Theodore Millon, PhD, DSc Robert Tringone, PhD — Carrie Millon, PhD — Seth Grossman, PsyD M- PACT Millon™ Pre-Adolescent Clinical Inventory Inventarul Clinic Millon™ pentru Pre-Adolescenti Re ee Daniel David, PhD (coord.)Theodore Millon, PhD, DSc Robert Tringone, PhD, Carrie Millon, PhD si Seth Grossman, PsyD M-PACI Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenfi) Manual Tehnic Adaptat in Romania de Daniel David, PhD (coord.) Simona Trip, Alina Decsei-Radu, Carmen Bora, Raluca LivintiDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominisi Manual tehnic pentru M-PACI + inventarul clinic Millon pentru pre-adolescengi / Theodore Millon, Robert Tringons, Carre Millon and Seth Grossman ; trad, adape, coord: Daniel David. ~ Bucurep OS. Romania, 2010 : Biblioge . ISBN 978-606.92324.1.5 L Millon, Theodore IL. Tringone, Robert IIL Millon, Carie 1V.Grossman, Seth \.David, Daniel (trad; adape.; coord.) 1599 Copyright © 2005 DICANDRIEN, Inc. All rights reserved. Romanian translation copyright © 2010 DICANDRIEN, Inc. Adapted and reproduced by permission ofthe publishes, NCS Pearson, Inc. Millon and M-PACI are trademarks of DICANDRIEN, Ine. Copyright © 2005 DICANDRIEN, Inc. Toate drepeurile sunt rezervate, Traducerea pentra Rominia copyright © 2010 DICANDRIEN, Inc. Adaptat i reprodus prin permisineaediorului, NCS Pearson, Ine. Publicat in Romania de OS Roménia. Millon si M-PACI sunt marci comercial ale DICANDRIEN, Ine. oO OS Romania Lapis) Sth Icoanei, nt. 29A, sector 2, Bucuresti ES testcentre ‘Tel: (44) 021 230 45 99, Fax: (44) 021 242 89 60 C1 SQ GOS: wwweestcentral.ro SINAPSIS — csozersasos 1255071001 fx onn25814 Sinapas Publishing Projects e-mails [email protected], wwwsinapsis.co ‘Acest manual nu poate fi revindus,sublicenyat,redistribuie sau in orice alt mod transfert sau folosi in orice rmodaliare de orice alti parce deci persoana sau encitatea crea a fos acordat. Once vila aacesti prevederi va duce fe anularea aucomati a liceneisva pune parle implicate in cups, in conformizate cu legea dreprurilor deautor,Prefata Inventarele clinice “Millon” sunt instrumente de evaluare psihologica create pentru a oferi informatii referitoare la psihopatologie, inclusiv la tulburarile specifice din DSM-IV (Manualul de diagnostic si statisticd a tulburarilor mentale - editia a IV-a). Acestea au fost dezvoltate de catre Theodore Millon, Ph.D., seful Institutului de Studii Avansate in Personalitate gi | Psihopatologie din SUA. Acesta a fost de asemenea editor fondator al prestigioasei reviste Journal of Personality Disorders si presedintele Societitii Internationale pentru Studiul ‘Tulburarilor de Personalitate. Este Profesor Emeritus la Universitatea de Medicina Harvard si la Universitatea din Miami. Inventarele Millon sunt printre cele mai frecvent utilizate instrumente de diagnostic validate stiintific in scopul evaluatii tulburarilor de personalitate si a sindroamelor clinice. Incepand cu anul 1977, cdnd Inventarul Clinic Multiaxial Millon (MCMI) a fost lansat, acesta a devenit unul dintre cele mai utilizate si investigate instrumente de evaluare clinica din istorie, gene- rand peste 500 de articole si mai mult de 6 carti. Ceca ce este specific acestor inventare (in special inventarului MCMD), este faptul ca ele au provenit din teoria bio-evolutionista a dezvoltarii personalitatii, Incercind si demonstreze faptul c& structura unei stiinte clinice de personalitate cuprinde patru elemente cheie - teorie, taxonomie, masuratori si interventie - Dr. Millon si-a dezvoltat si extins propria teorie asupra personalitatii, fapt care a generat o clasificare a prototipurilor de personalitate si a tulburarilor de personalitate, Apoi, si-a dezvoltat instrumentele pentru a evalua tipurile de personalitate si tulburarile de personalitate care au fost derivate din acest model. Inventarele au fost traduse in mai multe limbi si sunt utilizate atat clinic, cat si in cercetare (ex. in cadrul cercetirilor