ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ

DETERMINANȚI
DETERMINANȚI. DEFINIȚIE
DETERMINANTUL DE ORDINUL AL DOILEA. DETERMINANTUL DE ORDINUL AL
TREILEA
(2h)

 Breviar teoretic 
 Definiție: Matricei pătratice A  M n ( K ) , îi asociem prin definiție numărul
def .
det A =   ( )  a  ( )  a  ( )  a  ( )  ...  a  ( )
 Sn
1 1 2 2 3 3 n n

➢ Observație:
• În timp ce o matrice este un tabel de elemente, un determinant este un
număr asociat unei matrice pătratice.
• Conform definiției, în dezvoltarea determinantului intră n! produse de n
elemente, iar în fiecare produs, de pe fiecare linie şi fiecare coloană apare câte
un singur element.
a11 a12
DETERMINANTUL DE ORDINUL AL DOILEA: = a11a22 − a12 a21 .
a21 a22
DETERMINANTUL DE ORDINUL AL TREILEA .
Regula lui Sarrus.

→ Coborâm primele două linii;

→ Avem produse de câte trei elemente
pe direcția:
• diagonalei principale cu semnul +
• diagonalei secundare cu semnul −

Regula triunghiului.
1 3 2
(+)  5 , 4 , 6  1 5  9 + 4  8  3 + 2  6  7
9 8 7
3 1 2
( −)  5 , 6, 4  −3  5  7 − 6  8 1 − 2  4  9
7 8 9

- 49 -
 DETERMINANȚI
Fișă de lucru 1

1. Să se justifice dacă următoarele produse pot să apară în dezvoltarea unui

determinant și în caz afirmativ, stabiliți-le semnul:
a) a12  a23  a31  a44 ; b) a13  a21  a32  a41 ; c) a15  a22  a34  a31 ; d) a13  a24  a32  a41 .

2. Folosind definiția calculați următorii determinanți:

0 1 0 0 0 1 5 0 0 0 1 0
1 0 0
2 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0
a) 0 0 2 ; b) ; c) ; d) .
0 0 0 4 0 0 0 4 0 4 0 0
0 3 0
0 0 3 0 0 0 3 0 0 0 0 3

3. Calculați următorii determinanți de ordinul al doilea:

1 −2 2 −1 1− 2 2+ 3 5 −2 7 3 5
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
−3 4 1 3 3−2 1+ 2 3 7 2+ 5 2 3

4. Calculați următorii determinanți de ordinul al treilea cu regula lui Sarrus, apoi

cu regula triunghiului:
2 −1 3 2 −3 4 3 −2 2 1 1 −2
a) −2 −1 −4 ; b) 1 2 3 ; c) −2 3 −1 ; d) 2 −3 −1 .
3 −2 1 −1 5 −1 1 −4 1 −3 −2 −1

 1 1
5. Studiați valoarea determinantului  = 1  1 , știind că  este rădăcină a
1 1 
ecuației: a) x + x + 1 = 0 ; b) x + 2 x + 4 = 0 ; c) x 2 − 3 x + 9 = 0 .
2 2


 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

1 2 3 4
Ex. 1. a) Produsului a12  a23  a31  a44 îi asociem permutarea   cu
 2 3 1 4
număr de inversiuni m ( ) = 1 + 1 + 0 = 2 , deci o permutare pară. Rezultă că vom
regăsi acest produs în dezvoltarea unui determinant de ordinul 4.
b) În produsul a13  a21  a32  a41 găsim a21 și a41 , adică două elemente de pe
coloana 1, deci nu îl putem găsi în dezvoltarea unui determinant.

- 50 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ

Ex.2. c). Fiind atât de multe zerouri, toate produsele de 4 elemente, de pe linii și
coloane diferite, vor fi 0 exceptând 1 2  4  3 , adică a12 a21a34 a43 căruia îi asociem
1 2 3 4
permutarea   cu numărul de inversiuni m ( ) = 1 + 0 + 1 = 2 . Fiind o
 2 1 4 3
permutare pară  det A = +1 2  4  3 = 24 .
1 −2
Ex. 3. a) = 1 4 − ( −2 )( −3) = 4 − 6 = −2 .
−3 4

➢ Observație:
Pentru stabilirea semnelor produselor, numărăm câți de minus avem(la
diagonala secundară, mai apare un minus din algoritm) şi dacă:
• avem număr par de minusuri, atunci vom avea semnul plus, iar dacă
• avem număr impar de minusuri, atunci vom avea semnul minus.

Ex. 4. a)
.

 2 1
Ex.5.b)  = 2  2 =  3 + 4 + 4 −  − 4 − 4 =  3 − 7 + 8 . Dacă rezolvăm ecuația
1 2 
−2  −12 −2  2i 3
x 2 + 2 x + 4 = 0  x1,2 = = = −1  i 3     x1 , x2  ;
2 2
◊ Metoda 1: 
Calculând obținem   2  −4 4i 3 și  3 = 8 .
 ( ) 
  =  3 − 7 + 8 = 16 − 7    16 − 7 −1  i 3    23  7i 3 . 
◊ Metoda 2:
Remarcăm că x3 − 8 = ( x − 2 ) ( x 2 + 2 x + 4 ) . Deci dacă  este soluție a ecuației
(1) , implicit și  3 − 8 = ( − 2)  0 = 0 .
x 2 + 2 x + 4 = 0 , înseamnă că  2 + 2 + 4 = 0
Obținem deci pe un traseu mai simplu că  3 = 8 ( 2) .
Relațiile (1) și (2) sunt folosite deseori în cerințe asemănătoare.

- 51 -
 DETERMINANȚI
Temă 1

1. Să se justifice dacă următoarele produse pot să apară în dezvoltarea unui

determinant și în caz afirmativ, stabiliți-le semnul:
a) a13  a24  a34  a42 ; b) a12  a25  a31  a43 ; c) a14  a22  a31  a43 ; d) a11  a24  a32  a43 .

