B. A, D;
C. B,D,E;
D. A,E;
E. A,B,C.

63. Valoarea adaugata este un indicator financiar calculat din:

A. bilantul contabil;
B. bilantul functional;
C. bilantul financiar;
D. contul de rezultate;
F. declaratiile fiscale privind impozitele datorate statului in general §i
TVA in particular.
64. In valoarea adaugata se regase§te aditiv:
A. fondul de rulment;
B. marja comerciala;
C. necesarul de fond de rulment;
D. productia exercitiului;
E. atat marja comerciala, cat si productia exercitiului;
F. diferenta dintre productia exercitiului §i marja comerciala;
G. atat fondul de rulment, cat si nevoia de fond de rulment;
H. diferenta dintre fondul de rulment §i nevoia de fond de rulment.

65. Valoarea materiilor prime:

A. se include in valoarea adaugata;
B. nu se include;
C. se include sau nu, dupa cum variatia de stoc a materiilor prime
este pozitiva sau nu;
D. se include, numai pentru calculul TVA;
E. se include, numai dupa ce a fost calculata TVA.
66. Valoarea adaugata reprezinta valoarea creata m plus de o intreprindere
peste valoarea:
A. imobilizarilor corporale;
B. salariilor;
C. amortizarii;
D. materiilor prime;
E. consumului material si de servicii din achizitii din exteriorul
intreprinderii.

67. Excedentul brut de exploatare este un indicator financiar calculat din:

A. bilantul contabil;
B. bilantul functional;
 C. bilantul financiar;
D. contul de rezultate;
E. extrabilantier.

68. In calculul excedentului brut de exploatare, valorile reprezentand

remunerarea factorului munca:
A. nu au nici o legatura;
B. trebuie adaugate;
C. trebuie deduse;
 D. trebuie adaugate numai cele privind salariile directe;
E. trebuie adaugate numai cele privind salariile indirecte.

69. in calculul excedentului brut de exploatare, valorile reprezentand

impozite i taxe:
A. nu au nici o legatura;
B. trebuie adaugate;
C. trebuie deduse;
D. trebuie adaugate numai cele privind TVA;
E. trebuie scazute numai cele privind TVA.

70. Indicatorul financiar de baza pentru calculul rezultatului exploatarii

este:
A. cifra de afaceri;
B. valoarea productiei fabricate;
C. productia exercitiului;
D. valoarea adaugata;
E. excedentul brut de exploatare.

71. Indicatorul financiar de baza pentru calculul rezultatului curent inaintea

impozitarii este:
A. cifra de afaceri;
B. valoarea productiei fabricate;
C. productia exercitiului;
D. valoarea adaugata;
E. rezultatul exploatarii;
F. excedentul brut de exploatare.

72. in comparatie cu rezultatul net al exercitiului, rezultatul exploatarii

este:
A. mai mic, egal sau mai mare;
B. mai mare
C. mai mic;
D. nu sunt comparabile, deoarece primul indicator se refera la o
durata de timp - "exercitiu", iar al doilea la o activitate -
"exploatare";
E. nu sunt comparabile decat in ce prive te faptul ca sunt
rezultate, altfel nu pot fi
comparate.

73. Capacitatea de autofinantare reprezinta pentru firma:

A. rezultatul net pe care il poate utiliza pentru rezerva i dezvoltare;
B. rezultatul net pe care il poate utiliza pentru autofinantarea efectiva;
C. sumele de bani, indiferent de provenienta, pe care le poate
utiliza pentru propria ei finantare;
D. sume de bani degajate numai din activitatea firmei si pe care le
poate utiliza numai
pentru propria ei finantare;
E. calitatea firmei de a procura surse pentru a se finanta.
74. Principalul indicator financiar in calculul aditiv al capacitatii de
autofinantareeste:
A. cifra de afaceri;
B. valoarea adaugata;
C. productia exercitiului;
D. excedentul brut de exploatare;
E. rezultatul net al exercitiului;
F. rezultatul exploatarii.