trans-culturale). Acum, odata cu publicarea acestei lucrari, aceste inventare pot fi gisite si pe piata roméneasca. ‘Traducerea inventarelor Millon in premiera in Rominia reprezinta o realizare gi in acelasi timp o oportunitate, acoperind 0 necesitate a spe- cialistilor romani din domeniul clinic. Au fost astfel adaptate trei inventare Millon care fintesc trei grupe de varsta diferite: © pentru categoria adulti - Inventarul Clinic Multiaxial Millon-III (MCML-IID; * pentru adolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti (MACTI); © pentru preadolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti (M-PACI).. L_Scurt spus, scalele acestor inventare sunt grupate astfel incat sa reflecte: — la adulfi: interaciunea tulburarilor de pe Axa I si Axa II, bazindu-se pe sistemul de clasificare DSM-IV si identificarea caracteristicilor de personalitate profunde si pervazive care se afl la baza simptomelor manifeste; — Ia adolescenti: patternuri de personalitate, precum si simptome clinice si ingrijorari specifice acestei varste; = la preadolescenti: stilurile de personalitate emergente precum instabilitatea emoti- onal sau nesupunerea cu caracter opozitionist. Se adreseazi problemelor clinice precum ADHD, depresie, anxietate, tulburari de conduita si distorsiuni ale realitatii. O caracteristicd importanta a acestor inventare o constituie faptul ca acestea pot ajuta practici- enii in construirea unor planuri de tratament create dupa nevoile fiecarui pacient. Formarea specialistilor din domeniul psihologiei si psihiatriei a cunoscut o imbunatatire constanta in ultimii ani. Pentru a le maximiza performantele si a-i conduce spre statutul de »Scientist-practitioner’, este necesar sa existe instrumente de diagnostic gi interventie riguroase si adaptate corespunzator pentru populafia romaneasca. Testele Millon se aliniaza acestei ten- dine, venind in sprijinul activitatilor clinice si de cercetare, in paradigma psihodiagnosticului validat stiintific. Speram ca demersul de traducere si adaptare a acestor instrumente descrise in volumul de fata sa fie util pentru activitatea dvs. Prof, univ. dr. Daniel David Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania ‘Mount Sinai School of Medicine, New York, USA.Yr | Cuprins Prefata CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1. Caracteristici distinctive 1.2. Utilizarea M-PACI 1.3.Limitele M-PACL 1.4. Utilizarea informatillor obsinute cu ajutorul M-PAC 1.5.Calificarea utilizatorilor CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA TEORETICA A M-PACI 2.1. Patternurile de personalitate emergente (,Emerging Personality Pattems‘) 2.1.1, Scala Supus (Submissive) 2.1.2. Scala Sociabil Outgoing’) 2.1.3. Scala Increzator (Confident?) 2.1.4. Scala Insubordonat (Unruly) 2.1.5. Scala Conformist (Conforming’) 2.1.6. Scala Inhibat (.nhbited”) 2.1.7. Scala Instabil (Unstable?) 2.2. Scalele Semnele clinice curente (Curent nica Signs) 2.2.1. Scala Anxietate/Fricd (,Amiety/Feas’) 2.2.2. Scala Deficit de atentie (Attention Deficits’) 2.23, Scala Tendinte obsesiv-compulsive (,0bsessionsompulsions’) 2.24, Scala Probleme de condita (,Conduct Problems) 2.25, Scala Comportamente disruptive (,Diruptive Behaviors’) 2.26. Scala Dispozitie depresiva (,Depessve Moods’) 2.2.7. Scala Distorsionarea realitaii (Realy Distortions’) CAPITOLUL 3, DEZVOLTAREA INVENTARULUL 3.1. Explicarea constructelor si formularea itemilor 3.1.1, Patternuri de personalitate emergente 3.1.2. Preocupari exprimate 3.1.3, Semne clinice curente 3.1.4. Formularea itemilor 3.2. Culegerea datelor 3.2.1. Esantionarea, culegerea datelor, materiale si procedura 3.2.2. Esantionul de cercetare total 3.3. Dezvoltarea final a inventarului 33.1. Esantioanele de dezvoltare si de validare 3.3.2. Dezvoltarea scalelor de profil 3.3.2.1. Evaluarea scalelor provizorii 3.3.2.2, Selectarea itemilor specifici 3.323. Selectarea itemilor subsidiari 10 " 12 12 1B 15 15 v7 18 19 19 20 2 a 22 23 23 24 24 25 25 26 27 7 28 28 29 29 