Colecţia After school 1 După şcoală

Colaboratori:
Ioana Dincă- Şcoala
nr. 1, Chitila; Liviu Duţă- Şcoala Cojocaru, Dâmboviţa; Ilie Duţu- Şcoala nr. 1, Sorin
Ghiţulescu- Gr. Şcolar
"Goga Ionescu", Titu, Dâmboviţa; Simona Muscariu- Şcoala nr. 8, Târgovişte, Dâmboviţa;
Corvin Niţă- Şcoala nr. 119, Bucureşti; Claudia Preda- Şcoala Poiana, Dâmboviţa; Corina Teodorescu- Şcoala nr.3,
Pucioasa, Dâmboviţa; lulică Teodorescu- Şcoala "Diaconu Coresi", Fient Dâmboviţa.

Editor: Călin Vlasie

Redactor: Daniel Mitran

Machetare: Cristina Mihart
Tehnoredactare: Eduard Mirică
Coperta colecţiei: Irina Bogdan
Ilustraţia copertei: Silvia Mitrea
Prepress: ART CREATIV

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ZAHARIA, MARIA
Matematică : caiet pentru timpul liber : clasa a VI-a 1
Maria Zaharia.- Ed. a 5-a -Piteşti: Paralela 45, 2012
ISBN 978-973-47-1391-2

371.[Link].3

COMENZI - CARTEA PRIN POŞTĂ

EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleştr--130
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492
Tel.: 0753 040 444;
0721 247 918.
E-mail: comenzi@[Link]
sau accesaţi [Link]

Tiparul executat la Graficprint

[Link]
e-mail: comenzi@[Link]

Copyright© Editura Paralela 45, 2012

Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci înregistrate,
iar conţinutul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.
 Maria Zaharia

caiet pentru
tiMPUl liber
•
J

Clasa a VI-a
editia a V-a
1
1. Calculaţi respectând ordinea efectuării
a) 63 : 3 + 21 · 4 - 45 : 5 = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ .

d)7 39 :(1 2 ·7 33 )·(i+7·25).14= .. "...... ~ ................. ..

2. Ordonaţi crescător numerele:

2
a) 222; i •

",. 1'1 .. " .. " ... ~... • ..... 10 •• It." ..................... v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $ ~ •• " ~ " •• ~"

3. Comparaţi numerele:
a) 29 si 44
44 = (22)4 = 22-4 28 şi 28 < 29 => 44 < 29 => 29 > 44.
 c)

Y=

4. Folosind proprietăţile operaţiilor învăţate, calculaţi:

a) 2007 3 - 2007 2 • 2006- 2007 · 2006-2007 = 200i(2007- 2006)- 2007(2006 + 1) = 2007 2 -2007 · 2007 =
=200i - 2007 2 =O.
b) 2007 + 2008 . 2007 - 2009 . 2006 = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................... .

c) (111 + 222 + ... + 999) : 111 + 47 =............................................................................. .

f) (i007 +

a) Restul împărţirii unui număr natural la 5 poate fi: ...

Suma tuturor numerelor naturale care împărţite la 5 dau câtul7 este ................................ .

c) Cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 6 şi la 8 să dea acelaşi rest 3 şi câtul diferit de
zero este .............................................................................................................. .
 d) Determinaţi cel mai mic număr natural nenul, pe care dacă-1 împărţim la 7 obţinem

e) Câte numere naturale mai mari ca 100 şi mai mici ca 200 împărţite la 7

f) Arătaţi că nu există numere naturale care împărţite la 12 să dea restul 4 şi împărţite la 18 să

restul8.

6.

Calculaţi:
a) ac+ bc, ştiind că a+ b =7 şi c 10;

b) ac - bc, ştiind că a - b =14 şi c =7;

c) a + c, ştiind că ab + bc =270 şi b =9;

d) c, ştiind că ac bc =120 şi a b =20.

7. a) Dacă a+ b =5 şi b + c =7, calculaţi 7a + 9b + 2c.

Soluţilft
7a + 9b + 2c =7a + 7b + 2b + 2c =7 ·(a+ b) + 2 · (b + c) 7 · 5 + 2 · 7 =35 + 14 =49.

b) b şib c 3a + 7b + 4c.
 c) Dacă ac+ 2bc + 5c = 49 şi 3a + 6b + 15 = 21, calculaţi c.

8. Calculaţi numărul
natural x pentru care:
a)8-(18-6)·6 [8 3 (9

b)[(124+150-x):6]:31 2=0;

C) 128 (48 + 6 · 7 - (X . 3 + 15)] : 3 = 104.

9. Determinaţi numărul natural x din:

a) 2x

. 2. +

10. Fie numerele x = 27 • 25 2 • i 0 şi y = 24 • 57 • 311 •

a) Calculaţi cu câte zerouri se termină fiecare număr.

b) Calculaţi cu câte zerouri se termină numărul x · y.

c) Calculaţi care este ultima cifră nenulă a numărului x · y.

1.
natural b, b a,

a, spunem că b . . . .. .. sau a este un

c) ar fi a, b, c numere dacă a 1 b şi b 1 c, atunci ...... .
d) Oricare ar fi a si b numere dacă a 1 b şi b 1 a, atunci ...... .
e) Oricare ar fi a, b, c numere dacă a 1 b şi a 1 c,

2. a) Divizorii numărului 12 sunt

b) Divizorii numărului 15 sunt

c) Divizorii comuni ai numerelor 12 15

3. Dacă 6 este un divizor al unui a, alţi 3 divizari ai numărului a sunt

4. Completaţi şi exemplificaţi conform modelului:

a)

Exemple:8,36, 72,454,2008.
Contraexempfe: 5, 73, 91, 529, 2009.

b) Un număr se divide cui dacă ............................................................................ .

Exemple: .................................... , Contra exemple: ............................................ .
c) Un număr se divide cu 10 dacă . .. .. . . . . . . . . . . . .. . . .. . . .. . . . .. . .. .. . . . . . . . . .. . . .. .. .. . . .. . . . . . .. . . . . .. . .
""'
Exemple: ............. '..1•••••"':"'; • • • • • • • • • • • • • • , Contra exemple: ........................................... .
d) Un număr se divide cu 1tr dacă ............................................................................. .
Exemple: .................................... , Contraexemple: ............................................ .
e) Un număr se divide cu 5 dacă ............................................................................. .
Exemple: .................................... , Contra exemple: ............................................ .
f) Un număr se divide cu 52 dacă ............................................................................. .
Exemple: .................................... , Contra exemple: ............................................ .
 3
., Contraexemple: . . . . . ...
9
.. . Contra exemple: . . . . . . . . . .. .. . .. . . .....

15, 12, 16, 606, 575, 396, 7400, 2001, 2007, 1845. Completaţi

6. şi c o singură dată, care să fie:

b)
c)

7. a) Multiplii ca 47 sunt: ..
b) Multiplii mici decât 47 sunt: . . .. . .. .. .. . .. . . . . . . . . .. . .. . . ... .
3 şi 5 mai mici decât 47 sunt: ................. ..

8.

b) Cel mai al este.

c) Cel mare divizor al lui este ...................................................... .
d) Cel mai mare propriu al lui este ................................................ .

9.

a) Fie A improprii ai numărului 12.

A=: ................................................................................................. ..
 b) Fie B mulţimea divizari/ar proprii ai numărului 12.
B . ... . .. ...... ............ . ........ ..
dacă A şi B sunt disjuncte.

An B = ........................................................ ..
A şi B sunt ......

10. Numerele mici 50,

a)2
b)3
c) 2 sau

d) 2 'i 3 sunt

11. Prin scrierea x -1 E 0 15 înţelegem x -1 E {1, 3, 5, 15} => x E {2, 4, 6, 16}.

a) Oeterminaţi x E N, astfel încât 2x + 1 E 0 12 .
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• • ••••• •J••

b) Oeterminaţi x E N, astfel încât x + 1 să fie divizor propriu alluf 6.

12. a) Arătaţi că numerele de forma 15n+l + 3 · 15° + 3n+2 • 5° sunt divizibile cu

Rezolvare: 15n+l + 3 · 15n + 3n+2 • 5n = 3n+l · 5n+l + 3 · 3n · 5° +
· 5° =3n+l · 5° · (5 + 1 + 3) =3~+l · 5° · 9 =3° · 5n 3 · 9 = · 3n · 5° =
27 . 15n : 27 => numerele de forma 15n+1 + 3 . 15n + 3n+ 2 5n sunt nl\lli'lniiO

- '
b) Arătaţi numerele de forma 72 · 12n + 3n+3 • 4n+2 sunt divizibile cu N*

13. a) Un număr natural n se numeşte prim dacă

b) Scrieţi numerele prime mai mici decât 50.

Un număr natural n se numeşte compus dacă

14. Orice număr
natural nenul care nu este prim poate fi scris ca un produs de numere naturale prime.
Descompuneţi în factori primi următoarele numere naturale: 14 400, 15 600, 5 775.
Rezolvare:
14 400 i . 52 5 775
144 2
72 2
36 2
18 2
9 3
3 3
1

14400 =t . i . 52 15 600 = 5 775 =

15.

a) Scrieţi ca sumă de numere prime numerele naturale: 7; 12; 26; 34.

7 = 2 + 5; 12 = .............................. ; 26 = ........................ ; 34 = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b) Suma a două numere prime este 99. Numerele sunt. .............................. ~ .................... ..
c) Produsul dintre un număr natural prim şi un număr impar este 4866. Calculaţi numerele.

16. Determinaţi numerele prime a, b şi c, diferite două câte două, ştiind că:
a) 3a + 4b + 2c = 48.
Rezolvare: 4b, 2c şi 48 sunt numere pare şi cum 3a + 4b + 2c = 48 :::::::> 3a este număr par:::::::> a
este număr par şi cum a este număr prim :::::::> a = 2 :::::::> 3 · 2 + 4b + 2c = 48 :::::::> 4b + 2c = 48- 6
:::::::> 4b + 2c = 421 : 2 :::::::> 2b + c = 21. Cum 2b este număr par şi 21 este număr impar:::::::> c este
număr impar şi prim şi avem:
c 3 => 2b = 18 :::::::> b = 9 (nu este număr prim);
c = 5 :::::::> 2b = 16 :::::::> b = 8 (nu număr prim);
c [Link]>2b=[Link]>b=7;
c 11 ::::::? 2b =1o::::::? b =5; f''l,
c = 13 :::::::> 2b = 8 :::::::> b = 4 (nu este JJUmăr prim);
c 17 :::::::> 2b = 4 :::::::> b = 2. v'Y J
Cum numerele trebuie să fie diferite două câte două, rezultă că a = 2, b = 5 şi c = 11 sunt numerele
căutate.
b) a + 2b + 4c = 36.
 c) 3a + 16 b =54.

17. Determinaţi cifrele distincte a şi b, astfel încât ab şi ba să fie numere

18. Determinaţi numerele naturale de forma ab, ştiind că suma dintre şi este pătrat perfect.

19. Dacă abc este număr prim, calculaţi câţi cd1vizori are numărul abcabc.

20. a) Care este cel mai mic număr de trei cifre ce are exact trei divizari?

b) Care este cel mai mare număr de două cifre..ce are exact patru divizari?
- '
21. Calculaţi cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun al
a) 840 şi 672
840 2·5 672 2
84 2 336 2 840 =23 • 5 . 3 . 7;
42 2 168 2 672 =25 • 3 . 7;
21 3 84 2 [840; 672] =25 • 5 . 3 . y =3360;
77 42 2 (840, 672) =z3 . 3 ·1 =168.
1 21 3
77
1
b) 675 şi 864
675 =··········································
675 864 864= ......................................... .
[675; 864] =.................................. .
(675; 864) =................................. .
22.

pentru:
192 =.~>..........,. ........... ; 144 =.......... ~ ............... ..
(a; b) =(192; 144) =......................... ..
[a; b] =[192; 144] =....................... .
(a; b) ·[a; b] =..~'.................. }
a . b = ..................t ........ .,...... =>(a; b) · [a; b] =a · b. •

b) a =450 şi b =224.
450 224

23.

Scrieţi perechile de numere prime între ele care se pot forma cu numerele: 9, 2, 4 şi 14.
2 =2· 9 =32· 4 =i· 14 =2. 7•
1 1 1 1

(2, 9) = 1 => 2 şi 9 sunt prime între ele;

(2, 4) =2 => 2 şi 4 nu sunt prime între ele;
(2, 14) =
(9, 4) =
(9, 14) =
(4, 14) =
Deci perechile de numere prime între ele sunt (2, 9); ...

24. Aflaţi cifra x astfel încât:

a) (31x,2) = 1=> x nu trebuie să fie cifră pară=> x E {1, 3, 5, 7, 9};

b) (1 X, 3) = 1=> ............................................................................................. .

c) (1x5,2) = 1=> ................................................................................................. .

 d) =1

a) Determin aţi toate numerele naturale de

toate numerele naturale de
Rezolvare:
a) 1 ~ 5j2xy; 3j2xy şi (5, 3) =1. Dar 5j2xy ~ y E
3 1 (2 + x +O)~ 31 (2 + x) ~ x E {1, 4, 7} ~ 2x0 E

~ 3 1 (7 + X) ~ X E {2, 5, 8} ~ 2X5 E {225, 285}.

255, 270, 285.

b) 6j3x1y ~ ................................................... .

.
..... ....... ..... .......................................... : ...... ...,., ....................... .
Numerele căutate sunt: .............................................. ..
~.
't6. a) Determinaţi numerele naturale a şi b, ştiind că cel mai mare este şi suma
este 35.
Rezolvare: Cum (a, b) =7 => a =7x, b =7y, unde (x, y) =1. a => 7x
=> y = 5, adică:
X 1 4 2 3
y 4 1 3 2
a 7x= 7 28 14 21
b =7y 28 7 21 14

sunt: a =7, b =28 sau a =28, b =7 sau a =1 =

b) Determinaţi numerele naturale a şi b, ştiind că (a, b) =5 şi a + b

Rezolvare: Cum (a, b) = 5 => a = ..... , b = ..... , y) = . =
.............................. ,adică:

!=5x
b=5y
1

Numerele căutate sunt: ............................................................................................

 c) Determinaţinumerele naturale a şi b, ştiind că (a, b) = 12 şi a· b = 2160.
Rezolvare: Cum (a, b) = 12 => a = ..... , b = ..... , unde (x, y) = 1. Dar a · b = 2160 =>

........~··············r··· adică:
y
a -12x
b :12y

Numerele căutate sunt: .......................................................................... .

27. Determinaţi cel mai mare număr natural nenul, pe care dacă-1 împărţim la 7 obţinem câtul egal cu
restul.
Rezolvare: Fie a numărul căutat. Din teorema împărţirii cu rest D = Î · C + R, R < Î, avem că
a= 7 · c + R, R < 7 =>RE {1, 2, ... , 6}.
Cel mai mare număr natural se obţine pentru R = .................. şi a = .................... .

28. Împărţind numerele 131, 284, 197 la acelaşi număr natural nenul se obţin resturile 7, 5 şi 11 şi
câturile nenule. Aflaţi împărţitorul.
Rezolvare: Din teorema împărţirii cu rest, D = Î · C + R, R < Î, avem că: 131 = Î · C1 + 7, 7 < Î
=> 131 1 = î . C1; 284 = î . c2 + 5, 5 < î => 284- 5 = î . C2; 197 = î . c3 + 11, 11 < î => 197- 11 =
= î. c3 => 124 = î. c1, 279 = î. c2 şi 186 = î. c3.
124 279 186

124 = . . . .. ":., ......... , .; 279 = ..................... ; 186 = ... , ........... , , , , ........ .

Î =(124, 279, 186) =.......................................................................... .
Cum Î > 11 => Î ............................................................................. .

29. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 6, 15 şi 24 dă resturile 4, 13 şi respectiv 22.
Rezolvare: Fie a numărul căutat. Din teorema împărţirii cu rest, D = Î · C + R, R < Î, avem că:
a = 6 . el + 4 1 +2 => a + 2 = ................ ..
a =15 . c2 + 13 1 +2 => a + 2 =............. ..
a = 24 . c3 + 221 +2 => a + 2 = ............... => a + 2 = [6, 15, 24] = ........................... =>
=>a= ................ ..
Numărul căutat este ........................ .
 Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.

1. Restul împărţirii unui număr natural la 3 poate
2. Un număr natural se divide la 3 dacă ....
3. Dacă a- b =7 şi c =3, atunci ac- bc este egal cu ....
4. Rezultatul calculului 32 -23 + 2011 -1 2011 este egal cu ....

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, âncercuiţi litera A. În caz contrar, âncercuiţi
5. Orice număr natural de forma a23, scris în ba?a 10 se divide_cu 3.
6. Există număr natural de forma a23, scris în baza '10 care se divide cu 3.
7. Numărul x =2n+l · 3n + 2° · 3°+ 1 este divizibil cu 5 oricare ar fi n E N.
8. Dacă suma dintre un număr prim şi unul impar este 71, atunci numărul prim este 69.

III. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
9. Numărul divizorilor numărului natural1080 este egal cu:
A) 8; B) 16; C) 32; O) 27.
10. Get mai mic număr natura~ care are exact 3 divizori·este egal cu:
6; 8) 8; C) 2; O) 4.
11. t:>erechea de numere prime între ele este:
A) 4 şi 9; 8) 7 şi 14; C) 12 şi 32; D) 5 şi 125.
12. Pentru a scrie toate numerele naturale mai mici ca 10001 se foloseşte 7
A) 290; 280; 294; D) 360.

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. Mihai, aflat în vacanţă la din
8unicule, ouă ai avut în
Nu-mi amintesc exact dacă scoteam 2, 4
fiecare dată un ou în coş.
a) Care este numărul minim de ouă care puteau fi în coş?
b) Câte ouă puteau fi în coş dacă numărul acestora este mai mic decât
c) Cu câte ouă a rămas Mihai, dacă numărul ouălor din coş este mai mare ca 30 şi mai mic ca 40,
numărul celor sparte întrece cu 1 numărul celor nesparte.
14. În portul Galaţi sunt ancorata trei vapoare. În data de 2 mai 2011, toate cele vapoare au
port. Se ştie că primul vapor va reveni în portul Galaţi din 3 în 3 săptămâni, al doilea 4 în 4
săptămâni, iar al treilea din 2 în 2 săptămâni.
a) Verificaţi dacă în 2 noiembrie s-au întâlnit în portul Galaţi cele trei vapoare.
b) Calculaţi data când s-au întâlnit pentru prima dată toate cele trei vapoare. 0,5p
c) Calculaţi cel mai mic multiplu comun al numerelor 3 şi 4. 0,5p
 n1
RATIONAL
1

1.
23
100 -..... . ,. ... , e) 100 = .................,

2. Transformaţi fracţiile
ordinare în fracţii zecimale periodice simple:
10 37 100
a) b)- ............; c) - = .................. .
9 3 27

3. ordinare în fracţii zecimale periodice mixte:

a) 19 47 143
b) = ............ ; c) - = .............. .
12 18 15

4.

2 6 . 2 5·3+2 17 6 17 2 6
Exemplu: 3· =-SI 3-= =-.Cum :;t:-~3· :;t:-.
5 5' 5 5 5 5 5 5 5
a) Introduceţi întregii în fracţie:
3 1 3
2-= ................... ; 12- ......................... ; 101-=
5 3 17
 b) Scoateţi întregii din următoarele fracţii:
8 37 400
-== ••••a•••~••••••a•••••••••••; - = •*5"*"""*~-••••*••••"~""*•-•~"~~••~•;-
3 . 11 103

5. Transformaţi fracţiite zecimale în fracţii ordinare:

15
135 27 '
a) 13,5=- - ; b)0,25= .............................. ; c)24,4= ... .
10 2 .

6. Transformaţi fracţiile
zecimale periodice în fracţii ordinare:
3 2·9+3 21 7 -
a)2,(3)=2g- =g-= ;1,(5)= .......................... _................. ·· ···· .......... ··
9 3
12 1· 99 + 12 11113 37
b) 1,(12)=199= 99 =gg=33; 2,(23)= ....................................................... .

231 13 77
c) 0,(231) = = ; 1,(021) = ...................................................................... .
999 333
12 13
d) 51(3)= 13-1=5_g=5·90+12= 462 =231 77
, 90 90 90 90 45 15 1

3,2(3) = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................... .

213 - 2 211 1201
e) 1,2(13) 1
990 990 = 990 ; 2,1(16) =........................................ · .. · · .. ·· · .. · .... · · · ·
=1

7. Aproximaţi la sutimi prin lipsă şi apoi prin adaos următoarele fracţii: 2:7 = 0,285
a) ~prin lipsă este egal cu 0,28; o
7 20
2 1!_
prin adaos este egal cu 0,29;
7 60
56
40
35
5

b) _!_prin lipsă este egal cu 1:3 =....... . 17. 6 = .......

3
_!_prin adaos este egal cu
3
17
c) - pnn . ,.1psa"' este ega 1 cu
6
-17 pnn
. adaos este ega 1cu
6
 Pentru a aduna numere raţionale reprezentate de fracţii cu numitori diferiţi, aduceţi mai Întâi
! fracţiilela numitor, calculând cel mai mic multiplu comun al numitorilor.

1.
3 17
a) 28 126 f

28 =22 .7
28 2 126 2
126 = 2. 32 • 7
14 2 633
77 21 3
[28, 126] =22 • 32 • 7 =252
1 77 252:28 =9
1 252: 126 =2

9)3 2)17
27+34 61
--- --
28 126 252 252
b 3 47 23
) 20 + 180 + 60 20=
20 180 60 180 = ................................ .
60= .................................. ..
[20, 180, 60] = ....................... .

3
20

25= ...................................... .
4 33
c) 25 320 48 320= ····································
25 320 48 48 =...................................... .
[25, 320, 48] = .......................... .