75. Rata de autonomie financiara arata:

 A. intervalul de timp pentru care fondul de rulment asigura finantarea
activitatii;
B. capacitatea intreprinderii de a asigura resurse pentru propria
finantare;
C. masura in care resursele proprii acopera datoriile financiare;
D. ponderea resurselor proprii in cele permanente;
E. situatia ca, pentru finantarea intreprinderii, nu se apeleaza la credite.
76. Rata de autonomie financiara se calculeaza dupa relatia:
A. datorii financiare / resurse permanente;
B. resurse proprii / resurse permanente;
C. resurse proprii / active imobilizate;
D. resurse proprii / datorii financiare;
E. capacitate de autofinantare / profit net.

77. Rata capacitatii de rambursare exprima:

A. marimea capacitatii de autofinantare in raport cu datoriile financiare;
B. marimea profitului net (dupa plata dividendelor) in raport cu
datoriile firmei;
C. durata rambursarii datoriilor financiare din capacitatea de
autofinantare;
D. ponderea profitului net (dupa plata dividendului) in datoriile angajate
de firma;
E. marimea creantelor de orice natura in raport cu datoriile de orice
natura, pe termen scurt, ale firmei.
78. Rata capacitatii de rambursare se calculeaza dupa relatia:
A. (profit net - dividenD. / datorii;
B. datorii financiare / capacitatea de autofinantare;
C. resurse proprii / datorii financiare;
D. datorii financiare / profit net;
E. fond de rulment / datorii.

79. Rata cheltuielilor financiare arata:

A. masura dobanzilor in raport cu creditele apelate;
B. masura cheltuielilor financiare in raport cu excedentul brut de
exploatare;
C. masura dobanzilor platite in raport cu celelalte componente ale
cheltuielilor financiare;
D. masura cheltuielilor financiare in raport cu valorea productiei;
E. cate unitati monetare de cheltuieli financiare revin la o unitate
monetara de venituri financiare.
80. Rata cheltuielilor financiare se calculeaza dupa relatia:
A. cheltuieli financiare / venituri financiare;
B. cheltuieli financiare / rezultatul curent inainte de impozitare;
C. cheltuieli financiare / excedentul brut de exploatare;
D. profit net/ cheltuieli financiare;
E. dobanzi platite / alte elemente de cheltuiala financiara.
81 Rata finantarii imobilizarilor arata:
A. in ce masura sunt finantate activele imobilizate;
B. ca.ti lei active imobilizate revin la un leu resurse proprii;
C. ponderea creditelor in valoarea activelor imobilizate;
D. in ce masura este asigurata finantarea activelor imobilizate din
 resursele permanente;
E. ca.ti lei datorii revin la un leu active imobilizate.
82. Rata finantarii imobilizarilor se calculeaza dupa relatia:
A. active imobilizate / total datorii;
B. total datorii financiare / active imobilizate;
 C. resurse permanente / active imobilizate;
D. active imobilizate / datorii pe termen mediu §i lung;
E. total pasiv / active imobilizate.
83.Ratele privind creante-clienti §i datorii-furnizori se includ:
A. prima in analiza exploatarii §i a doua in analiza structurii financiare;
B. ambele in analiza structurii financiare;
C. prima in analiza solvabilitatii §i a doua in analiza activitatii de
exploatare;
D. ambele in analiza solvabilitatii;
E. ambele in analiza exploatarii.
84.Rata creante-clienti arata:
A. ponderea creantelor in total activ;
B. durata in zile a creditului comercial acordat;
C. masura in care creante-clienti sunt acoperite de furnizori;
D. gradul in care au fost scontate efectele comerciale emise de clienti in
beneficiul firmei;
E. ponderea creantelor in datoriile de trezorerie.
85.Rata creante-clienti se calculeaza dupa relatia:
A. efecte comerciale / creante-clienti;
B. creante-clienti / furnizori;
C. (creante-clienti plus efecte comerciale scontate) * 360 / cifra de
afaceri;
D. (creante-clienti minus efecte comerciale scontate) / productia
exercitiului;
E. creante-clienti / total activ.
86.Ratele de lichiditate se includ in analiza:
A. structurii financiare;
B. activitatii de exploatare;
C. bonitatii;
D. cre§terii economice;
E. rentabilitatii;
F. mijloacelor folosite.
87. Analiza solvabilitatii arata:
A. riscul de incetare a activitatii;
B. §ansa de continuare a activitatii;
C. riscul de a nu fi platite datoriile la termen;
D. riscul de neplata a datoriilor;
E. riscul de nerambursare a creditelor bancare.
88. Rata lichiditatii imediate arata:
A. masura in care valorile disponibile acopera datoriile pe termen
scurt;
B. ponderea valorilor disponibile in total valori;
C. masura in care disponibilitatile se gasesc sub forma de bani lichizi;
D. raportul intre numerarul §i scripturalul de care dispune firma;
E. ponderea valorilor lichidabile in 48 de ore in total valori.
89.Rata lichiditatii imediate se calculeaza dupa relatia:
A. numerar / disponibil in cont;
B. disponibilitati / total activ;
C. disponibilitati / activ circulant;
D. datorii pe termen scurt / activ circulant;
E.valori disponibile / datorii pe termen scurt.
90.Rata lichiditatii imediate (rli) arata o situatie normala atunci cand
valoarea ei este:
A. supraunitara;
B. intre zero Si 0,5;
C. ceva sub 100%;
D. mult peste 1;
E. nu exista o valoare standard daca rli > 0.