31 31 33 35 35 40 4 42 a3.3.3. Dezvoltarea scorurilor base rate” (BR) 3.33.1. Etalon unic pentru ambele sexe 3.33.2. Procedura utilizata in determinarea scorurilor BR, 3.3.33. Indicatoril de validitate a réspunsului 3.3.4. Itemi specific diverselor tipuri de probleme CAPITOLUL 4. CARACTERISTICI PSIHOMETRICE ALE M-PACI 4.1. Fidelitatea M-PACI 4.2. Structura interna a M-PACI 4.2.1. Corelatii interscalare 4.2.2. Analiza factoriala 43. Validitatea M-PACI 43.1. Corelatii cu evaluaiile clinicienilor 43.2. Corelati cu alte instrumente de auto-evaluare 43.2.1. Corelatti cu BASC SRP-C 43.2.2. Corelatti cu CDI si RCMAS 43.23, Concluzii cu privire la corelatiile M-PACI cu alte instrumente de auto-evaluare 43.2.4, Validitatea comparativa 43.3, Concluzii cu privire Ia rezultatele valida 4.4. Comparatii demografice 4.5. Scala Caracterul negativ al raspunsul 45.1. Studiul falsificdrii raspunsului CAPITOLUL 5. ADMINISTRAREA $I SCORAREA M-PACI 5.1, Administrarea M-PACI 5.1.1. Populatia tint 5.1.2. Stabilirea relatiei terapeutice 5.1.3, Materiale 5.1.4, Pregatirea si cadrul administrarii 5.1.5. Instructiuni si explica 5.1.6, Verificarea foil de réspuns 5.2. Scorarea M-PACI 5.2.1, Scorarea si raportul computerizat 5.2.2. Scorarea manual CAPITOUL 6. INTERPRETAREA M-PACI 6.1. Pasul 1: Trecerea in revistd a informatillor despre client 6.2. Pasul 2: Evaluarea validitatii raspunsurilor 6.2.1. Scala lV: nvalidare 6.2.2. Scala RN: Caracterul negativ al raspunsului 6.3, Pasul 3: Aprecierea nivelului problematic global 6.4, Pasul 4: Identificarea Patternurilor de personalitate emergente 6.4.1, Scala 1. increzator (11 itemi) 64.2 Scala 2. Sociabil (10 itemi) 6.43. Scala 3. Conformist (11 itemi) 644, Scala 4, Supus (12 item) 43 44 45 47 50 51 52 53 53 54 56 56 58 59 63 64 65 65 70 73 2B 73 2B 74 74 74 75 75 re 76 79 79 80 80 81 83 84 85 85 86 866.45. Scala 5. Inhibat (11 itemi) 87 6.46, Scala 6, Insubordonat (12 itemi) 88 6.4.7. Scala 7. Instabil (12 itemi) 39 65. Pasul 5: Identificarea Semnelor clinice curente 39 65.1. Scala A: Anxietate/Frica (9 itemi) 90 65.2. Scala B: Deficit de atentie (7 itemi) 90 6.5.3. Scala C:Tendinte obsesiv-compulsive (8 itemi) 1 6.5.4, Scala D: Probleme de conduita (10 itemi) 1 65.5. Scala E: Comportamente disruptive (9 itemi) 2 6.5.6. Scala F: Dispozitie depresiva (10 itemi) 93 6.5.7. Scala G: Distorsionarea realitatii (8 itemi) 3 6.6. Pasul 6: Realizarea profilulul 94 6.7. Pasul 7: Trecerea in revista a réspunsurilor specifice 95 68, Pasul 8: Integrarea rezultatelor M-PACI cu cele ale altor evaluari 7 639. Studil de caz 97 6.9.1. Caz 1. Fetita de 10 ani cu Simptome obsesiv-compulsive 97 x tde 11 ani manifesténd AD/HD si Probleme de conduit 99 6.9.3. Caz 3: Fetita de 12 ani cu personalitate de tip Instabil si Dispozitie depresiva 101 BIBLIOGRAFIE 103 ANEXE 105 ‘Anexa A. Itemii M-PACI 106 ‘Anexa B. Compozitia scalelor si scorarea itemilor 109 ‘Anexa C. Transformarea scorurilor brute in scoruri BR pentru Scalele de profil pentru esantionul normativ american m ‘Anexa D. Transformarea in centile a scorurilor scalei Caracterul negativ al raspunsului pentru esantionul normativ american 2 LISTA TABELELOR $I FIGURILOR 113 Tabele 113 114 FiguriCAPITOLUL 1 INTRODUCERE Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (M-PACI, Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenti) este un instrument multi- dimensional destinat populatiei cu varsta cuprinsé intre 9 si 12 ani. El vine si com- pleteze seria de inventare clinice Millon: MCMI-II (Millon Clinical Multiaxial Inventory-IIJ, Inventarul Clinic Multiaxial Millon-IIl; Millon, Davis & Millon, 1997) si MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti; Millon, 1993). Inventarul M-PACI a fost creat din necesi- tatea evaluarii psihologice a problemelor cu care se confrunta preadolescentii, printr-o prob& cuprinztoare si totusi usor de parcurs, Este format din 97 de itemi cu raspunsuri de tip Adevarat/Fals, itemi care necesita un nivel de