Aprobat

prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

nr. _254_ din _11.10.2017

REGULAMENTUL-TIP AL INSTITUŢIEI DE EDUCAŢIE TIMPURIE

I. Dispoziții generale

1. Regulamentul-tip al instituției de educație timpurie (în continuare

Regulament) determină baza de organizare şi funcționare a instituţiei de educaţie
timpurie și este obligatoriu pentru toate tipurile de instituții de educaţie
antepreşcolară şi învăţămînt preşcolar, indiferent de tipul de proprietate, precum
și alte instituții care prestează servicii de educație timpurie.
2. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu prevederile
Codului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 și alte acte
normative, al căror obiect de reglementare îl constituie organizarea, funcţionarea
şi evaluarea instituţiei de educație timpurie.
3. Instituţia de educaţie timpurie - creșă, grădiniţă, centru comunitar şi alte
tipuri de instituţii înființate în temeiul prevederilor legale în vigoare, este o
unitate de educaţie și, după caz, de îngrijire pentru copiii cu vîrsta pînă la 7 ani,
care implementează politica statului în domeniul educației timpurii la nivel
instituțional.
4. Educația timpurie instituțională se adresează tuturor copiilor din
comunitate, inclusiv celor cu cerințe educaționale speciale (în continuare CES)
care au nevoie de recuperare/reabilitare și de incluziune socio-educațională.
5. Instituţiile de educaţie timpurie sînt înfiinţate, reorganizate şi lichidate de
către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare APL) de nivelul
întîi sau al doilea (municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia) sau de către
fondatorii privați în conformitate cu legislația în vigoare.
6. Instituția de educație timpurie se subordonează organului local de
specialitate în domeniul învățămîntului (în continuare OLSDÎ) în problemele
proiectării, organizării, monitorizării și evaluării procesului educațional, a
monitorizării/evaluării activității cadrelor didactice și manageriale, formării
continuie, atestării și reprofilării acestora, și fondatorului - în problemele
dezvoltării bazei tehnico-materiale și didactice, a întreținerii instituției,
organizării alimentației copiilor, salarizării personalului.
7. Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei timpurii se
realizează de către administrația instituției și APL-fondatoare, împreună cu
OLSDÎ, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.

1
 8. Procesul educațional în instituțiile de educație timpurie se desfășoară în
limba română sau, în limita posibilităţilor instituției (private) și la solicitarea
părinților, în una din limbile de circulație internațională.
9. În ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținînd
uneia din minoritățile naționale, dacă există o cerere suficientă de cel puțin 65%
de la numărul de copii stabilit per grupă, fondatorul asigură, în limita
disponibilității, organizarea procesului educațional pentru copiii aparținînd
acestei minorități în limba lor maternă ori de a primi o educație în aceeași limbă
la nivelul grupei pregătitoare obligatorii.
10. Includerea activităților cu caracter educațional desfășurate în limba
română pentru copiii alolingvi este obligatorie începînd cu vîrsta de 4 ani şi este
reglementată de standardele educaţionale de stat. Limba (limbile) de instruire în
instituția de educație timpurie se stabilește de către fondator.
11. Indiferent de forma de organizare și statutul juridic, instituţia de educaţie
timpurie are următoarele elemente definitorii:
1) ordinul /decizia de înființare/ organizare a autorităţii publice locale în
subordinea căreia se află sau a fondatorului privat;
2) documente care confirmă dispunerea de patrimoniu în proprietate
publică/privată sau prin administrare de locaţiune/arendă (sediu, dotări
corespunzătoare, adresă juridică) conform prevederilor legale;
3) ştampilă cu Stema de Stat și elemente distinctive, conform legislației în
vigoare.
12. Organizarea şi funcţionarea instituției de educație timpurie, indiferent de
forma de organizare și statutul juridic, se realizează în conformitate cu
documentele de politică educațională și de protecție a copilului ale Republicii
Moldova, Codului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014,
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală,
Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea
administrativă, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile
copilului, Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legea nr.10-
XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul
Muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, alte acte legislative, hotărîri, ordonanţe
şi dispoziţii ale Guvernului, ordine ale Ministerului Educaţiei, Culturii și
Cercetării, decizii/ hotărîri ale administraţiei publice locale, alte acte normative
din domeniu, precum şi în baza prezentului Regulament.
13. Instituţia de educaţie timpurie se organizează şi funcţionează
independent de orice imixtiune politică sau religioasă, în incinta acesteia se
interzice crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism reliogios, precum şi
orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi conveţuire
socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a copiilor,
părinţilor sau altor reprezentanți legali ai copiilor şi a personalului din instituţie.

2
 II. Misiunea și principiile de organizare a instituției de educație timpurie

14. Misiunea instituției de educație timpurie constă în asigurarea unei

educaţii timpurii de calitate pentru toţi copiii cu vîrsta de pînă la 7 ani prin
satisfacerea nevoilor educaționale ale acestora, dezvoltarea multilaterală a
copiilor și pregătirea lor pentru integrarea școlară și socială.
15. Instituția de educație timpurie respectă necondiționat următoarele
principii:
1) Principiul asigurării respectului față de copil ca ființă umană cu drepturi
depline, care are nevoie de îngrijire, educație, supraveghere, dragoste și
sensibilitate din partea adulților.
2) Principiul interesului superior al copilului - în toate acțiunile și deciziile
instituția ține cont în primul rînd de interesele copilului și realizarea holistică a
drepturilor copilului, luînd în considerare circumstanțele individuale în care
acesta se dezvoltă.
3) Principiul dialogului și participării – instituția își realizează funcțiile prin
dialog și consultare, promovînd participarea părinților și copiilor la viața
instituției, respectînd dreptul acestora la opinie și asigurînd transparența
deciziilor și a rezultatelor printr-o comunicare periodică, adecvată. Activităţile
desfăşurate au un caracter deschis către comunitate.
4) Principiul echităţii şi non-discriminării – serviciile socio-educaţionale
oferite asigură în egală măsură oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor,
indiferent de rasă, gen, etnie, limbă, religie, statut socio-economic al familiei,
grad de dezvoltare, dizabilitate și alte criterii protejate, inclusiv a părinţilor sau a
altor reprezentanţi legali ai copilului.
5) Principiul accesibilităţii la servicii socio-educaţionale de calitate –
serviciile educaţionale trebuie să fie accesibile tuturor copiilor din comunitate,
inclusiv celor cu CES şi familiilor lor, indiferent de localitate, posibilităţi
materiale; ele trebuie să fie calitative – să corespundă nevoilor şi intereselor
copiilor şi familiilor, să contribuie la dezvoltarea holistică - fizică, cognitivă,
psiho-emoţională şi a limbajului copilului la nivelul standardelor minime
stabilite.
6) Principiul flexibilităţii şi abordării diferenţiate și individualizate –
diferenţierea ofertei socio-educaţionale la nivelul fiecărei comunităţi, instituţii
de educaţie timpurie, familie şi fiecărui copil în dependenţă de necesităţi și
potențial.
7) Principiul egalităţii şanselor – fiecărui copil i se asigură oportunităţi
egale de dezvoltare liberă, integrală/globală și armonioasă a personalității sale
într-un mediu educativ sigur şi prietenos (climat motivant, atractiv, în care copiii
sînt încurajaţi să aibă aspiraţii înalte, să aibă încredere în ei înşişi).
8) Principiul parteneriatului socio-educaţional între toate instituţiile care
oferă servicii (medico-socio-educaţionale) copiilor de la naştere pînă la 7 ani
(instituţia de educaţie timpurie medico-sanitară, de protecție socială), familie,

3
autoritățile administrației publice – centrale și locale, alte instituții comunitare,
ONG-uri locale și naționale - se referă la asigurarea unui sprijin real pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului.

III. Atribuțiile instituţiei de educaţie timpurie

16. Instituția de educație timpurie are următoarele atribuții generale:

1) asigură şanse egale şi acces la servicii de calitate în unităţile de educaţie
timpurie pentru toți copiii, inclusiv cei cu CES;
2) implementează pachetul standard de servicii educaționale aprobat de
Guvern și, după caz, asigură servicii de îngrijire, supraveghere, alimentație a
copiilor;
3) asigură un mediu fizic și afectiv securizat, stimulativ din punct de vedere
cognitiv și social pentru toți copiii;
4) asigură supravegherea stării de sănătate şi de igienă a copiilor şi acordă
primul ajutor şi îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, pînă la
momentul preluării copilului de către reprezentantul legal sau al internării într-o
unitate medicală, după caz;
5) asigură procesul educațional cu cadre didactice calificate, inclusiv prin
formarea continuă a competenţei profesionale a cadrelor didactice la nivel de
instituție, organizarea şi desfăşurarea procesului intern de atestare, acordarea
ajutorului metodic;
6) dezvoltă parteneriate cu familia şi diverse instituţii și organizații de profil
şi din alte domenii de nivel local, național și internațional în vederea realizării
misiunii și atribuțiilor sale statutare;
7) organizează procesul de informare și educaţie a familiei în vederea
îngrijirii şi dezvoltării timpurii a copilului, contribuie la dezvoltarea
competenţelor şi responsabilităţilor parentale;
8) sensibilizează şi implică actorii sociali din comunitate pentru rezolvarea
problemelor în interesul copilului şi familiei acestuia;
9) conlucrează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea creării
condiţiilor optime, inclusiv celor de mediu, pentru cuprinderea/ înmatricularea
obligatorie a tuturor copiilor de 6 ani în grupe pregătitoare;
10) utilizează raţional resursele umane, materiale și financiare;
11) poartă răspundere pentru respectarea drepturilor și pentru securitatea
vieții și sănătății copiilor în timpul aflării acestora în cadrul instituției;
17. În organizarea procesului educaţional instituția de educație timpurie are
următoarele atribuții specifice:
1) asigură organizarea și desfăşurarea procesului educaţional la nivelul
standardelor educaționale de stat, aprobate de către Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării;
2) asigură dezvoltarea globală/holistă sănătoasă a copilului, respectînd
echilibrul între sfera fizică, cognitivă, emoţională, socială şi personală;

4
contribuie la pregătirea lui pentru incluziunea şcolară şi socială, ținînd cont de
particularitățile de vîrstă şi individuale;
3) asigura atingerea potențialului maxim de dezvoltare de care dispune
fiecare copil prin organizarea procesului educaţional centrat pe copil – pe
nevoile, interesele, particularităţile de vîrstă şi individuale, temperamentul,
ritmul propriu de dezvoltare a copilului, stilul de învăţare, tipul de inteligenţă,
implicînd activ copilul în propria-i formare şi devenire;
4) realizează demersul educațional în baza interacțiunii active cu adultul, cu
ceilalți copii, rutina zilnică, organizarea eficientă și protectivă a mediului și a
activităților de învățare;
5) promovează jocul ca formă de activitate, metodă, procedeu și mijloc de
realizare a demersurilor educaționale la vîrstele timpurii;
6) în cazul identificării unor probleme în dezvoltarea copilului și cu acordul
părinților, colaborează cu Serviciul raional/municipal de asistență
psihopedagogică (în continuare - SAP) în vederea realizării unei evaluări
complexe;
7) asigură remedierea timpurie a eventualelor dificultăți/deficiențe de
dezvoltare a copiilor și prestează sau solicită, în caz de necesitate, servicii
logopedice, de asistență psihopedagogică, kinetoterapie etc., în modul stabilit;
8) asigură participarea copiilor şi familiilor acestora la programele de
intervenţie timpurie şi educaţional–recuperatorii de calitate;
9) la necesitate, elaborează și aplică planuri personalizate/ individualizate de
intervenție pentru copiii cu CES în conformitate cu recomandările SAP;
10) colaborează cu SAP şi fondatorul în vederea creării serviciilor
specializate de suport – de reabilitare/recuperare - pentru copiii cu CES şi dotării
corespunzătoare a acestor servicii.
18. În domeniul parteneriatului cu familia și educației parentale instituția
are următoarele atribuții specifice:
1) informează familia asupra politicilor educaționale ale instituției, scopului
și obiectivelor programului educativ la care participă copilul, precum și despre
progresul înregistrat de către acesta;
2) încurajează familia să se antreneze în activitățile educaționale cu copiii și
în viața instituției;
3) implică familia în procesul de luare a deciziilor referitoare la planificarea,
organizarea, implementarea și evaluarea oricăror practici pozitive;
4) organizează împreună cu familia activități extracurriculare pentru copii;
5) creează parteneriate între familii;
6) studiază/determină necesitățile de informare și instruire a părinților în
domeniul creșterii și educației copilului mic;
7) elaborează și implementează programe de informare, educare şi
dezvoltare a practicilor educative în familie şi contribuie la dezvoltarea
competenţelor și responsabilităților parentale.