4 33 1
-+ +
25 320 48
2. Adunarea numerelor raţionale are următoarele proprietăţi:
a) oricare ar fi a şi b numere raţionale, avem a b este
b) este comutativă, adică oricare ar fi
c) numărul raţional nul este element neutru la adunare,
d) orice număr raţional a are un opus . . . . . . . . . . . . . ..... şi a+
e) este asociativă, adică oricare ar fi numerele raţionale alb şi c, avem (a c = ........... .

3. Calculaţi, folosind proprietăţile adunării:

1 5
a) 3+_!_+7+i=(3+7)+ + 10 10+1 1·
5 5 5 5 5

b) 15+_.!_+4+3.
3 3
2 7
c) 3+-+17+ ............ .... ............. . . . ....... .. ............ .
9 9
d) ;: + ;7 + 1~ + ~~ . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . ................ .

4. a) Stiind
'
că a+ b =
3
5'
4
si c = , calculati a + (b + c).
15 '

1 Rezolvare: a + (b + c) = (a + b) + c = + ~ 1~ = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... ... . . . .

b) Stiind
'
că x ~si
7'
y+ z
17
14
, calculati (x + y) + z.
'
1 Rezolvare: (x + y) + z =x + y + z x + (y +Z) = . . ... .. . . .. .
.. d ca~ x + y
c) Stun 17 s1. z + t = 30 , ca 1cu 1at1. x + (y + z) t.
' 47' 47 '
1 Rezolvare: x + (y +Z) + t = x + y + z + t = . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...

5. Calculaţi, grupând convenabil termenii:

a) 1~0 + 1~ + 1: + 1~ C~o + 1~~J+C~ + 1~J ·········· ·· ·· · · ·········· ···· ·· ··· ··· ·

b) 5_!_+12~+4i+3~+11~+10!+ 1 =(5_.!_+ 5 1
+ + 2~ 5
7 11 9 7 9 11 7 \ 7 7 7 11 9
 1 1 11 • 1
6. In scrierea 2 avem că 2 este partea Întreagă a numărului raţional 2 = , 1ar
A

este
5 5 5 5
.ţ ~ a numaru
tractJOnara
• ~ 1u1. SI. notam:
~ [2 -1] = 2 s1. {2 -1} =-.
1
' ' 5 ' 5 5
Scrieţi partea întreagă şi partea fracţionară a numerelor:
a) 13 ,. b) 23 ,. c) ~ .
4 2 5
Rezolvare: a) ~4 = 3_!_4 => [3_!_]
4
= 3 si {3_!_} = _!_.
' 4 4
23
b)2 ······································································· ···························
12
c) - = .................................................................................................. .
5
7. Un muncitor lucrând singur termină o lucrare în 12 ore, altul în 15 ore şi al treilea în 20 de ore. Primul
muncitor efectuează într-o oră .................. din lucrare. Al doilea muncitor efectuează într-o oră

..................... din lucrare. Al treilea muncitor efectuează într-o oră .................. din lucrare. Cei
trei muncitori efectuează într-o oră ............................................................................. .
din lucrare. Cei trei muncitori termină lucrarea, lucrând împreună, în ............ ore.

1. a) Dintre două fracţii cu acelaşi numitor este mai mică cea care are numărătorul mai ................. .
7 pentru ca~3 < 7;
Exemp 1e: -3 s1. -7 ; -3 <-
17 ' 17 17 17
37 . 11
- S I - ............................................................................................ .
125 ' 125
b) Dintre două fracţii cu acelaşi numărător este mai mică cea care are numitorul mai ................. .
 23 . 23 23 23 ~
Exemple:- s1 - ; - <- pentru ca 19 > 5;
5 ' 19 19 5
137 . 137
~SI- .......................................................... .
315 , 124

1
2. a) Scrieti' toate fractiile cu numitorul 84 cuprinse între si _!
' 7' 6

Rezolvare: 84 : 7 = ............... si 84 : 6 = .. .. ... .. .. · 7

'
între ~·~şi ~·~ sunt: .............. , adică fracţiile cuprinse

b) Fie multimea M = {x E Q+ jx
'
~ 21 si. x2: _!}.Scrieti
7 '
cinci elemente ale

~ 1, lA ~~ '
Rezo 1vare: Dac a x s s1 x ~ , mseamna ca x este cupnns
2 ' 7
... . 1
comun a1f ractu''1 or este ......... s1. 1 , respecttv
' ' 7 14 2 14
__:_:_:_ sunt ................................... , adică cinci elemente M sunt
14

3. Comparaţi numerele raţionale:

a) 2 SI. 3 . b) 17 S. I18- · c} 2007 si 2008.
3 ' 5' 18 ' 19 2008 ' 2009
2 3
Rezolvare: a) 2 · 5 =10 si
. 3 · 3 =9 => 10 > 9 => 3 5
b) 17·19= şi 18. 18 = ............. .

c) 2007 · 2009 =.............. şi 2008 · 2008 =............. .

4. Ordonati crescător numerele: 1

a= 1+ _!; b 1+ x + ; c
' X X
Rezolvare: 1 < x + 1 =>
1 X +1 1 X +1 2007°
- < - - => 1+- < 1+--=>a< b;c = -----=---
x X X X
5. Determin aţi n E N astfel încât:
a) 1 n 1
3 2
1 n 1
Rezolvare: - < < comun este 3 . [Link] ::: 6;
3 35 2
n 1 105
:2 = 105; -< <-=>70<6n<105=>- n<-=>11,(6)<n<17,5=> nE {12,
3 35 2 6 6
13, 14, 15, 16, 17}.

b) 5 >~>..!!.
3 7 30

3 5 21
c) -<-<- n:;t:O. 1

29 n 87
Se aduc fracţiile la acelaşi numărător:

, , , 1835
3
6. Determinati cifrele x si y, astfel încât fractia lx y să fie supraunitară si' cea mică de acest feL

1x3y f . . ~
Rezo 1vare: --este ract1e supraumtara <::::> => X E .............. } Şi y E
1835 ,
1x3y .
E {. ........... }. Cum - - trebwe fie cea mică posibilă=> x = ...... şi y = ......... .
1835

3
7. Determinati cifrele x si y, astfel încât fractia lx y să fie subunitară si cea mai mare de acest fel.
' ' ' 1835 '
3
Rezolvare: lx y este fractie subunitară <=> 1x3y.... 1835 => x E {.. . .. . .. . . . ..} si y E
1835 ' '
lx 3-
E { . . . . . . . . . . . .}. Cum - · sa~ f'te cea ma1· mare de acest f e1=> x =...... s1· y =........ .
y tre bwe
1835 '
 NUMERELOR

1. Suma a d01. termem. este - , 1ar unu 1d'mtre termem. este -. a1cu 1at1. ce 1~1
17 . 1
a a1t termen. c
27 9 '
.................................... .... .... ~ ~ ~.-············•*•••············· . ···················"'"~""""~ ........... , . ~""*~""""""""

2. a) Cât trebuie adăugat numărului rational ~pentru a obtine _!?

' 28 ' 4
" " " " " " " " iO " "' " " " " ~ " " " Jl " fO " " 11 a 10 " " '11 " " " " ••• " il • " " " ot 10 a " • a •• J! ~ & ~ • " " " '11 11 " " " 11 " li " " ~ " " :11 Il " * " " " 11 " s B .. " " " 11 il " " " • 11 " " 1ll " " * " li • III " " M * " " • V " • " " Jl :0 "

b) Cu cat tre bu1e

• m1csorat
• 49
-pentruA
a obtme
• - 1 ?.
. 99 ' 198

c) Cu cât este mai mare 47~ decât 17-

1
?
5 30

d) Cu cât este mai mic 7_!_!_decât 112_?

15 30

3. Diferenta a două numere este , iar scăzătorul este _!.!. Calculati descăzutul.
5
' 9 36 '

4. Descăzutul a două numere este 17 ~,iar diferenta este 1

Care este scăzătorul?
7 ' 21

5. Efectuaţi scăderea rotunjind scăzătorul la un număr întreg şi mărind apoi corespunzător diferenţa
conform modelului:

a) 27~ 12~=27~-13+~=14~+~=143!+ 18 14
39
=1
4
.
5 35 5 35 5 35 35 35 35 35
47 9
b) 11--7-= .................................................................................................. .
75 25
 87 7
c) 3- 1-= .................................................................................................. .
90 16

6. Calculati
'
numărul cu ~mai
7
mic decât

a) _!I . b) 1_!_. 7
c) 10-.
3 ' 31, 25
71
17 31 3 119 - 9 11 5
Rezolvare: a) - - - = - - = - = 5 - .
o
3 7 21 21 21

b) ·········································································································

c). ············································ ····························································

7. Calculati valoarea expresiei E =_!+a- 2b, unde:

' 3
1 2 . 1 2
a)a=7-+3-slb=4--3-.
2 3' 7 3

1 1 . 7 1
b) a=35--4-SI b=43- 41-.
9 3' 15 30
1. Calculaţi:
1 6 17 40 2
a) ·-= ..................... ; b) · = ........................ , c) 3_!_·
9 5 20 34 2 7

2. Înmulţirea numerelor raţionale are următoarele proprietăţi:

a) oricare ar fi numerele .raţionale a şi b, a · b este număr raţionaf,
b) este comutativă, adică oricare ar fi numerele raţionale a şi b, ................... .
c) numărul raţiona Il este element neutru la înmulţire, adică ......... .
d) orice număr rational
. nenul a are un invers, notat ....... si
, a·_!_=
a ...... .
e) este asociativă, adică oricare ar fi numerele raţionale a, b şi c, (a · b) · c
f) este distributivăfaţă de adunare, adică oricare ar fi numerele raţionale a,

3. Calculaţifolosind proprietăţile înmulţirii:

3 2 35
a) . . = ...................................................................... .
7 5 18

b) ~· ~ 760) ............................................................ .

4. a) Stiind
'
că 6
a· b =
7'
14
si c = , calculati a · (b · c) = ..... . .. . ......
3 '
.
b) Stiind
'
că a·b=
22
si c·d ~~calculati a· (b · c) · d = ......... ..
5 ' 11 '

5. Calculaţi în două moduri:

a) 2 . 1 +- 5) ............................................................ ..
3 4 24

b) ~ { 1~ ;4) ....................................................................... .
6. a) Stiind
'
că a·b=_!_si
7'
a·c=~,
21
calculati a· (b + c).
'

b) Stiind
'
că a· b = ~ si a· c = _!_Q_, calculati a · (b + c) si a · (b- c).
11 ' 77 ' '

7. Calculaţi scoţând factor comun:

1 3
a) -·22+-·22 = ............................................................................................... .
11 7
b) ~·_!_+~·~= ............................................................................................... .
17 5 17 7

8. Să se efectueze:
1 3 4 5
a) 1_!_·1_!_·1_!_· .... ·1-- . ..!..!!.!= ................................................................... ..
2 3 4 100 2 3 4 100
3 1 6
b) 102·-·2-·-= ............................................................................................ .
204 9 19

9. Calculat,i cel mai mic număr natural care mmult,it cu numerele rat,ionale _!_ ~si i. să dea de
7'21' 15
fiecare dată un număr natural.
Rezolvare: Fie a numărul căutat. Avem că a._!_ E N ~ a trebuie să fie multiplu de 7. Dar
7 '
N ~ .................. Cum a· N ~ ............... Deci a ....................... .
5
a.
21
E i.
15
E

10. Un automobil are viteza de 80 km pe oră. Ce distanţă va parcurge automobilul în 2i ore? Dar în

5~ ore?
3
~ 1 .
Rezolvare: In 2- ore automobilul va parcurge ..................................................... .
2
~ 2
In 5- ore automobilul va parcurge
3
 Î PĂ IR NUMERELOR

. ..
1. Scnet1mverse 1
e numere 1or rat1ona
. 1 2 1 31121 1 21 1
e: -;-;-;-; -;-+-; +-.
1 1

1 2 7 23 5 3 5 4
Inverse le numerelor sunt ....................................................................................... .

2. Calculaţi şi scrieţi ca fracţie ireductibilă:

1 . 4
a)1 :3=............ 1:-= ............. . 1:-= ........... .
3 8
4
b) 3: 1 = 31 :1 = ...... ,.......
-:1 .. . ....
8
Se observă că rezultatele de la a) sunt ............................................... rezultatelor de la b).

3. a) Dacă ~ _!_si c
5
atunci ~': c
1 .. .. . .. .. .. .. .. . . . . . . . .. . . . .. .. . . .. . . . .. . .. . . ............. .
b 3' d 3 b d
b) Dacă ~ = 2_!_ si c 1.! 1 atunci a : c =....................................... . .. ...................... .
b 3' d 2 b d

4. Calculaţi:
1
a) TI=....... .......... . ............... ...... . ..... ... .. .. ................................ .
2
1
b) 11 = ........... ....... ........... .... ................ .. .. . . .................................... ..
2
1
c) ~ = ···························· .............................................................................. .

4
3_!_
d) -,t= .........................................................................................................
21
5.
3.~ 3 1.3=~·4 i=1_!_.
7 9 .4 1 4 1 3 3 3'

e) .
141 .
f) 444444 . 333333
1111 2222
6. Efectuaţi:

a) 17 . 34
120 240
b) 11:20_!_=
6
c) 5. 11
6 12
d)
4
:1?·2~
5 3 12
7.

4 2

b)

c)
1-
. -~~'"·~· -
·~;~····""""~"························~··················~·········~·~· ·~~··~~···~· ~--~

2 5 3
 5. 53 _ _!_)
_!. 10 ............................................................................. .

"
10
,. 1J 1J " 1J * " " " jl t> 1J * lll ••• 1 * " lll e 1> • * 11 III _" f' " OI " " " " •••• 11 fi li • a •• " ••••• e 4 • e ••• " " * •• " 11 e a •••• III jJ • " •• " <1 jl O jJ S S " * ti " " Jl 11 a " !1 "' " !1 " S • 10 " " J! " ~ 01 " M " " 10 111 J1 11 • 11 ~

., ~ ., ., ,. ,. ., " ., " • • • • • • • • • " • • • • • • • • • • • 1 • • • • 11 • • • • • • • • b • • • • • • • • • • • • • • • • • <1 • • • • • • • • " • • • • • • • • • • • • • • • • " " • " • • • • ' • • ~ • • • " • " ~ " a a " • " " ., " ., ,. • "

1. Calculaţi x din:
1 4 3 2 1 1
a) x+3=3; b) 5-35 =2x; c) 7--x=3-·
3 7'
3 1 1 X 4 1
d) x-a= 24; e) 3-+x=5;
2
f) 2·- -=1-.
3 3 3
a) ........................................................ ·-:· ............................................ .
b) .................................................................................................................. .

c) ...... ···············································································································
d) .................................................................................................................... .
e) ................................................................................................................... .
f) . . . . . . ....................................................................... .

2. Rezolvaţi ecuaţiile:

a)7·x-8=15; c) x:3. _! 2· 1
5 3
1 1 1 2 1 3
d) x+ =2 ; f) X:- -
4 8 8 3 4 4

a) .................................................................................................................. .

b) ························································································· ......................... .

c) ············································································································ ...... .
d) ................................................................................................................... .

e) ·····················································································································
f) .................................................................................................................... .
3. Rezo 1vat1. ecuat1a:
. 2 --+---+-
1 1 1 1 = x( 1----+-
1 1 1) .
' ' 2 3 4 12 2 3 4
1 1 1 1
Rezolvare: 2--+---+-= ...................................................................... .
2 3 4 12
1 1 1
1----+-= ... ································································· .................. .
2 3 4

Ecuaţia devine: %= 1~ · x =:> x = ............................................. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ···

~ d un numar rat10na 11 a -se

4. mpartm
Al
0 42
obtme numaru
V
0

~ 1rat1ona 15-5. care este ace 1numar.?

0

° V

' ' 5 ' ' 42

Rezolvare: Fie x numărul căutat==> x: ...... = ...... ==> ........................................... ..

5. Determinati, cel mai mare număr rational

, ~,
b b =t= O, astfel încât câtul împărtirii
, numerelor rationale
,
~ natura 1.
-47 s1• -94 1a acesta sa f'1e numar
V

17 ' 85
47: -
Rezo 1vare: Avem - a =-
47 ·-
b =4- · sa~ f.1e mu lt1p
7b. Dar -47b E N ==> b tre bwe · lu de 17 s1· a
17 b 17 a 17a 17a ·
trebuie să fie un divizor al numărului 47, adică b E {17, 34, 51, 68, 85, ... } si a E {1, 47};
: a = .......................... , adică b E {85, 170, .. .} si a E {1, 47, 94}. Cum ~ trebuie să fie cel mai
94
85 b , b
mare cu aceste proprietăţi==> a trebuie să fie cât mai ......... posibil şi b trebuie să fie cât mai
a = ................ ·
.......... pos1'b'l1 , ad.1ca a = ..........., b = ............... ŞI· b
V

6. Determinati, cel mai mic număr rational

' nenul care împărtit
' la numerele ~si
7 , ~să
5 dea câturi numere
naturale.
. a ~ a 3 . a 2 D 7a N .
Rezo1vare: F1e- numaru 1 cautat.-:-= ........... s1 -:-= ............ ar-E ==> ................ s1
V

b b7 'b5 3b '
a E N ==> ..................... Cum a trebuie să fie cel mai mic număr cu aceste proprietăti ==>
5
2b .
a = .......................................... .
a= ..................... ŞI. b = .................. , ad'1ca b V

7. Aflaţi un număr astfel încât prin înmulţirea acestuia cu 8 să obţineţi acelaşi rezultat ca atunci când îl
adunati, cu 3_!.
2
 Rezolvare: x numărul căutat Avem:
1 1 1 7 7
x ·8 x => Bx = x => 8x x= 7x = => x = · 7
2 2 2 2 2
~ 1 ~
Numaru cautat este 1
2

s. Aflaţi un număr ştiind că înmulţindu-1 cu ~ obţinem acelaşi rezultat ca

Rezolvare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......... .

9. Aflaţi un număr ştiind că:

a) ~din acesta este 10.

5
Rezolvare: Fie x numărul căutat. este

b) ~din acesta este 42.

7

1
c) din acesta este 7_!_.
6 6
......................

10. În trei lăzi sunt depozitate în total 120 kg de portocale. După ce din
cantitate de portocale, în prima au 20_!_ în a
5
ladă au rămas 22 _!_ kg. Calculati
5 '
kilograme de portocale au fost la

Rezolvare: Fie x cantitatea vândută din ladă. s-au

de portocale. Au rămas în lăzi 20_!_ + 17 ~ + 22 _!_ = ............. ..

5 5 5
(kg de portocale). Avem că 3x + ................... =120. Adică

11. Un elev are o sumă de bani. În prima zi el cheltuieşte o treime din sumă, a doua zi cheltuieşte o
doime din rest, a treia zi o pătrime din noul rest, iar a patra zi o treime din suma rămasă. După aceste
cheltuieli îi mai rămân 20 de lei. Ce sumă a avut elevul la început?
 Rezolvare: Fie x suma iniţială. În prima zi a cheltuit ........................... (lei). I-au rămas
x- ............ (lei). A doua zi a cheltuit .................. I-au rămas ............................. ..
A zi a cheltuit .................................. I-au rămas ..................................... .
A patra zi a cheltuit ........................... I-au rămas ................................ , adică 20
1
-x = 20 => x =... . .. . . Elevul a avut ..................................... de lei.
6
~ . . n E N, as tf e1mcat -
12. Gas1t1 n +-
A 5 E N.
A

· n+1
5 1 4 1 4 4 4
Rezolvare: n + = n + + = n + + - - = 1+ - -; n + 5 E N <::.? - - E N <::.? n + 1 E
n+l n+1 n+1 n+1 n+1 n+1 n+1
E {. ................ .}. Dacă n + 1 = 1 => n = ............... ; dacă n + 1 = 2 => n = .. ..
dacă .............................. Deci, n E { ........................... }.

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.

1. Dacă 2
dintr-un număr este 14, atunci numărul este egal cu~: ... 0,5p
5
2
1
2. Rezultatul calculului : 1 -0,(4)·9 este egal cu ....
·32+ ( 1) 0,5p
2 23
3. Rotunjirea la zecimi a numărului 127,359 este numărul. ... 0,5p
. . . 2x - 1 x+1 ~ .
4. So1ut1a ecuat1e1 - - = 1+--este numaru 1rattona 1. . . 0,5p
' ' 3 2 '

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, Încercuiţi litera A. În caz contrar, Încercuiţi litera F.

5. Partea Intreaga~ a numaru

A ~ 1u1. 17 este ega 1'a"' cu 6. A. /F.. o,5p
3
6. Aproximarea zecimală prin adaos la ordinul sutimilor a numărului 27,327 este numărul 27,33.
A./F. 0,5p
~ 2'
1D
. acax< SJY< 4,atunci-+->-.
.113 A./F. 0,5p
' X 4 4

8. Dacă n E N* si n + E N, atunci n E {O, 4}.

2 7
A./F. 0,5p
' n+ 1
111. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
. ~ ~ 1 . 11 ,~
9. Partea f racţtonara a numaru ut este ega a cu: 0,5p
3
0,(6); B) 0,6; C) 2A6}; D) 2.

10. Rezultatul calculului 2~ este egal cu: 0,5p

A)!_. B)~·. C) 0,58(3); O) 0,583.

3, 12,
~ 2 .
11. Daca xy
3 şt xz = Z1 atunct. xy- xz este ega 1cu: 0,5p

A) 0,5; B) 0,2; C) O, 16; O) O, 1(6).