intelegere a cuvantului scris de clasa a treia. Inventarul este com- pus din 14 scale de profil grupate in dows seturi: Patternuri de personalitate emer- gente si Semne clinice curente. Scorurile Ia aceste scale vor fi raportate sub forma unor scoruri base rate (BR) si reflect& pre- valenta relativa a caracteristicilor pe care le miasoara. Cercetarile demonstreaza faptul c& aceste scale prezinté o buna fidelitate, ixisté de precum si 0 validitate puternic asemenea $i doi indicatori de validitate a raspunsurilor M-PACI. Denumirile tutu- ror scalelor M-PACI sunt prezentate in ‘Tabelul 1.1.10 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Penne Grupul de see Paltemuri de personaltate emergente ‘Semne cinice curente Indicator de validitate a réspunsului a Eco Ear fe) cf) > of = fel Inventarul M-PACI poate fi scorat atat manual, cat si computerizat. Scorarea com- puterizata oferd un raport interpretativ care cuprinde atat scorurile, cat si interpretarea acestora, precum gi referiri la validitatea raspunsurilor, la Patternurile de personali- tate emergente, la Semnele clinice curente si consideratii privind tratamentul. ‘Urmitoarele trei capitole ale acestui manual detaliaza fundamentarea conceptuala a ‘M-PACI (Capitolul 2), dezvoltarea empiricd (Capitolul 3), precum gi proprietatile psiho- metrice ale M-PACI (Capitolul 4). Capitolul 5 descrie modul in care se administreaza si se scoreazi M-PACI, iar Capitolul 6 explica interpretarea rezultatelor. imirea scalelor Therezator Social Conformist Supus inhibet Insubordonat Instabil AnvietatelF rca Deficit de atenfe Tendinfe obsesiv-compulsve Probleme de conduits Comportamente disruptive Dispozte depresiva Distorsionarea reali Invalidare CCaracterl negativ al rispunsulu 1.1. Caracteristici distinctive Inventarul M-PAClofera un punct de vedere comprehensiv asupra aspectelor psihologice ale preadolescentei, diferentiindu-se astfel de instrumentele existente, care masoara constructe singulare, care sunt utilizate in mod frecvent pentru evaluarea acestei perioade. Asa cum este de asteptat de la un instrument de evaluare clinica multiaxial, M-PACI cuprinde simptomele clinice cele mai frecvente in randul preadolescentilor. In plus, prin faptul ca masoara patternu- rile de personalitate emergente, inventarul igi extinde utilitatea dincolo de surprinde- rea simptomelor clinice izolate. Includereaacestor scale de personalitate vine sa sprijine ideea conform cireia, chiar gi in preadolescenta, problemele psihologice de natura clinica isi gésesc deseori ridacina in expresiile timpurii ale trasaturilor stabile de personalitate aflate in formare, O atentie deosebita a fost acordata formu- larii itemilor M-PACTI pentru ca, in ciuda caracterului comprehensiy al itemilor, aces- tia sd fie ugor de parcurs de catre majoritatea copiilor cu varsta de 9-12 ani. Tinand cont de faptul ca deficitul de atentie si dificulté- file de citire sunt mai frecvente in randul copiilor de 9-12 ani intalniti in mediul cli- nic, s-au depus eforturi de a concepe itemi scurti si simpli, interesanfi pentru preado- lescenti, formulati in limbajul lor. O alt& modalitate de a se asigura ca inventarul si fie ugor de completat a fost mentinerea numiarului itemilor sub 100. Cei mai multi preadolescenti cu varsta cuprins intre 9-12 ani pot termina de completat inventarul in 20 de minute sau mai putin. In cele din urma, M-PACI difera de alte teste si scale clinice pentru preadolescenti prin faptul c& are la baza 0 teorie compre- hensiva a personalitatii. Capitolul 2 descrie modul in care au fost derivate construc- tele de personalitate masurate de M-PACI din teoria lui Millon. Utilizarea acestei u Introducere fundamentari comune ofera continuitate inventarelor Millon pentru preadolescenti, adolescenti (MACI) si adulti (MCMI-II). 