2. Folosind definiția calculați următorii determinanți:

0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 2 0 5 0
0 0 0 0 0 0 4 0 2 0 0 1 0 0 1 0
a) ; b) ; c) ; d) .
2 0 0 4 2 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 3
0 3 0 0 0 0 3 0 0 0 3 0 0 4 0 0

3. Calculați următorii determinanți de ordinul al doilea:

3
2 −3 −2 −1 2 + 3 1+ 3 −0, 25 sin x cos x
a) ; b) ; c) ; d) 2 ; e) .
3 −4 3 2 3 3 −1 cos x − sin x
6 −4

4. Calculați următorii determinanți de ordinul al treilea cu regula lui Sarrus, apoi

cu regula triunghiului:
−2 2 −1 1 0 −3 2 −1 −4 −5 2 −2
a) 1 2 −2 ; b) −1 2 5 ; c) 3 0 2 ; d) 4 −1 4 .
−2 3 1 1 −2 4 −1 −2 5 −1 1 2

1  1
5. Studiați valoarea determinantului  =  1 1 , știind că  este rădăcină a
1 1 
ecuației: a) x 2 − x + 1 = 0 ; b) x 2 + x + 1 = 0 ; c) x 2 − 2 x + 4 = 0 ; d) x 2 + 3 x + 9 = 0.

PROPRIETĂȚI ALE DETERMINANȚILOR

(2h)

 Breviar teoretic 
 Definiție: Pentru elementul aij avem minorul d ij pe care îl obținem din det A prin
def
tăierea liniei i şi a coloanei j , respectiv complementul algebric  ij = ( −1)
i+ j
dij

- 52 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ

P1: det ( A ) = det ( t A )  Proprietățile pentru linii sunt valabile şi pentru coloane.

P2: Dacă schimbăm două linii între ele ⇒ determinantul îşi schimbă semnul
P3: Un determinant este nul dacă:
→ are o linie nulă; 0 0 0 a b c a b c
→ are două linii egale sau ... ... ... = 0, a b c = 0, ax bx cx = 0
proporționale. ... ... ... ... ... ... ... ... ...
P4: Putem da factor comun de pe o linie (spre deosebire de matrice unde
dădeam din toate elementele)
2 4 1 2 1 2 1 1 2 4 1 2 
= 2 = 22 = 2 2 2 ,  = 2 
6 8 6 8 3 4 3 2 6 8 3 4

P5: Dacă la o linie adunăm o combinație liniară de alte linii, atunci

determinantul nu își schimbă valoarea.
P6: Putem dezvolta un determinant după o linie, după modelul:
1 2 3
2 3 1 3 1 2
4 5 6 = ( −1) + ( −1) + ( −1)
2 +1 2+ 2 2 +3
4 5 6 . Unde
8 9 7 9 7 8
7 8 9
dezvoltarea am făcut-o după linia a doua. Produsul aij   ij = aij  ( −1)  dij ,
i+ j

stabilește o cheie de reținere: Sumă de: elementul × ”locul” × minorul

➢ Observație: Dacă un singur element este nenul pe o linie, tăiem linia şi
coloana pe care se află acel element.
1 2 3 1 2 3
1 2
0 0 6 = 0 + ( −1)
2+3
6 . Deci din 0 0 6 
7 8
7 8 9 7 8 9

P7: Altă dezvoltare după o linie:

a b c a b c a b c
a b a b a b
= + , d + x e+ y f +z = d e f + x y z.
c+ x d + y c d x y
g h i g h i g h i

P8: det ( A  B ) = det ( A)  det ( B )  det ( A1  A2  ...  An ) = det ( A1 )  det ( A2 )  ...  det ( An )
 det ( An ) = ( det ( A) ) și det ( a  A) = a n  det ( A) unde a  , A  M n ( )
n

- 53 -
 DETERMINANȚI
Fișă de lucru 2

Calculați determinanții următori, folosind proprietățile, apoi regulile de calcul:

1 2 3 23 17 17 56 48 66 13 57 43 9 10 11
1. 4 5 6 ; 2. 17 23 17 ; 3. 57 50 64 ; 4. 13 60 45 ; 5. 19 21 23 .
7 8 9 17 17 23 55 49 65 13 55 23 30 31 32

 Aspecte Metodice 

FOLOSIREA PROPRIETĂȚILOR.
În general în calculul unui determinant, avem în vedere:
• Adunări şi scăderi directe de linii sau coloane (eventul şi înmulțite cu
un număr real);
• Adunarea tuturor liniilor la una;
• Scoatere de factori comuni (pe câte o linie sau coloană);
• Dacă elementele unei linii sunt egale, atunci scădem o coloană din
celelalte pentru a face zerouri;
• Dacă vrem zerouri pe o linie vom scădea coloane;
• Dacă determinantul are o anumită simetrie, atunci vom aduna toate
coloanele la prima;
• Dezvoltarea determinantului după o linie eventual după ce am făcut
cât mai multe zerouri.
Convenim:
o Dacă modificăm linii, vom scrie determinantul pe linii;
o Se modifică liniile care apar pe primul loc şi efectuăm întâi înmulţirea cu
constanta. Dacă avem L2 − 3L1 se modifică L2 , adică L2 devine −3L1 + L2 .
Întâi înmulțim L1 cu −3 şi apoi adunăm la L2 .
o Dacă operăm cu linii şi o linie nu apare prima deasupra egalului, atunci nu o
modificăm.
o Prin F pe C1 , înțelegem că am dat factor comun pe coloana 1.
➢ Observație:
→ Nu facem simultan  L2 − L1 şi L1 − L2  în cadrul aceleași transformări
pentru că este o greșeală și am obține orice determinant zero.
→ Pentru a fi siguri că nu picăm în această capcană, sugerăm lucrul cu aceeași
linie(coloană) pentru cei mai nesiguri.
- 54 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
 Exemple de factor comun:
2 4 F . peL1 1 2 F . peL 2 1 2 F . peC1 1 1 2 4 1 2
= 2 = 22 = 222 și   = 2  . Deci
6 8 6 8 3 4 3 2 6 8 3 4
la matrice dăm din toate elementele, iar la determinant, de pe o linie(coloană).