12. Fracţia echivalentă cu ~ având numărătorul un pătrat perfect de doua cifre cuprins între 30 şi 40
este egală cu: 0,5p
A) 36 B) 36. C)~· O) 36.
90, 25
1
81' 100

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. Tudor merge în excursie la Busteni.
. În prima zi, Tudor cheltuieste
' cu 5 lei mai putin
' decât _!_
3 din

suma pe care o avea. A doua zi, Tudor a cheltuit

1
5
din rest si
.
încă 5 lei, iar a treia zi
1
7
din noul rest,

adică 91ei.
a) Ce sumă a avut Tudor în excursia de la Buşteni?
b) Cu ce sumă a rămas Tudor?
c) Calculaţi sumele cheltuite de Tudor în prima zi şi a doua zi de excursie.
14. Mama Mariei prepară siropul pentru baclava. Pentru o porţie de baclava dumneaei foloseşte

de zahăr si f de apă.
1
' 20
a) Calculaţi cantitatea de zahăr folosită pentru 5 porţii de baclava. 0,5p
b) Ajung 400 g de zahăr pentru 10 porţii de baclava? 0,5p
c) Câţi lei costă zahărul folosit pentru 15 porţii de baclava dacă 1 kg de zahăr costă 4,2 lei? 0,5p
 1 proporţii

Exemple:
1) Raportul numerelor 7 si 21 este !_ si are valoarea 0,(3).
' 21 '
2
2) Raportul numerelor ~si i este 3 si are valoarea ~: i
4 '
= ~. ~ = ~ = 1,5.
3'9 39 34 2
9
1. Calculaţi raportul şi valoarea raportului pentru numerele:
a)3şi18 ..................................................................................................... .
5 . 10
b) -SI- .................................................................................................. .
9 ' 18
c) 0,15 şi 5 ..................................................................................................... .

2. Lungimea unui dreptunghi este de 6 cm şi lăţimea

de 2 cm. Completaţi:
a) raportul dintre lungimea şi lăţimea dreptunghiului este .................. ; acest raport arată că

lungimea este ..................... ori mai mare decât lăţimea. Altfel spus, lăţimea dreptunghiului este de
....................................... ori mai mică decât lungimea;
b) raportul dintre lăţimea şi lungimea dreptunghiului este ........................... Acest raport arată
că lăţimea este ............................................ din lungime.

3. Calculaţi valoarea raportului numerelor în fiecare din cazurile:

a) 12 si 3 :::::> ]3_ = 4
' 3
 b)2işi 3i=> ................................................................................................
c} 12 şi i => ......... .. ... .. . . ......... .. . .. . . . ... . . .. .. .. . . ... .. .. . . . ... ..... .. . . . ..... .. . . . . . ....... .

d} yşi 14 => ............................................... ······················· .. ······ ........... .

4. Calculaţivaloarea raportului dintre:

24 24
a) 24 dm si 6 dam=> dm = dm =_!_=o 04 ·
' 6dam 60,~dm- 25 ' '
1

b) 11 dm şi 1,1 hm => ............. :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................... ,

c} 2im2 şi 1,02 ha=> ......................................................................................... .

.. d ... a 1 . c 1 . a
5. a)stun ca-=- SI-=-, ca 1cu 1at1 -.
' b 2'b 3 'c
c 1 b 3.a 1 ab 13 3 a 3
Rezolvare:-=-=>-=- s1 -=-=>-·-=-·-=-=>-= .
b 3 c 1'b 2 bc 212 c 2

.. d ... a 3 . c 3 . a
b) Stun ca -=-SI-=-, ca 1cu 1at1 -.
, b 7' b 5 'c

6. Numărul a este de 2 ori mai mare decât numărul b si' _!din numărul c.
2
a) raportul dintre a şi b; b) raportul dintre b şi c;
c) raportul dintre a şi c; d) a câta parte din a este b.
Rezolvare:
a
a) a = 2b => b = . . . .... .... . .. . ..... . .. . ...... .. .. . ... .. .. ... .. .... .. .. .. . .. . .. .. . . .... . . ..... .

b) a= 2b si a= _!c =>a= 2b si 2a = c => 2a = 4b = c => 4b = c => ~ . . . . .. . ............. .

' 2 ' c
1 a
c) a=-C=> = ............................................................................... .
2 c
a 1
d) a= 2b =>
2 =b=> 2·a=b=> .......................................... ······· ···· ····· ······

... a 2 . 4a - b
7. Daca -=-,ca 1cu 1at1 - - .
b 3 ' 3a+b
 a 2 a b a .b 4a - b 4 · 2m - 3m
Rezolvare: -=-=>-=-=m=>-=m:::>a=2m s1 -=m=>b=3m=>--= =
b 3 2 3 2 ' 3 3a + b 3 · 2m + 3m
=•~• ••••"""""~"""~"""""""""""""""""""""c"""""""'""••••••••••••••••••••••••••••••••"••••••••••~•• • •••~•~=••"

8. Dacă ~ = 0,1(6), calculati 2

a + b.
3b ' 3a-b
a a 16-1 a
Rezolvare: b = 0,1(6) => b = 90 => b = ........................................................ .
3 3

Exemplu: Un aliaj conţine 324 g aur şi 1676 g de cupru. Care este titlul aliajului?
Rezolvare: Masa metalului preţios este m = 324 g şi masa aliajului este M = 324 + 1676 =
=2000 g. Titlul aliajului este T = m = 324 = 162 = 0,162.
M 2000 1000

1. Ce cantitate se află în 750 g de aliaj cu titlul de 0,125?

Cum T = ~ şi M =...... . · T =.................. => m =............................................... .

2. Dacă se topesc la un loc 120 g cu 380 g de cupru, ce titlu va avea aliajul?

m = .............................. , M = .. .. ... .. ................... , T = ................................... .
3. Se topesc la un loc 800 g de aliaj cu titlul de 0,250 cu 200 g de aur. Care este titlul noului aliaj?
M1 =........, T1 =............ , m1 =............. Cum m2 = => m1 + m2 -- ............... , M1 -- . T -- ml M.
........... ŞI
+ m2 --
1

4. Se consideră două aliaje din aur şi cupru. Unul cu titlul 0,800 şi altul cu titlul 0,900. Calculaţi titlul
noului aliaj, ştiind că se iau 10 g din primul aliaj şi 40 g din al doilea aliaj.
T1 = 0~800, Tz = 0,900 ::::::> ............................................................................. .

T-
1

5. Un aliaj de platină are titlul de 0,600 şi conţine 1200 g de platină pură. Calculaţi masa
m
T=-==> ............................................................................... .
M
M= ...................................·;'.-........................................................... .

Exemplu: Într-o eprubetă se află o soluţie de sare în apă. Masa soluţiei este de 200 g, iar cea a sării de
24 g. Care este concentraţia soluţiei?
. masa substantei 24
Rezolvare: Concentrat1a = · =- 0,12.
· masa soluţiei 200

1. Concentraţia de sare a unei este de 15%. Ce cantitate de sare se găseşte în 2540

soluţie?
15 s
C= - - => -=--=>S= .......... .
100 100 2540

2. Într-un vas se află 20 e de soluţie de apă având concentraţia

două ore se evaporă 5 f de apă. Calculaţi soluţiei rămasă în vas.

10 s
C = · .. · · · · ........ => = => s = ............... g. soluţiei este
100 20
s
c, - = .......................................................... .

3. O soluţie de sare (dizolvată) în apă cântăreşte 100 g. ~'-'···.._,,_,,.._, soluţiei este de 0,7.
trebuie adăugată pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de 0,5?
s (1) (1) s
C .................. => 0,7 = - ::::::> s = ............ Cum C, = 0,5 => 0,5
100
4. În două eprubete se află soluţii (apă + sare). Concentraţia soluţiei din prima eprubetă este 0,5, iar
cea a soluţiei din a doua eprubetă este 0,7. Se amestecă 7 f de soluţie din prima eprubetă cu 5 f de
din a doua eprubetă. Calculaţi concentraţia noii soluţii.

1. Distanţa Bucureşti- Arad 560 km. Distanţa pe hartă este de 5,6 cm.
a) Determinaţi scara hărţii.
S= distanţa din desen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................... .
distanţa din teren

b) Ştiind că distanţa Bucureşti-laşi 410 km, calculaţi cât măsoară pe hartă această distanţă.

c) Ştiind că pe hartă distanţa Bucureşti-Craiova de 2,1 cm, să se calculeze distanţa reală.

2. Completaţi tabelul:

Scara Corespondenta intre distante

1:500000 la 1 cm pe desen corespund ............................................. km În realitate
1:200000 la 1 cm pe desen corespund ............................................. km în realitate
1:10000 la 1 cm pe desen corespund ............................................. km În realitate
3. Un teren dreptunghiular are lungimea de 60 m şi lăţimea de 16 m.
r~~"~~~~~r"~--r""~~"

a) Desenati terenul la scara de 1 : 2000.

b) Calculaţi perimetrul şi aria terenului.
Rezolvare:
1
a) S = 2000 :::::::>L=..:.:..::::.= .•.....••. ·

1 f
S=--=-:::::::>
2000 .....

b) P = 2 · (L + f) = .......... (cm);
A=L·f= ............. = ......... ..

4. Pe un desen figurează gradaţia Calculaţi scara desenului. 2cm

1 r-"---1
1 Rezolvare: S ~ - - - = ~
600km

5. Un desen realizat la scară reprezintă două obiecte. Primul obiect are lungimea reală de 10 m, iar pe
desen de 0,5 cm, iar obiectul al doilea având pe desen lungimea de 1,2 cm.
a) Calculaţi scara desenului.
b) Calculaţi care este lungimea reală a obiectului al
Rezolvare:
a) S =distanţa din desen
- - - - ....................................................... ..
distanţa din teren
b) .......................................................... .

1. Calculaţi:

a) 10% din 500 :::::::> _.!!!._ · 500 = 50;

100
b) 25% din 1000 :::::::> ........•...•.....•............•...•..•.........•.•..............•........••.......•............
c) 0,5% din 60 :::::::> .........•....................•...........•....•....................................•..............
2. Completaţi tabelul:

24
este · 20 = ................................ => Preţul cu T.V.A. este .................................. .
100
24 .
T.V.A. este · 300 ................................. => Preţul cu T.V.A. este .................................. .
100
T.V.A. este ................................................ Preţul cu T.V.A. este .............................. ..
T.V.A. este ................................................. Preţul cu T.V.A. este ................................ .

3. În clasa a VI-a A sunt 30 de elevi. Dintre aceştia 40% sunt băieţi. Ştiind că 50% din numărul fetelor
sunt blonde, calculaţi:
a) numărul fetelor;
b) numărul blondelor din clasă.
Rezolvare: a) Fete sunt .. . .. .. .. .. . .. . .. . .. . .. .. .. . .. . . .. .. . .. .. . . .. % din numărul elevilor, adică

b) Blonde sunt 50% din numărul fetelor, adică ..................................................... .

4. Bunica îi dă lui Andrei 20 de lei, ceea ce reprezintă 15% din preţul unei mingi pe care acesta şi-o
doreşte. Calculaţi de câţi lei mai are nevoie Andrei pentru a cumpăra mingea.
Rezolvare: Fie x pretul mingii. Cum 15% din x reprezintă 20 de lei=> ~ · x = 20 => x = ....... .
. 100
Preţul mingii este de ................. lei. Îi mai trebuie ..................... % din ................. .

5. Stabiliţi valoarea de adevăr pentru următoarele propoz~ii:

a) 20% din 1350 reprezintă tot atât cât 5% din 5400;
b) 15% din 1500 reprezintă tot atât cât 2,25% din 10000.
20
Rezolvare: a) 20% ·1350 = -·1350= ......... ; 5% · 5400 = ......... = ............ => ........... .
100
b) 15% ·1500= ~·1500 ...................... ;2,25% ·10000= ................................ .
100

6. Cât la sută reprezintă?

a) 15 din 750; b) 120 din 60; c) 1,2 din 24.
Rezolvare:
X
a) - · 750 = 15 => x = .................................................................................. .
100
 X
b) - . · 60 120 => X = . .
100
c) .............................. : ........................................ ..

30 de elevi ai clasei a VI-a B, 1s·sunt băieţi. Calculaţi procentul

Rezolvare: 30- 18 ,,=12 (fete) sunt în clasă. Cât la

adică în clasă procentul fetelor este de ......................... .

8. Un muncitor şi-a depăşit norma cu 20%. Dacă norma muncitorului a

a realizat muncitorul?
Rezolvare: Dacă şi-a depăşit norma cu 20% înseamnă că a
120.200 ...................................................... .
100

9. După două reduceri consecutive de preţuri, prima de 10% şi a doua 108

Calculaţi care a fost preţul iniţial al acestui obiect
Rezolvare: Fie x preţul obiectului. Preţul după prima X,

90
. x. Pretul după a doua reducere este de ....
100 '
preţul obiectului este de 1081ei, adică ............................ ..

10. În reţeta de ciocolată de casă a bunicii figurează următoarele onnrorHnr,Tn•

cacao, 25% zahăr şi 5% rom. Calculaţt în grame, cantităţile şi

care sunt necesare pentru 400 g de ciocolată de casă.
Rezolvare: Lapte praf 55% din 400, adică
55
. 400
100
Cacao
Zahăr

Rom
Deci, pentru a face ciocolată bunica are nevoie
Exemplu: Într-o urnă sunt 3 bile albe şi 6 bile negre. Care este probabilitatea (şansa) ca extrăgând o
bilă aceasta să fie albă? Care este probabilitatea ca bila extrasă să fie neagră? Care este
probabilitatea ca bila să fie albă sau neagră? Care este probabilitatea ca bila să fie albă şi neagră?
p (A} nr. bilelor albe = ~ = _! = 0 (3)· p (A)= nr. bilelor negre = ~ = ~ = 0 (6)·
a nr. total de bile 9 3 ' ' n nr. total de bile 9 3 ' '

Pa sau n (A) =
nr. bilelor albe sau
.
9
=- = 1 ŞI
· ...
Spunem Ca evemmentu
· 1A este un evemment
· ·
SigUr.
nr. total de b1le 9

Pa sin (A) = nr. bileloralbe si' negre =-O= 0 SI. spunem Ca... evemmentu
·
1A este un evemment
· · 'b ·z
JmpOSI 1.
· nr. total de bile 9 '

1. Într-o urnă sunt 10 bile identice numerotate de la 1 la 10. Care este probabilitatea ca extrăgând o
bilă aceasta să fie numerotată cu un număr par?

Cazuri favorabile .... . ................... p ............................ .

2. Se aruncă un zar. Care este probabilitatea apariţiei feţei cu cinci puncte? a unei feţe cu un
număr par de puncte?
Cazuri posibile .................. Cazurifavorabile . . . .. . .. . . . . . . P . .. . .. . . . . . ............. ..

3. Care este probabilitatea ca aruncând două zaruri să obţinem două feţe însumând puncte?
Cazuri posibile . . . . . .. . ... ..... .. . .................. .

4. Aruncăm o monedă de 10 bani. Care este probabilitatea apariţiei stemei? Care este probabilitatea
apariţiei feţei pe care este scrisă valoarea monedei?
Cazuri posibile . . . . . .. . . .. .. . favorabile .. .. . . .. .. . .. . P

5. Tn penarul Alexandrei sunt 4 creioane galbene şi 2 creioane verzi. probabilitatea ca luând

la întâmplare un creion acesta galben?

6. Dintr-un lot de 50 de piese, 5 piese sunt defecte. Care este probabilitatea la întâmplare o
piesă aceasta să nu fie defectă?

Cazuri posibile . . favorabile .................. P =.......................... ..

7. Într-un top de hârtie sunt 20 de coli de matematică, 30 de coli de dictando şi 50 de coli albe. este
probabilitatea ca extrăgând la întâmplare o coală, aceasta să albă?

Cazuri posibile . . .. . .. . . .. . . . . .... Cazuri favorabile ................... P =............. .. .... .... . .. .

 \ l

· 8. Completaţi următorul tabel, unde P(n) înseamnă probabilitatea ca un elev să aibă nota n.

Nota '1 8 9 10
Numărul elevilor ,, 24 60 40 6
7
P(n) sub formă de raport -
24
P([Link] de număr zecimal 0,291(6)
P(n) sub formă de procent 29,1(6)%

Rezolvare: ............................................................................................... .
... ............ ....... ................. .. .......... . .. .. .. . .. .. .. ......... ... .. ..
...
\
' ., " " " ........... . . .... . " . .
~

3.7. ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR

1. Analizaţi cu atenţie tabla de şah din figura alăturată şi completaţi H
coordonatele pieselor în tabelul următor: G
F
Piesa Coloana linia E
1\tgină D
fleglf c
Tură
B
Cal
A
Pion
1 2 3 4 5 6 7 8
tim p ~
(min ute)
2. La crosul Primăverii rezultatele au fost reprezentate printr-o 8
diagramă cu bare. Urmăriţi cu atenţie diagrama şi completaţi tabelul 7
următor: 6
5 -
4
1 ~r. elevi 30 3 ~
10 1 50 1 5
tamp 8 1 1 6 2
1
..
10 20 30 40 50 60 70 80 nr. elevi
Exemplu: Într-o urnă sunt 3 bile albe şi 6 bile negre. Care este probabilitatea (şansa) ca extrăgând o
bilă aceasta să fie albă? Care este probabilitatea ca bila extrasă să fie neagră? Care este
probabilitatea ca bila să fie albă sau neagră? Care este probabilitatea ca bila să fie albă şi neagră?
p (A)= nr. bile lor albe = ~ = _! = 0 (3)· p (A)= nr. bile lor negre = ~ = 3_ = 0 (6)·
1 1 1 1
a nr. total de bile 9 3 n nr. total de bile 9 3
nr. bilelor albe sau negre 9 · .. · 1A · ·
Pa sau n (A) . - 1 ŞI spunem Ca eventmentu este un evemment SigUr.
nr. total de b1le 9
_ nr. bileloralbe şi negre O
P . (A) - oşi spunem că evenimentul A este un eveniment imposibil
a ŞI n - nr. tOtal de bile 9

1. Într-o urnă sunt 10 bile identice numerotate de la 1 la 10. Care este probabilitatea ca extrăgând o
bilă aceasta să fie numerotată cu un număr par?

Cazuri favorabile ..

2. Se aruncă
un zar. Care este probabilitatea apariţiei feţei cu cinci puncte? a unei feţe cu un
număr par de puncte?

Cazuri posibile ....... Cazuri favorabile .. . ........... p =..... .

3. Care este probabilitatea ca aruncând două zaruri să obţinem două feţe însumând puncte?
Cazuri posibile .. . . . .. .. . . . ... P .. . .. . ............ ..

4. Aruncăm o monedă de 10 bani. Care este probabilitatea apariţiei stemei? Care este probabilitatea
apariţiei feţei pe care este scrisă valoarea monedei?
Cazuri posibile . . . . .. .. . . .. . favorabile . . . . . P = ......................... .

5. ln penarul Alexandrei sunt 4 creioane galbene şi 2 creioane verzi. probabilitatea ca luând

la întâmplare un creion acesta să fie galben?
Cazuri nn~rnw::J

6. Dintr-un lot de 50 de piese, 5 piese sunt defecte. Care este probabilitatea la întâmplare o
piesă aceasta să nu fie defectă?

Cazuri posibile . .. . . .. .. . . . favorabile .. . .. . . .. . . . . . . P = ......

7. Într-un top de hârtie sunt 20 de coli de matematică, 30 de coli de dictando şi 50 de albe. este
probabilitatea ca extrăgând la întâmplare o coală, aceasta să fie albă?
Cazuri posibile .. .. .. . . .. .. . . . .. .. . . favorabile .................... P =... ... .. .. .. .. ........ ... .. .
 ( '

a~ Completaţi următorul tabel, unde P(n) înseamnă probabilitatea ca un elev să aibă nota n.

Nota 7 8 9 10
Numi ruJ· elevilor 24 60 40 6
7
P(n) subfonni de raport -
··.·. 24
Pfnlsub forma de număr zecimal 0,291(6)
P(n) sub formă de procent 29,1(6)%

Rezolvare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3.7. ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR

1. Analizaţi cu
atenţie tabla de şah din figura alăturată şi completaţi H
coordonatele pieselor în tabelul următor: G
F
Piesa Coloana Linia E
R«ttlnă D
f1şg~ c
Tura···· 8
Cal
A
Pion
1 2 3 4 5 6 7 8
tim p j
(min ute)
2. La crosul Primăverii rezultatele au fost reprezentate printr-o 8
diagramă cu bare. Urmăriţi cu atenţie diagrama şi completaţi tabelul 7
următor: 6
5 -
4
3 ~

2
1
10 20 30 40 50 60 70 80 n( elevi
 3. Într-o sunt 500 de elevi de gimnaziu. Repartizarea elevilor
după limbă care o studiază este reprezentată în
diagrama alăturată.
a) ca primă limbă străină italiana? Dar

un elev, care este probabilitatea ca acesta

străină franceza?

4. George a înregistrat temperaturile din perioada 19-23 aprilie 2010 la ora 10°0 în tabelul următor:

a) Realizaţi un grafic cu bare care să reprezinte situaţia din tabelul lui George;
b) Calculaţi temperatura medie din perioada prezentată de George.

5. În tabelul de mai jos este redată situaţia mediilor elevilor clasei a VI-a A la sfârşitul anului şcolar.

a) Calculaţi care a fost procentul de promovabilitate;

b) Calculaţi care este procentul elevilor cu medii peste 7;
c) Realizaţi un grafic cu bare care să reprezinte situaţia din tabel.

4
1. Fie raportul . Formati proportii astfel:
10 ' '
a) amplificând cu 3; b) simplificând cu 2; c) amplificând cu 0,5.
3) 4 4(2
a)- .................. . b)- = ........................ ; c) .......................... .
10 10
2. Folosind proprietatea (1) numită proprietatea fundamentală a proporţiei, verificaţi dacă:
11·1 2+1
a)~ 10 b) _!Q = _3_. C) _u_ = 1___1_
3 15' 7 1,4
1
1 5 .
1-
3 7
'ii' i"" "

< c .11•'··1
 Rezolvare: a) Se calculează 2 · 15 ~i, 3 · 1O. Cum 2 · 15 =30 =3 · 1O=> ~3 !Q_ este
15
b) ......................................................... . ... .... ... .......... . . ......... .
c) .................................................................. .