5
 8) diseminează practicile parentale pozitive în domeniul creşterii şi educării
copilului;
9) consiliază familia în luarea deciziilor şi acţiunilor referitoare la îngrijirea
şi dezvoltarea copiilor.
19. În domeniul asigurării protecţiei copiilor faţă de orice formă de
violenţă instituția de educație timpurie are următoarele atribuții specifice:
1) realizează acțiuni de informare/formare a personalului instituției și a
părinților cu privire la procedura de organizare instituţională şi de intervenţie a
lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt în cazurile de abuz, neglijare, exploatare,
trafic al copilului, aprobată de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
2) stabilește relaţii de colaborare multidisciplinară cu subdiviziunile din
domeniul protecţiei sociale, a familiei şi copilului, sănătăţii, poliţiei, inspecţiei
muncii etc. în examinarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare, trafic al
copilului;
3) realizează activităţi de prevenire, identificare, raportare şi asistenţă a
cazurilor de abuz faţă de copii şi prezintă raportul trimestrial/semestrial
organului local de specialitate;
4) informează persoanele (reprezentanţi ai diferitor autorități, servicii, mass-
media, persoane fizice etc.) care intră în instituţie pentru a comunica direct cu
copiii despre politica de protecţie a copilului, inclusiv a datelor cu caracter
personal;
5) informează părinţii sau alți reprezentanţi legali ai copiilor despre
activitățile preconizate a fi realizate în afara instituţiei (concurs, festival,
excursie etc.) și solicită acordul în scris al acestora pentru ieşirea copiilor din
instituţie sau deplasarea lor;
6) organizează activităţi extracurriculare în cooperare cu Comitetul
părinţilor, care va delega responsabili de asigurare a protecţiei şi securităţii
copiilor pe toată durata acestor activităţi;
20. Instituția de educație timpurie nu admite:
1) afişarea, discutarea şi diseminarea datelor cu caracter personal ale copiilor
şi famililor acestora, inclusiv a rezultatelor evaluării/dezvoltării şi
comportamentele problematice, în locurile publice şi persoanelor/ instituţiilor
neautorizate;
2) accesul copiilor şi persoanelor neautorizate la datele cu caracter personal
ale copiilor, inclusiv la registre, baza de date, dosare personale etc.;
3) organizarea activităţilor în sala de grupă, facilitarea activităţilor
extracurriculare şi supravegherea copiilor de către alţi copii sau persoane din
afara instituției, în lipsa cadrelor didactice, indiferent de motivul absenţei
acestora;
4) desfăşurarea şedinţelor operative în timpul activităţilor din programul zilei
fără asigurarea supravegherii copiilor;
5) aplicarea oricăror frome de disciplinare/sancţiune care lezează demnitatea
umană şi contravin drepturilor copilului.

6
 IV. Tipurile instituţiilor de educaţie timpurie și organizarea lor

Secțiunea 1
Tipurile instituţiilor de educaţie timpurie

21. În funcție de forma de organizare și tipul de proprietate instituţiile de

educație timpurie pot fi:
1) instituţii publice – se creează în conformitate cu decizia organelor
administraţiei publice locale;
2) instituții private – se crează prin decizia fondatorului privat.
22. Serviciile de educaţie timpurie sînt oferite beneficiarilor primari – copii
cu vîrsta pînă la 7 ani, inclusiv copiilor cu CES, şi terţiari – părinţi sau alți
reprezentanți legali - în instituţii publice şi private de profil de diferite tipuri,
precum:
1) creşa – este instituție de educație antepreșcolară, destinată copiilor cu
vîrsta pînă la 2 ani, oferă servicii educaționale și, după caz – de îngrijire
conform pachetului standard de servicii, stabilit de Guvern; realizează
programul educațional de bază - dezvoltarea holistă a copilului conform
curriculei și standardelor educaționale de stat, creează condiții pentru adaptarea
și socializarea timpurie a copiilor;
2) grădiniţa – este instituție de învățămînt preșcolar (pentru copiii cu vîrsta
2-6(7) ani), oferă servicii educaționale și, după caz - de îngrijire și protecție
conform pachetului standard de servicii, stabilit de Guvern; realizează
programul educațional de bază - dezvoltarea holistă a copilului și pregătirea
către școală în conformitate cu curriculum-ul și standardele de stat și, după caz –
servicii de reabilitare/recuperare pentru copiii cu CES în modul stabilit de către
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
3) centrul comunitar – este o instituție publică de educație timpurie
(antepreșcolară și preșcolară), creată de către APL de nivelul întîi sau al doilea
(municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia), la necesitățile populației, și oferă
servicii educaționale și, după caz, de îngrijire a copiilor cu vîrsta pînă la 2 ani și,
respectiv, 2-6 (7) ani care nu frecventează o instituție de educație timpurie și, în
mod special, pentru familiile defavorizate; este organizat și funcționează în
modul stabilit de Guvern.
23. În funcție de condițiile locale și la decizia fondatorului, în condițiile unei
cereri suficiente pentru a deschide grupă/grupe de copii, pot fi înființate
grădiniţe-creşe – cu grupe de creșă pentru copii cu vîrsta sub 2 ani și grupe
preșcolare pentru copii cu vîrsta 2-6(7) ani, cu respectarea normelor sanitare și
psihopedagogice specifice acestei grupe de vîrstă; grupele pentru copii cu vîrsta
1-3 nu pot fi create în incinta școlilor primare sau a gimnaziilor.
24. Instituțiile de educație timpurie pot fi înființate de sinestătător sau ca
structuri de educație timpurie în cadrul complexelor educaționale - școală

7
primară-grădiniță sau gimnaziu-grădiniță, finanțarea și încadrarea personalului
asigurîndu-se conform prevederilor legale.
25. În localitățile unde nu există spații pentru a deschide instituţie de
educaţie timpurie, educaţia pentru copiii cu vîrsta 3-6(7) ani poate fi realizată şi
în grupele respective de vîrstă în complexe educaţionale „școală primară-
grădiniţă”, iar pentru copiii de 5-6(7) ani – în complexe educaționale „gimnazii-
grădinițe” cu respectarea normelor sanitare, pedagogice și de securitate, stabilite
de organele centrale cu atribuții în domeniu, şi anume:
1) să aibă clădire separată sau un bloc/o parte a clădirii distinct/ă, sau
anexată – în acest caz să fie asigurată audio- și hidro-izolarea de instituția de
învățămînt;
2) grupele de copii cu vîrsta sub 7 ani să fie amplasate nu mai sus de etajul
2;
3) să aibă teren separat îngrădit;
4) să aibă intrări/ieșiri distincte pentru copii şi transport auto;
5) să aibă sistem autonom de asigurare cu apă, canalizare, încălzire;
6) să fie asigurată ventilație adecvată dezvoltării copiilor mici;
7) să fie respectate normele referitoare la proiectare, spații, dotare, insolarea
încăperilor, pregătirea bucatelor şi servirea mesei;
8) fără surse de poluare;
9) să fie exclusă amplasarea lor în subsoluri și spații insalubre, şi alte
prevederi care se conţin în Regulamentul sanitar al instituţiei de educaţie
timpurie.
26. Complexele educaționale se înființează, prin consens, de către
administrațiile publice locale de nivelul întîi și al doilea. Complexele
educaționale aplică Regulamentele-tip referitoare la activitatea instituției de
educație timpurie, cît și privind activitatea școlii primare sau, după caz, a
gimnaziului.
27. Complexele educaționale funcționează cu conducere și administrație
unică, sînt subordonate aceluiași executor de buget și gestionează două bugete
(cel al instituției de educație timpurie și cel al școlii primare sau, după caz, al
gimnaziului) în strictă conformitate cu legislația în vigoare.
28. În condiții speciale, educația timpurie poate fi organizată și în instituţii
rezidenţiale – pentru copiii orfani sau cei rămaşi fără îngrjire părintească, în
instituţii de educație timpurie specială – pentru copiii cu dizabilități severe, în
instituţii sanatoriale – pentru copiii cu boli cronice, în instituţii penitenciare
pentru femei – creșă pentru copii în vîrstă pînă la 2 ani, grădiniță-creșă pentru
copii de 2-3 ani, precum și în instituţii medicale. Statutul acestora se stabileşte
conform prezentului Regulament, precum şi a regulamentelor instituţiilor
respective.
29. În conformitate cu legislația în vigoare pot funcționa și alte instituții care
oferă programe educaționale timpurii conform standardelor educaționale de stat.

8
 30. În funcție de categoriile de CES, de gradul de manifestare a acestora,
precum și de necesitățile de dezvoltare ale copilului, acesta poate fi înscris în
grupa corespunzătoare din instituția de educație timpurie de tip general sau în
grupa corespunzătoare din instituția de învățămînt special, în modul stabilit de
către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
31. Forma de incluziune a copilului cu CES, timpul petrecut în grădiniță,
serviciile de reabilitare/recuperare, activitățile necesare copilului etc. se stabilesc
de către Serviciul raional/municipal de asistenţă psihopedagogică, în modul
stabilit de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în colaborare cu
instituția. Evaluarea complexă şi/sau reevaluarea periodică a gradului de
dezvoltare a copiilor cu CES se efectuează în prezenţa părinţilor sau a altor
reprezentanţi legali, la solicitarea acestora de către comisia mixtă în baza unei
metodologii aprobate de către Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării.
32. Instituţiile de educaţie timpurie în cooperare cu APL responsabile
asigură condiţii de ordin ambiental şi oferă servicii educaţionale și de reabilitare/
recuperare în funcţie de necesităţile individuale ale copiilor.
33. Instituţiile de educaţie timpurie de tip general în care sînt înscrişi copiii
cu CES, inclusiv cu dizabilități, şi instituţiile de învățămînt special colaborează
cu instituţiile de protecţie socială, alte organizaţii publice sau private, persoane
fizice sau juridice din ţară şi din străinătate în vederea asistenței copiilor cu
CES.
34. Instituţiile de educaţie timpurie de tip sanatorial se organizează pentru
copiii frecvent bolnavi sau cu diverse maladii somatice cronice: vicii cardiace,
tuberculoză cronică, maladii endocrine, hepatite etc., care necesită tratament pe
termen lung, mediu sau scurt; acestea oferă pachetul standard de servicii
educaționale și, după caz - de îngrijire și protecție conform pachetului standard
de servicii, stabilit de Guvern, realizează programul educațional de bază -
dezvoltarea holistă a copilului și pregătirea către școală în conformitate cu
standardele educaționale de stat, precum și un compex de măsuri și proceduri
speciale terapeutice și profilactice adresate copiilor.
35. Direcţionarea copiilor cu boli cronice spre instituțiile de tip sanatorial se
face în baza recomandărilor organelor centrale și teritoriale de sănătate publică.
36. Starea de sănătate a copilului repartizat în instituţia sanatorială este
monitorizată de către comisia medicală din instituţia medico-sanitară publică,
care propune menţinerea acestuia în grupa/instituţia respectivă sau schimbarea
atît a diagnosticului, cît şi a formei de incluziune educațională.
37. Modul de organizare și funcționare a instituţiilor de învățămînt special şi
sanatorial este determinat de către Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării în
colaborare cu Ministerul Sănătății, Munciiși Protecției Sociale. În funcție de
condițiile locale, la necesitățile părinților și cu respectarea normelor sanitare și
medicale, pedagogice, ergonomice, pot exista instituții de tip combinat - cu
grupe de tip general și cu grupe speciale și/sau sanatoriale pentru copii cu boli
necontagioase.

9
 38. Frecventarea unei instituţii/grupe speciale sau sanatoriale este pe termen
determinat şi tranzitorie – în vederea atingerii obiectivului integrării/reintegrării
în educația timpurie de tip general.