 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

1 2 3 1 2 3
L 2 − L1 L 3= 2 L 2
Ex. 1. 4 5 6 L 3=− L1 3 3 3 = 0
7 8 9 6 6 6

 Observație metodică:
 În cazurile în care numerele sunt mari, prin scăderi, adunări de linii(coloane),
le micșorăm, făcând accesibil calculul cu regula lui Sarrus, sau a triunghiului.
 Atenție! Nu trebuie exagerat cu folosirea proprietăților: Orice calcul în plus
este încă un prilej de a greși.
Ex. 2.
23 17 17 57 17 17 57 17 17
C1+ C 2 + C 3 L 2 − L1
1+1 6 0
17 23 17 = 57 23 17 = 0 6 0 = 57  ( −1)  = 57  36 = 2052.
L 3− L1 0 6
17 17 23 57 17 23 0 0 6


Temă 2

Calculați determinanții următori, folosind proprietățile, apoi regulile de calcul:

13 14 15 −9 −9 11 43 43 43 1989 2021 1989
1. 14 15 16 ; 2. −9 11 −9 ; 3. 72 73 71 ; 4. 2021 1989 1989
15 16 17 11 −9 −9 35 36 33 1989 1989 2021

−25 26 −24 31 32 33 31 7 7 1 + 3i 2 − i 1 + 3i
5. 34 −33 35 ; 6.; 34 35 36 7. 7 31 7 ; 8. 1 + 3i 1 + 3i 2 − i .
68 −66 71 37 38 39 7 7 31 2 − i 1 + 3i 1 + 3i

- 55 -
 DETERMINANȚI

DETERMINANTUL DE ORDINUL N
(2h)

 Breviar teoretic 
 Observații metodice:
def .
⬧ Cum det A =   ( )  a  ( )  a  ( )  a  ( )  ...  a  ( )
 Sn
1 1 2 2 3 3 n n și pentru ordine mai mari

sau egale cu patru nu mai avem reguli de calcul ca la determinatul de ordinul

doi, sau trei, pentru a calcula un determinant de ordin superior(a cărui
dezvoltare conține din definiție n! produse), vom folosi proprietățile
determinanților.
⬧ În final vom dezvolta determinantul după o linie(coloană) după ce în
prealabil am făcut cât mai multe zerouri, prin adunări de combinații liniare.

Fișă de lucru 3

Să se calculeze următorii determinanți:

5 4 4 4 4
2 1 −3 2 1 −2 2 3 2 3 3 2
4 5 4 4 4
−1 2 0 4 −3 −1 2 1 3 2 4 2
1. ; 2. ; 3. ; 4. 4 4 5 4 4 .
3 2 −1 0 −2 3 3 4 3 3 2 4
4 4 4 5 4
4 −2 1 1 1 2 −2 1 4 2 3 3
4 4 4 4 5

 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

Ex. 1. Dezvoltăm determinantul după ultima coloană:

2 1 −3 2
−1 2 0 2 1 −3 2 1 −3
−1 2 0 4
= 2  ( −1)  3 2 −1 + 4  ( −1)  3 2 −1 + 0 + 1 ( −1)  −1 2 0 =
1+ 4 2+4 4+4

3 2 −1 0
4 −2 1 4 −2 1 4 −2 1
4 −2 1 1
= −2 ( −2 − 8 + 0 − 0 + 2 − 6) + 4 ( 4 − 4 + 18 + 24 − 4 − 3) + ( 4 + 0 − 6 + 24 + 0 + 1) = 28 + 140 + 23 = 191.

2.  Metodă: Alegem un 1 sau −1 și cu el facem zerouri pe o linie(operăm cu

coloane), sau pe o coloană(operăm cu linii).

- 56 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
1 −2 2 3 1 0 0 0
−7 8 10 1 8 10 1 8 10
−3 −1 2 1 C 2 + 2 C1 −3 −7 8 10 C1+ C 2 L 2 − L1
= 1 ( −1)  −1
1+1
= 7 10 = 6 7 10 = 5 −1 0 =
−2 3 3 4 CC 34−−23CC11 −2 −1 7 10
4 −4 −2 0 −4 −2 0 −4 2
1 2 −2 1 1 4 −4 −2

= −2 − 200 + 0 − 0 − 0 − 80 = −282 .
3.  Soluție: Nu avem acel 1 așa că ”îl facem” prin adunări sau scăderi de linii
sau coloane.
2 3 3 2 2 3 3 2 5 3 6 2
5 6 2
3 2 4 2 L 2 − L1 1 −1 1 0 C 1+ C 2 0 −1 0 0 L 2− L 3
= −1  ( −1)
2+ 2
= = 1 −1 2 =
3 3 2 4 L 3− L1
1 0 −1 2 C 3+ C 2
1 0 −1 2
L 4 − L1
1 −1 1
4 2 3 3 2 −1 0 1 1 −1 −1 1

5 6 2
5 6 5 6
= − 0 0 1 = −1 ( −1)
2+3
 = = −5 − 6 = −11 .
1 −1 1 −1
1 −1 1
 Observație metodică: Avem diferite moduri de a aplica proprietățile, dar
evident că o aplicare corectă a lor conduce la același rezultat.