3. Calculaţi termenul necunoscut din următoarele proporţii:

X 27 6 9 7 X
a) 7=14; b) ~=5; c) 5=10;

7·27
a) X=--= ....................................... ;b) X = - -
14

c) x - - = ................................. ; d) X = - -

4.

Determinati numerele a, b si c din sirul de rapoarte: !

, , , 4
E_7 c , stiind
14 '
că a =

5. Calculati, numerele x, y si. z, stiind

. că ~2 = Y
3 =~si
5. 2x + y + 3z = 44.
•
2
1x y 31 z 2x y 3z
Rezolvare. =-=-=>-=-=-= ........ ..
2 3 5 4 3 15

6. Se consideră sirul de rapoarte egale: ~ = Y= ~ = 2. Calculati:

' a b c '
a) 22- x+y+z;
a+b+c
 . X Y Z X+ +Z 2 2 X+ +Z
Rezolvare. a)-=-= = =- => 2 = ..................................... .
a b c a+b+c 1 a+b+c

b) :=~=~=2~(;)' (~)' =(~)' =2'~ ................................................. .

7. Dacă x 25%,atunci: a) -x= .... %; c) x~ = ..... %.
y y y
X 25 y - X 100 - 25 Y- X 75 ,
Rezo 1vare: a) =- => - - => - - - - = 750to .
y 100 y 100 y 100
b) ........................................................................................................ .

c) ........................................................................................................ .

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.
1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.
1. Concentraţia unei soluţii de sare este de 7%. Cantitatea de soluţie în care se găsesc 21 g de sare
este egală cu . . . . 0,5p
2. Valoarea raportului ,4 este egală cu....
2
0,5p
3
3. Dacă la 2,5 cm pe o hartă corespund 30 km în teren, atunci scara hărţii este .... 0,5p
4. Dacă a = 1,2 si a- b =6, atunci cel mai mic dintre numere este egal cu ....
3
0,5p
5b '

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, Încercuiţi litera A. În caz contrar, Încercuiţi litera F.
5. Raportul distantelor dintre două localităti măsurate pe două hărti diferite este 3.. Dacă scara primei
' ' ' 3
hărţi este de 1 · 100 000, atunci scara celeilalte hărţi este egală cu 1 : 200 000. A./ F. 0,5p
V a 35 .
6. Oac a - -,atunci a = 5. A./F. 0,5p
2 14
7. Valoarea comună a rapoartelor 3.; i
si .!i este 0,6. A./F. 0,5p
3 6 ' 21
8. Dacă ~ = 3 si a + b =6, atunci a b =3. A./F. 0,5p
b '
111. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
9. Un obiectcostă 120 de lei. După scumpirea cu 10% obiectul costă:
A) 132 de lei; 8) 130 de lei; C) 140 de 121
10. Într-o urnă sunt 5 bile 3 aceasta
să albă este egală cu:
2 O) 1 .
A) 0,3; 8) 0,(3);
3' 2
11. Probabilitatea ca la aruncarea unui zar să se obţină faţa cu un este egală cu:
A)
1~; B) 0,(3); C) :, D) 0,5.

12. Dacă x !_,atunci 100- 5xy este egal cu:

2 y
A) 45; B) 65; C) 30; O) 90.

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. Maria a schiţat planul locuinţei.
a) În schiţă bucătăria are lungimea de 2 cm şi în realitate
lungimea bucătăriei este egală cu 4 m. Calculaţi scara la care
este desenată schiţa. 0,5p
b) Măsuraţi şi, folosind scara schiţei, calculaţi dimensiunile
sufrageriei şi ale dormitorului. 0,5p
c) Calculaţi ce procent reprezintă suprafaţa băii din cea a
holului. 0,5p
14. Un calculator are preţul de livrare din fabrică de 1800 de lei, fără TVA,
achită un avans de 25% din preţul de vânzare.
a) Care a fost preţul de vânzare al calculatorului?
b) Calculaţi valoarea avansului.
c) Calculaţi valoarea unei rate lunare, ştiind că perioada a este 8
 Două mărimi y şi x sunt direct proporţionale atunci când depind una de alta, astfel Încât dacă una
se măreşte (se micşorează) de un număr de ori şi cealaltă se măreşte (se micşorează) de acelaşi
număr de ori, adică y = k · x (k număr, k *"O).
Numerele a" a2, ... , an (n ~ 2) sunt direct proporţionale respectiv cu numerele b" b2, ... , bn, dacă
există un număr k, nenul, astfel Încât a, = kb,, a2 = kb2, ... , an= kbn, numărul k numindu-se coeficient
de proporţionalitate.

Exemplu:
Mărimile reprezentate în tabelul următor sunt direct proporţionale pentru că numerele din linia a
doua se obţin din numerele din prima linie prin înmulţire cu acelaşi număr. Acest număr se numeşte
coeficient de proporţionalitate.

Pretul (în lei)

Coeficientul de proporţionalitate este 2,5, deoarece 7;5 5 20 17,5 30

2,5, tabelul
2 8 7 12
se va numi tabel de proporţionalitate.

Observaţie: Se poate spune că elementele mulţimii {3, 5, 2, 8, 7, 12} sunt direct cu

elementele mulţimii {7,5; 12,5; 5; 20; 17,5; 30} dacă se poate forma cu acestea un şir de rapoarte
egale în care numărătorii sunt elementele primei mulţimi, iar numitorii sunt elementele celei a
doua mulţimi.

1. Verificaţi dacă tabelele următoare sunt tabele de proporţionalitate şi calculaţi, dacă e cazul, coefi-
cientul de proporţionalitate:

~· t ~ ~· 1 ~ ~o ~o
2 6 b)
a) J 1 1 1 1
 ·Rezolvare:
1 1 2 10 5
a) Avem -=-=1: =1·-=5 Analog,
0,2 2 10 2
10
40 2 2012
( =.!!!. = 5, deci tabelul a) este un tabel de proportionalitate si coeficientul
8 4 2 ' '
proporţionalitate este 5.

b)Avem ~:~ =i=0,5; 0;5 = ......................................................................... .

2. Completaţi tabelele de proporţionalitate, calculând mai întâi coeficientul de proporţionalitate.

a) 1 !.a 1 12 1s.41 10 Ilo 1 20 1 b) ~-----+---+----+---=---+--+----1

Rezolvare:

'
48
a) Coeficientul de proportionalitate este ' = 1,2 si se
4 '
calculează 12. 1,2 ................. ,

8,4: 1,2 = ................................................................................................ .

b) ....................................................................................................... .

3. Completaţi tabelele şi verificaţi dacă valorile lui x sunt direct proporţionale cu valorile lui v.

a) 1~ li 13 1712 ,4,10 1 b) t--:--.--t----t--+--t--+----t----1

Rezolvare: a) Se calculează y =5 · 1 =5; y =........................... .

şi se completează tabelul. Valorile lui x sunt ................................. cu valorile lui y şi

tabelul a) este un tabel de proporţionalitate.
b) Se calculează y =3 · 1 + 1 =4, y =............................................................... .

Valorile lui x ............................................................................................ .

4. Suma a trei numere este 120. Aflaţi numerele ştiind că ele sunt direct proporţionale cu 1, 4 şi 7.
Rezolvare: Fie a, b şi c numerele. Scriem şirul de rapoarte a=.::.:.:.::=.:.:..:.:..::.= ............... ..
1 ...... .. ....
 sunt

că sunt direct proporţionale cu 2 şi 5 şi produsul lor este 360.

Deci, numerele sunt ............................................................................................ .

6. Media aritmeticăa două numere este 35. Aflaţi numerele ştiind că sunt direct proporţionale cu 1 şi 6.
Rezolvare:

Numerele sunt ................................................................................................ .

7. Măsurile a două unghiuri suplementare sunt direct proporţionale cu 2 şi 3. Calculaţi măsurile unghiurilor.
Rezolvare:

Măsurile unghiurilor sunt de ......... o şi de ............... 0

•

MĂRIMI INVERS PROPORŢIONALE

Două mărimi y şi x =t= Osunt invers proporţionale atunci când depind una de alta, astfel Încât dacă
una se măreşte (se micşorează) de un număr de ori, atunci cealaltă se micşorează (se măreşte) de
acelasi număr de ori, adică y k ·! (k număr, k =t= O).
=
' X
Numerele a" a2, ..., an (n ;;::: 2) sunt invers proporţionale respectiv cu numerele b1, bo ..., b"' dacă a1b1 =
= =... =
a2b2 anbn.
Exemplu:
Mărimile reprezentate în tabelul următor sunt invers proporţionale pentru că produsul dintre
numerele din prima linie şi cele din a doua linie este acelaşi (constant).

Numărul de robinete 1 2 3 4 6 5
Timput (exprimat în ore; de '
6 3 2 h5 1 1,2
[Link] a uhutrezenitir

Calculând produsele 1 · 6 =6; 2 · 3 =6; 3 · 2 =6; 4 · 1,5 =6; 6 · 1 =6; 5 · 1,2 =6, se observă că produsul
este constant.
 Observaţie: Se poate spune că: 1 · 6 = 2 3 =3 · 2 = 4 · 1,5 =6 = 5. ,2 6.
~ ~ 3
+__ ~5
6, adică {1; 2; 3; 4; 6; 5} sunt
•
=

6 3 2 1,5 1,2
1,2}, dacă se poate forma cu acestea un şir de rapoarte
elementele primei mulţimi, iar numitorii sunt inversele

sunt

Rezolvare:
a) Calculăm produsele 4 · 6 =24; 2,4 · 10 =24; .......................... ..
~ 4 . 6 =2,4 . 1o= 12 . 2 = .... .. ...... .... .. .. ...... ... ...... .. 12; 3• 1

{6; 1O; 2; 40; 8; 30} sunt invers proporţionale.

b) Calculăm produsele .......................................................................... .

adică {0,5; 2; 6; 0,3; 5; 0,5} şi {60; 15; 5; 50; 3; 30} nu sunt invers

2. Completaţi tabelele următoare şi verificaţi dacă valorile lui x sunt invers

a)rv~;r/ 1 1 1 1 1 b)~_,___~
2 4 5 3 60

Rezolvare:
a) Se calculează y = ~ = 2; y = ~ =1;
şi se completează tabelul. Valorile lui x ....................... .

b) Se calculează v 0,
2 2 2
0, = = 2; v= .......... ..
X 0,1 1

Valorile lui x . . .. .. .. . .. . . .. . . .. . . .. . . . .. . . .. . .. .. . . ............. ..

3. Suma a trei numere este 31 O. Să se afle numerele, ştiind că sunt

numerele 2, 3 şi 5.
 Rezolvare: Fie a, b şi c numerele. Scriem şirul de rapoarte: ~ = ::: = ::: = ................... .

Deci, numerele sunt: .................................................................................. .

4. Aflaţi douănumere a şi b, ştiind că sunt invers proporţionale cu 2 şi 5 şi produsul lor este 490.
Rezolvare:

Deci, numerele sunt: .................................................................................................. .

5. Media aritmeticăa două numere este 24. Aflaţi numerele ştiind că sunt invers proporţionale cu 5 şi 7.
Rezolvare:

Deci, numerele sunt: .................................................................................................. .

6. Măsurile a două unghiuri complementare sunt invers proporţionale cu 2 şi 3. Calculaţi măsurile

unghiurilor.
Rezolvare:

Măsurile unghiurilor sunt de . . . . . . şi de ......... .

7. Laturile unui triunghi sunt invers proporţionale cu numerele 2,4; 3 şi 5. Calculaţi perimetrul
triunghiului ştiind că diferenţa dintre cea mai mare şi cea mai mică latură a triunghiului este de 12 cm.
Fie a, b şi c lungimi le laturilor triunghiului. Avem şirul de rapoarte egale ................................ .
Rezolvare:

Dect perimetrul triunghiului este de ............ cm.

 eşarfe costă 100 de lei. Cât vor costa 3 eşarfe de acelaşi fel?
Rezolvare: Notăm cu x preţul celor 3 eşarfe şi aşezăm datele
5 eşarfe ~ 100 lei
3 eşarfe .......................... x lei
Numărul eşarfelor şi preţul acestora sunt mărimi direct proporţionale,

·l = 60 (lei), după cum indică săgetile.

3 00
x Pretul celor 3 esarfe este de 60
5 ' ' '

2. Din 30 /!de lapte se obţin 1,2 kg de unt. Ce cantitate de unt se obţine din
Rezolvare:

Cantitatea de unt este de ............ kg.

3. Pentru a realiza 30 de caiete s-au consumat 2 kg de hârtie. Câtă hârtie se va consuma a

realiza 50 de caiete de acelaşi fel?
Rezolvare:

4. Din 14 kg de seminţe se obţin 21itri de ulei. Din câte kilograme de seminţe se 7

Rezolvare:

obţin din . . . kg de seminţe.

5. Din 181itri de apă de mare se obţin 400 g de sare. Ce cantitate de apă de mare, în litri, este necesară
pentru a obţine 5 kg de
Rezolvare:

Cantitatea de apă de mare este de ......... litri.

6. Dacă 3 robinete umplu un rezervor în 5 ore, în câte ore umplu acelaşi rezervor 2 robinete? (Se
presupune că robinetele au acelaşi debit.)
Rezolvare: Notăm cu x timpul în care 2 robinete umplu rezervorul şi aşezăm datele pro-
blemei astfel:
3 robinete ..~ .............................~ 5 ore
2 robinete ................................... x ore
Numărul robinetelor şi timpul sunt mărimi invers proporţionale, adică 3 · 5 =2 x => x 3·5 ~(h)=
2 2
=7,5 (h) după cum indică săgeţile. Timpul este de 7,5 h, adică 7 ore şi 30 de minute.
7. O pompă de benzină dispune de o rezervă pentru 12 zile, vânzându-se zilnic 2000 Cât timp ar
ajunge rezerva, dacă s-ar vinde zilnic 2400 1! de benzină?

Rezolvare:

Rezerva de benzină ar ajunge pentru .......... zile.

8. O suprafaţă de teren este arată de 7 tractoare în 1O Calculaţi în câte este arată aceeaşi
suprafaţă dacă se vor folosi 5 tractoare.
Rezolvare:

Suprafaţa va fi arată de 5 tractoare în ............ zile.

9. O lucrare este terminată de 3 muncitori în 24 de ore. În câte ore este terminată lucrarea
lucrează 8 muncitori?
Rezolvare:

Lucrarea este terminată în ......... ore.

10. Pentru a realiza o lucrare într-o singură zi este nevoie de 10 muncitori. De este nevoie
pentru a realiza lucrarea în 5 zile?
,~ 1 Rezolvare:
1 ............................................................................................................. .

Este nevoie de ............ muncitori.

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.

1. Dacă x şi 3 sunt direct proporţionale cu 6 şi 18, atunci x este egal cu.
2. Dacă x şi 3 sunt invers proporţionale cu 6 şi 18, atunci x este egal cu ....
3. Dacă două robinete umplu un rezervor în 3 ore, atunci trei robinete vor
ore.
4. Măsurile a două unghiuri complementare sunt direct proporţionale cu 2 şi 3. Măsura
dintre ele este egală cu ....

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, Încercuiţi litera A. În caz contrar, Încercuiţi litera F.
5. Măsurile a două unghiuri suplementare sunt invers proporţionale cu 2 şi 3. Măsura celui mai mare
dintre ele este egală cu 108°. A./ F. 0,5p
6. Dacă 5 şi 6 sunt direct proporţionale cu 15 şi y, atunci y este egal cu 24. A. 1F. 0,5p
7. Dacă 5 kg de portocale costă 20 de lei, atunci 3 kg de portocale costă 141ei. A. 1F. 0,5p
2 6
8. Dacă - , spunem că între perechile de numere (2, 6) şi (7, 21) există o proporţionalitate
7 21
directă. A./F. 0,5p
 Încercuiţi răspunsul corect Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
3 şi 4 sunt cu 12 şi x + 1, atunci x este egal cu: 0,5p
A)15; C)16; D)20.
Dacă 2 şi 3 sunt cu 15 şi x -1, atunci x este egal cu:
A) 8) 16; C)11; D)10.
11. Suma a două numere este 40. Dacă numerele sunt direct proporţionale cu 3 şi 5, atunci sunt:0,5p
A)(8, 32); 8)(15, 25); C)(10, 30); D)(12, 18).
12. Produsul a două numere este 40. Dacă numerele sunt invers proporţionale cu 0,2 şi 0,5, atunci ele
sunt: 0,5p
A)(8, 5); 8)(20, 2); C)(15, 25); D)(10, 4).

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. Ana, lonela şi 8ianca au depus la bancă sume direct proporţionale cu 2, 3 şi respectiv 7, cu o
dobândă de 20% pe an. După un an ele au remarcat că au la bancă împreună suma de 2400 de lei.
a) Calculaţi suma depusă la bancă de lonela. 0,5p
b} Calculaţi suma pe care o avea la bancă după un an Ana. 0,5p
c) Ce procent reprezintă suma depusă la bancă de Ana din suma sumelor depuse la bancă de
lonela şi 8ianca împreună? 0,5p
14. Se ştie că 12 muncitori termină o lucrare în 40 de ore.
a) Calculaţi în cât timp termină lucrarea 8 muncitori. 0,5p
b) Calculaţi de câţi muncitori este nevoie pentru a termina lucrarea în 48 de ore. 0,5p
c) Dacă cei 12 muncitori lucrează 20 de ore şi apoi 2 dintre ei pleacă, aflaţi de cât timp au nevoie
muncitorii rămaşi pentru a termina lucrarea. 0,5p
1. Mulţimea numerelor naturale se notează cuN şi N ={.................... .},iar N* ={. ................ }.
Mulţimea numerelor întregi se notează cu ...... şi Z = { ..................... },iar Z* = { ................. .}.

2. a) Se numeşte axă a numerelor ..................................................... .

b) Re prezentaţi pe axa numerelor următoarele numere întregi:
a) -2, +3, O, -5, +4; b) -50, +30, O, -10, +20.

3. a) Precizaţi care dintre numerele de mai jos sunt naturale şi care sunt întregi:
2 6
-3;+15;0; 13;3,5;2;-15;3/1(6).
b) Care dintre incluziunile următoare este corectă: N c Z sau Z c N? Justificaţi. Daţi 2 exemple.
a) .............................................................................. ··········· ..

b) .............................................................................................. .

4. Scrieţi cinci numere întregi consecutive în fiecare din cazurile:

a) cel mai mic este -2; b) cel mai mare este -3.
a) ................................................... ; b) ................................................... .

5. Completaţi tabelul următor:

a 2 17 3
-a 1 :: 1 + 1 o 1-11 1 +S 1- 1 24 1 -4 1 + 1-13 1 23 1
6. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) 1,5 E Z; b) -3 ~ Z; c) -2,5 ~ Z;
d)-2 E Z-N; e) N-Z= 0; f) Nu Z =Z.

7. Fie mult,imea M = 2;.!;1,(3);-5;4;0;+3}.

2 Determinati, elementele multimilor:
'
A = {x x E M şi x E N} = ........................... ; 8 = {x x E M şi x E Z- N} = ....................... .
1 1

C= {x 1 x E M şi x E ~} = ........................ ; D = {x 1 x E M şi x E ~ - N} = ....................... .

8. Determinaţi elementele mulţimilor:

A = {x 1 x E Z, -3 :::; x < 2} = ........................ ; 8 = {x 1 x E Z, x > -4 şi x ~ N} = ....................... .

C = {x 1 x E Z, -3 < x :::; 2 şi -4 :::; x < O} = ................................ .

z, dacă ........................................................ .

l
9. a) Se ştie că lzl = O, dacă~...................................................... ..
-z, daca ........................................................ .
Exemple: J-71 = .................. ; 1+51 =........................ ; 101 = ....................... .
b) Proprietăţi ale modulului.
Jzl >O, .......................................................................... .
jzj =O<::::> ....................................................................... .
Jzl =1-zj, ········································································
c) Pentru numere întregi avem "ordonarea":
a E Z ~a< O;
aEZ+~ ................................................................... .
a E l _Şi b E l ~ ........................................................ .
a E Z +, b E Z +şi lai < lbl ~ ......................................... · · · .. · ·
a E Z _, b E Z _şi lai< lhl ~ ................................ · .. · ........ · .. ·
10. Aflaţi valorile întregi ale lui x pentru care [Link]; Jxl< 3.
2 :::; Jxl < 3 <::::> ....................................................................... · ... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·
11. Scrieţi în dreptunghi unul dintre simbolurile<,=,>, astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:

a) 1-21 D O; b) 1-51 D 1-21; c)-9 D 1-21;

d)-150-11; e) +12 D -5; t) 1-141 D -14.
12. Ordonaţi· crescător numerele: -7; 1-151; +2; 102; j-2007j0; (-1 )2007 •

13. Calculaţi valoarea minimă a expresiei: E(x) =jxl + 5, unde x E Z.

XE z==> lXI ..................................................................................... .
14. Determinaţi x E Z astfel încât:
a)lxl<3; b)lxi<O; c)3~1xl~5.

a) ....................................................................................................................... .

b) ···························································································· .......................... .
c) ....................................................................................................................... .

15. Calculaţi cardinalul următoarelor mulţimi:

A ={x 1 x E Z şi lxl < 3}; 8 ={x 1x E Z şi -3 ~ x < 3}; C ={x 1 x E Z şi lxl + lx + 21 =O};
D= {x 1 x E Z, x impar şi lxl ~ 5}.
A =........................................................................ , ca rd A =.................... .
8 = ........................................................................................................ .
C= ........................................................................................................ .
D= ........................................................................................................ .