Secțiunea 2
Organizarea instituțiilor de educație timpurie

39. Instituția publică de educație timpurie antepreșcolară (creșa, centrul

comunitar) și preșcolară (grădinița, centrul comunitar) se înființează în baza
deciziei Consiliului local al unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau
al doilea (municipiile Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia). Decizia se
fundamentează pe o evaluare minuțioasă a necesităților comunității în scopul
determinării pachetului de servicii care urmează a fi prestate.
40. Instituţia publică de educaţie antepreşcolară (creşa, centrul comunitar de
educaţie timpurie) funcționează cu finanţare de la bugetele locale de nivelul întîi
sau al doilea (municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia) și prestează servicii
în conformitate cu standardele educaţionale de stat.
41. Instituţia publică de învăţămînt preşcolar (grădiniţa de copii, centrul
comunitar de educaţie timpurie) funcționează cu finanțare de la bugetul de stat
prin transferuri cu destinație specială către bugetele locale de nivelul întîi sau al
doilea (municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia) și prestează servicii în
conformitate cu standardele educaţionale de stat.
42. Instituţiile de educaţie timpurie private pot fi înfiinţate, reorganizate şi
lichidate în modul prevăzut de legislaţia civilă, Codul Educaţiei al Republicii
Moldova şi prezentul regulament. Acestea se organizează conform principiului
non-profit şi îndeplinesc aceleaşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă
ca şi unităţile educaționale publice, dispun de autonomie organizatorică şi
economico-financiară în conformitate cu reglementările legale.
43. Instituţia de educaţie timpurie, indiferent de forma de organizare și
statutul juridic, îşi organizează activitatea în baza următoarelor documente
obligatorii:
1) Regulamentului instituţiei de educaţie timpurie elaborat în baza
prezentului Regulament-tip, coordonat cu OLSDÎ și APL-fondator și aprobat de
Consiliul de administrație al instituției;
2) Planului de dezvoltare strategică a instituției, coordonat cu OLSDÎ și
APL fondator și aprobat de Consiliul de administrație al instituției;
3) Planului anual de activitate al instituţiei, coordonat cu OLSDÎ și APL-
fondator și aprobat de Consiliul de administrație al instituției;
4) Regulamentului intern al instituţiei, aprobat de Consiliul de administrație
al instituției.
44. Instituţia de educaţie timpurie își desfășoară activitatea, într-o clădire
construită după proiect-tip sau clădire/spații adaptată/e, inclusiv în spații
destinate școlilor şi respectă cerinţele şi regulile securităţii antiincendiare,

10
normele sanitare, standardele de infrastructură și dotare, aprobate de către
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale și alte structuri centrale de specialitate, deţine autorizaţie
sanitară de funcţionare de la centrul teritorial de sănătate publică.
45. Este interzisă funcționarea instituţiei de educaţie timpurie sau a grupelor
de copii antepreșcolari și preşcolari în subsoluri sau în spaţii care pot dăuna
sănătăţii şi protecţiei copiilor.
46. La organizarea instituțiilor de educaţie timpurie se respectă prevederile
în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate
jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare
asigurării condiţiilor de funcţionare, igienico-sanitare şi de securitate pentru
viaţa şi sănătatea copiilor.
47. Mediul fizic al instituţiei este organizat în așa fel, încît să stimuleze
dezvoltarea şi învăţarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi
descoperire, să satisfacă nevoile individuale ale acestora. El este organizat astfel,
încît să asigure protecția și securitatea copiilor, fără a le impune restricţii
excesive.
48. Serviciile de educaţie timpurie sînt organizate astfel încît să existe:
încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru activităţi (săli de grupă şi spaţii
în aer liber) şi/sau servirea mesei, spaţii de somn şi, eventual, camera/centru de
resurse pentru părinţi, centru/cabinet metodic și, la necesitate, centru de resurse
pentru educația incluzivă.
49. Spaţiul pentru întîlniri cu părinţii sau persoane din afara instituţiei se
amenajează primitor şi atractiv, pentru a încuraja şi promova comunicarea şi
valorile familiei şi pentru a stimula implicarea acestora în programul de
activitate al instituţiei.
50. Spaţiul creat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber asigură
dezvoltarea, învăţarea activă a copilului, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.
51. Microclimatul instituţiei (temperatura și umiditatea relativă a aerului și
viteza curenților de aer) are în vedere asigurarea echilibrului fiziologic al
copiilor şi menţinerea stării lor de sănătate, conform prevederilor legale în
vigoare.
52. Mobilierul utilizat în serviciile de educaţie timpurie oferă copilului o
ambianţă familială, sigură şi confortabilă, contribuie la crearea unui climat
educaţional favorabil şi permite modularea, după necesităţile grupei. Totodată,
mobilierul oferă personalului condiții adecvate exercitării atribuțiilor de
serviciu.
53. Jucăriile, materialele şi echipamentele pentru dezvoltarea şi învăţarea
copiilor sînt adecvate vîrstei şi nivelului de dezvoltare al copilului, asigură
stimularea acestora şi le oferă ocazii de a-şi exprima opţiunile şi a-şi dezvolta
creativitatea. Ele sînt inofensive prin formă, dimensiuni sau natura materialului.
54. Instituţiile de educaţie timpurie funcţionează continuu, pe durata
întregului an, cu o vacanță, timp în care se realizează lucrări de igienizare,

11
dezinsecţie, reparaţii curente și/sau capitale, cu acordarea concediilor
personalului instituției, conform Codului muncii.
55. În situații speciale, cum ar fi demararea unor proiecte investiționale, ce
presupun lucrări de reparații capitale neplanificate, care necesită un timp mai
îndelungat, instituția de educație timpurie își poate sista activitatea – integral sau
parțial – și pe parcursul anului, cu consultarea OLSDÎ. APL și administrația
instituției informează părinții, sindicatele profesionale, personalul angajat și
asigură măsurile de protecție socială a colaboratorilor, în conformitate cu
legislația în vigoare.
56. Perioada vacanţei se stabilește de către autoritatea publică locală cu
consultarea prealabilă a administrației instituției, parinților/reprezentanților
legali ai copiilor sau a comitetului de parinți, după caz, pînă la 1 decembrie a
anului în curs și se aduce la cunoștința tuturor părinților, cu afişarea repetată, la
loc vizibil, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii acesteia.
57. În perioada vacanței, autoritatea publică locală şi conducerea instituției,
la necesitate, întreprind acțiuni de instituționalizare a copiilor neîncadraţi prin
contactarea instituțiilor apropiate, din raza unității administrativ-teritoriale, care
funcţionează în perioada respectivă şi au posibilitatea de a prelua aceşti copii,
sau oferă părinților alte alternative (ex., centre comunitare, tabere cu sejur de zi,
grupe de serviciu etc.). În acest proces poate fi implicat și asistentul social din
comunitate.
58. Durata anului de studii în educația timpurie este de 12 luni – de la 1
septembrie pînă la 31 august cu respectarea vacanței, a perioadei de însănătoșire
și adaptare a copiilor mici/nou veniți.
59. În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi naturale
sau alte situaţii excepţionale, activitatea instituției de educație timpurie poate fi
suspendată pe o perioadă determinată.
60. Suspendarea activității instituției, în condiţiile menţionate la pct.59, se
poate face, după caz:
1) la nivelul instituției, la cererea directorului, după consultarea
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi ai părinţilor, cu aprobarea
fondatorului și informarea OLSDÎ despre situația creată și măsurile luate;
2) la nivelul grupurilor de instituții din acelaşi raion/oraș/municipiu, la
cererea șefului OLSDÎ, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale, cu avizarea Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării;
3) la nivelul OLSDÎ, ca urmare a actelor de stabilire a unor nereguli de
funcționare a instituției de către Inspectoratul școlar național, Centrul de
Sănătate Publică, Serviciul Pompieri etc.;
4) la nivel republican, prin ordinul ministrului educației, culturii și
cercetării.
61. APL, în colaborare cu OLSDÎ şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei,
Culturii și Cercetării cu participarea părinţilor, a agenţilor economici, a
societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane

12
fizice sau juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor
de educaţie timpurie, serviciile destinate hranei şi odihnei, transportului,
protecţiei vieţii şi sănătăţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a drepturilor
copilului.
62. Instituţia de educaţie timpurie, indiferent de tipul de proprietate, este
obligată să prezinte anual APL și OLSDÎ un raport de activitate care se publică
pe pagina web oficială a acestuia.

V. Programul de activitate al instituţiei de educaţie timpurie

63. Instituţiile de educaţie timpurie publice și private pot fi organizate cu

program de activitate prescurtat (4-6 ore), normal (10,5 ore), prelungit (12 ore),
săptămînal (24 ore).
64. Instituțiile cu program prescurtat de 4-6 ore oferă servicii educaționale
conform Curriculum-ului pentru educația timpurie și a Standardelor de învățare
și dezvoltare a copilului de la naștere pînă la 7 ani, asigură educaţia şi
pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru grădiniţă, școală, viaţa personală și
socială în limitele pachetului standard de servicii, după caz, oferă și servicii de
alimentație în conformitate cu cerințele stabilite.
65. Instituțiile cu program normal şi prelungit de activitate (10,5 şi 12 ore),
pe lîngă serviciile educaționale standard, oferă și servicii de îngrijire – de
alimentație, asistență medicală, supraveghere și somn.
66. Instituții cu program săptămînal (24 ore) – instituții speciale și
sanatoriale (pentru copiii cu tuberculoză) oferă pachetul standard de servicii
educaționale, alimentație, supraveghere și somn de zi și noapte, precum și
servicii de recuperare/reabilitare sau/și măsuri și proceduri speciale terapeutice
și profilactice copiilor pe durata unei săptămăni. Prin program de lucru
săptămînal se înțelege perioada de îngrijire și educație a copiilor cuprinsă între
ora 7.00 a zilei de luni pînă la ora 18.00 a zilei de vineri.
67. Programul de activitate al instituţiei de educaţie timpurie publică și
privată se stabilește de către fondator. Începutul şi sfîrşitul zilei de muncă a
instituţiei se stabileşte, reieşind din necesităţile părinţilor, ținînd cont de
particularitățile fiziologice ale copilului, dar nu mai devreme de ora 6 şi 30
minute şi nu mai tîrziu de ora 20.
68. La solicitarea părinților și prin decizia fondatorului pot fi organizate
grupe pentru zilele de odihnă sau de sărbători, precum și un program prelungit -
pînă la 14 ore – cu plată din contul integral al părinților în modul stabilit de către
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
69. Programul săptămînal de lucru al instituției de educație timpurie de tip
general, precum și grupe aparte este de 5 zile, cu 2 zile de odihnă. Instituțiile de
tip sanatorial și de tip special pot avea un program de lucru de 6 zile – la decizia
fondatorilor și la necesitățile părinților și ale copiilor.

13
 70. La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie timpurie pot funcţiona grupe cu
program divers de activitate (prescurtat, normal, prelungit sau săptămînal).
Organizarea acestora se face în funcție de condițiile materiale, de solicitările
părinților și de nivelul de protecție și educație pe care le necesită copiii.
71. Regimul zilei și durata aflării copilului/copiilor în instituție este întocmit
de către administraţia instituției în baza recomandărilor medicale. Cu titlu de
excepție, copilul poate fi adus şi luat la orice altă oră decît cea prevăzută în
regimul zilei, printr-o înţelegere prealabilă între părinţi/ reprezentanţii legali cu
educatorul și administrația instituției.

VI. Organizarea alimentaţiei și sănătatea copiilor

Secțiunea 1
Organizarea alimentației

72. Alimentația copiilor se organizează în funcție de tipul instituţiei de

educaţie timpurie (general, special sau sanatorial), de programul de activitate al
instituţiei, conform normelor fizilogice de consum per copil stabilite de
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum și a normelor
financiare per copil/per zi, stabilite de Ministerul Finanțelor. În funcție de
programul de activitate al instituției alimentația se organizează după cum
urmează:
1) la program de 4 ore - 1 masă pe zi;
2) la program de 6 ore – 2 mese pe zi;
3) la program de 10,5 ore - 3 mese pe zi;
4) la program de 12 ore – 4 mese pe zi;
5) la program de 24 ore – 5 mese pe zi.
73. Pentru copiii cu necesități speciale de nutriție instituția va organiza
alimentația conform recomandărilor medicului.
74. Pentru asigurarea hranei copiilor aflaţi în instituţiile de educaţie timpurie
publice părinţii sau reprezentanții legali plătesc o contribuţie stabilită de actele
normative în vigoare.
75. La solicitările părinţilor, prin decizia adunării generale în instituţiile
publice de educaţie timpurie poate fi organizată alimentaţia suplimentară a
copiilor cu achitarea plăţii lunare de către părinţi în contul instituției, în modul
stabilit de fondator.
76. La decizia fondatorului pot fi oferite scutiri pentru alimentația copiilor
proveniți din familii vulnerabile, în conformitate cu legislația în vigoare, din
contul resurselor bugetare proprii.
77. La decizia fondatorului normele băneşti stabilite per copil pot fi
modificate prin majorare din contul resurselor generale proprii și/sau resursele
colectate ale bugetelor locale. Se interzice micşorarea acestora.

14
 78. În instituţiile de educaţie timpurie private se respectă normele fiziologice
de consum la alimentaţia copilului, iar normele băneşti pot fi modificate prin
majorare, dar nu mai mici decît cele stabilite pentru instituțiile publice.
79. Regimul de alimentare și organizarea alimentației din instituțiile de
educație timpurie respectă legislația sanitară în vigoare.