5.  Metodă: Simetrie ⇒ adun coloanele la prima ⇒ scad o linie din celelalte.

5 4 4 4 4 21 4 4 4 4 21 4 4 4 4
4 5 4 4 4 21 5 4 4 4 L 2 − L1 0 1 0 0 0
C 1+ C 2 + C 3+ C 4 + C 5 L 3− L1
4 4 5 4 4 = 21 4 5 4 4 = 0
L 4 − L1
0 1 0 0 = 21 .
4 4 4 5 4 21 4 4 5 4 L 5− L1 0 0 0 1 0
4 4 4 4 5 21 4 4 4 5 0 0 0 0 1

Temă 3

Să se calculeze următorii determinanți:

3 3 3 2 1 2 3 4 −1 2 0 −2 2 3 4 2
3 3 2 3 2 3 4 5 2 3 −2 3 3 4 2 3
1. ; 2. ; 3. ; 4. ;
3 2 3 3 3 4 5 6 0 4 3 −4 4 2 3 2
2 3 3 3 4 5 6 7 −2 −3 2 3 2 3 2 4

- 57 -
 DETERMINANȚI
2 2 2 2 3
1 2 0 0 4 1 0 3 0 5 −2 3 4 −3
2 2 2 3 2 3 1 2 4 0 0 2 3 4 0 3 −2 2 4
5. 2 2 3 2 2 ;6. 0 3 1 2 0 ; 7. ; 8. .
3 3 3 3 3 −3 4 −2 2
2 3 2 2 2 0 4 3 1 2 0 4 3 2 0
4 −3 3 −2
3 2 2 2 2 4 0 0 3 1 5 0 3 0 1

DETERMINANȚI PARTICULARI
(1-2h)

 Breviar teoretic 
1. Determinanți triunghiulari.
1 0 0 0 a11 a12 ... a1n
1 2 3
2 3 0 0 0 a22 ... a2 n
0 4 5 = 1 4  6 ; = 1  3  6 10 ; = a11  a22  ...  ann
4 5 6 0 ... ... ... ...
0 0 6
7 8 9 10 0 0 ... ann
➢ Observație:
• Datorită faptului că det ( A ) = det ( t A ) , nu contează că triunghiul de
zerouri se află deasupra sau dedesubtul diagonalei determinantului.
• La diagonala secundară apare în produs un ( −1) , unde n este ordinul
n

determinantului.
1 2 3 4
0 0 1
5 6 7 0
3 = ( −1) 1 2  4 ; = ( −1)  4  7  9 10
3 4
0 2
8 9 0 0
4 5 6
10 0 0 0
2. Determinant tip Vandermonde.
1 1 1 1
1 1 1
a b c d
V3 = a b c = ( c − b )( c − a )( b − a ) V4 = 2 2 2 = ( d − c )( d − b )( d − a ) V3
a b c d2
a 2 b2 c 2
a 3 b3 c 3 d 3
➢ Observație:
• În calculul determinantului Vandermonde de ordinul 3 luăm diferențele „de
la coadă, spre început”;
• Ținând cont că det (V ) = det ( tV ) , vom recunoaște determinantul şi în alte
forme, eventual transpunând matrice, sau schimbând linii între ele cu
modificările corespunzătoare de semne. 
- 58 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
Fișă de lucru 4

1. Demonstrați formula determinantului tip Vandermonde, de ordinul trei și de

ordinul patru.
2. Să se rezolve ecuațiile :
x x x x a
1 2 3 x
x 3 3 x x x a x
2 3 x x
a) 3 x 3 = 0 ; b) = 0 ; c) x x a x x = 0.
3 x x x
3 3 x x a x x x
x x x x
a x x x x

 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

1.  Soluție:
1 1 1 1 0 0
C 2 −C1 b−a c−a
c − a = 1 ( −1)
1+1
a) V3 = a b c = a b−a =
C 3− C 1 b −a
2 2
c2 − a2
a 2 2
b c 2
a b − a c2 − a2
2 2 2

b−a c−a F . peC1 1 1

= = ( b − a )( c − a ) =
( b − a )( b + a ) ( c − a )( c + a ) F . peC 2 b+a c+a

= ( b − a )( c − a )( c + a − b − a ) = ( c − a )( c − b )(b − a ) ( A)
1 1 1 1 1 1 1 1
L 2 − dL1
a b c d L 3− dL 2 a−d b−d c−d 0
b) V4 = 2 = =
a b2 c2 d2 L 4 − DL 3 a 2 − ad b 2 − bd c 2 − cd 0
a3 b3 c3 d3 a3 − a 2d b3 − b 2 d c3 − c 2d 0
1 1 1 1
DezvoltC 4 1 1 1
a−d b−d c−d 0 apoi
= = ( −1)  ( a − d )( b − d )( c − d ) 
5
a b c
a ( a − d ) b (b − d ) c (c − d ) 0 F . peC1
F . peC 2
a2 b2 c2
a 2 ( a − d ) b2 (b − d ) c 2 ( c − d ) 0 F . peC 3

 V4 = − ( a − d )( b − d )( c − d ) V3 = ( −1) ( d − c )( d − b )( d − a ) V3 ( A) .