Exemplu: În figura următoare sunt reprezentate punctele: A(l, 2); 8(-3, 1); C(-3,-3); 0(3,-1); E(O, 3);
F(-2, O); G(O, -2). y

E(0,3)
B(-3,1~----- -rA(l,2)
X

F~2,0) -----*n(3,-I)
•----- G(0,-2)
C(-3,-3)
1. Re prezentaţi în sistemul de axe ortogonale y
din dreapta punctele:
A(-2, -3); 8(2, -2); C(-2, 2);
0(2, 3); E(-3, O); F(O, 3).
o

y'
~----
2. Completaţi coordonatele punctelor: : B
1
1
1

A( ...... , ...... ); 8(. ..... , ...... ); C(. ..... , ...... );

:o D
O( ...... , ...... ); E( ...... , ...... ); F( ...... , ...... ). 1

E ------- F
y'
3. a) Re prezentaţi într-un sistem de axe ortogonale punctele A(-1, 2); B(-1,-1 ); C(3,-1) şi 0(+3, +2).
b) Precizaţi natura patrulaterului ABCO. y

x' X

y'

y
4. a) Reprezentaţi într-un sistem de axe ortogonale punctele care au +3
coordonatele de forma: (a; -2) cu a E Z. +2
Punctele de forma (a, -2) se află ......................................... .
+1 X

--4-3-2 -11 1 2 3 4 5
b) Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale cu a) punctele
-2
care au coordonatele de forma (-3, b) cu b E Z. -3
--4
Punctele de forma (-3, b) se află ........................................ ..

5. Oeterminaţi numărul întreg x, astfel încât y

a) punctele A(-4, 2); B(-1, x) şi C(1, 2) să fie coliniare; +3
+2
b) punctele A(3, 4); B(x, 1) şi C(3, -1) să fie coliniare.
+1 X
Rezolvare: Se reprezintă într-un sistem de axe
--4-3-2-1_1 1234 5
ortogonale punctele şi se obţine:
-2
a) x = .................................................. . -3
--4
b) X= ................................................•..
6. a) Într-an sistem de axe de coordonate repre-
punctele: A(2, 1), 8(5, 2) şi C(4, 4).
b) Oeterminaţi coordonatele simetricelor acestor
faţă de axele de coordonate.
c) Desenaţi [Link] triunghiului A8C faţă de
fiecare axă de coordonate.
Rezolvare:
a) Se reprezintă punctele în sistemul de
axe de coordonate;
b) Fie A1(. .• ; ••• ); 8,(. .. ; ... ); Cd ... ; ... }
simetric ele punctelor A, 8 şi respectiv C faţă de axa Ox şi A2( ••. ; ... ); 82( ... ; ••• ); C2( ... • ••• )

simetricele punctelor A, B şi respectiv Cfaţă de axa Oy.

c) Triunghiul ............ este simetricul triunghiului ABC faţă de axa Ox şi triunghiul
................. este simetricul triunghiului ABC faţă de axa Oy.

7. Fie A(-2,-1); 8(1,-1) şi C(l, 2)trei vârfuri ale unui pătrat.

a) Re prezentaţi într-un sistem d~ coordonate pătratul ABCO şi scrieţi coordonatele punctului O.
b) Scrieţi coordonatele mijloacelor laturilor pătratului ABCD.
Rezolvare: ~,~·-··,··~·····,·······,~~,......,._.,~·~T····T~,~·-··,..,~·7T·~·-,

a) Se reprezintă punctele într-un sistem de

axe de coordonate şi se obţine O( ... ; ... ).
b) Dacă M1, M2, M3 şi M4 sunt mijloacele
laturilor AB, BC, CD şi DA, atunci se obţine
M,(. .. ; ... ); Mz( .. · .. ); M3( ... ;... ); M4( ... ; ... ).

1. Scrieţi regula de adunare a două numere întregi.

2. Proprietăţile adunării numerelor întregi sunt

a) Comutativitatea: oricare ar fi numerele întregi a şi b avem a + b =b +a;
b) Asociativitatea: .................................................................................... .
c) Oeste element neutru: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ......................... .
d) Orice număr Întreg a are un opus ...... şi avem că .................................................... ..
3.

a) +2- (+5) = +2- 5 = -3; b) +3 - (+7) = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ .

c) - (+5) = -5 = d) -3- (+7) ......................................................... .
e) +2- (-5) = +2 + 5 = 7; f) +3- (-7) = ......................................................... .

g) -2- (-5) = -2 + 5 = +3; h) -2- (-7) =........................................................... .

4. Completaţi tabelul de mai jos verificând proprietăţile adunării:

a b c -b -c a+b b+C b+a (,t+b)+t a+(b+c) a-b

+2 -3 +5
-4 +6 -1
+9 ..,..2 -7
-4 -2 +5
-3 -2 -4

5. Fie numerele întregi: a = -2, b = +3 şi c = -7. Calculaţi:

a)(a + b)- c +(a+ c); b)(a- b) +(a c) + (b- c);
c) (a- b) + c- (a+ c); d) [(a-c)- b]- a.
Rezolvare:
a) a+ b= -2 + (+3) = -2 + 3 = +1; a+ c = -2 + (-7) = -2-7 = -9; (a+ b) c +(a+ c) = +1- (-7) +
+ (-9) = +1 + 7 - 9 = +8 - 9 = -1.
b) ....................................................................................................... .

c) ............ ~· ........................................................................................... .

d) .................................................................................................... .

6. Completaţi propoziţiile:
a) Suma a două numere întregi pozitive este un număr ................................................... ..
b) Suma a două numere întregi negative este un număr .................................................. .
c) Suma a două numere întregi ........................... este un număr întreg ..................... sau un
număr întreg ......................................................................................................... .
 d) Dacă· suma a două numere întregi este pozitivă, atunci numerele au ........ sau sunt
semne .......................... cu modulul mai mare al
e) Dacă suma a două numere este negativă,

mare al

1. Calculaţi:
a) -9 + 1-41 + 7 :r:: • •••••••••••••••• •••••••••• •••• ••••• • • • • • • • • • • • • • ••••••••

b) 1+71- + 1-11 = .................................................... .

c) 1-3 + 21 + (-1 o) =.......... ........................ ......... ............ ............ ......... ... .... . .

d)-17+1-3-5+21+ 1) ...................................................................... .

8. Completaţi propoziţiile:
a) Produsul a două numere întregi de acelaşi semn este un număr întreg .. ... . ............ .
b) Produsul a două numere întregi semne diferite este un număr întreg . . . . . . . . . . . . . . ..
c) Produsul unui număr întreg cu zero este . . . . .. .. . . . . .. . . .. . . . .. . .. .. . . .. . .. . .. . .. . . .. . .....
d) Produsul a două numere întregi este zero, dacă cel puţin

9. Calculaţi:
a) (-11 ) · (+2) · (-5) =
b) (-4). (+7). (-25) =

c) =
d) (+2). =
10. Completaţi tabelul:
11. Efectuaţi calculele şi completaţi tabelul:
a b c a·b b·C (a·b~·c a·(b·c~ a·(b+e) a·b+a·c
-2 +5 -3
+7 -4 +1
-1 -3 -6

12. Calculaţi:
a) 3 ·(a+ b), ştiind că a+ b = -60;

b) a · (b + c), ştiind că a · b =a · c = -4.

13. Efectuaţi cât mai rapid folosind proprietăţile de asociativitate şi comutativitate ale înmulţirii:
a) (-2) · (+ 17) · (-125) · (+4) = ................................................................................... .
b) (-25). (-23). (+4) =............................................................................................ .
c) (+50) · (-47) · (-2) = ............................................................................................ .

14. Completaţi propoziţiile:

a) Gâtui a două numere întregi pozitive, dacă există, este un număr întreg
b) Gâtui a două numere întregi negative, dacă există, este un număr întreg ............................. .
c) Gâtui a două numere întregi de semne contrare, dacă există, este un număr întreg ................ .

15. Efectuaţi calculele şi completaţi tabelul:

a -40 +60 -300 +1500 -50 +3000
a: (-2)
,,
,,,,
-3000: a
3 · a-150

16. Completaţi propoziţiile:

a) Gâtui dintre numerele întregi a şi b, b nenul, este numărul întreg c, astfel încât ....................... .
b) Dacă a · b = c :::>a= ................................. şi b = .................................................. .
c) Dacă a : b = 1 ==>a = ........................................................................................ ..
 d) Dacă· a : b = -·1 ==>a = ............... şi b ............ sau ................................................. ..
e) Dacă a : b =O==> a= ................. şi b .................................................................. ..

17. Efectuaţi în două moduri calculele:

a) (-13 - 26) : 13 =
(-13- 26): 13
b) (56- 35) : (-7) =
(56- 35) : (-7) =
c) (-7777 + 77): (-77) =
(-7777 + 77) : (-77) =

18. Calculaţi:
a) 44: (-11) + 17 = ................................. ; b) 24-42: (-6) = ...................................... .
c) (-100): (-4) + 5 · (-7) = ........................ ; d) (-500): (+25) -153: (-3) = ......................... .

19. Înlocuiţi-! pe x cu numărul corespunzător, astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:

a) X : (-4) =2 ::::> X = ............................................................................................... .
b) (-400): X= 40 ==>X= ......................................................................................... .
C) X: (-7) 0 ==>X= ............................................................................................ .

20. a) Divizorii naturali ai numărului 12 sunt .................................. .

b) Divizorii proprii ai numărului 12 sunt: ..................................... ..
c) Divizorii improprii ai numărului 12 sunt: .. .. . .. . . . . .. .. . . . .. .. .. . . .. . . . .. . ... . .. .. . .. .. .. . .. . . . . .. . . .
d) Divizorii întregi ai numărului 12 sunt: ................................................................... .

21. a) Determinaţi a şi b numere întregi, astfel încât: (a -1 )(2b -1) = 47.

b) Determinaţi a şi b numere naturale, astfel încât: (a -1 )(2b -1) = 47.
Rezolvare:
a) (a -1 )(2b -1) = 47 ==>a -1 = 1 şi 2b -1 = 47 ==> ............................................... .
sau a -1 -1 şi 2b -1 =- 47 ==>
sau a -1 47 şi 2b -1 = -1 ==>
sau a- 1 = 47 şi 2b 1 = 1 ==> ....................................................................... .
Deci (a, b) E ............................................................................................ .
22. Arătaţi că numerele de forma 3n + 2 şi 2n + 1 sunt prime între ele oricare ar fin e N.
Rezolvare: Presupunem că 3n + 2 şi 2n + 1 nu sunt prime între ele=> .......................... .

Determinaţi •morolo întregi x pentru care:

a)
-6
E Z; b) ~ E Z; c) _-_J E Z; d) 2x+ 1 E Z.
X X X 1 x-1
Rezolvare:
-6
a) E Z <::>X E 06 <::>X E {-6, -3,-2, -1, 1, 2, 3, 6}.
X
b) ........................................................................................................ .
c) ........................................................................................................ .
d) ........................................................................................................ .

24. Completaţi tabelul:

X xo x, i Y!·· .:
x'· ·~
....;1
+1
-2
+2
-3
25. a) Oeterminaţi numerele întregi x pentru care x2 = 4.

b) Determin aţi numerele întregi x pentru care x3 = -8.

c) Determinaţi numerele întregi x pentru care x" = 1, n E N.

d) Determinaţi numerele întregi x pentru care x" = -1, n E N.

26. Fie a E Z*. Înlocuiţi spaţiile punctate astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:
a) a0 = . .. .. .. . . .. ... .... .. ... . b) a1 = .... .. ........ .......... c) 18 =........................ .
d) am . a"= . . . . . .. .. . .. . . . . . .. .. e) am: a"= . . . . . .. .. . . . . . . . . . .. . f) (am)n = ................... ..
27. Calculaţi, scriind rezultatul sub formă de putere:
a)(-3) 4· (-3) 2 =.................................. ; b)(-3) 4 : (-3) 2=. .. . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . ..
3
c)[(-3) 4] 2 = .......................................... ; d) [(-3) · (-2)] = . . . . .. .. . .. .......... .

28. Completaţi spaţiile punctate:

a)(-3)5 (-3) 4· ......... = (-3) 2 · ......... = (-3) 5 • ............................... .
=
b) (+7) 3 =(+7) 0 .......... = (+7) 2.......... = (+7) 3 .......................................................... .
c)(-2) 4=(-2)7: ......... =(-2)5: ......... =(-2)6 : • • • • • • • • • • • • • • • • • • • .. • • • .. • • • • • • .... .
d) (-5)7=......... : (-5)3 =......... : (-5) 2=.......................... . .. ........ .
e) (-4)2o =[(-4)4]5 = ......................................................................................... .

f) (-6)10 =.......... ·.· .............................. = ........................... .

29. Verificaţi dacă următoarele propoziţii sunt adevărate:

a) (7- 3) 2= 72+ 2 · 7 · (-3) + (-3) 2;
b) (-3 + 5) 2 =(-3) 2+ 2. (-3) . 5 + 52;
c) (-6) 2 - (-3) 2 =[{-6)- (-3)] · [(-6) + (-3)].
Rezolvare:
a) ~~ -3)2 = ·················~·~··············· .. ·············· } ~
7 +2·7·(-3)+(-3) - ................................
(-3+5) 2 = ......................................................
b) 2 2 ~
(-3) +2·(-3)·5+5 =................................
c) (-6)2 -(-3)2 =........................................... ~
(-6)- (-3)]. [(-6) + (-3)] = ......................... .

30. Calculati:
a) (-g)73': 3,44 _ 1612: 423 =

b) [(-4)2- (-3)77 : (-3)75] : 7 =

c) (35)4: [ 35. (-33)6: (-32)5] = .. . . .. . .. . . . .. . . . .. .. .. .. .. . .. .. . . . .. .. . . . . . .. .. . . . . . .. .. .............. .

31. Efectuati:
a) (- 1)1 .' (-1)2 ..... (-1)2001 = ..... .... .. .. .... .. .... .. . . .. .. . ... .. .. .... ... . . . . . .......... ... . .. .. . . .......... .

b) (-1)1 + (-1)2 + ... + (-1)2007 = ................................................................................... .

c) (-1) 1- (-1 )2- ... - (-1 )2007 = ........................................ ............................ .......... ...

d) 1 . (-1) + 2. (-1) 2 + ... + 2007. (-1) 2007 = ................................................................. .

32. Calculati:
a) (1331 ·-1 3)(1331- 23) · ... · (1331 - 20073);
b) (+2222 + 12222- 52221): (-125f4;
c) (l 35o 515 + 35o) . (39o _ 1390 _ 5sol) : 5135.
1
Rezolvare:
a) 1331 =11 3 ==> ......................................................................................... .
b) 2222 =22·111 =(22)111 =4111; 5222 =52·111 =(52)111 =25111; 4111 < 25111 ==> li22- 52221 =-2222 + 5222 ==>

c) ........................................................................................................ .

1. a) Prin ecuaţie înţelegem ...................................................................................... .

b) Un număr este soluţie a unei ecuaţii ....................................................................... .

c) A rezolva o ecuaţie înseamnă ............................................................................. .

2. a) Ecuaţia de tipul a+ x =bare ca soluţie diferenţa b-a, unde a şi b sunt date.

Exemplu: -12 + x =5 ==> x =5- (-12) =5 + 12 =17. Soluţia ecuaţiei este 17.

b) Ecuaţia de tipul a-x= bare ca soluţie diferenţa a- b, unde a şi b sunt date.

Exemplu: 11- x =-15 ==> x =11 (-15) =11 + 15 =26. Soluţia ecuaţiei este 26.
c) Ecuaţia de tipul ax= bare ca soluţie raportul .!?_,unde a şi b sunt date, a* O.
a
Exemplu: - 3x = 6 ==> x = _!_ = -2. Solutia ecuatiei este -2.
-3 ' '
d) Ecuaţia de tipul ~ = b are ca soluţie produsul ab, unde a şi b sunt date, a* O.
a
Exemplu: ~ = -2 ==> x = (-2) · (-3) = 6. Solutia ecuatiei este 6.
-3 ' '
e) Ecuaţia de tipul !. =a are ca soluţie raportul .!?_, unde a şi b sunt date, a* O, x *O.
x a
Exemplu: _!_ = -1 ==> x = _!_ = +7 = 7. Solutia ecuatiei este 7.
X -1 ' '
3. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 7 +X= -3; b) -3- X= 5; C) -7 +X= 4; d) X- 5 = -4; e) -X+ 3 = -4; f) 7 X= -5.
a) ..................................................... ; b) ............................... .... .. . .. ......... ..
c) ......................................................; d) ....................................................... .
e) .....................................................; f) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................ .

4. a) Două ecuaţiise numesc echivalente dacă . .. .. . . .. .. .. .. . . . . . .. . . . .. .. . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . ....... .

b) Rezolvaţi ecuaţia 2x- 7 = x- 3.

5. Calculaţi mulţimea soluţiilor ecuaţiei:

a) 2x -1 = 3(x + 1)- 7; b) -2 + 2(x + 1) = 3x- 5.

a) 2x-1 = 3(x + 1)-7 ==> ............... : ............................................... .

b) -2 + 2(x + 1) = 3x 5 ==> . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....... .

6. Rezolvaţi ecuaţiile:
32
a)(x+2):3=4; b)10·(2 3 -2 2 -2°):x=1; c) (-2) =(2 2 ) 3 ·x; d)-2x+10=-3x 2.
a) .................................................................................................................... .
b) ............................................................................................................. ..
c) ............................................................................................ .
d) ......................................................................................................... .

7. Verificaţi dacă numărul-1 este soluţie pentru ecuaţia:

a) -3x- 5 = -2; b) 2x + 1 = -3x- 4; c)(-8): x = 8.
Rezolvare:
a) În -3x- 5 = -2 înlocuim pe x = -1 si obtinem ............... , adică -1 ...................... .

b) ............................................................................................. .

c) ........................................................................................................ .
 întreg a ecuaţia - 1) - a = 2x - 4 in necunoscuta x aibă

şi

9. În coloana 1sunt ecuaţii, iar in coloana a 11-a sunt soluţiile acestora. Indicaţi printr-o săgeată
asocierile corecte dintre cifrele coloanei 1şi literele coloanei 11.
.------......
Solutia 11 1.
1. -2+X=-7 9 a) 2.
2. -3x + 1 =-8 -5 b)
3.
3. 2(x -2) = x + 5 20 c)
4. 11-(x+5)=-14 3 d) 4.

10. Determin aţi valoarea lui x pentru care are loc egalitatea (x + 1)2 = 49.
1 Rezolvare: (x + 1)2 = 49 => . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .......... .
1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

11. Rezolvaţi in mulţimea numerelor intregi ecuaţiile:

a) lxl = 5; b) lxl =-1; c) 12x-11 =7; d) + 21 =
Rezolvare: a) 1x1 =5 => x =................................... sau x =........................... .
b) !xl = -1 (absurd)=> x E 0.
c) ....................................................................................... ..
d) ..................................... .

12. Rezolvaţi in Z ecuaţiile:

a) 3x- 9 =O; b) 3 =4x -13; c)3(x 1)=6;
d) 3(x + 2) =2(x-1); e) -7 + 4x =1; f) (x + 3)(x- 2) =O.
Rezolvare:
a) 3x - 9 =O::::::> 3x = . . . . . . . . ........................ => . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... .
b) .............................................................................................. ..
c) ...................................................................................................... .
d) ................................................................................................. .
e) ........................................................................................................ .
f) ......................................................... , .............................................. .
13. a)

b) Soluţia inecuaţiei este . . . . . .. . .. .. . . .. . . . . .. . . . . . . .. . . . . . .. . . .. .. . . .. .. .. . . . . ............. .

14. rezolvarea inecuaţiilor se folosesc proprietăţile in egalităţii numerelor întregi:

a) oricare ar fi a, b, c E Z si a> b, atunci a+ c > .......................................................... .
b) oricare ar fi a, b E Z, c E 4 *şi a > b, atunci a : c > .................. , dacă c divide lai şi c divide
c) oricare ar fi a, b E Z, c E L *si a> b, atunci .......................................................... .

15. Fie M ={-3, O, 1, 2, -1}. Precizaţi elementele mulţimii M care sunt soluţii ale inecuaţiei:
a) x + 2 ~ 3; b) -x + 5 > c) -3x 2 -3;
d) -3x + 2 > -4; e) 4x + 1 ~ -2x + 3; f) -2x + 1 2 -x- 5.
Rezolvare:
a) ............................................... .
b) .................................................................................................................... .
c) .................................................................................................................... .
d) ....................................................................................................................... .
e) ....................................................................................................................... .
f) ..................................................................................................................... .

16. Completaţi spaţiile punctate:

a) mai mic număr întreg care verifică inecuaţia x2 < 11 este .............................. .
b) Cel mai mic număr natural care este soluţie a inecuaţiei 2007: x < 1 este ...................... .

17. Să se reprezinte fiecare dintre următoarele mulţimi

scriind elementele sale între acolade:
A = {X E Z 1 X > 0 ŞÎ X + 2 ~ 5}; 8 = {x E Z j X S 3 Şi 2x - 3 > -5};
C = {X E Z1 X > -10 Şi X : 2 < -3}; 0 = {X E Z 1 X < -2 Şi X + 3 2 -3}.
Rezolvare:
x+2~[Link]>x~ ..................................................................................... .

2x - 3 > -5 ::::> 2x > ...................................................................................... .

X: 2 < -3 ::::> ............................................................................................ .
X +32 -3 ::::> ............................................................................................ .
 +3, -1, O,+ 1, +2, -5}. Determinaţi mulţimile:
B ={x E M 1 s 2}; C ={x E M llxl =x}; D ={x E M 1 =--x}.

x, pentru care:
-1 Şi X> c) -4 s x <O; d) 1x-11 s3.

b) ....................................................................................................... .
c) ............................................................................................................... .
d) .............................................................................................................. ..