Secțiunea 2
Sănătatea

80. În fiecare dimineaţă asistenta medicală împreună cu educatoarea

efectuează triajul epidemiologic pentru a constata starea de sănătate a copiilor.
În cazul în care copilul prezintă simptome, precum stare febrilă, erupţii cutanate
sau roşu în gît, tuse, mucozităţi, însoţitorul va avea obligativitatea de a-l lua
acasă.
81. Copiii în raport cu care la triajul epidemiologic s-a constatat că nu sînt
apţi să intre în colectivitate, precum și cei a căror stare de sănătate se modifică
pe parcursul zilei, sînt însoţiți de un cadru didactic la cabinetul medical unde i se
face un consult de specialitate.
82. Părinţii sînt informaţi telefonic imediat despre starea de sănătate a
copilului. Copilul îşi aşteaptă părintele în cabinetul medical/izolator
supravegheat de asistenta medicală, care nu intervine cu vre-un tratament fără
acordul prealabil al părintelui, iar în caz de stringentă necesitate – acordă primul
ajutor copilului conform fișei de post.
83. Revenirea copilului în colectivitate este condiţionată de prezentarea unui
certificat medical eliberat de medicul de familie în care apare menţionate
recomandările medicale pentru monitorizarea evoluției post-boală.
84. În incinta instituției părinții pot avea acces doar însoţiţi de cadrele
didactice şi echipaţi corespunzător, conform normativelor de igienă în vigoare
(aspect îngrijit, încălțăminte de schimb sau bahile, starea generală de sănătate
bună).
85. Cu permisiunea administrației instituției părinții au dreptul să intre, să
asiste la activitățile desfășurate în sala de grupă, inclusiv în spațiul de servire a
mesei sau în grupul sanitar, pentru a cunoaște mai îndeaproape comportamentul
copilului la grădiniță, pentru a-l ajuta să se descurce în anumite situații.
86. Atît personalul instituției, cît şi copiii au dreptul să intre în sala de grupă
şi să ia parte la activitatea din grădiniţă numai dacă nu prezintă simptome ale
unei infecţii virale.
87. Instituția recomandă părinților ca cei mici să fie îmbrăcaţi corespunzător
anotimpului. În cazul în care nu este respectată această recomandare, instituția
nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele îmbolnăviri ale copiilor.

15
 VII. Completarea grupelor de copii, înscrierea și scoaterea din evidență
a copiilor în/din instituția de educaţie timpurie

Secțiunea 1
Completarea grupelor de copii

88. Completarea cu copii în instituţia de educaţie timpurie de tip general ține

de competenţa managerului instituției și a fondatorului în a cărei subordine se
află.
89. Planul de cuprindere/înscriere a copiilor în instituțiile de educație
timpurie se stabilește de comun acord de către administrația instituției și
fondator în funcție de capacitatea de proiect a instituției și se coordonează cu
OLSDÎ.
90. Pentru asigurarea de servicii de calitate nu se înscriu în instituția de
educație timpurie mai mulţi copii decît numărul aprobat prin actul de înfiinţare
și Regulamentul sanitar al instituției de educație timpurie, aprobat de Guvern.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea
fraţilor sau a copiilor crescuţi de aceiaşi părinţi/reprezentanţi legali şi nu este
liber decît un loc la grupa de vîrstă a copiilor, se va suplimenta numărul de
locuri din grupa de vîrstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această
situaţie.
91. Planul aprobat de cuprindere/înscriere şi locurile disponibile pentru anul
următor este adus la cunoștința părinților/reprezentanților legali prin afișare la
avizier pînă la 30 aprilie a anului în curs.
92. Instituțiile de educație timpurie pot fi organizate cu una sau mai multe
grupe de copii, în funcție de condițiile locale și necesitățile comunităților.
93. Completarea grupelor se face după criteriul de vîrstă al copiilor sau după
nivelul de dezvoltare globală al acestora.
Într-o grupă pot fi înmatriculați copii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă mixtă, în
conformitate cu particularitățile de vîrstă (copii din grupa mare și cea
pregătitoare (5-7 ani); copii din grupa mică şi mijlocie (3-5 ani). În comunitățile
mici și în lipsa altor posibilități, sau în cazul în care alternativa/metoda
educațională o presupune, se admite completarea grupei cu copii de vîrste
neomogene și de niveluri diferite de dezvoltare (1,5/2-3 și 3-6(7) ani).
94. La stabilirea numărului de copii în grupele instituţiilor de educaţie
timpurie de tip general se va lua în calcul raportul/rata cadru didactic/număr de
copii, care nu trebuie să depăşească în grupele pentru copii cu vîrsta sub 3 ani
1:6 şi în grupele preşcolare – 1:10. Respectiv, numărul de copii per grupă la
vîrsta de 1,5/2-3 ani – nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15 copii; la vîrsta de
la 3 la 6(7) ani – nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 20 copii. Este important
să se respecte suprafața pentru un copil conform normelor sanitare.
95. În instituţiile de tip sanatorial numărul copiilor în grupele antepreşcolare
şi preşcolare se reduce cu 5.

16
 96. În cazul în care numărul copiilor depăşeşte 20 - în grupa de copii pînă la
3 ani şi 25 - în grupa de vîrstă 3-6 ani, la decizia fondatorului, grupa se divizează
sau se angajează un educator suplimentar (sau educatori, proporţional mărimii
grupei, conform ratei cadru didactic/copii).
97. În funcţie de condiţiile locale (sate mici) fondatorul poate aproba
înfiinţarea şi funcţionarea unor grupe cu efective mai reduse de copii, decît cele
descrise în pct.94 și 95.
98. În grupele de tip general în care sînt înscrişi copii cu CES, inclusiv cu
dizabilități, precum şi în grupele speciale se stabilește un număr redus de copii
faţă de media efectivelor obişnuite: 1 copil cu CES se numără ca 2-3 copii fără
CES (în funcție de gradul de severitate al dizabilității).
99. Numărul copiilor cu dizabilități incluși în grupele antepreșcolare și
preșcolare va constitui, ca regulă, 1-2 copii într-o grupă din învăţămîntul
general.
100. Grupele din instituțiile de învățămînt special pentru copii cu dizabilități
senzoriale severe, accentuate și copii cu dizabilităţi mintale severe și complexe,
cu vîrsta pînă la 3 ani şi mai mult de 3 ani, corespunzător, vor cuprinde nu mai
mult de 6 copii pentru ambele grupe de vîrstă
În situații excepționale, la necesitate, fondatorul poate aproba înființarea de
grupe cu un efectiv redus de copii.
101. Reducerea unei grupe de copii se efectuează în cazul în care frecvenţa
medie a copiilor este mai mică de 70 la sută din numărul de copii prevăzut
pentru o grupă pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, iar comasarea
temporară sau definitivă a 2 grupe de aceeaşi vîrstă sau de vîrste diferite se
efectuează în cazul în care frecvenţa copiilor din ambele grupe este mai mică de
70 la sută (din numărul de copii prevăzut pentru o grupă) pe o perioadă de o
lună.
102. Lichidarea instituției de educație timpurie se face prin decizia
Consiliului local în cazul în care frecvența medie a copiilor pe o perioadă mai
mare de 4 luni consecutive este mai mică de 70 la sută din numărul de copii
prevăzuți pentru o grupă.

Secțiunea 2
Înscrierea/înmatricularea, transferul și scoaterea din evidență/exmatricularea
copiilor

103. În instituţia publică de educație timpurie sînt înscrişi, la solicitare, în

mod obligatoriu, fără restricții/discriminare și probe de concurs, toţi copiii cu
vîrsta de la 2 la 6(7) ani din districtul şcolar corespunzător, conform procedurii
stabilite de fondator și administrația instituției și făcute publice beneficiarilor
educației.
104. Înscrierea copiilor în instituţiile de educație timpurie publice are loc în
ordinea depunerii cererii, în limita locurilor disponibile. În cazul în care la

17
instituția de educație timpurie solicitată la înscriere nu sînt locuri disponibile,
fondatorul poate propune părintelui o altă instituție.
105. Părinții sau alți reprezentanți legali ai copilului pot solicita înscrierea
copilului la o altă unitate de educație timpurie decît cea la care domiciliul său
este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise şi se aprobă în
limita locurilor disponibile după asigurarea cuprinderii/înmatriculării copiilor
din districtul şcolar a unităţii de învăţămînt respective.
106. Instituţia publică de educaţie timpurie, în colaborare cu APL în
subordinea căreia se află, centrul local de sănătate publică, instituțiile de
asistență socială, anual, către începutul anului de studii, efectuează, în mod
obligatoriu, recensămîntul copiilor cu vîrsta de 0-7 ani din districtul şcolar
arondat.
107. La înscrierea în instituţia de educaţie timpurie prioritate se acordă
copiilor:
1) părinţii cărora sunt încadraţi în cîmpul muncii;
2) părinții cărora îşi fac studiile;
3) educaţi de un singur părinte;
4) care se află sub tutelă sau altă formă de protecție;
5) cu dizabilităţi;
6) părinţii cărora au dizabilități severe;
7) celor din familiile cu mulţi copii (3 şi mai mulţi copii de vîrstă timpurie şi
şcolară), din gemeni, tripleți sau cvadrupleți etc.;
8) care au un frate sau o soră înmatriculat/ă în instituția respectivă;
9) părinții sau alți reprezentanți legali ai cărora sînt angajați ai instituției
respective.
108. Cererile de înscriere a copiilor în instituția de educație timpurie se
examinează de către o comisie specială creată de fondator și administrația
instituției şi se aprobă/se resping de către Consiliul de administraţie al instituţiei.
109. În cazul în care părintele sau alt reprezentant legal al copilului lucrează
în instituția respectivă în calitate de educator sau ajutor de educator, de regulă,
copilul va fi înscris în altă grupă.
110. Este interzis refuzul înscrierii copiilor în unitățile de educație timpurie
pe criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, vîrstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectarea HIV ori apartenența la o categorie defavorizată.
111. Pentru copiii care ating vîrsta de 6 ani către 1 septembrie a anului în
curs înscrierea şi frecventarea instituţiei de învățămînt preșcolar este obligatorie.
112. Copiii sînt înmatriculați în instituţia de educație timpurie în baza cererii
părintelui sau a altui reprezentant legal al copilului la care se anexează:
1) copia buletinului de identitate sau a altui document care confirmă locul de
ședere în districtul arondat;
2) copia adeverinţei de naştere a copilului;

18
 3) extrasul din istoria dezvoltării copilului cu concluziile despre starea
sănătăţii lui, fișa cu date despre vaccinare și, după caz, recomandări privind
asistența/îngrijirea, confirmate de semnătura medicului și ștampila centrului
local de sănătate;
4) certificat-confirmare despre absența contactului cu bolile contagioase în
perioada pre-înscriere, conformă indicațiilor structurilor de sănătate, validat prin
semnătura și ștampila medicului de familie și eliberat cu 24 ore înainte de
începerea frecventării instituției;
5) alte documente necesare stabilirii suportului social.
113. Validitatea actelor se va confirma prin prezentarea originalului
acestora.
114. Înscrierea copilului cu CES, inclusiv celor cu dizabilități în instituția de
învățămînt special se face în baza Regulamentului-tip al instituției de învățămînt
special, aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în
coordonare cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale .
115. Pentru înscrierea copiilor în instituția de educație timpurie de tip
sanatorial se va prezenta, suplimentar, foaia de repartizare de la instituţia
medicală de profil.
116. Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se
consemnează în Registrul de evidență a înscrierii/scoaterii din evidență/
exmatriculării copiilor.
117. Înscrierea copiilor în instituţiile de educaţie timpurie se face eșalonat,
de regulă, în perioada iulie-august sau, după caz, în timpul anului şcolar, în
limita locurilor disponibile. La înscrierea copiilor în instituţiile publice de
educaţie timpurie nu se percep nici un fel de taxe.
118. Transferul copilului de la o instituție de educație timpurie la alta se face
la cererea părinților sau a altor reprezentanți legali în limita locurilor disponibile,
cu avizul instituției primitoare.
119. Locul copilului în instituţia de educaţie timpurie se păstrează, la cererea
părinților, în caz de:
1) carantină, boală a copilului, a părintelui sau altui reprezentant legal cu
prezentarea certificatelor respective;
2) în timpul concediului părinţilor sau altor reprezentanţi legali şi în perioada
estivală (în termen de 75 de zile);
3) în timpul delegațiilor de serviciu ale părinților sau altor reprezentanți
legali, confirmate prin acte doveditoare.
120. Scoaterea din evidență/exmatricularea copiilor din instituţia de educaţie
timpurie se efectuează de către director, în baza deciziei Consiliului de
administrație:
1) în baza certificatului, avizat de medic, despre starea sănătăţii copilului
care interzice aflarea lui în instituţia dată (ex.: boală infecțoasă cronică);

19
 2) în caz de neachitare a plăţii pentru alimentație, stabilite conform actelor
normative în vigoare în decurs de 2 luni consecutive de la termenul stabilit
(conform deciziei APL);
3) în cazul absenţelor nemotivate mai mult de 4 saptămîni consecutive;
4) la dorinţa părinţilor sau a altori reprezentanţi legali ai copilului;
5) în caz de absolvire a învățămîntului preșcolar.
121. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai copilului sînt informaţi, în scris,
despre scoaterea din evidență/ exmatricularea copilului cu 7 zile înainte.
122. În instituțiile de tip privat înscrierea și/sau scoaterea din evidență a
copilului se reglementează de către fondator.