4

−1 −1 −1

- 59 -
 DETERMINANȚI
2.b)  Soluție:
1 2 3 x 1 2 3 x
2 3 x x L 2 − L1 1 1 x −3 0
d= = = ( −1) x ( x − 3) = x ( x − 3)
4 3 3

3 x x x L 3− L 2 2 x −3 0 0
L 4− L 3
x x x x x −3 0 0 0 .
Ecuația devine: x ( x − 3) = 0  x = 0 sau ( x − 3) = 0 . Deci x 0,3 . 
3 3

Temă 4

1. Să se obțină o formulă pentru determinantul tip Vandermonde de ordinul 5,

apoi să se demonstreze(+ Generalizare).
2. Să se arate că următorii determinanți sunt de tip Vandermonde:
1 1 1 1 1 1
a) a + b b+c c+a ; b) a b c .
c2 a2 b2 a (b + c ) b (c + a) c (a + b)

5 5 5 5 x +1
x a a a
5 5 5 x +1 5
a x a a
3. Să se rezolve ecuațiile: a) = 0 ; b) 5 5 x +1 5 5 =0.
a a x a
5 x +1 5 5 5
a a a x
x +1 5 5 5 5

APLICAȚII
(2h)

Fișă de lucru 5

1. Să se verifice egalitățile:
1 1 1 a b a+b
a) a b c = ( c − b )( c − a )( b − a ) ; b) b a+b a = −2 ( a 3 + b3 ) ;
bc ac ab a+b a b

a b c ab bc ca 1 1 1
c) a b c = ( ab + ac + bc )( c − b )( c − a )( b − a ) ; d) a b
2 2 2
c = ac 2 2 2 2
ab bc 2 ;
2

bc ac ab ac bc ab ac 2 abc ab 2

- 60 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
1 3 3 1
a −b−c 2a 2a
a 2a + 1 a + 2 1
= ( a − 1) ; f) b−c−a 2b = ( a + b + c ) ;
6 3
e) 2 2b
a a + 2a 2a + 1 1
2

2c 2c c −a −b
a3 3a 2 3a 1

a+b b+c c+a a+b b+c c+a a b c

g) a + b b + c
2 2 2 2
c + a = 2abc ( c − a )( c − b )( b − a ) ; h) m + n n + p p + m = 2 m n
2 2
p.
a +b
3 3
b +c
3 3
c3 + a3 x+ y y+z z+x x y z

2. Să se rezolve ecuațiile:
2x −1 x +1 3x 3 x+2 3
2x −1 x +1
a) = 0 ; b) x + 1 x+2 5 x + 1 = 0 ; c) 3 3 x+2 =0;
3x − 1 x+3
1 1 2 x+2 3 3

4 4 4 4 1 2 4 8
3x − 1 ( 3x − 1) ( 3x − 1)
2 3
4 3x − 5 4 4 1
d) = 0 ; e) = 0.
x+2 4− x (4 − x) (4 − x)
2 3
4 4 4 1
4 4 4 1− x 1 2x + 7 ( 2x + 7) (2x + 7)
2 3

3. Fie ecuația x 2 + x + 1 = 0 cu rădăcini x1,2  și fie  x1 , x2  , adică una dintre

cele douărădăcini. Calculați d în funcție de  dacă d este:
1 1  1   2  1 0
 − 1 −  +1 3 − 
a) ; b) ; c)  2
1  ; c)  2  ; d)
2
 2  1 .
1  +1 2 + 5  + 2 1  2 
 2 1   3
0 1  2
4. Să se calculeze determinanții următori, punând rezultatul sub formă de produs:
1 1 1 1 1 1 x+a y +b z+c
a) a b c ; b) a 2 b2 c2 ; c) x + b y+c z+a ;
a 3
b3 c3 a3 b3 c3 x+c y+a z +b

(b + c ) (b − c ) 1 1 1 1
2 2
a2 a2 a2 bc
a b c d
(a + c) (a − c)
2 2
d) b2 b2 ; e) b 2 ac ; f) 3 .
a b3 c3 d3
(a + b) (a − b)
2 2
c2 c2 c2 ab a4 b3 c3 d3
5. Să se demonstreze următoarele inegalități:
1− a − b c c 1 a a2
a) a 1− b − c a  0, (  ) a, b, c  ; b) a −1 1 b  0, (  ) a, b  *
+
.
b b 1− a − c a −2 b −1 1

- 61 -
 DETERMINANȚI
 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

1. c)  Soluție: Ținând cont ca dacă înmulțim o coloană cu un număr se

înmulțește tot determinantul cu acel număr, vom înmulți C1 cu a, C2 cu b și C3
cu c, iar pentru a nu schima valoarea determinantului, împărțim totul la abc.
a b c a 2 b 2 c 2 F . peL 3 a 2 b2 c2 a 2 b2 c 2 a 2 b2 − a 2 c2 − a 2
C1 a 1 C 2 −C 1
1
a 2 b2 c2 = a 3 b3 c 3 =  abc a 3 b3 c3 = a 3 b3 c3 = a 3 b3 − a 3 c 3 − a 3 =
C 2b abc abc C 3− C 1
bc ac ab C 3c abc abc abc 1 1 1 1 1 1 1 0 0
a2 b2 − a 2 c2 − a2
( b − a )( b + a ) ( c − a )( c + a ) FpeC1
c 3 − a 3 = 1  ( −1) =2
3+ 3
= a3 b3 − a 3
( b − a ) ( b 2 + ab + a 2 ) ( c − a ) ( c 2 + ac + a 2 ) FpeC
1 0 0
a+b a+c L 2 − aL1 a+b a+c C 2 −C1
= ( b − a )( c − a ) = ( b − a )( c − a ) =
a + ab + b 2
2
a + ac + c 2
2
b2 c2
a + b c − b FpeC 2 a+b 1
= ( b − a )( c − a ) = ( c − b )( c − a )( b − a ) 2 = ( ab + ac + bc )( c − b )( c − a )(b − a )
b 2
c −b
2 2
b c +b
2. e)  Soluție: Recunoaștem un determinant de tip Vandermonde (transpunem).
1 1 1 1
2 3x − 1 4− x 2x + 7
Ecuația devine: =0 , adică:
( 3x − 1) ( 4 − x ) ( 2 x + 7 )
2 2 2
22
( 3x − 1) ( 4 − x ) ( 2 x + 7 )
3 3 3
23
( 2x + 7 − 4 + x )( 2x + 7 − 3x + 1)( 2x + 7 − 2)( 4 − x − 3x + 1)( 4 − x − 2 )(3x −1 − 2 ) = 0
 5 5 
 ( 3 x + 3)( 8 − x )( 2 x + 5 )( 5 − 4 x )( 2 − x )( 3 x − 3) = 0  x  −1,8, − , , 2,1 ,unde
 2 4 
am folosit faptul că un produs este zero atunci, când un factor al său este zero.
3. c)  Soluție: Știm că x3 − 1 = ( x − 1) ( x 2 + x + 1) , deci dacă  este soluție a
 −1  i 3 
ecuației x 2 + x + 1 = 0 , adică     , atunci avem  +  + 1 = 0 (1) cât și
2