20. Determinaţi numerele negative mai mici ca (-5) care verifică inegalităţile:
a) x + 2 s 3; b) 3x -1 5; c) x + 1 :2: -3;
d) -3x + 2 > 2x- 8; e) Jxl s 2; f) jx -11 s 2.

21.

Exemplu:
un se dublul se obţine un număr cu 14
Rezolvare:
Fie x numărul necunoscut. Dublul lui x este 2 · x =2x. Se obţine x + 2x cu 14 mai mic decât x,
adică x + + 14 =x; se rezolvă ecuaţia x + 2x + 14 =x => 3x + 14 = x => 3x x =-14 =>
2x =-14 => x =-7. Deci, numărul căutat este -7.
22. Mihaela are 10 ani, iar mama ei are 43 de ani. Peste câţi ani vârsta mamei va fi dublul vârstei Mihaelei?
a) Puneţi problema în ecuaţie.
b) Rezolvaţi ecuaţia, interpretaţi soluţia ecuaţiei şi precizaţi răspunsul.
23. Aflaţi două numere, ştiind că diferenţa lor este 19, iar dacă-1 împărţim pe unul la celălalt, nnTinorn

câtul 3 şi restul 5.

24. a) Media aritmetică a două numere este -2. Aflaţi numerele, ştiind că unul din ele este 3.

b) Media aritmetică a două numere este 1. Aflaţi numerele, ştiind că diferenţa este 10.

c) Media aritmetică a două numere este 4. Aflaţi numerele, ştiind că raportul lor este -5.

25. La un număr se adaugă 2, rezultatul se înmulţeşte cu -5, din produsul obţinut se scade 7, diferenţa
se împarte la 3 şi se obţine 1. Aflaţi numărul.

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.

1. Numărul de elemente al mulţimii M ={x E Z* 1-[Link];; x < 2} este egal cu .... 0,5p
2. Cel mai mic număr întreg de două cifre este egal cu ... . 0,5p
3. Numerele întregi negative impare mai mari de -4 sunt. .. . 0,5p
4. Modulul numărului întreg i 8 - 312 este egal cu .... 0,5p
11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, Încercuiţi litera A. În caz contrar, Încercuiţi litera F.
5. Dacă a şi b sunt numere întregi şi a2 = b2, atunci a = b. A. 1 F. 0,5p
6. Succesorul numărului -n este numărul-n +1. A. 1 F. 0,5p
7. Diferenţa modulelor a două numere întregi opuse este O. A. 1F. 0,5p
8. Suma dintre un număr întreg şi opusul său este O. A. 1 F. 0,5p

III. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
2009 2010 2011
9. Rezultatul calculului [(-2) +(-2) +(-2) ]:3+22009 este: 0,5p
A) 22o09; 8 ) 22o1o _ 22011; C) O; D) 1.
10. Dacă x = (-2) + (-2) · (-5) şi y = 10 : (-5) : (-2), atunci rezultatul calculului IV- 3 xl este:
3 2 2
0,5p
A) -8; 8) +8; C) 4; D) 6.
11. Numărul divizorilorîntregi ai numărului 12 este: 0,5p
A)18; 8)6; C)24; 0)12.
12. Dacă a= 2011 · 125 + 2011 · (-25), atunci a este egal cu: 0,5p
A) 251375; 8) 20010; C) 201100; D) 249364.

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. Se consideră mulţimile A= {x Ezi-=!_

2x -1
EN1
J
şi 8 = {x Ezi-=!_
2x -1
Ez}.
a) Scrieţi mulţimile A şi 8 enumerând elementele acestora. 0,5p
b) Calculaţi 8- A. 0,5p
c) Calculati An 8. 0,5p
14. În tabelul' ce urmează este înregistrată temperatura la ora 800 în perioada 24-28 ianuarie 2011 şi
prognoza pentru ora 1800 , în aceeaşi perioadă.

Temperatura. la ora
lat'
scădere cu 3°
crestere cu 1°
scădere cu 5°
crestere cu 2°
Vineri scădere cll3°

a) Calculaţi temperaturile prognozate pentru ora 1800 şi completaţi tabelul; 0,5p

b) Calculaţi temperatura medie pentru perioada 24-28 ianuarie la ora 800; 0,5p
c) Comparaţi temperatura medie pentru perioada 24-28 ianuarie la ora 8°0 cu temperatura meCJierde
la ora 1800 • (J,5p
 Pu
1. a) Notaţi punctele din figura la.
Punctele se notează cu .. . . . . . . . . .. .. . . . .. . . . . . . . . x
X X
b) Notaţi dreptele din figura 1b.
X
Dreptele se notează cu .......................... .
Fig. la Jb Fig. le
c) Notaţi planele din figura 1c.
Plan ele se notează cu ......................... ..

2. a) Se numeşte figură geometrică ........................................................................ .

b) Instrumentele necesare realizării unei figuri geometrice sunt ......................................... .

3. Pentru fiecare punct din figura 3 scrieţi cărei drepte aparţine şi cărei a c
drepte nu aparţine. A
Exemplu: A Ea, A~ b, A~ c, b B E
B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . ----r.---~-

C ........................................................................ .
c
o •
F
E ........................................................................ . 3

F ....................................................................... ..
o
4. a) Trei sau mai multe puncte se numesc coliniare .......................... .
b) Fie A, B, C trei puncte necoliniare. Desenaţi toate dreptele determinate
de perechile de puncte ce se pot forma în figura alăturată. A c
Soluţie: Dreptele sunt ...................................... .

Fig. 4b
5. Studiaţi cu atenţie paralelipipedul din figura alăturată şi daţi câte trei
exemple de drepte:
- necoplanare: ................................................................... .
- coplanare: - paralele: ........................................................... .
-concurente (secante): .......................................... . A B
Fig. 5

6. Citiţi cu atenţie propoziţiile care urmează şi specificaţi care este adevărată şi care este falsă:
a) Două drepte necoplanare au puncte comune.
b) Două drepte coplanare nu pot avea puncte comune.
c) Orice două drepte coplanare sunt secante.
d) Orice două drepte paralele nu au puncte comune.
Adevărate sunt propoziţiile: ...................................................................................... .
False sunt propoziţiile: ............................................................................................ .

7. Fie piramida cu baza pătrat din figura 7. Fiecare faţă a piramidei determină un plan şi fiecare muchie
determină o dreaptă. V
a) Scrieţi planele reprezentate în figura 7.
b) Scrieţi dreptele reprezentate în figura 7.
c) Scrieţi toate perechile de drepte paralele.
c
d) Scrieţi toate perechile de drepte secante.
e) Scrieţi toate perechile de drepte necoplanare.
f) Scrieţi trei drepte concurente. Fig. 7
a) ...................................................................................................................... .
b) ...................................................................................................................... .
c) ...................................................................................................................... .
d) ................................................................................................................. .
e) ...................................................................................................................... .
f) ...................................................................................................................... .

8. Desenaţi cinci puncte A, 8, C, O, E, astfel încât oricare trei

dintre ele să fie necoliniare. Desenaţi dreptele determinate de
aceste puncte şi numiţi-le.
Soluţie:
Drepte le sunt ........................................... ..
9. Determinaţi cel mai mic număr de puncte din plan care
exacttrei drepte. Realizaţi un

10. Completaţi cu potrivită:

a) (AB {A}= . b) [AB {A}= ......... ., .
c) (AB d) (AB [AB = ....... ..
e) (aP u a= . . .. . . . . . . . . f) [aP-a ................. ..

11. Desenaţi
o dreaptă a şi un punct A care nu aparţine dreptei.
Haşuraţi semiplanul limitat de dreapta a şi căruia l'i aparţine
punctul A.

12. Se consideră punctele A, B, C şi O coliniare. Analizaţi cu

adevăr a propoziţiilor:
A E (DC A E [AB A E (BC A E [BA
B E (DC B E [AB B E (BC B
cE (OC cE [AB cE (BC C [BA
o E (OC o E [AB o DE (BC oE [BA

13. Desenaţi trei puncte coliniare M, N şi P astfel încât

a) M (NP; b) N E (MP; c) P E (MP.

14. Completaţi cu notaţia potrivită:

a) (AB) u {A, B} = ....................... ........ . ............. .......... ... . . .. .... . ....... .. .
b) [AB] --{A, B} = ....................................................................... .
c){M 1 M este între A şi B} = . . .. . . .. . . . .. . . . . .. .. . . . .. . .. . . . . .. . . .. ..
d){M 1 M E (AB) sau M B sau B E (AM)}= .......................... .

15. Desenaţi două segmente [AB] şi [CD] astfel încât intersecţia lor
să fie mulţimea vidă, iar segmentele [AB] şi [CD] să fie congruente.
16. Desenaţi şi notaţi corespunzător două segmente congruente
care să aibă un punct comun.

17. Desenaţi şi notaţi corespunzător două segmente congruente

care să aibă mai multe puncte comune.

18. Desenaţi două segmente congruente [A8] şi [CO] astfel încât

punctele A, 8, C, O să fie coliniare şi [A8] n [CD] = 0.

19. a) Desenaţi o dreaptă d şi punctele A, 8, C, O, E, F, astfel încât

A ~ d, 8, C E d, O E (8C), E E (dA si F ~ (dA.
b) Completaţi [80 n [CD = ......................................... .

20. Desenaţi două drepte secante a şi b astfel, încât a n b = {0}. Desenaţi M, N E a şi P, Q E b, astfel
încât MN = 3 cm, [PQ] = [MN], iar O este mijlocul segmentelor [MN] şi [PQ].

21. Desenaţi punctele A, 8, C, D, astfel încât 8 E (AC), C E (80), A8 = 2 cm, AC= 3,6 cm şi CD = 2,5 cm.
Calculaţi lungimile segmentelor [8C], [80] şi [AD].

22. Se dau punctele coliniare O, N şi P, astfel încât ON = x cm şi OP = y cm. Calculaţi lungimea

segmentului [OM], unde M este mijlocul segmentului [NP]. Discuţie.
 Toate subiectele sunt obllia«lto!rii
Timpul efectiv de lucru este
Se acordă 1 punct

1. Completaţi spaţiile punctate astfel

1. Două puncte distincte
2. Trei puncte distincte n'"""'"' 11'n'~
3. Dacă punctele distincte A şi B sunt
4. Dacă A E (BC), AB =4 cm şi BC = 12 cm,

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, incercuiţi litera A. caz rnlt~tr~lllll' lflrOII'rHIIfl

5. Dacăpunctele M, N şi P sunt atunci drepteie MN şi

6. DacăMA= .MB, atunci M este segmentului
7. Dacă M, N, P şi Q patru puncte
acelaşi mijloc,

8. Punctele care se numesc

III. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
9. Se consideră două puncte distincte M şi N. Notaţia [MN reprezintă:
A) o distanţă; B) un segment; o o
10. Punctul M este mijlocul segmentului (AB)
A) A, M şi 8 sunt ME C)
11. Două drepte MN şi PQ sunt concurente
A) MN PQ;
12. Două c-oruY\l'lonTt:l

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13.
câte două
a) cu AB;
b) concurente cu BC;
c) necoplanare cu AD.
Se consideră M 1,
cu M mijlocul segmentului M0 Mz01 2 şi se
Mzo11 Mzo12 2012 cm. Calculaţi:
a) lungimea segmentului MoMzmz;
b) lungimea segmentului M0M;
c) lungimea segmentului MwoMzoo·
 1
1. Să se completeze:
a) un unghi este .................................................................................................. .
b) dacă [A8 şi [AC sunt laturile unui unghi, atunci [A8 u [AC= ........................................ ..

2. a) Unghiul 1::A08 este unghi nul dacă .

b) Unghiul 1::A08 este unghi alungitdacă .... ~t1e .....
c) Unghiul 1::A08 este unghi propriu dacă .................................................................... .

3. Desenaţi:
a) un unghi alungit 1::A8C;
b) un unghi nul -t:DEF;
c) un unghi drept 1::MNP.
m(-t:A8C) = 180°; m(i:DEF) = oo; m(i:MNP) = 90°.

4. Desenaţi semidreptele:
a) [OA şi [08, astfel încât m(i:A08) = 60°;
b) [OA şi [08, astfel încât m(i:A08) = 0°;
c) [OA şi [08, astfel încât m(i:A08) = 180°.

5. a) Se numeşte unghi drept .... ~ .............................................................................. .

b) Se numeşte unghi ascuţit ................................................................................... .
c) Se numeşte unghi obtuz ................................................................................... .

6. a) Desenaţi un unghi ascuţit 1::A08.

b) Desenaţi un unghi drept <A08.
c) Desenaţi un unghi obtuz <A08.
1. Douăunghiuri .ţ.:ABC şi .ţ.:MNP sunt congruente
dacă ................. ., ............., adică m(.ţ.:ABC) =
=m(.ţ.:MNP) şi notăm ................................... .
Desenaţi două unghiuri congruente:
a) folosind raportorul;
b) folosind rigla negradată şi compasul.

8. Completaţi propoziţia următoare:

"Bisectoarea unui unghi este ................................................................................ .

a) Se consideră unghiul drept .ţ.:AQB. Pe semidreapta opusă semidreptei [OA luaţi un punct C, astfel
=
încât [OC] [OA].
b) Măsuraţi unghiurile .ţ.:ABO, .ţ.:CBO şi .ţ.:ABC.
c) Ce puteţi spune despre semidreapta [BO?
Soluţie:
a)
O A

b) m(.ţ.:ABQ) =........................... ; m(.ţ.:CBO) =..................... ; m(-t:ABC) =...................... ;

c) [BO este .................................... deoarece ..................................................... .

9. a) Construiţi unghiurile -t:ABC şi -t:DEF cu m(.ţ.:ABC) =110° şi m(-t:OEF) =20°.

b) Construiţi un unghi -t:MNP şi Q un punct în interiorul unghiului -t:MNP, astfel încât -t:MNQ = .ţ.:ABC
şi -t:PNQ = -t:DEF.
c) Calculaţi m(-t:MNP) fără a folosi raportorul.
d) Este posibilă o problemă de acelaşi fel, cu deosebirea că m(-t:DEF) = 85°? Justificaţi.

c) m(-t:MNP) = m(-t:MNQ) + m(-t:ONP); m(-t:MNQ) = m(.ţ.:ABC) = 110°; m(-t:ONP) = m(-t:DEF) = 20°;

m(.ţ.:MNP) =110° t 20° =130° => m(-t:MNP) =130°.
d) ................................................................................................................. .

10. Completaţi propoziţiile:

a) Două unghiuri se numesc unghiuri adiacente dacă ...................................................... .
 b) Două unghiuri se numesc unghiuri complementare dacă ....................................... şi
din este un complement al celuilalt.
se numesc unghiuri suplementare dacă ................................................ şi
este un suplement al celuilalt.

adiacente <D\08 şi 1::COB,

30° şi m(i::COB) =50°. Calculaţi

m(i::AOC) = m(i::AOB) + m(i::COB) = ..................... t~~-t·~·~"·t~~-t~·~+~--t~·~-t~·i-"-+~+~--r-e+e·~·-+--1-~+~~-t~

==> m(i::AOC) = ............................................... r-·~-~-+--··-+~e+-·-~+--

12. Calculaţi măsura complementului unui unghi cu măsura:

a) 35°; b) 75°; c) 24°18'· d) 36°24'30".
a) 90° 35° 55°;
b) ...................................................................................................... .

c) ........................................................................................................ .

d) ....................................................................................................... .

Calculaţi măsura suplementului unui unghi cu măsura de:

a) b) 75°; c) 24°18'; d) 36°24'30".
a) 180°-35° =145°;
................................................... , c) ........................................................... .

Completaţi propoziţia:
două unghiuri sunt suplementare şi congruente, atunci fiecare este un unghi ................. .

a) Raportul a două unghiuri complementare este i. Aflaţi măsurile celor două unghiuri.

b) Raportul a două unghiuri suplementare este i. Aflaţi măsurile celor două unghiuri.

Soluţie:
a) Fie x măsura unghiului. Măsura complementului este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi
X 1
- - -==> ..........................................................................................,
90o X 5
adică măsura unghiului este de ......... o şi măsura complementului este de ............... 0 •
 b) ............................................................................................... .

16. a) Măsura unui unghi este cu 20° mai mare decât măsura complementului
două unghiuri.
b) Măsura unui unghi este cu 40° mai mare decât măsura suplementului
două unghiuri.
Soluţie:
a) Fie x măsura unghiului. Măsura complementului este x
complementare, adică x + x - 20° = 90° => ............... .
Deci, măsura unghiului este de ........... o şi măsura este
b) ................................................................................. ..

17. a) Două unghiuri se numesc unghiuri opuse la vârf dacă ..................... .

b) Unghiurile opuse la vârf sunt .................................... , adică au aceeaşi măsură.

c) Bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt ............................. .

18. Fie 4:AOB şi -~:COB unghiuri adiacente suple-

mentare şi [OM bisectoarea unghiului -~:COB. Dacă
m(4:AOB) = 50° şi [ON este semidreapta opusă semi-
dreptei [OM, să se afle m(-~:BON).
Soluţie: Cum m(4:AOB) = 50° => m(-t:COB) =
-
- ••••••••••••••••••
o.1

[OM bisectoarea lui -~:COB => .. . . . . ......... ·

[ON semidreapta opusă semidreptei [OM=> m(<t::MON) = ....
m(-t:BON) =.................... .

19. Numim unghiuri În jurul unui punct O . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

a) toate au acelaşi vârf (punctul O);
b) ......................................................... .

20.

a) Aflaţi măsurile a cinci unghiuri în jurul unui punct, ştiind că acestea sunt exprimate numere
naturale consecutive.
 b) Unghiurile -~::AOB, -~::COB şi -~::COA sunt unghiuri în jurul unui punct. Ştiind că m(-~::COB) este dublul
m(-~::AOB) şi cu 10° mai mică decât m(-~::AOC), calculaţi măsurile unghiurilor.
Soluţie:
a) Fie x, x + 1, x + 2, x + 3 şi x + 4 măsurile celor cinci unghiuri în jurul unui punct. Avem
X+ ..................... =........................ :::> .................... .
Deci măsurile celor cinci unghiuri sunt ......... o; ......... o; ......... o; ......... o; ......... o.
b) Fie m(<I::AOB) =X0 ==> m(-~::COB) = .................. o şi m(-~::COA) =.................. 0
• Dar suma
măsurilor în jurul unui punct este de 360° ==> ........................................................ .

21. a) Măsura unghiului de 5°4', exprimată în secunde este ....

b) Măsura unghiului format de cele două limbi ale unui ceas la ora 12 şi 15 minute este egală cu ....
c) Rezultatul calculului 42°30'- 5°:2 + 10°15' este egal cu ....

22. Completaţi tabelul următor, ştiind că ABC este un triunghi:

Natura

m(<(:B)
m(<C)

23. În figura alăturată se ştie că ABC este triunghi echilateral şi că punctul D este simetricul punctului
Cfaţă de B. A
a) Calculaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABD.
b) Stabiliţi natura triunghiului ADC.
Soluţie:
a) ~ABC este echilateral ==> m(<I::ABC) =....................... .
==> m(-~::ABD) =..................................................... . Fig. 23

În ~ABD laturile AB şi BD sunt congruente==> MBD este ..................... ==> m(-~::BAO)

- ..................... - ....................... .
b) În MDC avem m(<I::ADC) = ........................ , m(-~::DCA) = .................. şi m(-~::DAC) =
= ........................... ==> ~ABC este .............................................................. .
24. În figura alăturată se ştie că m(4::AOD) = 160°, m(4::A08) = 10°, [DE şi [OF sunt bisectoarele
unghiurilor 4::C08 şi 4::COD şi m(4::COF) =40°. Calculaţi m(4::COD), m(4::BOEL m(4::AOC).
Soluţie
[OF este bisectoarea unghiului 4::COD ~ m(4::COF) = ...... =
=...... o şi m(4::COD) = 2 · m( ... ) = .. .. . . 0 • Cum m(-t:80E) =

= - si m(4::C08) = 160°- m (4::COD)- m(4::A08) = 160°-... =

2 .
= ...... = ...... o~ m(4::80E) = ...... o O A
Fig. 24
m(4::AOC) = 160°- m(4::DOC) = ...... = ...... 0
•

25. a) În figura alăturată, punctele A, O, 8 şi respectiv C, O, D sunt c

coliniare. Calculaţi măsurile unghiurilor 4::A08, 4::AOC şi 4::AOD.
b) Desenaţi unghiurile 4::MON, 4::NOP adiacente cu m(-t:MON) =
= 60° şi m(4::NOP) = 20° şi calculaţi m(4::MOP). A
c) Desenaţi unghiurile 4::MON, 4::NOP neadiacente cu m(4::MOP) = Fig. 25
=60° şi m(4::NOP) = 20° şi calculaţi m(4::MOP). D
Soluţie:
a) Cum A, O şi 8 sunt coliniare ~ m(4::A08) = ... 0 • Din m(4::AD8) = 180° ~ x + 5 x
6x = ... o~ x = ... o~ m(4::AOC) = ... = ... o şi m(4::AOD) = m(4::C08) = 5x =...
b) c)

1
! i i

l
1

1 1 1
1
i

1 i
i î i i
:
"""~,~~ .
i 1

jm ~~<t:l M o
··~

!
1 p )= ! i

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate.

1. Se numeşte unghi alungit... . 0,5p
2. Unghiul ale cărui laturi coincid se numeşte ...~. 0,5p
3. Dacă două unghiuri au aceeaşi măsură, atunci unghiurile se numesc . . . . 0,5p
4. Dacă [OA şi [D8 sunt laturile unui unghi, atunci [OA u [08 =... şi (DA, 8 n (08, A= . 0,5p
 este adevărată, incercuiţi litera A. caz contrar, incercuiţi litera F.
cu complementul său, unghiul are măsura de 45° 1F. 0,5p
sunt 1 F. 0,5p
A./F.
A. 0,5p

incercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
p
În alăturată sunt desenate trei semidrepte [OM, ION, [OP. N
0,5p
B) 5 unghiuri; C) 2 unghiuri; D) 4 unghiuri.