VIII. Programe, metodologii educaționale

123. Activităţile de îngrijire şi educaţie în instituțiile de educație timpurie se

desfăşoară în baza unei planificări tematice, săptămînale și zilnice, care vizează
proiectarea tuturor activităţilor în care sînt implicaţi copiii, respectînd programul
zilnic stabilit de curriculum-ul pentru educaţia timpurie şi metodologia specifică
de aplicare a acestuia.
124. Procesul educațional se realizează, obligatoriu, pentru toate tipurile de
instituții de educație timpurie, indiferent de forma de organizare și tipul de
proprietate - în baza Curriculumului pentru educația timpurie și a Standardelor
de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere pînă la 7 ani, aprobate de
către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
125. Instituția de educație timpurie poate realiza programe educaționale
alternative, aprobate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
126. Pentru copiii cu CES procesul educaţional poate fi realizat în baza
programelor individualizate, adaptate la necesitățile copilului, ţinînd cont de
recomandările formulate de SAP în rezultatul evaluării complexe.
127. Copilul cu CES/cu dizabilități severe poate beneficia de suportul
cadrului didactic de sprjin, la recomandarea SAP.
128. Asistentul personal, acordat de către autoritățile din domeniul protecției
sociale pentru susţinerea copilului cu CES/ dizabilitate severă asistă, în mod
obligatoriu, copilul în procesul educaţional la grădiniţă pe toată perioada aflării
acestuia în instituție.
129. Instituția utilizează metodologii didactice care valorizează copilul, îl
sprijină în vederea dezvoltării sale potrivit ritmului propriu, tipului de inteligență
și stilului de învățare, îi susţine motivaţia copilului printr-o învăţare
experienţială, activă, participativă.
130. Instituţia este liberă în alegerea formelor, mijloacelor şi tehnologiilor
educaţionale care asigură realizarea obiectivelor/ strategiilor definite în
documentele directoare și bunăstarea copiilor.
131. În toată activitatea desfășurată instituția asigură dreptul copilului la joc
ca activitate, formă fundamentală de învăţare, procedeu și mijloc de realizare a

20
demersului educațional, ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit
trebuinţelor proprii.
132. Dotarea didactico-metodică a procesului educațional în instituția de
educație timpurie se face în conformitate cu standardele minime de dotare,
aprobate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. În funcție de
necesitățile și posibilitățile instituției fondatorul poate decide asupra unei dotări
superioare celei descrise în standardele minime.
133. Instituția respectă standardele naţionale specifice pentru monitorizarea
și evaluarea copiilor, aprobate de către Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării cu scop de a orienta şi a optimiza învăţarea şi dezvoltarea copilului
pînă la vîrsta de 6/7 ani.
134. La debutul şcolar rezultatele monitorizării și evaluării gradului de
dezvoltare a fiecărui preşcolar sînt aduse la cunoştinţă părinților în mod
individual, precum și învăţătorilor din clasele primare pentru a asigura o
tranziţie mai lejeră spre şcoală prin oferirea şi susţinerea practicilor educaţionale
pozitive.
135. În procesul educațional desfășurat cu copiii instituția de educație
timpurie utilizează numai auxiliare didactice, conforme Curriculum-ului și
Standardelor educaționale naționale.
136. La solicitările părinților instituția care prestează servicii de educație
timpurie poate oferi copiilor activități extracurriculare/extrașcolare/opționale,
contra plată, suplimentar/complementar la cele prevăzute în Curriculum-ul
pentru educația timpurie și în Standardele de învățare și dezvoltare a copilului
de la naștere până la vârsta de 7 ani.
137. Activitățile educaționale extracurriculare/extrașcolare/opționale,
complementare, prestate contra plată, precum limbi străine, arta vorbirii, șah,
fotbal, arte marțiale, acrobatică, înot, educație financiară, educație anticorupție
etc., se oferă doar pentru copiii cu vârsta de 5-7 ani, iar activitățile organizate la
calculator – pentru copiii de la vârsta de 6 ani, în conformitate cu normele
sanitare stabilite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
138. Activitățile extracurriculare/extrașcolare/opționale, prestate contra
plată, se programează și se organizează în programul săptămânal al instituției nu
mai mult de 2 tipuri per grupă de copii cu o periodicitate de 1-2 ori pe
săptămână, în jumătatea a doua a zilei, după somnul de zi și gustare sau în zilele
de sâmbătă-duminică.
139. Activitățile extracurriculare/extrașcolare/opționale se organizează de
către cadre didactice cu pregătire specială în lucrul cu copiii mici, în încăperi
separate de sala de grupă.
140. Copiii care nu sunt incluși în activități extracurriculare/extrașcolare/
opționale sunt antrenați în activități conform regimului zilei și supravegheați de
către cadrul didactic de la grupă.
141. Curriculum-ul/Programele activităților extracurriculare/extrașcolare/
opționale se elaborează de către prestatorul de servicii educaționale, indiferent

21
dacă sunt prestate de către instituția de învățământ sau de către asociații obștești
sau prestatori privați, și se aprobă de către Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării.
142. Instituțiile cu servicii de educație timpurie, publice sau private,
organizațiile obștești care prestează servicii educaționale extracurriculare/
extrașcolare/opționale vor pune la dispoziția părinților toată informația
relevantă: curricula/programele educaționale pentru grupa de vârstă respectivă a
copilului, aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru anul în
curs, graficul activităților săptămânale per grupă cu indicarea concretă a
timpului și spațiului unde se vor desfășura, lista și calificarea personalului
didactic/specialiștilor care prestează aceste servicii.

IX. Managementul instituţiеi de educaţie timpurie

143. Managementul instituţiei de educaţie timpurie este asigurat de către:

1) Consiliul de administraţie al instituţiei, cu rol de decizie în domeniul
administrativ;
2) Consiliul profesoral-pedagogic al instituţiei, cu rol de decizie în domeniul
educaţional;
3) Personalul de conducere al instituției – directorul.

Secțiunea 1
Consiliul de administraţie

144. Consiliul de administrație, cu rol de decizie în domeniul administrativ,

este organ de conducere al instituţiei de educaţie timpurie cu misiunea de a
asigura respectarea prevederilor legale de organizare și funcționare a instituţiei
și se constituie prin decizia APL, cu aprobarea OLSDÎ.
145. Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează în baza
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Consiliului de administraţie
din unităţile de învăţămînt general, aprobat de Ministerul Educaţiei, Culturii și
Cercetării.

Secțiunea 2
Consiliul profesoral-pedagogic

146. Consiliul profesoral-pedagogic este organ de conducere al instituţiei de

educaţie timpurie cu rol de decizie în domeniul educațional, format din cadrele
didactice din instituţie şi condus de directorul instituţiei.
147. Consiliul profesoral-pedagogic se întruneşte o dată în trimestru. Acesta
poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a cel puțin o treime din
numărul membrilor săi. Participarea la şedinţele consiliului este obligatorie

22
pentru cadrele didactice; absenţa nemotivată se consideră ca abatere disciplinară.
Şedinţa Consiliului profestoral-pedagogic este valabilă cu participarea a cel
puţin 2/3 din personalul didactic al instituţiei.
148. În funcție de subiectele abordate la ședințele Consiliului profesoral-
pedagogic poate participa și personalul nedidactic, și părinții.
149. Directorul instituţiei numeşte prin ordin secretarul Consiliului
profesoral-pedagogic din rîndul cadrelor didactice.
150. Secretarul Consiliului profesoral-pedagogic este responsabil de:
1) redactarea procesului - verbal (în timpul şedinţelor) în registrul unic al
consiliului;
2) arhivarea materialelor puse în discuţie şi adoptate de consiliu;
3) arhivarea deciziilor adoptate de consiliu .
151. Consiliul profesoral-pedagogic are următoarele atribuții:
1) examinează/dezbate şi propune pentru aprobare Consiliului de
administraţie al instituţiei:
a) Planul anual de activitate şi Programul de dezvoltare strategică a
instituţiei, eventuale completări sau modificări ale acestuia;
b) Regulamentul instituţiei, elaborat în baza prezentului Regulament-tip;
c) Regulamentul intern al instituţiei, elaborat în baza prevederilor Codului
Muncii.
2) examinează/dezbate și aprobă:
a) planurile personalizate/individualizate de intervenție pentru copiii cu
CES/cu dizabilități;
b) rapoartele de autoevaluare și portofoliul pretendenților la conferirea/
confirmarea gradelor didactice în procesul de atestare;
c) programe educaţionale alternative;
3) determină tehnologiile didactice şi conţinutul procesului educaţional în
funcție de condiţiile locale existente, particularităţile psihofiziologice şi nevoile
de dezvoltare ale copiilor;
4) identifică și dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea
activităţii educaționale din instituție;
5) examinează rezultatele muncii cadrelor didactice şi le atestează;
6) examinează și avizează, inclusiv la solicitarea Ministerului Educaţiei,
Culturii și Cercetării, a OLSDÎ, proiecte de acte normative și metodologice, care
reglementează activitatea educaţională şi prezintă, în termenii stabiliţi, organelor
ierarhic superioare propuneri de modificare sau completare;
7) deleagă cadrele didactice în componenţa Consiliului de administraţie al
instituţiei.
152. Hotărîrile Consiliului profesoral-pedagogic se iau prin vot majoritar,
deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor şi sînt obligatorii pentru tot
personalul instituţiei.
153. Hotărîrile Consiliului profesoral-pedagogic sînt validate prin ordinul
directorului.

23
 Secțiunea 3
Directorul instituţiei de educaţie timpurie

154. Directorul exercită conducerea executivă a instituţiei de educaţie

timpurie în conformitate cu atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare, cu
hotărîrile Consiliului de administraţie al instituţiei, cu prevederile prezentului
Regulament şi Fişa de post, elaborată și aprobată de fondator.
155. Funcţia de director se ocupă prin concurs, în baza criteriilor de
competenţă profesională şi managerială stipulate în Regulamentul cu privire la
organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi
director adjunct în instituțiile de învățămînt general, aprobat de organul central
de specialitate în domeniul învățământului și științei.
156. Directorul instituţiei de educaţie timpurie publică este numit în funcţie
pentru un termen de 5 ani. La expirarea acestui termen, contractul individual de
muncă al conducătorului încetează de drept, funcţia devenind vacantă.
157. Directorul instituţiei de educaţie timpurie încheie un contract individual
de muncă cu angajatorul.
158. În problemele organizării, monitorizării și evaluării procesului
educațional, precum și a instruirii continue, a monitorizării, evaluării și atestării
cadrelor didactice, directorul este subordonat OLSDÎ.
159. Directorul instituției de educație timpurie îndeplinește următoarele
funcții:
1) de analiză;
2) de planificare;
3) de organizare;
4) de coordonare;
5) de monitorizare;
6) de evaluare și apreciere.
160. Directorul instituţiei de educaţie timpurie are următoarele atribuţii și
responsabilități:
1) promovează politica statului în domeniul educației timpurii și este
responsabil pentru implementarea ei;
2) este responsabil de aplicarea în instituție a legislației în vigoare;
3) reprezintă instituţia în relaţia cu APL, cu OLSDÎ, cu comunitatea locală şi
cu alţi factori interesaţi;
4) coordonează activitatea instituţiei cu OLSDÎ, conducîndu-se de actele
autorităţilor publice locale şi centrale, actele normative în vigoare ale
autorităţilor abilitate;
5) asigură managementul strategic și operațional al instituției în colaborare
cu APL, după cosultarea partenerilor sociali și reprezentanților părinților;
6) răspunde de organizarea şi calitatea serviciilor educaționale, de îngrijire și
protecție, oferite copiilor, de activitatea întregului personal angajat, de cea
desfăşurată cu părinţii, de problemele financiare ale unităţii, de activitatea