 2 
 3 − 1 = 0 pentru ca are factor pe zero. Avem deci  3 = 1( 2 ) . Cum prin calcul direct
obținem
1 1  ( 2) (1)
 2
1  2 = 1 +  5 +  3 −  2 −  4 −  2 = 1+  2 +1−  2 −  −  2 = 3 −1−  −  2 = 3 − 0 = 3
 3 =1
 2 1
 d = 3 , atât pentru  = x1 , cât și pentru  = x2 . 

- 62 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ

APLICAȚII ALE DETERMINANȚILOR ÎN GEOMETRIE

(2h)

 Breviar teoretic 
1. Ecuația dreptei determinată de două puncte distincte A și B este:
x y 1
AB : x A yA 1 =0
xB yB 1
xA yA 1
1
2. Aria triunghiului ABC este: AABC =  , unde  = xB yB 1.
2
xC yC 1
3. Condiția ca trei puncte A, B și C să fie coliniare este ca  = 0 , adică
aria triunghiului ABC nulă. 
Fișă de lucru 6

1. Fie punctele A ( −2,1) , B ( 5,3) , C ( 5, −1) și D ( 4, m) .

a) Să se scrie ecuațiile dreptelor AB, AC și BC;
b) Să se afle aria triunghiului ABC;
c) Să se determine valoarea lui m astfel încât punctele A, B, D să fie coliniare;
d) Să se afle m pentru care aria triunghiului ABD este egală cu 6;
e) Să se arate că aria triunghiului BCD, nu depinde de alegerea lui m(Justificați).
2. Se dau punctele A ( 5,3) , B ( 4, −1) , C ( −2, 0 ) și D (1, 4 ) . Să se afle:
a) Aria patrulaterului ABCD.
b) Punctul de intersecție al diagonalelor patrulaterului. 
 Aspecte Metodice 

 Observații metodice:
y − yA y − yA
⬧ În aplicații avem disponibilă și formula AB : = B . Pot avea
x − xA xB − x A
probleme unii elevi atunci când numitorul, sau numărătorul unei fracții se
anulează, formula ecuației cu determinant nu pune nici un fel de problemă.
⬧ AABC = AACB și dacă schimbăm două linii într-un determinant acesta își
schimbă semnul. Evident orice arie este pozitivă, de aici necesitatea modulului.
⬧ Vom pune ecuația dreptei în una din formele: ax + by + c = 0 sau y = mx + n .
⬧ AB: ax+by+c? Atenție  Nu uităm să egalăm cu zero, altfel nu mai e ecuație.
- 63 -
 DETERMINANȚI
 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

Ex.1.  Soluție:
x y 1 x y 1
a) AB : xA yA 1 = 0  −2 1 1 = 0  x − 6 + 5 y − 5 − 3x + 2 y = 0
xB yB 1 5 3 1

 AB : −2 x + 7 y − 11 = 0 , adică  AB : 2 x − 7 y + 11 = 0 .

 Observație metodică: Avem la dispoziție proba pentru a verifica dacă ecuația

este corectă. A și B trebuie să verifice ecuația dreptei AB pentru că: un punct
aparține unei drepte ⇒ coordonatele sale verifică ecuația dreptei.
De exemplu B  AB  2 xB − 7 yB + 11 = 0  2  5 − 7  3 + 11 = 0 ( A)
Pentru ecuația dreptei BC pot folosi și formula de mai jos, care în acest caz dă un
y − yB y − yB y − 3 −1 − 3 y − 3 −4
moment mai delicat BC : = C  =  = ?
x − xB xC − xB x −5 5−5 x −5 0
➢ O soluție ar fi să egalez cu zero și celălalt numitor, adică: BC : x − 5 = 0 .
➢ Evident cealaltă soluție este să folosesc formula cu determinant.
xA y A 1 −2 1 1
1 24
b) AABC =  = = 12 , unde  = xB yB 1 = 5 3 1 = −2 − 5 + 5 − 15 − 2 − 5 = −24
2 2
xC yC 1 5 −1 1
c) A, B, D coliniare   = 0 , dar
xA yA 1 −2 1 1
19
 = xB yB 1 = 5 3 1 = −6 + 5m + 4 − 12 + 2m − 5 = 7m − 19  7m − 19 = 0  m = .
7
xC yC 1 4 m 1

1 dinb ) 7m − 19 7m − 19
d) AABD =  =  = 6  7m − 19 = 12  7m − 19 = 12 .
2 2 2
Caz I: 7m − 19 = 12  m = ; Caz II: 7m −19 = −12  m = 1  m  1,  .
31 31
7  7
xB yB 1 5 3 1 0 4 0
1 L 2 − L1
e) ABCD =  unde  = xC yC 1 = 5 −1 1 = 5 −1 1 = −4 ( 5 − 4 ) = −4
2
xD yD 1 4 m 1 4 m 1
Deci aria triunghiului BCD este egală cu 2 și nu depinde de alegerea lui m,
pentru că dreapta BC este paralelă cu axa Oy , iar distanța de la D ( 4, m) este