M o
B C
măsuraţi unghiurile din figura alăturată veţi constata că: 0,5p

~
.ţ:AOC .ţ:BOO; B) .ţ:AOB .ţ:COB; C) ~08 = .ţ:AOO; O) .ţ:COB = .ţ:BOO.

D A
11. Măsurând unghiul.ţ:AOB, Alex constată că are 79°31' Unghiul.ţ:AOB este un unghi: 0,5p
A) nul; 8) alungit; C) obtuz; O) ascuţit.
Rezultatul calculului 72°24'17" -12°36'24" este egal cu: 0,5p
60°12'7', B) 59°47'53"; C) 60°47'53"; O) 59°12'7".

Scrieţi rezolvările complete.

Calculaţi măsura unui unghi ştiind aceasta este egală cu:

a) ]_ din măsura complementului său; 0,5p

2
din măsura suplementului său; 0,5p
din
= şi = 60°. Câte posibilităţi
0,5p
b) Calculaţi măsura unghiului .ţ:AOC pentru fiecare posibilitate. 0,5p
măsura format de bisectoarele unghiurilor .ţ:AOB şi .;::COB pentru fiecare
0,5p
1. a) Dacă A, 8 şi C sunt trei puncte şi C E (A8), atunci .................... .
AB AC+CB

b) Dacă A, 8 şi C sunt trei puncte şi C ~ (A8), atunci ................... ..

Deci, dacă A, 8 şi C sunt trei puncte .................. , atunci A8 ~AC+ 8C.
A B
AB<AC BC
2. Fiind date trei puncte necoliniare A, 8, C, mulţimea [A8] u [8C] u [CA] A Fig. l.b
se numeşte triunghi determinat de punctele A, 8, C.
Vârfurile ~ A8C sunt ........................................................ .
Laturile ~ A8C sunt ........................................................ . B C
Unghiurile~ A8C sunt ..................................................... . [AB] u [BC] u [CA]
Fig. 2
3. Fie A, 8, C şi D patru puncte astfel încât oricare trei sunt necoliniare.
a) Analizaţi câte triunghiuri determinate de cele patru puncte există. .B
b) Determin aţi triunghiurile şi desenaţi-le. A •
Soluţie: Cele patru puncte A, 8, C şi D determină triunghiurile ~A8C,
c· .o
. . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . .. . .. .. . ...... , adică .................... triunghiuri.
3
4. Construiţi câte un triunghi ~A8C şi explicaţi cum aţi procedat în fiecare din
cazurile:
a) AB 4 cm, m(-t:A) = 35° si AC= 3cm;
b) A8 3 cm, m(.rt:A) = 50°, m(<t::8) = 70°;
c) A8 = 2,5 cm, BC = 1,5 cm, AC= 2 cm.
Soluţie: a) Se construieşte un unghi aAy cu m(aAy) = 35°. Pe semidreptele [Ax şi [Ay se
iau segmentele A8 = 4 cm şi AC= 3 cm. Se uneşte 8 cu C şi se obţine ~A8C.
i
l~ i

i 1

:
Fig. 4. a Fig. 4. b Fig. 4. c
5. Triunghiurile pot fi clasificate:
a) după laturi.
1) oarecare sau scalene cu ............................................................................. ..
2) isoscel cu . . . . . . . . . . ..................................................................................... .
3) echilateral cu ............................................. o• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

b) după unghiuri.
1) ascuţitunghic cu

2) dreptunghic cu

3) obtuzunghic cu

6. Desenaţi şi calculaţi măsurile unghiurilor unui

triunghi dreptunghic şi
isoscel.
Soluţie: Dacă triunghiul ................... ..

1. Dacă triunghiurile ~ABC şi ~MNP sunt con-

gruente, atunci:
1:.A = ...... , <t::B = ........ , <t::C = ................. ; [ AB] = ........... ,
[AC]= .......... , [BC] = ........ ..
Desenaţi două triunghi uri congruente şi marcaţi pe
figură congruenţele.

8. Se ştie că ~ABC = ~ACB.

a) Notaţi toate congruenţele.
b) Concluzionaţi şi stabiliţi natura triunghiului ABC.
Soluţie:
a) ~ABC = ~ACB => [AB] = ............... ,
[BC] = ......... , [AC] = ......... şi 1:.A =
= ...... , -t::B = ............ , <t::C = .............. .
b) Cum ......................................... .

9. Completaţi astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:

a) Dacă [AB] = [MN], -i:A = <t::M şi [AC]= [MP], atunci ~ ............... = ~ ............................ .
b) Dacă [AB] = [MN], <t::A = <t::M şi <t::B = <t::N, atunci~.................. = ~ ............................. .
c) Dacă [AB] = [MN], [AC]= [MP] şi [BC] = [NP], atunci~ ............ =~ ............................ ..
10. Fie triulighiurile ~ABC =~MNP şi AC= 5 cm, m(-(8) = 60°. Calculaţi MP şi m(-t:N).
Soluţie: Dacă MBC =~MNP ~ [AB] =........................................ ..

11. Se consideră punctele coliniare M, O, N, respectiv P, O, Q, astfel încât (MO] şi

Demonstraţi că: i
-""~"· """"""~

=
a) [MQ] [PN]; =
b) [MP] [QN];
=
c) ~MPQ ~NQP; =
d) ~MPN ~NQM.
•

Ipoteza:

Concluzia: ~"i~"t""
•
:
1
!.

Demonstraţia:
............................)(LU.l)
a) Compar [Link] cu [Link]; :::::::::::::::::::::::::::: => ............ =... .. .... ... ......... .
............................)(l.U.l)
b) Compar ~MOP cu ~NOQ; ............................ ~ ............ =............ ~ ........ .
.............................
c) ............................................................................ .

d) ········································································ ........... .

12. În figura alăturată se ştie că [OM este bisectoarea unghiului -t:AOB.

că [AM]= [MB].

Demonstraţie: M
............................) (l.U.l)
Compar MOM cu ~BOM; ............................ ~ ...... = ...... ~ ........ .
12
............................
13. În figura alăturată 0 1, respectiv 0 2 sunt centrele celor două cercuri. Demon-
straţi că [0 10 2 este bisectoarea unghiului -<AO,B.
Demonstraţie:

Fig. 13

14. În figura alăturată cele două cercuri sunt concentrice (au acelaşi centru O) şi
punctele A- O- 8 şi C-O-D sunt coliniare. Demonstraţi că [AD] [BC]. =
Demonstraţie:

Fig. 14

15. Fie triunghiul isoscel MNP cu baza [NP]. Se consideră punctele R E (MN), S E (MP), astfel încât
=
[MR] [MS] şi RP n NS = {0}. Demonstraţi că:
a) [RP] = [SN];
=
b) ~RON ~SOP;
c) [MO este bisectoarea unghiului -t:NMP.
Ipoteza:

Concluzia:

Demonstraţia:
[NP] = [NP](Iatură comună)! (L.U.L.)
a) Compar ~NPR cu ~PNS; ............................................ ==> ......... =......... ==> .................... .
""'""""""''""'"'""'"'"""""""'""""""""••••a••••••••

b) Compar ~RON cu~ .......... :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: } ~ ............................................... .

..........................................
c) Compar ~ROM cu~ ................................................... .
} ==> ............................................... .
'". .......................................... .
~
16. Fie O mijlocul segmentului [MN] şi P, respectiv Q două puncte situate de o parte şi de alta a dreptei
MN, astfel încât O este mijlocul segmentului [PQ] şi [PN] = [QN]. Demonstraţi că:
a) [NO este bisectoarea unghiului <PNQ;
b)AMNQ::AMNP;
c) [MO este bisectoarea unghiului <t::PMQ.

Ipoteza: O E (MN), [MO] = [NO]; O E (PQ), [PO] =

= [QO]; [PN] = [QN].
Concluzia: a) <t::PNO = <t:ONO;
b) AMNQ = AMNP;
c) -t::PMO = -~::QMO.
Demonstraţia:
a) Compar ANOQ cu ANOP:

:::::::::::: .•. :::::::·.:::-:::::"} 1~1 ............... =............... ~- ...................... .

·····························~~. ........ )
b) Compar !iMNQ cu !iMNP; ::::::::::::::::::::::::::::· ~ ............ = ............ ~ ....................... .

c) ................................................................................................................. .

17. Verificaţi
dacă este posibil să desenaţi un triunghi
ABC în fiecare din cazurile:
a) AB = 3 cm, BC = 2 cm, AC= 1 cm;
b) AB = 3 cm, BC = 2 cm, AC= 1,5 cm;
c) AB = 4 cm, BC = 2 cm, AC= 1 cm.
Justificaţi.

a) ...................................................... .
b) ........................................................ .
c) ................................................................................................................ .

18. Fie triunghiul ABC cu [AB] =[AC] şi fie F E (AB), G E (AC), astfel încât [AF] = [AG]. Pe prelungirea
laturii [BC] se iau punctele D şi E, astfel încât B E (DC), C E (BE) şi [BD] =[CE]. Demonstraţi că:
a) [AD] = [AE]; b) -t::ADF = <t:AEG; c) AAFC = AAGB.
Ipoteza:
AABC: [AB] =[AC]; F E (AB), G E (AC); [AF] = [AG];
c
B E (DC), E (BE), [BD] =[CE].
 Concluzia:
a)[AD] = [AE]; b) .ţADF ~EG; c) MFC = MGB.
Demonstraţia:
a) Compar L\ADB cu L\ACE:
[AB] = [AC](LiABC isoscel)l
............................................. (L~l) ••••••••• =: ..••...•••.• ~~t--+~-t~~-+"--1--""+--~~+-~"··~~~--~,--r--+~"+~--t~,J
,. ~,. .... " ............ "" "...... """ "" ............. " .. .
==> ................................................•.....•••..•
[AD] = [AEJ(din a))l (LU.l) _
b) Compar L\ADF cu L\AEG; ............................. ==> •.•.•••••••• = ............ ==> ..•...•...•...•............
.............................
............................l(LU.l)
c) Compar LiAFC cu LiAGB; ............................ ==> •.•.•.••••..••• =............ ==> •.....•.•...............
............................

19. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, 8, C şi D

(în această ordine), astfel încât [AB] = [BC] [CD]. =
Fie M un punct exterior dreptei, astfel ca [MA] =
= [MD] şi fie N E (MD) cu [MN] = [ND], respectiv P E
E (AM) cu [AP] = [PM]. Demonstraţi că:
a) [AN]= [DP]; b) L\APC = L\DNB;
c) L\AMB = L\DMC.
Ipoteza:
A, B, C, D E d; [AB] = [BC] = [CD]; M ~ d, [MA] =
= [MD]; N E (MD); [MN] = [ND], PE (AM); [AP] = [PM].
Concluzia:
a) [AN]= [DP]; b) L\APC = L\DNB; c) MMB =8DMC.
Demonstraţia:
[AM]=
,.........-....
[DM](ipoteza)
,.........-....
l (l.U.l)
a) Compar L\ANM cu L\DPM: AMN = DMP(unghi comun) ==> MNM = 8DPM ==>
[MN] = [MP](jumătăţi de laturi congruente)
==> ..............................................•.••.••.••••••••••.••.•••••••••••••••.••••.••.••..•..•.................
b) ................................................................................................................ .
 c) ...... ·......................................................................................................... .

!v1
20. Se consideră unghiul .ţ:)(Oy şi M un punct pe bisectoarea lui .ţ:)(Oy. Demon-
straţi că d(M, Ox) = d(M, Oy).
Ipoteză: .ţ:)(Oy; <A OM= .ţ:BOM; MA .l Ox, MB .l Oy.
Concluzie: [MA]= [MB].
Demonstraţie: Compar MOM cu ~BOM: [OM] = ........................ (latură

comună); m(<t::OAM) = m(<t::OBM) (90° fiecare) (~) . .. . . . . . .. .. .. . .. . . . . . . .. ... . _ A O B

20
=.............................. ::::::> •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

21. Se consideră unghiul .ţ:)(Oy şi M un punct ce aparţine interiorului unghiului.

Să se demonstreze că, dacă d(M, Ox) = d(M, Oy), atunci [OM este bisectoarea
unghiului.
Ipoteza: <XOy, M E (lnt.ţ:(xOy)); MA .l Ox, MB .l Oy; [MA]= [MB]. o
Concluzie: <AOM = .ţ:BOM. B y
Demonstraţie: Compar~ AON cu~ BON: Fig. 21

::::::::::::::::::::::::::::::} ~ .................. =..................... ~ .................... ..... .... . ..

OBSERVAŢIE:

22. Fie un triunghi .L\ABC isoscel. Perpendiculara din

C pe AB intersectează perpendiculara în B pe BC în
P, iar perpendiculara din B pe AC intersectează
perpendiculara în C pe BC în Q. Ştiind că CP n AB =
={M} şi BQ n AC ={N}, să se demonstreze că:
a) [BM] = [CN]; b) [BP] = [CQ];
c) [AP] = [AQ].
Ipoteza: ~ABC, [AB] =[AC]; CM .l AB,
BN .lAC; PB .l BC, QC .l BC.
 Concluzia:
a) ..........................................;
b) ..........................................;
c) .......................................... .
Demonstraţia:
a) Compar 8BCM cu 8CBN:
..............................)(I.U.)
:::::::::::::::::::::::::::::: => ~ ............ = ~ ............... => [BM] = [C N], 4:8 CM = 4:C BN, (1).

b) Compar 8 ............ cu 8 ................ :

.:::··::·:··:··· •• ··:::::::::.] 1~1 ~ ..••..••••.• =~ ............... => ...................... => ............................. .

c) ............................................................................................... ··················

23. a) Prin mediatoarea unui segment înţelegem ................................................................ .

b) Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal depărtat de capetele segmentului.
Reformulaţi, scrieţi sub formă de ipoteză şi concluzie, apoi demonstraţi. ld
Soluţie
Fie segmentul [AB] şi d mediatoarea acestuia. Dacă M E d, atunci [MA]= [MB].
Ipoteza: o
A B

Fig. 23 a
Concluzie:

M
..............................)IC.C.)
Demonstraţia: Compar MOM cu ~BOM; :::::::::::::::::::::::::::::: => ~ ............ =
=8 .............................. ==:> •••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••..••••••••••
c) Orice punct egal depărtat de capetele unui segment se află pe mediatoarea A d B
segmentului. Reformulaţi, scrieţi sub formă de ipoteză şi concluzie şi apoi demonstraţi.
Fig. 23 b
Soluţie
Fie segmentul ..................................................................................................... .
Ipoteza: ................................... .
Concluzie: ................................ .
 Demonstraţie: Compar~ ........... cu~ .. ;

::::::> ............................................................... .

24. Fie triunghiul ~ABC, O mijlocul medianei AA' şi CD AB =

=
a) Dacă [AE] [A'E], atunci BC =2AC.
b) Dacă BC =2AC, atunci [AE] = [A'E].
Soluţie
a) Din [AE] = [A'E] ::::::> ~AEA' este ........ ·
din [AD] =[A'D] ::::::> ED este .............. .
în triunghiul isoscel ::::::> ED .l A'A ::::::> ED
este mediatoarea lui [A'A]. C este punct
de pe mediatoarea unui segment ::::::> C
este .............. , adică [AC] [A'C], (1).
Cum BC =2 · A'C ::::::> (1) 2AC............... ........ .......... .. . .. ................. ..
b) ........... ... ....... .......... ..... .. . .............................................. ..

25. a) Se numeste Înăltime a unui triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......... .

' '

b) Într-un triunghi înălţimile sunt concurente într-un punct H numit . . . ........................ .

c) Construiţi
un triunghi dreptunghic şi apoi construiţi înălţimile
Ce puteţi
spune despre ortocentrul triunghiului în acest caz?
d) Construiţi un triunghi obtuzunghic şi apoi construiţi înălţimile acestuia.
Ce puteţi spune despre ortocentru în acest caz?
 A
26. a) Se numeşte mediană .............................................................. .

~
b) medianele sunt concurente într-un punct G, numit ........... .
care se la ........................................................................... .
AG = ........ ; MG = ........... ; 8G = ........... ; B M C
=......... ; PG = ......... . Fig. 26
=
27. În triunghiul LlABC se construiesc medianele AA', 88' şi CC', iar G este centrul de greutate al
triunghiului.
.
~
-~-~
1 -,-
L !

a) Dacă AA' =6 cm, calculati GA' si GA. ! j

•

b) Dacă GB' =3 cm, calculaţi G8 şi 88'.

c) Dacă GC =4 cm, calculaţi GC' şi CC'. ·-··~ ·-~~· -·~

Soluţie !
i -~ -
a) AA' = 6 cm::::::? GA' = ......... = ......... cm •

i
! i l
l

şi GA = ............ = .. ...... cm. 1 ~·r--+ -r i

r

b) G8' =3 cm::::::? G8 = ............ = ...... cm 1 ; i !

1
'

şi 88' ......... = ............ cm.

c) GC =4 cm::::::? GC' =......... =......... cm si CC' =......... =.................. cm.
28. Construiţi un triunghi LlMNP, ştiind că m(1::M) =60°, m(1::N) =40° şi înălţimea PQ =3 cm.
···r···--y~ ~~~·~··r····~·-

SOIUţie: Se construieşte segmentul PQ =

=3 cm. Se construieşte -t::OPX cu m(-t::OPX) =
= ..................... 0 • Perpendiculara în Q
PQ intersectează dreapta PX în M. Se
construieşte în P ............... LlMNP este
căutat deoarece m(1::M) = ............ ;
m(-t::N) = ........... , PQ j_ MN şi PQ = 3
cm.

29. Fie un triunghi ascuţitunghic A8C cu m(1::C) = 60° l 1 i i

şi AD j_ 8C. 8isectoarea unghiului -t::C intersectează i

înălţimea AD în punctul Eşi latura A8 în punctul F.
a) Calculaţi m(1::CED). i ····- i
i
b) Dacă m(1::DA8) 40°, calculaţi măsurile unghiu- 1

rilor triunghiului 8A8C. : i

.

!
i

Demonstraţie: i ! •

a) În LiCED ................................... .

b) În LlFAE ............................................................................................ .
30. a) Se numeşte triunghi isoscel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . A
Dacă [AB]= [AC]=> ~ABC este ................................................... .
b) Proprietăţile triunghiului isoscel sunt:
• Dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile alăturate bazei sunt ............ .
• Într-un triunghi isoscel mediatoarea bazei este ................................ a triunghiului.
B c
Fig. 30

31. Fie un triunghi L1ABC cu [AB] = [AC] al cărui perimetru este de 16 cm. Dacă AA' este înălţimea
triungbiului şi perimetrul triunghiului AA'C este de 12 cm, să se calculeze lungimea înălţimii AA'.
Demonstraţie:

32. Fie un triunghi isoscel L1ABC cu baza [BC] şi E E [AB], F E [AC], astfel încât A
[BE] = fCF]. Dacă AD _L BC, D E (BC), arătaţi că m(<DEF) =m(<DFE).
Demonstraţie: În L1ABC isoscel înălţimea AD este şi =>
[BD] = [CD], (1 ).
Cum L1ABC este isoscel=> <~::8
Compar L1BDE cu L1CDF.

32
=> d ........ d ............. .

=> [ED] = [FD] => L1FDE este ............... => <~::DEF = ........ . m(<~::DEF) = .......... .
33. Se consideră un triunghi isoscel L1ABC cu baza [BC]. Fie E intersecţia perpen- A
dicularei în A pe AC cu perpendiculara în B pe [BC] şi F intersecţia perpendicularei în
A pe AB cu perpendiculara în C pe BC. Demonstraţi că [BE] = [CF].

Demonstraţie: Compar L1AEB cu L1AFC; ......."....................................".... .

Fig. 33
d ............... =d .................. => .......................... .
 a) triunghi echilateral ................................................ ... .
A

b) Proprietăţile
este echilateral <=> .................................................. .
triunghiului echilaterai8ABC sunt: 6
B Fig. 34 C

..
•........................................................................................................................
.............. ........................................................................................................ .
·············· ........................................................................................................ .

35. a) Un triunghi care are un unghi drept se numeşte triunghi .......................... . c

b) Un triunghi dreptunghic cu catetele congruente se numeşte .................... .
c) Unghiurile ascuţite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de A B
•.••.•••••••••• o fiecare. Fig. 35

36. Oricare ar fi un triunghi dreptunghic cu măsura unui unghi de 30°, cateta

care se opune acestui unghi are lungimea egală cu ............................... ..
Scrieţi ipoteza, concluzia şi demonstraţia acestei teoreme.
Ipoteza: 8ABC; m(.ţA) =90°, m(.ţC) =30°.
1
Concluzia: AC . BC '
--·'c
'
2 Fig. 36

Demonstraţie: m(.ţC) = ...... .. . (deoarece ..................... ). Fie C' simetricul lui C faţă de AB =>
(C.C.)
1
2
·CC'Din => 8 ............... =8 ............... ; din m(.ţC'BC) =......... o

şi m(.ţBC'C) =m(.ţBCC') = ....... o rezultă că 8BCC' echilateral, deci .......................... .

37. a) Completaţi: Dacă o catetă a unui triunghi dreptunghic are lungimea egală cu jumătate din
lungimea ipotenuzei, atunci ......................................................................................... .
b) Scrieţi ipoteza, concluzia şi demonstraţia.
 1
Ipoteza: MBC; m(<t:A) =90°, AB = -BC.
2
Concluzia: m(4::C) =30°.
Demonstraţia: Fie B' simetricul lui B faţă de AC. Rezultă AB = .............. .