24
metodică şi de perfecţionare, de păstrarea, gestionarea şi îmbogăţirea
patrimoniului instituției;
7) estimează și propune spre aprobare normele de completare a grupelor și
numărul de grupe;
8) conduce ședințele Consiliului profesoral-pedagogic și emite ordine cu
privire la punerea în aplicare a deciziilor consiliului;
9) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru
performanţele instituţiei de educaţie timpurie pe care o conduce;
10) elaborează, anual, schema de încadrare a personalului și o coordonează
cu fondatorul;
11) elaborează și aprobă Fişa de post pentru toate categoriile de salariaţi ai
instituţiei;
12) emite ordine, semnează în numele instituţiei actele juridice ale acesteia;
13) angajează şi eliberează din funcţie personalul instituţiei;
14) monitorizează, evaluează, promovează personalul instituției;
15) participă la proiectarea și gestionarea bugetului instituţiei;
16) elaborează anual rapoarte de activitate, pe care le prezintă OLSDÎ şi
APL;
17) exercită alte atribuții stabilite conform fișei postului, elaborată de
angajator în conformitate cu actele legislativ-normative în vigoare.
161. În vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare instituţională în interesul
copiilor Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral-pedagogic şi directorul
instituției realizează parteneriate socio-educaţionale cu diverşi parteneri
educaţionali:
1) familiile copiilor (părinţii sau alţi reprezentanţi legali);
2) instituţii de învăţămînt (de educaţie timpurie, învățămînt general,
profesional, de formare continuă), precum și de cercetare;
3) instituţii ce oferă servicii pentru copii și familie (centre educaţionale, case
de cultură, centre de zi, centre de creaţie, centre de sport, biblioteca etc.);
4) asociaţii, fundaţii, ONG-uri, organizații internaționale, mass-media;
5) alţi agenţi educaţionali (APL, biserica, poliţia, centrele locale de sănătate,
de asistență socială, agenți economici etc.).
162. Activitatea de parteneriat este făcută publică prin afişarea la sediul
instituţiei, pe site-ul instituţiei, prin comunicate de presă şi alte mijloace de
informare.
163. Activităţile de parteneriat între instituţia de educaţie timpurie şi alţi
agenţi educaţionali nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de
prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.
164. În lipsa directorului, atribuțiile sînt exercitate de către metodist sau altă
persoană cu competențe manageriale, numită interimar, în temeiul ordinului
angajatorului sau avînd împuternicire specială, cu drept de semnătură.
165. Persoanele învestite cu dreptul de semnătură poartă răspundere
personală pentru legalitatea, veridicitatea şi corectitudinea documentului semnat.

25
 166. Directorul instituţiei are următoarele împuterniciri:
1) emite ordine şi dispoziţii ce ţin de competenţa sa;
2) gestionează bunurile şi resursele materiale;
3) încheie contracte (de angajare a personalului, de parteneriate socio-
educaționale, de delegație etc.);
4) oferă variate forme de stimulare (recompense băneşti şi nefinanciare, etc.)
pentru performanţe profesionale cadrelor didactice și, după caz, de conducere,
precum și celor nedidactice pentru rezultate excepţionale;
5) aplică sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvîrşite de personalul
instituţiei, în limita prevederilor legale în vigoare;
167. Directorul instituţiei de educaţie timpurie poate fi eliberat din funcţie
înainte de expirarea contractului individual de muncă, în condiţiile şi temeiurile
prevăzute de legislaţia muncii, precum şi în următoarele cazuri:
1) comiterea încălcărilor financiare;
2) nerespectarea deontologiei profesionale;
3) necorespunderea cu standardele în vigoare a managementului promovat;
4) încălcarea drepturilor copiilor, angajaţilor şi părinţilor;
5) obţinerea repetată a calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea instituţiei
efectuată de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și
Cercetare.

X. Participanții procesului socio-educațional

168. Participanții procesului socio-educațional ai instituției sînt copiii,

părinții sau alți reprezentanți legali ai copilului, personal didactic și nedidactic,
alți angajați.
169. Relațiile dintre participanții procesului socio-educațional se bazează pe
încredere, colaborare, consecvență, acceptare și respectul demnității personale,
precum și priorității valorilor general-umane.

Secțiunea 1
Personalul instituţiei de educaţie timpurie

170. Personalul din instituţia de educaţie timpurie publică și privată este

constituit din personal de conducere, personal didactic şi personal nedidactic.
171. Personalul didactic şi de conducere din instituţia de educaţie timpurie
are misiunea să asigure realizarea pachetului standard de servicii și a
standardelor educaţionale de stat, aprobate de Guvern și, respectiv de către
Ministerul Educației, Culturii, Cercetării.
172. Funcţiile didactice în instituţiile de educaţie timpurie sînt: educator,
cadru didactic de sprijin, conducător muzical, logoped, psiholog, psihopedagog,
metodist.

26
 173. Personalul nedidactic este format din: asistent medical, kinetoterapeut,
dădacă, ajutor/asistent de educator, tehnician, alt personal administrativ
gospodăresc, auxiliar şi de deservire cu titluri de funcţii conform Clasificatorului
ocupaţiilor din Republica Moldova.
174. Personalul instituției își desfășoară activitatea conform fișelor de post,
elaborate și aprobate de către directorul insituției în baza prezentulului
Regulament, precum și a obiectivelor și funcțiilor specifice ale instituției.
Structura și calificarea personalului instituției corespunde misiunii, funcțiilor și
atribuțiilor sale. Fișele de post se aduc la cunoștința angajatului contra
semnătură, se contrasemnează de către director și președintele comitetului
sindical din instituție. Fișele de post se aprobă anual prin ordin, la necesitate se
fac unele completări.
175. În instituţia de educaţie timpurie activează angajaţi cu vîrsta de la 18
ani, cu calităţi morale, apţi din punct de vedere medical şi psihic, capabili să
relaţioneze corespunzător cu copiii, părinţiii sau alţi reprezentanţi legali ai
acestora şi colegii.
176. În instituţia de educaţie timpurie posturile didactice vacante se ocupă
prin concurs, organizat la nivelul instituţiei. La concursul pentru ocuparea unui
post didactic poate participa orice candidat care întruneşte condiţiile de
eligibilitate prevăzute de legislaţia în vigoare. Tinerii specialişti ocupă posturile
vacante prin repartizare.
177. Angajarea personalului în instituţia de educaţie timpurie se face prin
încheierea unui contract individual de muncă cu directorul instituţiei, conform
legislaţiei în vigoare, în baza schemei de încadrare a personalului.
178. Activitatea cadrelor didactice din instituţia de educaţie timpurie se
realizează într-un interval zilnic de 7 ore, respectiv 35 de ore săptămînal, şi
include:
1) activităţi de predare-învăţare-monitorizare/evaluare;
2) activităţi de consiliere a copiilor şi părinţilor în probleme de psihologie-
pedagogie;
3) activităţi de mentorat;
4) activităţi de pregătire pentru realizarea procesului educaţional;
5) activităţi de elaborare a planurilor personalizate/individualizate de
intervenție pentru copiii cu CES.
179. Norma didactică de predare-învăţare-evaluare se reduce, în cazul
cadrelor didactice care au calitatea de mentor, în modul stabilit de Guvern.
180. Toţi angajaţii instituţiei de educaţie timpurie - publică şi privată – sînt
supuși examenului medical obligatoriu, în ordinea stabilită de autoritatea publică
centrală cu atribuții în domeniu, şi o dată la 2 ani susţin proba privind minimul
de cunoştinţe sanitare pe programul igienic.
181. Dezvoltarea profesională a personalului didactic şi de conducere este
obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se reglementează de
Guvern.

27
 Secțiunea 2
Drepturi și responsabilități ale personalului instituției de educație timpurie

182. Personalul din instituția de educație timpurie, inclusiv cel didactic, are
următoarele drepturi:
1) să aleagă şi să fie ales în organele de conducere, administrative şi
consultative ale instituţiei de învăţămînt;
2) să se asocieze în organizaţii sindicale şi profesionale;
3) să solicite, din proprie iniţiativă, acordarea/confirmarea gradelor
didactice;.
4) să selecteze şi să utilizeze tehnologii şi materialele didactice pe care le
consideră adecvate realizării standardelor educaţionale de stat și satisfacerii
necesităților copiilor;
5) să solicite și să ofere informații despre copii cu respectarea principiilor
protecției datelor cu caracter personal;
6) să implice familia copilului în activitățile instituției;
7) să participe la programe de formare continuă, în conformitate cu
specificul activității și reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie;
8) să beneficieze de compensaţii băneşti anuale pentru procurarea
suporturilor didactice, a tehnicii de calcul, a produselor software pentru utilizare
în activităţi de instruire on-line, pentru dezvoltare profesională, în limita şi în
condiţiile stabilite de Guvern;
9) să beneficieze, în primii trei ani de activitate pedagogică, de sprijin pentru
inserţie profesională, inclusiv de reducerea la 75% a normei didactice pentru un
salariu de funcţie, precum şi de asistenţă din partea cadrului didactic mentor;
10) să beneficieze de garanțiile sociale, prevăzute de legislația în vigoare.
183. Personalul instituției are următoarele responsabilități:
1) să creeze condiţii optime pentru dezvoltarea copilului și să asigure
calitatea procesului educaţional și de îngrijire;
2) să dovedească respect și considerație în relațiile cu copiii, părinții/
reprezentanții legali ai acestora;
3) să respecte drepturile copiilor şi părinţilor sau ale altor reprezentanţi
legali;
4) să aplice concepții și practici moderne de îngrijire și dezvoltare timpurie a
copilului în parteneriat cu familia, în conformitate cu documentele de politică
educațională;
5) să asigure un mediu educațional favorabil copiilor cu CES prin elaborarea
și aplicarea planurilor personalizate/individualizate de intervenție, în
conformitate cu necesitățile specifice de dezvoltare și recomandările SAP-ului;
6) să colaboreze cu familia şi comunitatea în interesul suprem al copilului;
7) să îndeplinească obligaţiile prevăzute în contractul individual de muncă şi
în Fişa postului şi să respecte regulamentele instituţionale în vigoare, precum şi

28
normele prevăzute de legislaţia muncii, din domeniul sanitar, drepturile
copilului şi ale familiei etc.;
8) să asigure securitatea vieţii şi ocrotirea sănătăţii copiilor în procesul de
educaţie și îngrijire;
9) să asigure respectarea normelor de protecție a copiilor față de orice formă
de discriminare, violență, abuz, exploatare, trafic, conform metodologiei
aprobate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
10) să nu admită tratamente şi pedepse degradante, discriminare sub orice
formă şi aplicarea niciunei forme de violenţă fizică sau psihică copiilor, sau în
raport cu părinţii/alți reprezentanţi legali şi colaboratorii instituţiei;
11) să nu facă şi să nu admită propagandă şovină, naţionalistă, politică,
religioasă, militaristă în procesul educaţional;
12) să asigure confidenţialitatea şi securitatea informaţiei care conţine date
cu caracter personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare,;
13) să nu condiționeze calitatea prestației de obținerea oricărui tip de
avantaje de la părinții sau alți reprezentanți legali ai copilului;
14) să intervină pentru a stopa un act de abuz, neglijare, exploatare, trafic, la
care sînt martori sau deţin informaţie despre acesta, sau să solicite ajutor în cazul
în care nu pot interveni de sine stătător;
15) să comunice imediat cazurile suspecte sau confirmate de abuz, neglijare,
exploatare, trafic directorului instituţiei sau coordonatorului raional/municipal;
16) în cazurile suspecte sau confirmate de abuz sexual, vătămări corporale,
neglijare severă, forme grave ale abuzului psihologic, exploatare a copiilor, din
partea altor copii, salariaţilor instituţiei, părinţilor şi altor persoane, toți angajaţii
instituţiei sînt obligaţi să informeze imediat, inclusiv telefonic, directorul
instituției sau coordonatorul raional/municipal, iar în lipsa acestora - asistentul
social, iar timp de 24 de ore să expedieze Fişa de sesizare asistentului social
comunitar de la locul de trai al copilului;
17) să respecte deontologia profesională;
18) să aibă grijă de patrimoniul instituției.
184. Personalul didactic din instituţia de educaţie timpurie, de comun cu
părinţii, sînt responsabili de pregătirea copiilor pentru instruirea în şcoală şi
viaţă.
185. Personalul didactic nu are dreptul să presteze servicii cu plată copiilor
cu care interacţionează direct în grupa academică în activitatea didactică.
186. Personalului din instituția de educație timpurie îi este interzisă primirea
de bani sau de alte foloase sub orice formă din partea familiilor copiilor, precum
şi din partea organizaţiilor obşteşti ale părinţilor.
187. Personalului din instituţia de educaţie timpurie îi este interzisă
organizarea şi desfăşurarea în incinta instituţiei a festivităţilor (omagieri, serate
cu ocazia diverselor sărbători, evenimente de familie etc.).
188. Personalului din instituția de educaţie timpurie îi este interzis să
desfășoare acțiuni de natură ce afectează imaginea publică a copilului, a

29
părinților/reprezentaților legali ai acestuia, a colegilor, viața intimă, privată și
familială a acestora.
189. Drepturile și responsabilitățile personalului instituției de educație
timpurie (didactic, non-didactic, auziliar), precum și atribuțiile specifice se vor
concretiza în fișele de post.