- 64 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
egală cu 1 indiferent de valoarea parametrului m, apoi folosind formula clasică a
Bh
ariei triunghiului A = obținem un număr care nu depinde de alegerea lui m.
2
Ex.2.  Soluție:
a) Dacă ducem diagonala AC și folosim aditivitatea ariei, obținem:
1 1 25 + 19
AABCD = AACB + AACD = 1 +  2 = = 22 , unde
2 2 2
5 3 1 5 3 1
1 = −2 0 1 = 0 + 2 + 12 − 0 + 5 + 6 = 25 și  2 = −2 0 1 = 0 − 8 + 3 − 0 − 20 + 6 = −19.
4 −1 1 1 4 1

b)  Metodă: Pentru a obține intersecția a două curbe, rezolvăm sistemul

format de ecuațiile lor.
Se dau punctele A ( 5,3) , B ( 4, −1) , C ( −2, 0 ) și D (1, 4 ) . Să se afle:
x y 1
AC : 5 3 1 = 0  3x + 0 − 2 y + 6 − 0 − 5 y = 0  AC : 3 x − 7 y + 6 = 0 .
−2 0 1
x y 1
BD : 4 −1 1 = 0  − x + 16 + y + 1 − 4 x − 4 y = 0  BD : 5 x + 3 y − 17 = 0 .
1 4 1
 101
 3x − 7 y + 6 = 0  x = 44  101 81 
AC BD    I ,  punctul de intersecție căutat.
5 x + 3 y − 17 = 0  y = 81  44 44 
 44
Temă 6

1. Fie punctele A ( −3, 2) , B ( 4, 7 ) , C (8, 7 ) și D ( m,1) .

a) Să se scrie ecuațiile dreptelor AB, AC și BC;
b) Să se afle aria triunghiului ABC;
c) Să se determine valoarea lui m astfel încât punctele A, B, D să fie coliniare;
d) Să se afle m pentru care aria triunghiului ABD este egală cu 5;
e) Să se arate că aria triunghiului BCD, nu depinde de alegerea lui m(Justificați).
2. Se dau punctele A ( −4, −3) , B ( −1, 2 ) , C ( 4,1) și D ( 3, −1) . Să se afle:
a) Aria patrulaterului ABCD.
b) Punctul de intersecție al diagonalelor patrulaterului. 

- 65 -
 DETERMINANȚI

APLICAȚII
(2h)

Fișă de lucru 6

1. Să se stabilească dacă punctele A, B, C sunt coliniare știind că:

a) A ( −1, −1) , B ( −2, −3) , C (1, 2 ) ; b) A ( −1, −1) , B ( −2, −3) , C (1,3) ;
c) A ( −2, 0) , B ( 7, 6 ) , C ( −8, −4 ) ; d) A ( −7, −4) , B (1, 0) , C ( 5, 2 ) .

2. Să se stabilească dacă există m astfel încât punctele A, B, C să fie

coliniare știind că:
a) A ( −3, −5) , B ( −1, −1) , C ( 2, m) ;
b) A (1, −1) , B ( 2, m −1) , C ( 4, m) ;
c) A ( m − 3, m − 6) , B ( m −1, m) , C ( m, m + 3) ;
d) A ( 3m − 4, 2m − 3) , B (3m −1, 2m −1) , C (3m, 2m + 1) .

3. Să se stabilească dacă punctele A, B, C, D sunt coliniare știind că:

a) A ( −3, −2) , B ( −1, −1) , C (3,1) , D ( 7,3) ; b) A ( −5, −2) , B ( −1, 0) , C (1,1) , D ( 5,3) ;
c) A ( −7, 0) , B ( −4,1) , C ( 2,3) , D ( −1, 4 ) ; d) A ( −5, −2) , B ( −2,1) , C (1, 4) , D ( 2,5) .

4. Fie punctele A ( 2,3) , B ( 4,8) , C ( 7,5) și punctele M ( 7,3) , N ( 7,8) , P ( 2,8) .

a) Să se calculeze aria triunghiului ABC;
b) Să se reprezinte în plan punctele A,B,C,M,N și P;
c) Să se calculeze aria triunghiului ABC, ca fiind diferența dintre aria
dreptunghiului AMNP și ariile triunghiurilor dreptunghice AMC, CNB,
c1  c2
BPA știind că: A = L  l și Adr . = ;
2
d) Refaceți calculele de la punctul c) știind că A ( xA , yA ) , B ( xB , yB ) , C ( xB , yB )
și M ( xC , yA ) , N ( xC , yB ) , P ( xA , yB ) și comparați rezultatul cu dezvoltarea
lui  care apare în aria triunghiului ABC.

5. Fie punctele An ( 2n − 1,3n + 1) unde n  * .

a) Să se obțină ecuația dreptei A1 A2 ;
b) Să se calculeze aria triunghiului OA1 A2 ;
c) Să se arate că punctele An , An +1 și An + 2 sunt coliniare pentru ( ) n  *
.

- 66 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
6. Fie punctele An ( 3n − 2, 4n − 3) unde n  * .
a) Să se obțină ecuația dreptei A1 A2 ;
b) Să se calculeze aria triunghiului OA1 A2 ;
c) Să se arate că punctele A2n−1 , A3n+1 și A5n −2 sunt coliniare pentru () n  *.

 Exerciții rezolvate din fișa de lucru 

3.a) ◊ Metoda 1:
Calculăm 1 și  2 pentru triunghiul ABC, respectiv ABD (ACD, BCD).
Dacă 1 și  2 sunt simultan zero atunci punctele sunt coliniare.
◊ Metoda 2: Obținem ecuația dreptei determinată de două puncte, apoi
verificăm dacă și celelalte puncte aparțin dreptei. Dacă da, atunci sunt coliniare.
x y 1
CD : 3 1 1 = 0  x + 9 + 7 y − 7 − 3x − 3 y = 0  −2 x + 4 y + 2 = 0  CD : x − 2 y − 1 = 0.
7 3 1
A ( −3, −2)  CD  xA − 2 yA − 1 = 0  −3 + 4 − 1 = 0 ( A)  A  CD  A, C, D
coliniare. B ( −1, −1)  xB − 2 yB − 1 = 0  −1 + 2 − 1 = 0 ( A)  B, C, D coliniare
 A, B, C, D coliniare.