91. Rata lichiditatii reduse arata:

A. masura in care disponibilitatile in casa §i in cont acopera
datoriile pe termen scurt;
B.gradul in care valorile disponibile Si realizabile acoperii
datoriile sub un an;
C. ponderea valorilor lichidabile pe termen scurt in total valori.
D. ponderea valorilor lichidabile pe termen scurt in total pasiv;
E.raportul intre valorile disponibile §i cele realizabile)
92. Rata lichiditatii recluse se calculeaza dupii relatia:
A. valori disponibile / valori realizabile;
B. (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv;
C. (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant;
D. (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen
scurt;
E. valori lichidabile pe termen scurt / total valori.
93.Rata lichiditatii generale arata:
A. ponderea valorilor lichide in total activ;
B. ponderea valorilor lichide §i a celor lichidabile pe termen scurt in
total activ circulant;
C. masura in care valorile pe termen scurt acopera datoriile pe
termen scurt;
D. masura in care firma i§i onoreaza datoriile la scadenta;
E. indicele care exprima cat reprezinta valorile lichidabile pe
termen scurt in raport cu valoarea lor contabila.
94. Rata lichiditatii generale se calculeazii dupa relatia:
A. valori lichide / total activ;
B. (valori lichide plus valori lichidabile in 48 de ore)/ activ circulant;
C. activ circulant/ datorii pe termen scurt;
D. datorii intarziate / total datorii;
E. valori disponibile, realizabile §i de exploatare / datorii sub un an.

95. Rata lichiditatii generale (RLG. arata o situatie normala atunci cand
valoarea ei este:
A. supraunitara;
B. intre zero §i 0,5;
C. ceva sub 100%;
D. pozitiva;
E. nu exista o valoare standard.

96.Rata rentabilitatii financiare se calculeaza in raport cu:

A. capitalul propriu;
B. capitalul permanent;
C. activele imobilizate brute;
D. cifra de afaceri
 E. productia fabricata;
F. capitalul investit;
G. necesarul de fond de rulment pentru exploatare.

97.Activul economic reprezinta:

 A. activul de bilant;
B. activul de bilant minus total datorii;
C. activ imobilizat brut plus necesar de fond de rulment pentru
exploatare;
D. activ de bilant minus active in afara exploatiirii;
E. activ de bilant minus active financiare.

98.Levierul financiar:
A. este intotdeauna pozitiv;
B. nu este un indicator cuantificabil;
C. trebuie sii fie supraunitar;
D. poate fi pozitiv sau negativ;
E. este o notiune ce exprima existenta unei situatii favorabile in ce
prive te valorificarea imobiliziirilor sau plasamentelor sau
speculatiilor cu titluri (valori) financiare.

99. Levierul indatoriirii se determinii dupii relatia:

A. datorii totale / capital propriu;
B. resurse proprii / datorii financiare;
C. datorii / surse permanente;
D. datorii totale / total pasiv;
I00.Rata indatoriirii globale arata:
A. ponderea datoriilor in pasiv;
B. ponderea datoriilor in capitalul propriu;
C. miisura in care datoriile finanteazii cre terea economicii;
D. gradul in care datoriile sunt mai mari decat capacitatea de
autofinantare;
E. miisura finantiirii necesarului de fond de rulment din datorii.
F. profit din incasiiri pentru productia fabricatii prin indatorare /
incasiiri pentru productia fabricatii prin indatorare.