Secțiunea 3
Familia – drepturi și obligații

190. Părinţii, alţi reprezentanţi legali ai copilului participă la dezvoltarea,

creşterea şi educaţia copiilor și asigură continuitatea demersului educațional,
promovat de către instituție.
191. Părinţii sau alți reprezentanţi legali ai copiilor au următoarele drepturi:
1) să aleagă instituţia de educaţie timpurie în care să înscrie copilul, în limita
locurilor disponibile;
2) să se familiarizeze cu Regulamentul şi regimul de activitate a instituției de
educație timpurie;
3) să participe la întocmirea programului de activitate a instituţiei;
4) să solicite respectarea drepturilor şi libertăţilor copilului în instituţie;
5) să ia cunoştinţă de organizarea procesului și programele educaţionale,
precum şi de rezultatele evaluării copiilor lor, în conformitate cu regulamentele
instituţionale;
6) să ofere şi să solicite orice informaţii despre copil, necesare dezvoltării
armonioase ale acestuia;
7) să solicite și să beneficieze, după caz, de consultaţii individuale, consiliere
și sprijin în probleme de psihologie-pedagogie;
8) să participe la activităţile din instituție prin coordonare prealabilă cu
educatorul și directorul instituției;
9) să aleagă şi să fie aleşi în Consiliul de administraţie al instituţiei;
10) să solicite autorizația de funcționare, autorizația sanitară și sanitar-
veterinară de funcționare, curriculum-ul și programele educaționale și de
îngrijire, aprobate de autoritățile publice cu atribuții în domeniu.
192. Părinţii sau alți reprezentanţi legali ai copiilor au următoarele
responsabilități:
1) să respecte Regulamentul şi regimul de activitate al instituției de educație
timpurie;
2) din momentul înscrierii copilului la instituția de educație timpurie, să
asigure frecventarea de către acesta a activităţilor de program conform regimului
zilei;
3) să manifeste un comportament decent, adecvat în raport cu alți copii,
părinți, personalul instituției;

30
 4) să nu permită şi să nu aplice violenţa fizică şi psihologică, dar şi oricare
altă formă de abuz, adresări insultătoare referitor la copilul său, a altor copii şi
părinţii acestora, cît şi a colaboratorilor instituţiei preşcolare;
5) să asigure educarea şi îngrijirea copilului în familie şi să creeze condiţii
adecvate pentru buna creştere, educaţie şi dezvoltare;
6) să asigure înmatricularea obligatorie a copiilor de vîrstă preșcolară în
grupa pregătitoare (6 ani);
7) să ofere cadrului didactic, administrației instituției informații adecvate
despre dezvoltarea copilului, precum și despre problemele de ordin medical
și/sau social cu care acesta se confruntă;
8) să participe la evaluarea complexă, în cazul existenţei/identificării unor
probleme de dezvoltare, precum şi la procesul educaţional-recuperatoriu
implementat cu ajutorul planului personalizat/individualizat de intervenţie, în
baza recomandărilor Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică raional/
municipal;
9) să urmărească, în colaborare cu conducerea instituţiei şi cadrele didactice,
situaţia dezvoltării şi comportamentul copilului în instituţie;
10) să asigure coerența procesului de învățare și dezvoltare a copilului prin
continuarea în familie a demersului educațional demarat în instituție;
11) să comunice instituţiei telefonic sau prin alte mijloace despre orice
eventuală absenţă a copilului, inclusiv îmbolnăvire, în prima zi;
12) să achite taxa de alimentaţie a copilului conform bonului de plată și
reglementărilor APL;
13) să aibă grijă de patrimoniul instituției.
193. Părinții/alți reprezentanți legali ai copilului, precum și alte persoane din
exterior pot vizita instituţia şi pot asista la activităţi educaționale, doar cu
aprobarea directorului.
194. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul şi obligaţia să raporteze
cazurile suspecte de abuz şi maltratare a copiilor din instituţie şi în afara
acesteia.
195. Părinții sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor sînt obligați să aducă și
să ia personal copilul de la grupă/educator și nu au dreprul să-și încredințeze
copiii persoanelor străine, copiilor sub 16 ani sau să se prezinte la grădiniță în
stare indecentă.
196. Părinții sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor sînt obligați să anunțe
administrația instituției prin depunerea unei cereri despre o eventuală aducere
sau luare a copilului de la grădiniță de o altă persoană cu prezentarea persoanei
în prealabil.
197. Părinții sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor sînt obligați să institue
tutela conform Legii Republicii Moldova privind protecția specială a copiilor
aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți în caz de plecare a
ambilor părinți peste hotarele țării și să anunțe instituția despre reprezentantul
legal desemnat în perioada de absență.

31
 198. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor care nu manifestă
responsabilitate şi nu asigură incluziunea educațională a copilului, precum și
nici pregătirea copilului pentru școală, sînt pasibili de răspundere
contravențională.
199. La înscrierea copilului în instituția de educație, părintele sau alt
reprezentant legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în
vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă pentru evitarea
degradării stării de sănătate a celorlalţi copii din colectivitate/instituție, conform
legislaţiei în vigoare.
200. Părintele sau alt reprezentant legal al copilului are obligaţia ca, cel
puţin o dată pe lună, să ia legătura cu educatorul pentru a cunoaşte evoluţia
copilului.

Secțiunea 4
Structurile de sprijin în lucrul cu familia

201. Pentru facilitarea lucrului cu familia, la nivel de instituție/grupă pot

activa:
1) Comitetul de părinți – la nivelul grupei de copii;
2) Consiliul reprezentativ al părinților – la nivelul instituției.
202. Comitetul de părinţi se înfiinţează şi funcţionează la nivelul fiecărei
grupe.
203. Comitetul de părinţi al grupei se alege în fiecare an în mod democratic,
în cadrul adunării generale a părinţilor copiilor grupei, convocate de educatori,
care prezidează şedinţa. Convocarea adunării generale pentru alegerea
comitetului de părinţi al grupei are loc în luna septembrie a fiecărui an.
204. Comitetul de părinţi al grupei poate fi constituit din 3-5 persoane, la
decizia părinților care stabilesc responsabilităţile fiecăruia şi pe care le comunică
educatorilor și părinților. Este încurajată implicarea părinților care cresc și
educă copii cu CES/cu dizabilitate.
205. Educatorii grupei, în colaborare cu comitetul părintesc, convoacă
adunarea părinţilor în fiecare trimestru. De asemenea, educatorii, comitetul
părintesc al grupei pot convoca adunarea generală a părinţilor din grupă ori de
cîte ori este necesar.
206. Comitetul de părinţi al grupei reprezintă interesele părinţilor copiilor
grupei în cadrul adunării generale a părinţilor la nivelul instituţiei de educaţie
timpurie. Reprezentanţii comitetului de părinţi sunt consultaţi obligatoriu de
către conducerea instituției cu privire la activităţile şi serviciile destinate
copiilor, precum şi la creşterea eficienţei managementului instituțional.
207. Comitetul de părinţi al grupei are următoarele atribuţii:
1) sprijină educatorii în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
educaţionale;

32
 2) participă la elaborarea și realizarea planului de activități extracurriculare a
grupei de copii;
3) se implică în activități de cuprindere/înrolare a copiilor din familii
defavorizate;
4) participă la procesul de luare a deciziilor în favoarea tuturor copiilor;
5) sugerează administraţiei instituției modalităţi de îmbunătăţire a serviciilor
oferite, inclusiv condiţiile fizice în grupă şi pe terenul adiacent, suportul
didactic, jucăriile etc.
6) oferă administraţiei instituției feed-back privind calitatea serviciilor
oferite, conţinutul programului educaţional, metodele aplicate, activităţile,
îmbunătăţirea alimentaţiei, sănătăţii şi altor servicii prestate (îngrijire, somn,
plimbări etc.);
7) consultă opinia părinților și informează administrația privind necesităţile
educaţionale ale părinţilor – sugestii de teme pentru şedinţele cu părinţii, gradul
lor de satisfacţie cu calitatea serviciilor prestate, doleanţele, cum se simt copiii
lor în grădiniţă etc.
208. Consiliul reprezentativ al părinţilor se înfiinţează şi funcţionează la
nivel de instituţie și este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi din grupe.
209. Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 1-2
vicepreşedinţi, ale căror atribuţii sînt stabilite imediat după desemnare, de
comun acord cu toți membrii, şi se consemnează în procesul verbal al şedinţei.
210. Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii la
consiliul de administraţie al instituţiei.
211. Preşedintele prezintă anual raportul de activitate Adunării generale a
părinţilor.
212. Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:
1) sprijină parteneriatele educaţionale între instituţia de educaţie timpurie şi
alţi agenţi educaţionali;
2) promovează imaginea instituţiei în comunitate;
3) se implică în organizarea şi desfăşurarea diverselor activități
extracurriculare și extrașcolare pentru copii;
4) propune iniţiative pentru îmbunătăţirea vieţii şi activităţii copiilor;
5) participă la procesul de luare a deciziilor în favoarea tuturor copiilor;
6) colaborează cu administrația instituției și cu APL în vederea îmbunătățirii
condițiilor de aflare a copiilor în instituția de educație timpurie;
7) asigură comunicarea între părinți și administrația instituției, corpul
didactic și non-didactic;
8) colaborează cu asociaţiile obștesti de părinţi la nivel local, naţional,
internaţional;
9) participa la elaborarea, monitorizarea si evaluarea strategiei de dezvoltare
a instituției;

33
 10) participa la elaborarea, monitorizarea si revizuirea politicilor instituției,
legate de prevenirea violentei si abuzului asupra copiilor, prevenirea/
combaterea coruptiei, sanatate si nutritie.

XI. Comisiile din instituţiile de educaţie timpurie

213. Pentru exercitarea misiunii, funcţiilor şi atribuţiilor, precum și a

monitorizării şi evaluării calităţii serviciilor prestate, la nivelul instituţiei de
educaţie timpurie funcţionează următoarele comisii:
1) Comisia de evaluare internă a calității educației;
2) Comisia multidisciplinară;
3) Comisia de etică și integritate;
4) Comisia pentru protecție civilă, securitatea și sănătatea în muncă.
214. Comisiile și componența nominală a acestora se stabilesc anual prin
ordinul directorului și activează în baza regulamentelor proprii, aprobate de
Consiliul de administrație al instituției.
215. În cazul instituțiilor de educație timpurie cu un număr mic de angajați
(mai puțin de 10 unități) atribuțiile tuturor comisiilor pot fi realizate de către
Consiliul de administrație și Consiliul profesoral-pedagogic, prin precizarea
atribuțiilor respective în Regulamentul intern al instituției.
216. Comisia de evaluare internă a calității educației participă la evaluarea
personalului didactic, la organizarea controalelor interne, la desfăşurarea
concursurilor, expoziţiilor, propune Consiliului de administrație acordarea
menţiunilor cadrelor didactice pentru diferite realizări și ocazii, acordă suport
metodic cadrelor didactice debutante. Membrii comisiei pot fi cadre didactice
din instituţie, deţinătoare de grade didactice. Comisia de evaluare internă a
calității educației evaluează la nivel de instituție cadrele didactice în cazul
conferirii/confirmării gradului didactic. Comisia se realege anual la primul
Consiliul profesoral-pedagogic.
217. Comisia multidisciplinară din instituţia de educaţie timpurie de tip
general sau de tip special monitorizează dezvoltarea copilului repartizat de către
SAP pentru a propune menţinerea copilului în grupa/instituţia respectivă sau
pentru a i se schimba/modifica forma de şcolarizare și/sau PEI-ul. La fel,
comisia examinează cazurile de abuz, violență și neglijare a copiilor și ia decizii
referitoare la situația copiilor abuzaţi şi/sau neglijaţi. Membrii comisiei pot fi:
directorul instituţiei, metodistul, după caz, logopedul, psihologul, ambii
educatori de la grupă, părinţiii copilului/copiilor vizaţi, asistentul medical,
asistentul social din cadrul primăriei.
218. Comisia de etică și integritate monitorizează respectarea standardelor
şi regulilor de conduită de către personalul instituţiei stipulate în Codul de etică
al cadrului didactic, examinează cazurile de trafic de influenţă, abuz în serviciu,
corupţie, delapidare de fonduri, influenţă necorespunzătoare asupra
colaboratorilor instituţiei şi informează instanţele ierarhic superioare, conform

34
legislației; examinează petiţiile şi cererile depuse de părinţi/alţi reprezentanți
legali şi angajaţii instituţiei de educaţie timpurie în scopul verificării respectării
normelor de etică și înaintează administrației instituției concluzii argumentate.
219. Comisia pentru protecţie civilă, securitate şi sănătate în muncă
monitorizează respectarea instrucţiunilor de protecţie civilă şi antiincendiară, de
securitate şi sănătate în muncă, corespunzător activităţii desfăşurate şi locului de
muncă în conformitate cu actele normative în vigoare.