5.  Soluție:
a) n = 1  A1 ( 2 1 −1,3 1 + 1)  A1 (1, 4) . Analog A2 ( 3,7 ) .
x y 1
A1 A2 : 1 4 1 = 0  4 x + 7 + 3 y − 12 − 7 x − y = 0  A1 A2 : 3x − 2 y + 5 = 0 .
3 7 1
0 0 1
1 5
b) O ( 0, 0 )  AOA A =  = , unde  = 1 4 1 = 7 − 12 = −5 .
2 2
2 2
3 7 1
c) Verificăm dacă An  A1 A2 .
An ( 2n − 1,3n + 1)  A1 A2  3 ( 2n − 1) − 2 ( 3n + 1) + 5 = 0  6n − 3 − 6n − 2 + 5 = 0 ( A) .
Cum An aparține dreptei, pentru orice n  * , rezultă că toate punctele sunt pe
dreapta A1 A2 , deci cele trei puncte sunt coliniare.


- 67 -
 DETERMINANȚI

SINTEZA CAPITOLULUI
 Rețin:
⎐ S1 În timp ce o matrice este un tabel de elemente, un determinant este un
număr asociat unei matrice pătratice.
⎐ S2 În dezvoltarea determinantului avem n! produse și în fiecare produs apare
câte un element, de pe fiecare linie şi fiecare coloană. Produsul elementelor de pe
diagonala principală are semnul plus; diagonala secundară are semnul minus.
⎐ S3 Proprietăți: det ( A ) = det ( t A ) ; Un determinant este nul dacă o linie(coloană)
este o combinație liniară de celelalte linii(coloane);putem da factor comun de pe
o linie (spre deosebire de matrice), putem dezvolta un determinant după o linie
(coloană), det ( A  B ) = det ( A)  det ( B ) , etc.

⎐ S4 În calculul unui determinant, avem în vedere:

• Adunări şi scăderi directe de linii sau;
• Adunarea tuturor liniilor la una;
• Scoatere de factori comuni(pe câte o linie sau coloană);
• Dacă elementele unei linii sunt egale, atunci scădem o coloană din
celelalte pentru a face zerouri;
• Dacă vrem zerouri pe o linie vom scădea coloane;
• Dacă determinantul are o anumită simetrie, atunci vom aduna toate
coloanele la prima;
• Dezvoltarea determinantului după o linie eventual după ce am făcut
cât mai multe zerouri(metodă de calcul la determinanții de ordin  4 ).
⎐ S5 Determinanți particulari: tip Vandermonde, determinanți triunghiulari
1 1 1 1
1 1 1 1 2 3 0 0 1
a b c d
V3 = a b c , V4 = 2 2 = ( d − c )( d − b )( d − a ) V3 , 0 4 5 = 1 4  6, 0 2 3 = ( −1) 1 2  4.
3
2 2
a b c d
a 2 b2 c2 0 0 6 4 5 6
a 3 b3 c3 d 3
⎐ S6 Aplicații ale determinanților în geometrie: (1) Ecuația dreptei AB;
( 2) Aria triunghiului ABC; ( 3) Condiția de coliniaritate a trei puncte distincte.
x y 1 xA yA 1
1
(1) AB : xA y A 1 = 0; ( 2 ) AABC =   ,  = xB yB 1 ; ( 3) A − B − C   = 0.
2
xB yB 1 xC yC 1

- 68 -
 ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ
Exerciții suplimentare
1. Fie A = O2
3
și A  M 2 ( ) , arătați că A2 = O2 și det ( A + I 2 ) = 0 .

2. Dacă A  M n ( ) și det A =  , să se calculeze det ( a  A) , unde a  .

3. Să se arate că det ( A  A + I 2 )  0, ( ) A  M 2 ( ) , unde A o obținem din matricea

A prin conjugarea fiecărui element complex al său.

4. Să se arate că det ( A − T A) = 0, (  ) A  M 2 n +1 ( ) .

 4 2 0 1
5. Să se rezolve în M 2 ( ) ecuațiile: a) X n =   ; b) X = 
n
.
 6 3  −1 0 

6. Să se rezolve ecuațiile:
x 0 −1 1 0 x +1 1 1 1 1
1 x −1 1 0 1 2x +1 1 1 1
a) 1 0 x −1 0 1 = 0; b) 1 1 3x + 1 1 1 = 0.
0 1 −1 x 1 1 1 1 4x +1 1
0 1 −1 0 x 1 1 1 1 5x + 1

7. Să se calculeze determinanții, unde n și n  2 :

1 + x1 x2 x3 ... xn 1 1 1 ... 1
x1 1 + x2 x3 ... xn 1 1 + x12 1 ... 1
a) x1 x2 1 + x3 ... xn ; b) 1 1 1 + x22 ... 1 .
... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
x1 x2 x3 ... 1 + xn 1 1 1 ... 1 + xn2

8. Să se arate că n = y  n−1 − x  z  n−2 , () n  3 și apoi să se calculeze  n , dacă:

y z 0 0 0 ... 0 0 0
x y z 0 0 ... 0 0 0
0 x y z 0 ... 0 0 0
. Calculați suma S = 3 +  4 + 5 + 6 + 7 .
 n = ... ... ... ... ... ... ... ... ...
0 0 0 0 0 ... y z 0
0 0 0 0 0 ... x y z
0 0 0 0 0 ... 0 x y

- 69 -