Din ....................... "............................... :::::::> ~ ..... =~ .......... :::::::>

Din congruenţele ................................. :::::::> ~BCB' este echilateral.

Cum CA j_ BB' în triunghi echilateral :::::::> [CA bisectoarea unghiului ............. . ..:::::::> ....

38. Oricare ar fi un triunghi cu două laturi necon-

gruente, laturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . i se opune unghiul

Realizaţi un desen care să ilustreze această situaţie.

39. Fie M un punct aparţinând interiorului unui triunghi ~ABC.

a) Demonstraţi că MB + MC < AB +AC.
b) Demonstraţi că MA+ MB + MC < AB + BC + CA.
Ipoteza: A

Concluzia:
B

Demonstraţie:
a) În ~MNC, MC < ...... + ........ ./ + BM : : : :> BM + MC < . . . . . . .. . . .. . ... + ........... .
(1) A

Dar BM + MN = BN :::::::> că BM + MC < BN + NC, (2). In ~ABN,

(2)
+ ......... :::::::> BM + MC < ...... + ...... + ...... :::::::> BM + CM < AB +AC,
b) În ~ ....................................... :::::::> BM + MA < 8 C + AC, (**). În ~ ...
:::::::> CM + MA < AB + BC, (***). Însumând relaţiile (*), (**), (***) : : : :> .............. .
:::::::> 2(BM + CM +MA)< 2(AB + BC +AC):::::::> BM + CM +MA< AB + BC +AC.
40. Fie un triunghi dreptunghic 8MNP cu m(<P) = 90° şi PQ înălţimea acestui triunghi.

a) Demonstrati că PQ::;; MN. N

' 2
b) Demonstrati că PQ < _!(MN + NP + PQ).
' 4
c) Dacă PQ MN, arătati că m(<M) =m(<N).
,2 P M
Ipoteza: 8MNP, m(<P) 90°, PQ j_ MN Fig. 40
Concluzia: a) .................................................................................. .
b) ............................... ····················································
c) ............................................................................... .
Demonstraţie
a) Fie R E (MN), [NR] = [MR], adică PR mediană. În 8PQR cu m(<Q) = ... 0
~ PQ < PR,
PR MN ~PQ< .......
2 2
b) În 8MPQ, m(<Q) =90° ~ PQ < PM, (1 ); în 8QPN, m(<Q) =90° ~ PQ < PN, (2); din a)~ PQ < MN
2
1
~ 2PQ < MN ~ 4PQ < PM + PN + MN ~ PQ < 4( ...... + ...... + ..... .) .

c) În 8PNM, cu m(<P) = 90°, PQ = MN si PR

2 '
MN
2
~ [ ...... ] = [ ...... ] si' înăltimea
'
este si mediană,
'

adică 8PMN este ................................................................................................. .

AUTO EVALUARE
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevărate"~

1. Un triunghi cu un unghi exterior ascuţit este un triunghi . . . . 0,5p
2. Triunghiul care are toate unghiurile exterioare congruente este un triunghi . . . . 0,5p
3. Dacă M este un punct situat pe mediat9area unui segment [AB] şi distanţa de la M la AB este 3 cm,
atunci distanţa de la M la A nu poate fi cm. 0,5p
4. Triunghiul echilateral are ... axe de simetrie. 0,5p

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, incercuiţi litera A. În caz contrar, incercuiţi litera F.
5. Triunghiul al cărui ortocentru coincide cu un vârf al său este un triunghi dreptunghic. It 1F. 0,5p
6. Măsura unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghic isoscel este egală cu 30°. A./F. 0,5p
7. Un triunghi dreptunghic are lungimile catetelor de 15 cm, respectiv 20 cm,
25 cm. lungimea înălţimii triunghiului este egală cu 12 cm.
8. Două laturi ale unui triunghi isoscel au lungimile direct
perimetrul triunghiului este egal cu 42 cm, atunci lungimea celei
12 cm.

III. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
9. Un triunghi dreptunghic are un unghi ascuţit cu măsura de 30° şi lungimea O
Lungimea catetei opuse unghiului cu măsura de 30° este egală cu:
A) 20 cm; B) 2,5 cm; C) 5 cm; D) 10 cm.
10. Dacă distanţa de la centrul de greutate al unui triunghi echilateral la o sa 6
atunci înălţimea triunghiului este egală cu:
A) 18 cm; B) 12 cm; C) 3 cm; D) 9 cm.
11. Aria unui triunghi este egală cu 24 cm 2, iar lungimea înălţimii este 6 cm.
corespunzătoare acelei înălţimi este egală cu:
A) 6 cm; B) 8 cm; C) 12 cm; D) 4 cm.
12. Se consideră triunghiul ABC cu m(-t::A) = 90° şi BC = 12 cm. Dacă M este "'""-''''""
lungimea medianei [AM] este egală cu:
A) 12 cm; B) 6 cm; C) 24 cm; D) 10 cm.

IV. Scrieţi rezolvările complete.

13. În figura alăturată, unitatea de măsură este latura
pătratului de reţea. Calculaţi:
a) aria triunghiului BEC; 0,5p
b) aria triunghiului ABG; 0,5p
c) aria triunghiului EAG. 0,5p
14. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC/ cu m(-t::A) =
90° şi se notează cu D simetricul punctului B faţă de
punctul A, iar cu E se notează simetricul punctului C faţă
dreapta AB. Demonstraţi că:
a) [BE] [CD];
b) L\.CED este isoscel;
c) L\. BDE este isoscel.
 1 11
1. Completaţi enunţurile urmărind figura alăturată: A
a) Unghiurile-t::FBD şi -t::EDB, respectiv .................. sunt a/terne interne. F
b) Unghiurile ............... , respectiv ..................... sunt corespondente.
c) Unghiurile ............... , respectiv .................. sunt interne de aceeaşi

parte a secantei. G
d) Unghiurile .............. , respectiv ..................... sunt alterne externe. D

e) Unghiurile .............. , respectiv .............. sunt externe de aceeaşi Fig. 1

parte a secantei.
2. În figura 2 se ştie că m(-t::ABC) =m(-t::ADE). Demonstraţi că: A
a) m(-t::CBD) =m(-t::EDG); b) m(-t:FBD) =m(-t:EDB); F
c) m(-t:GDH) =m(<t::ABC); d) m(-t:FBD) + m(-t::HDB) =180°.

G
2

C B
3. În figura 3 se ştie că [OC este bisectoarea unghiului -t::AOB şi [BO] = [BC].
Demonstraţi că dreptele AO şi BC sunt paralele.
=
Demonstraţie: [OC bisectoarea lui -t:AOB => -t:AOC -t:COB ........... .

Fig. 3

B c D

4. În figura 4 se ştie că AO 11 BC, m(<t::AOB) =55° şi m(-t::COB) =65°.

a) Calculaţi măsurile unghiurilor <B şi -t:C ale triunghiului COB.
b) Demonstraţi că m(-t:DCO) =2 m(<BCO). A O
Fig. 4
 Demonstraţie:
a) AO li BC => -t:AOB =-t:OBC (unghiuri m(-t:AOB) = =
m(-t:BCO) = .................................................................... .
b) ........................................................................... .

5. Se ştie că -t:1 =4'2.; m(-t:3) 30°. Calculaţi m(-t=4) în fiecare caz.

b) b c)
a)
4 a

3 b

Demonstraţie:
a) -t:1 = -t:2; -t=1 şi -t:2 sunt unghiuri alterne interne pentru dreptele a şi b => a 11 b. Cum a 11 b,
-t:3 şi -t:4 sunt unghiuri corespondente=> m(-t:3) =m(-t:4) =30°.
b) ............................................................................................... .

c) ......................................................................................... .

6. Două unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente dacă . . .. . . . . . . . . . . . . .......... şi

sunt suplementare dacă ........................................................................................ .

A

c
• o ~
Fig. 6
7. În figura 7 marcaţi cu roşu unghiurile care au măsura de 50° şi cu
albastru unghiurile care au măsura de 130°, ştiind că d1 11 d2•

8. În figura 8 se consideră triunghiul ABC şi DE 11 BC, respectiv GF 11 BC.

a) Ce puteţi spune despre dreptele DE şi GF? Justificaţi.
A
b) Calculaţi măsurile unghiurilor -t=ADE, -t=AED, -t=DAE.
c) Calculaţi măsurile unghiurilor -t:GAF, -t:GFA, -t:FGA.
Demonstraţie:
a) DE 11 BC şi BC 11 GF rezultă din proprietatea de ..................... .. c
a relaţiei de paralelism că . . .. . .. . . .. . .. .. .. . . . . .. . . . . .. .. .. . .. .. .. .. . .. . . . . . Fig. 8
 b) .......................................................................................... ..

c) .. . ...... ....... .................. . ..................................................... ..

9. Fie triunghiul ABC şi dreapta a paralela prin A la BC. Dacă m(~BAD) = 80° şi m(~BAC) 40°,
calculaţi m(~ABC), m(~ACB) şi suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABC.
Demonstraţie: Cum a 11 BC şi ~DAB este altern intern cu ~ABC =>
D A E a
=> m(~ABC) = ............ = ............... Unghiul ~DAE este
0
•

unghi ........................... => m(<DAE) = .................. 0 • Cum

m(~DAB) = 80° şi m(~BAC) = 40° => m(~CAE) = ................. .
.....................
0
• Dar ~EAC şi ~BCA sunt unghiuri ............ => B C
Fig. 9
m(~BCA) =............... = .................. o.

10. Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă perechi de unghiuri ............... .
congruente, perechi de unghiuri ............................................. congruente, perechi de unghiuri
......................................... congruente, perechi de unghiuri ........................ suplementare
şi perechi de unghiuri ................................. suplementare.

11. Scrieţi reciprocele teoremelor enunţate în problema 10.

12. Mihaela afirmă că dreptele AB şi DE din figura alăturată sunt paralele. Mihai
afirmă că dreptele AB şi DE nu sunt paralele. Cine are dreptate şi de ce?
Demonstraţie: Unghiurile ~GBF şi ~BE sunt unghiuri ................. .

=> m(~ABE) = ............ = ............... 0

• Cum m(~BE) + m(~BED) =
= ............ + ............ = ............... o şi ~ABE, respectiv <BED au A

poziţie de unghiuri ................................. pentru dreptele DE şi

Fig. 12 G
AB => dreptele AB şi DE .......................................... paralele.
13. Analizaţi figura alăturată şi demonstraţi dacă dreptele a şi b sunt sau nu
paralele.
Demonstraţie: Unghiurile iABC şi -t;:EBF sunt unghiuri ................. .
la vârf => m(-t;:EBF) = .. ...... .. .... . = .................. 0
• Unghiurile a
-t:DAB şi iABC sunt unghiuri ..................... şi cum m(-t;:DAB) +
+ m(iABC) =............... + .................. =........................... 0 Fig. 13
=>drepte le a şi b ........................................................... .

14. Fie un triunghi ~ABC. Paralela prin A la BC intersectează paralela prin C la AB în punctul D. Fie CE ..l
..l AD, E E AB şi EF ..lAC, F E AD. Demonstraţi că FC ..l AB.
l!l!-~r--,~,~,-~--~,_.,-~~,~~~

Soluţie:
Cum FD ..l EC şi EF ..l AC => F este
..................................... MEC => FC ..l AE.
Punctele 8, A şi E sunt coliniare =>

15. Completaţi propoziţiile:

a) Se numeşte linie mijlocie a unui triunghi .......................................... ...................... .
b) Într-un triunghi linia mijlocie este ........................ şi are lungimea ............................. .

16. Fie triunghiul ABC şi M, N şi P mijloacele laturilor triunghiului ABC. Ştiind că perimetrul triunghiului
ABC este de 20 cm, calculaţi perimetrul triunghiului MNP.
Demonstraţie: Punctele M, N şi P sunt mijloacele laturilor AB, BC şi

AC => MN, NP şi MP sunt ............................................. ..

adică MN=--,NP=--,MP=--; PMNP = MN + NP + MP =

2 2 2 B
+ + p c
= + + - - = - - - - - - - = ABC =10(cm).
2 2 2 2 2 Fig. 16
17. În figura 17 se dă triunghiul ABC şi punctele M şi N sunt mijloacele laturilor AB, A
respectiv AC. Dacă m(iACB) =45° şi MN =3 cm, calculaţi BC şi m(-t;:ANM).
Demonstraţie: Cum M şi N sunt mijloacele laturilor AB şi AC => MN

este ........................ şi 8
MN= C =>3=--=>BC= ...... cm.
2 2 B C
Cum MN este linie mijlocie => MN 11 BC. Unghiurile -t;:ANM şi iACB Fig. 17

sunt corespondente .................. => m(iANM) = ............ =

-- ......................... ,. .... o .
18. Fie ABCD un dreptunghi şi E simetricul punctului B faţă de punctul A. Se ştie că m(-t:ADE) = 50° şi
m(-t:BAC) = 40°. D c
a) Calculaţi m(-t:DAC). b) Demonstraţi că DE 11 AC.
Demonstraţie:
a) Cum ABCD este dreptunghi=> m(<t::BAD) = 90°
=> m(-t:DAC) =90°- m(-t: ...... ) =90°- ......... =............ o.
Fig. 18
b) Unghiurile -t:EDA şi -t:CAD sunt unghiuri .................... .

pentru dreptele ED şi AC=> ......................................................................... .

19. a) Enunţaţi axioma paralelelor.

b) Desenaţi un triunghi ABC şi D mijlocul laturii (BC). Dacă E E AD, astfel încât AD = DE, arătaţi că
AC 11 BE.
Demonstraţie:
a) Printr-un punct exterior unei drepte ....................... .

b) Compar ABED cu ACAD şi avem: :·:.::::.:·::::·::::::-} IL~I ABED =ACAD ~ m(<BED) =

= m(-t:CAD). Dar -t:BED şi -t:CAD sunt unghiuri ........................ pentru drepte le AC şi BE

=> dreptele ...................................................................................... .

20. Fie un triunghi L1ABC, AA' .l BC, iar M şi N sunt mijloacele segmentelor [AA'], respectiv [A'C].
a) Dacă BM .lAN, atunci L1ABC este dreptunghic cu m(<A) = 90°.
b) Dacă triunghiul L1ABC este dreptunghic cu ipotenuza [BC], atunci BM .lAN.

Soluţie
a) Din AA' .l BC => AA' .l BN şi cum
BM .l AN => M este ..................... =>
=> MN este înălţime => MN .l AB, (1 ). În
L1A'AC avem MN este .................. =>
( 1)
=> MN 11 AC=> AC .l AB => ,[Link] este
............ cu m(<A) =................................................................................ .
b) ........................................................................................................ .
 TEST DE AUTO EVALUARE
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

1. Completaţi spaţiile punctate astfel Încât să obţineţi propoziţii adevăE~ate.

1. Două unghiuri ascuţite cu laturile respectiv paralele sunt . . . 0,5p
2. În figura alăturată unghiurile ... sunt interne de aceeaşi parte a secantei, iar unghiurile <t:A8C şi
<~::DCE sunt... . 0,5p
3. Dacă dquă trepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne congruente atunci ....
0,5p
4. Un triunghi obtuz are laturile respectiv paralele cu ale unui unghi ascuţit. În acest caz cele două
unghiuri sunt.. . 0,5p

11. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, Încercuiţi litera A. În caz contrar, Încercuiţi litera F.
5. Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterna
externe suplementare. A. 1 F. 0,5p
6. Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă o pereche de unghiuri
corespondente congruente. A. 1F. 0,5p
7. Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă o pereche de unghiuri interne de
aceeaşi parte a secantei suplementare. A. 1 F. 0,5p
8. Dacă a, b şi c sunt trei drepte astfel încât a 11 b şi b 11 c, atunci a 11 c. A. 1 F. 0,5p

III. Încercuiţi răspunsul corect. Numai una din cele 4 variante de răspuns este corectă.
9. În figura alăturată, dreapta d este o secantă pentru dreptele d1 şi
Dacă d1 11 d2, atunci x este egal cu: 0,5p
A) 1oo; 8) 25°; C) 20°· D) 15°.

10. În figura alăturată se ştie că <~::1 = <~::2. Dacă m(<t::3) X

0
, atunci măsura
unghiului <~::4 este egală cu: 0,5p
A) 180°- xo; 8) 2xo; C) 90°- xo; D) 3x 0 •

11. Studiaţi cu atenţiefigura alăturată. Dacă d1 11 d2 atunci x este egal cu: 0,5p
A) 60°; S) 40°; C) 100°; D) 50°.

12. Analizaţi
cu atenţie figura alăturată. Dacă dreptele d1 şi d2 sunt
paralele, atunci x este egal cu: 0,5p
A) 50°; 8) 30°; C) 25°; D) 45°.
IV. Scrieţi rezolvările complete.
=
13. Se consideră segmentele [AB] şi [CD] concurente în punctul O astfel încât [OA] [08] şi [OC]
=[00]:
a) Realizaţi un desen care să ilustreze datele problemei. 0,5p
b) Demonstraţi că dreptele AC şi BD sunt paralele. 0,5p
c) Este adevărat că AD 11 BC? Justificaţi. 0,5p
14. Fie triunghiul isoscel ABC de bază (BC]. În semiplanul determinat de dreapta [BC] şi care conţine
punctul A se iau punctele M şi N astfel încât BN 11 AC, [BM] =[AC] şi CN 11 AB, [CN] = [AB].
a) Realizaţi un desen care să ilustreze datele problemei. 0,5p
b) Demonstraţi că AM 11 BC şi AN 11 BC. 0,5p
c) Demonstraţi că punctele M, A şi N sunt coliniare. 0,5p
Capitolul1. Numere naturale
1. O, t 2 sau 3; 2. suma cifrelor sale este multiplu de 3; 3. 21; 4. 1; 5. F; 6. A; 7. 8. F; 9. C; 10. O; 11. A; 12.
13. a) 13; b) 25, 37, 49; c) 18; 14. a) 12; b) 2 august; c) da.
Capitolul 2. Numere raţionale pozitive
1. 35; 2. 2; 3. 127,4; 4. 11; 5. F; 6. A; 7. A; 8. F; 9. A; 10. C; 11. D; 12. A; 13. a) 120 de b) 54 de lei; c) 35 lei şi
22 de lei; 14. a) 0,5 kg; b) nu; c) 6,31ei.
Capitolul 3. Rapoarte şi proporţii
1. 300 g; 2. 0,8; 3. 1 : 1 200 000; 4. 6; 5. F; 6. A; 7. F; 8. A; 9. A; 10. 8; 11. D; 12. C; 13. a) 1 : 200; b) 6 m /4 m şi 4 m 1
4m;~) 18,(18);
""'' c1 ~-
14. a) 2232 de lei; b) 558 de lei; c) 93 de lei.
''

Capitolu14J/Mărimi proporţionale
1. 1; 2. 9;~~ ore; 4. 36°; 5. A; 6. F; 7. F; 8. A; 9. A; 10. C; 11. 8; 12. O; 13. a) 400 de lei; b) c)20%.
Capitolul 5. Numere intregi
1. 4; 2. -99; 3. -3; -1; 4. -z1 8 + 312; 5. F; 6. A; 7. A; 8. A; 9. C; 10. 8; 11. D; 12. C; 13. a) A= O}; 8 = O, 1,
b) {1, 2}; c) {-1, O}; 14. a) -1; -2; -1; -3; -5; b) -4°; c) -4° < -2,4°.

Capitolul1. Punct. Dreaptă. Plan

1. o dreaptă; 2. 3 drepte; 3. 0; 4. 8 cm; 5. F; 6. F; 7. A; 8. A; 9. C; 10. D; 11. C; 12. C; 13. a) A'B' 11 AB, DC AB;
b) BC n BB' = {8}, A8 n 8C = {8}; c) 88' şi AD, CC' şi AD; 14. a) 1 + 2 + 3 + .. + 2012 = 2025078; b) M0M =
1012539; c) M100 M200 = 101 + 102 + ... + 200 =15050.
Capitolul 2. Unghiuri
1. unghiul ale cărui laturi sunt perechi de semidrepte opuse; 2. unghi nul; 3. 4. 1::A08, •nTorlnrl
unghiului -t::A08; 5. A; 6. A; 7. F; 8. A; 9. A; 10. A; 11. D; 12. 8; 13. a) 30°; b) 30°; c) 60°; 14. a) două posibilităţi;
b)20o sau 100°; c) 10° sau 50°.
Capitolul 3. Triunghiuri
1. obtuz unghie; 2. echilateral; 3. ~ 3; 4. 3; 5. A; 6. F; 7. A; 8. F; 9. C; 10. A; 11. B; 12. B; 13. a) 8 (u.m.) 2;
b) 4 (u.m.) 2; c) 4 ([Link]; 14. a) din cazul de congruenţă C.C.; b) DC =DE (O este punct pe mediatoarea lui [CE]);
c) analog b).
Capitolul 4. Paralelism
1. congruente; 2. -t::8CD şi -t::A8C; 3. dreptele sunt paralele; 4. suplementare; 5. F; 6. A; 7. A; 8. A; 9. A; 10. A;
11. B; 12. C; 13. a) desenul; b) AAOC = A80D (L.U.L.) ::.::> -t::ACO = -t::8DO şi cum 1:'ACO, -t::8DO sunt alterne
interne pentru dreptele AC şi 80 cu secanta CD ::.::> AC 11 80; c) analog b); 14. AA8C = A8AM (L.U.L.) ::.::>
m(-t::A8C)= m(-t::MA8) şi cum 1::A8C şi -t::M8C sunt alterne interne pentru dreptele 8C şi AM cu secanta A8 ::.::>
AM 11 8C. Analog AN 11 8C; c) Conform axiomei paralelelor din AN 11 8C şi AM 11 BC ::.::> M, A, N sunt coliniare.