XII. Structuri de suport pentru cadre didactice, copii și părinți

220. În scopul sprijinirii programelor de intervenţie timpurie în favoarea

copiilor şi a familiilor lor, la nivelul instituției de educație timpurie se constituie
structuri de suport pentru cadrele didactice, copii și familii, precum:
1) Centrul Metodic (CM)
2) Centrul de Resurse, Informare şi Educare a Familiei (CRIEF)
3) Centrul de Resurse pentru Educație Incluzivă (CREI)
221. În funcție de disponibilitatea instituției structurile nominalizate pot
activa atît în spații diferite, cît și într-un spațiu comun.

Secțiunea 1
Centrul Metodic

222. Centrul metodic din instituţia de educație timpurie este subdiviziune

distinctă care activează în baza reglementărilor, aprobate de către Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării.
223. Centul metodic reprezintă nucleul întregului sistem metodic
instituţional, format din Consiliul Metodic, Comisia de atestare, Şcoala
educatorilor debutanţi, Şcoala experienţei avansate şi alte subdiviziuni metodice
formate în conformitate cu Planul de activitate al instituţiei.
224. Centrul metodic din instituția de educație timpurie realizează
următoarele obiective generale:
1) Coordonarea implementării curriculum–lui şi a standardelor educaționale
naționale, a proiectelor ştiinţifice şi inovatoare în problemele educaţiei timpurii
la nivel de instituţie;
2) coordonarea implementării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice din
domeniul educaţiei timpurii în practica educaţională la nivel de instituţie;
3) asigurarea perfecţionării continue a procesului educaţional;
4) coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităţii educaţionale şi
metodice a cadrelor didactice;
5) acordarea asistenţei metodice pentru formarea continuă la nivel de
instituţie a cadrelor didactice în baza politicilor educaţionale moderne;
6) organizarea procesului de implicare a familiei şi comunităţii în vederea
îmbunătăţirii procesului de îngrijire şi dezvoltare timpurie a copilului;

35
 7) dezvoltarea colaborării interinstituţionale – municipale/raionale, naţionale
şi internaţionale (cu grădiniţe, şcoli, colegii, universităţi, instituţii ştiinţifice,
edituri, organizaţii internaţionale şi non-guvernamentale).
225. Consiliul de Administraţie al instituției şi APL asigură condiţiile şi
resursele necesare pentru organizarea şi funcţionarea eficientă a Centrului
metodic.
226. Coordonarea, consultarea, monitorizarea şi evaluarea activităţii
Centrului metodic din instituţiile de educație timpurie este efectuată de către
Consiliul profesoral-pedagogic sau, după caz, Consiliul de administrație al
instituției, de specialiştii OLSDÎ şi ai Ministerului Educaţiei, Culturii și
Cercetării.

Secțiunea 2
Centrul de Resurse, Informare şi Educare a Familiei

227. Centrul de Resurse, Informare și Educare a Familiei este subdiviziunea

instituției de educație timpurie, care acordă sprijin informațional familiilor,
realizează activități de educație parentală, și oferă un mediu propice comunicării
optime şi pozitive dintre profesionişti şi părinţi, posibilitatea schimbului de
experienţă cu alţi părinţi, dar şi cu specialişti din diverse domenii conexe,
posibilități de autocunoaştere şi de înţelegere a relaţiilor copil-adult.
228. CRIEF poate fi organizat într-o încăpere aparte sau în cadrul
centrului/cabinetului metodic al instituției; în lipsa spaţiilor disponibile - într-un
hol special amenajat sau în grupa de activităţi pentru copii.
229. CRIEF activează permanent ca centru de informare şi loc de
desfăşurare a activităţilor de informare, educare, consiliere, orientare şi
voluntariat - individual sau în grupuri mici de părinți.
230. CRIEF oferă părinţilor şi altor membri ai comunităţii materiale privind
educaţia şi dezvoltarea copilului (prin intermediul serviciului tip bibliotecă,
împrumut de carte/jucărie, on-line) şi dezvoltă materiale de interes pentru părinţi
şi cadre didactice în domeniul sănătăţii, nutriţiei, igienei, stimulării timpurii şi
protecţiei copilului.
231. Activitatea CRIEF este coordonată de metodistul instituției sau/și un
educator cu bune practici în domeniu, în organizarea activităților fiind implicați:
directorul, cadrele didactice şi medicale, asistentul social, voluntari din rîndul
părinţilor, comunităţii, alți agenţi socio-educaţionali.
232. La decizia fondatorului poate fi instituit și, respectiv, salarizat din
fonduri proprii, un post de specialist pentru lucrul cu familia/Educator parental.

36
 Secțiunea 3
Centrul de Resurse pentru Educaţia Incluzivă

233. Centrul de Resurse pentru Educaţia Incluzivă (CREI) este

subdiviziunea instituţiei de educaţie timpurie, care acordă asistenţă
psihopedagogică copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi activează în baza
metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării.
234. CREI este creat în baza deciziei Consiliului de administrație al
instituţiei și a APL-fondatoare, coordonată cu OLSDÎ și SAP.
235. CREI este întemeiat pe rezultatele evaluării necesităţilor instituţiei,
inclusiv evaluării iniţiale şi complexe a dezvoltării copiilor.
236. Conducerea instituţiei de educaţie timpurie în care este creat CREI
asigură funcţionalitatea lui prin amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate
activităţii centrului.
237. Finanţarea activităţilor realizate în Centrul de resurse se efectuează
conform legislaţiei în vigoare.
238. Activităţile în cadrul CREI sînt realizate de către următorii specialişti:
1) cadre didactice: cadrul didactic/cadre didactice de sprijin, psihopedagog
special, logoped, psiholog;
2) cadre nedidactice: kinetoterapeut, asistent personal, etc.
239. Activităţile CREI, indiferent de specificul acestora, sînt realizate
urmărind abilitarea, reabilitarea, dezvoltarea copiilor, a deprinderilor lor de
autoadministrare.
240. Activitatea Centrului de Resurse este reflectată în rapoartele anuale ale
instituţiei de educaţie timpurie.
241. Calitatea serviciilor prestate este evaluată periodic de către conducerea
instituţiei şi de către SAP.

XIII. Activitatea financiară a instituţiei preşcolare

242. Instituţia de educaţie timpurie publică se finanțează din contul

resurselor generale și colectate ale bugetelor locale.
243. Resursele colectate ale instituției se constituie din:
1) taxa pentru alimentația copiilor, achitată de către părinți;
2) venituri provenite din prestarea contra plată a unor servicii educaţionale
suplimentare conform nomenclatorului și programelor aprobate de către
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
3) venituri provenite din comercializarea articolelor confecţionate în
procesul educațional;
4) darea în locaţiune/arendă a spaţiilor, echipamentelor, terenurilor şi a altor
bunuri proprietate publică sau privată în conformitate cu legislaţia în vigoare;
5) granturi, sponsorizări şi donaţii;
6) alte surse prevăzute de legislație.

37
 244. Relațiile dintre instituția de educație timpurie și persoanele fizice sau
juridice se reglementează printr-un contract de prestare contra plată a serviciilor
educaționale, în care sînt specificate drepturile și obligațiile părților, durata și
graficul studiilor/serviciului prestat și mărimea contribuției.
245. Finanţarea instituţiilor de educaţie timpurie private se efectuează din
sursele fondatorilor şi din contribuţiile achitate de părinţi pentru prestarea
serviciilor conform legislaţiei în vigoare. Instituţiile private acreditate
beneficiază de sprijin din partea statului, în modul stabilit de Guvern.
246. Instituția poate fi susţinută de asociaţii profesionale, de patronate şi
autorităţi tutelare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
247. Persoanele fizice şi juridice au dreptul să sprijine din mijloacele proprii,
în condiţiile legii, dezvoltarea bazei materiale și didactice a instituţiei de
învăţămînt şi să acopere cheltuielile de formare profesională continuă a cadrelor
didactice.
248. Veniturile obţinute de instituţia de învăţămînt din prestarea contra plată
a serviciilor educaţionale sînt intangibile şi se folosesc exclusiv pentru
dezvoltarea instituţiei.
249. Instituţia de educaţie timpurie prezintă contabilităţii în termenii stabiliţi
scriptele contabile financiare şi statistice.
250. Conducerea instituţiei poartă răspundere materială, contravențională
şi/sau penală pentru date eronate, falsificări şi alte denaturări în rapoartele
financiare și statistice.

XIV. Bunurile şi baza tehnico-materială a instituţiei de educaţie

timpurie

251. Instituţia de educaţie timpurie publică şi privată are în administrare

clădiri, instalaţii inginereşti, terenuri de joc şi sportiv, echipamente, utilaje,
mijloace de transport şi alte mijloace fixe şi circulante în conformitate cu
normele sanitaro-igienice şi antincendiare în vigoare.
252. Instituţiile de educaţie timpurie private sînt titulare ale dreptului de
proprietate ori ale altor drepturi reale, pe care le exercită asupra patrimoniului, în
condiţiile legii.
253. Bunurile și spațiile educaționale administrate de către instituţiile de
educaţie timpurie publice pot fi date în locaţiune sau arendă, în condiţiile legii,
pe un termen ce nu depăşeşte 5 ani, doar cu acordul autorităţilor fondatoare, de
preferinţă în scopuri educaţionale, fără a periclita programul de activitate al
instituției.
254. Dezvoltarea bazei materiale a instituţiei de educaţie timpurie se asigură
din mijloace bugetare, alte surse legale de finanţare a instituţiilor de învățămînt.
255. Statul, administraţia publică locală asigură dezvoltarea bazei materiale
a instituţiilor de învăţămînt publice și a structurilor de suport create, inclusiv

38
utilarea acestora, în conformitate cu standardele de stat aprobate de Ministerul
Educaţiei, Culturii și Cercetării și alte structuri centrale de specialitate.
256. Instituţiile private de educaţie timpurie dispun de bază materială proprie
pentru desfăşurarea procesului educaţional, conform standardelor de stat
aprobate de Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării și alte structuri centrale
de specialitate.
257. Instituţia de educaţie timpurie are dreptul de a deconta resursele
materiale (inventarul, utilajul şi alte valori materiale) în caz de uzare tehnică a
acestora, în modul stabilit.
258. Evidenţa, organizarea şi gestionarea bazei didactico-materiale,
actualizarea documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare
la patrimoniul şi administrarea bazei didactico-materiale a instituţiei se
realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
259. Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea
instituţiei se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de
inventariere, numită prin ordinul intern al instituţiei.
260. Instituţia de educaţie timpurie, în comun cu APL de nivelul întîi și doi
(în cazul mun.Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia) realizează lucrări de reparaţie
capitale şi curente, lucrări de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a
instituţiei.
261. Instituţia de educaţie timpurie asigură întreţinerea terenurilor, clădirilor
şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale.
262. Instituția de educație timpurie publică sau privată poate funcționa doar
avînd Autorizație sanitară de funcționare, eliberată anual de către Centrul de
Sănătate Publică.

XV. Dispoziţii speciale

263. În termen de 30 de zile de la data publicării prezentului Regulament-tip

în Monitorul Oficial, consiliile de administraţie ale unităţilor de educație
timpurie sînt obligate să elaboreze și să aprobe propriile regulamente de
organizare şi funcţionare.
264. Regulamentul va fi elaborat de către un colectiv de lucru din cadrul
instituţiei cu participarea reprezentanților părinților, numit prin decizia
Consiliului de administraţie al instituției.
265. Proiectul regulamentului se propune spre dezbatere în consiliul
reprezentativ al părinţilor, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic
auxiliar şi non-didactic.
266. Regulamentul elaborat, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se
coordonează cu OLSDÎ și APL de nivelul întîi sau al doilea și se aprobă la
Consiliul de administraţie al instituției. După aprobare cu emiterea ordinului
intern, Regulamentul instituţiei de educaţie timpurie se aduce la cunoştinţa

39
personalului, contra semnătură, şi părinţilor sau altor reprezentanți legali ai
copiilor şi se afişează la avizier.
267. Respectarea Regulamentului instituţiei de educaţie timpurie este
obligatorie pentru personalul instituției, pentru părinții sau alți reprezentanți
legali ai copiilor ce frecventează instituţia, APL de nivelul întîi sau al doilea și
OLSDÎ, precum şi pentru alte categorii de persoane care, direct sau indirect,
intră sub incidenţa normelor pe care acesta le conţine. Nerespectarea
prevederilor actului normativ constituie abatere şi se sancţionează conform
legislației în vigoare.
268. Regulamentul instituţiei de educaţie timpurie este revizuit anual, în
termen de cel mult 30 zile de la începutul anului de studii.

40