1.2. Utilizarea M-PACI M-PACI a fost proiectat pentru a ajuta spe- cialistii din domeniul sénatatii mintale sa identifice, sA prezicd si sé infeleaga o sfera larga de probleme psihologice frecvente in randul populatiei clinice de 9-12 ani. Poate fi utilizat in practica privata, centre publice de sanatate mintala, spitale, centre de con- siliere pentru familie, centre rezidentiale de psihoterapie etc. M-PACT poate fi de ase- menea utilizat in scoli pentru a evalua elevii c&rora li s-a recomandat testare sau consi- liere din cauza unor probleme emotionale sau comportamentale. ‘Administrarea M-PACI poate fi bene- fic& in mai multe momente ale procesului de evaluare si interventie: in partea ini- fiala de evaluare clinicd, in evaluarea progresului, in reevaluarea unor aspecte in timpul tratamentului, precum si in masu- rarea rezultatelor interventiei. Deoarece instrumentul este usor de completat de ctre cei mai multi preadolescenti, precum gi usor de administrat, scorat si interpretat, el poate fi utilizat intr-o varietate largi de circumstante si medii clinice.12 M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Cu toate ci M-PACT poate ajuta la identifica’ rea patternurilor emergente de personalitate sia semnelor clinice prezente in momentul evaludrii, este important pentru clinicieni sé nu scape din vedere faptul ci preado- lescentii sunt inca intr-un proces rapid de dezvoltare. Din acest motiv, M-PACI trebuie perceput mai degraba ca un instru- ment ce ajuta la intelegerea situatiei curente a copilului, decat ca un instrument de dia- gnosticare. Pericolul diagnosticarii copiilor lao varsta atat de frageda este acela ci dia- gnosticul poate deveni incorect pe masura ce copilul se dezvolta si poate conduce la aplicarea etichetei de “copil problema’, acest lucru aducandu-i prejudicii. Chiar si atunci cand este necesar un diagnostic, clinicienii trebuie s& aiba in vedere faptul ca patternu- tile cognitiy, emotional si comportamental raman destul de maleabile la aceasta varsta. 1,3. Limitele M-PACI Inventarul M-PACI a fost dezvoltat si eta- Jonat pentru o populatie clinica cu varsta cuprinsd intre 9 si 12 ani. Prin urmare, nu trebuie utilizat pentru persoane din afara acestei categorii de varsti. Pentru popula- tia de 13-19 ani va fi utilizat MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti). Pentru ca etalonarea s-a facut pentru o populatie de subiecti identificati ca fiind “cu pro- bleme’, M-PACT nu poate fi utilizat pentru sereeningul problemelor psihologice ale populatiei generale. M-PACI nu trebuie sé fie singura sursi de informatie utilizata pentru identificarea problemelor, planificarea tratamentului, tri- miterea catre alt specialist sau pentru alte concluzii sau decizii cu privire la copil. Ca in cazul oricirei grupe de varsta, in cadrul unei evaluari psihologice competente, este necesara integrarea rezultatelor obtinute utilizind M-PACI cu cele obfinute din alte surse, cum ar fi interviurile cu copilul, familia, inscrisurile scolare, alte scale sau rezultatele altor teste. 1.4. Utilizarea informatiilor obtinute cu ajutorul M-PACI Rezultatele M-PACI (adica scorurile si orice text interpretativ) sunt destinate uti- Tizarii doar de catre specialisti calificafi in domeniul sinatatii mintale, in scopul eva- luarii problemelor psihologice ale copiilor si a planificarii schemelor de tratament. ‘Trebuie manifestatd o atentie deosebiti momentul impartasirii rezultatelor copii- lor, familiilor lor sau altor parfi implicate. Trebuie respectate cu sfinfenie regulile si inprincipiile etice cu privire la pastrarea inre- gistrarilor, confidentialitate gi destainuirea informatiei. 1.5. Calificarea utilizatorilor Materialele asociate testelor psihologice ofe- rite de Pearson Assessments gi Testcentral se incadreaza intr-unul din cele trei niveluri de calificare (A, B sau C), in functie de cer- tificarile necesare achizitionarii produselor 13 Introducere de un anumit nivel. Testul M-PACT este un produs de nivel C. Instrumentele de clasa C sunt destinate exclusiv persoanelor care au obtinut titlul doctoral in psihologie sau educatie, sau care sunt membri ai unor organizatii profesio- nale care i calificd pentru uzul respectivului test, ori care lucreazd sub supervizarea direct& a unui psiholog calificat pentru wzul respectivului test.CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICA A M-PACI Dezvoltarea M-PACI a debutat cu iden- tificarea a 18 constructe finta pentru includerea potentiala a acestora ca scale ale formei finale a inventarului. Au fost desfa- surate cercetari ulterioare pentru a selecta si dezvolta scale care sa masoare 14 dintre aceste constructe (7 Patternuri de persona- litate emergente, 7 Semne clinice curente), acest proces find detaliat in Capitolul 3. Acest capitol prezinta in profunzime fun- damentarea conceptual a celor 14 scale M-PACI. 2.1, Patternurile de personalitate emergente (,£merging Personality Patterns”) La fel ca si in caaul inventarelor MCMI- III si MACI, la baza M-PACT se afla teoria personalitatii a lui Millon. Propusa initial ca gi teorie a invatarii bio-sociale (Millon 1969, 1981), ea a evoluat ulterior si acum este formulaté ca un model evolutionist (Millon, 1990; Millon & Davis, 1996). Totusi, la ambele nivele, teoria postuleazd trei polaritati principale critice pentru inte- legerea organizarii personalitatii: sine-altul, activ-pasiv i placere-durere. Modelul inva- {arii bio-sociale descrie aceste polaritati si16 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi constructele de personalitate ce deriva din combinarea lor, precum $i vicisitudinile de la nivelele clinice, in timp ce modelul evo- lutionist se refer la aceleasi procese, dar la nivele mai explicative. Atunci cand patternurile de personalitate sunt interpretate ca si strategii invatate in vederea obtinerii recompensei si mini- malizarii pedepsei, polaritatea sine-altul reprezinta sursa la care apeleazd persoana pentru a-si imbogiti viata si a obtine satisfactie sau a evita durerea psihicd si disconfortul. Cei care se bazeaza pe propria persoana in vederea obtinerii gratificarii si evitarii durerii sunt denumiti independenti din prisma polaritatii sine-altul. Cei care depind de alfii sunt denumiti dependent. Termenul de ambivalent poate fi utilizat pentru a-i descrie pe cei aflati in contradic- tie cu privire la orientarea sine-altul. Polaritatea activ-pasiv reprezinta com- portamentul utilizat pentru a maximiza recompensa si a minimaliza pedeapsa, durerea. Personalitatile active iau de obicei initiativa si interactioneaza cu mediul in vederea obfinerii gratificarii si evitarii dis- confortului, Personalitatile pasive sunt mai rezervate si se mentin mai mult intr-o stare de adaptare vizavi de mediu. fn cele din urméa, polaritatea placere-durere reprezinta natura raspunsului obtinut de la ceilalti, care poate fi pozitiv sau negativ (Millon, 1981). in cazul inventarului MCMI-II, aceste polaritati au fost combinate pentru a deriva 14 scale ce masoara tulburari de personalitate care corespund multora dintre tulburarile de personalitate recunos- cute de DSM-IV° (DSM-IV*, American Psychiatric Association, 1994). Pentru inventarul MACT, cele 12 Patternuri de per- sonalitate au denumiri mai putin patologice si nu reprezinté ,tulburari” de personalitate propriu-zise, deoarece problemele de per- sonalitate in randul adolescentilor pot fi atribuite incercarilor lor de adaptare si de negociere a numeroaselor influente, schim- bari, provocari interne gi externe cu care ei se confrunta. Personalitatea adolescentului este in formare gi este mult mai malea- bila comparativ cu personalitatea adulta, care prin natura sa const in trésaturi mai stabile. In randul preadolescentilor, natura schim- batoare a personalitatii aflata in dezvoltare este mult mai evidenta. Din aceasta cauza a fost utilizati eticheta de Patternuri de personalitate emergente pentru denumirea scalelor de personalitate. Din cele 7 scale, 6 reprezinta stiluri de bazi derivate din7 Fundamentarea teoretici a M-PACI FIGURA 2.1. Derivarea Patternurilor de personalitate emergente din teoria lui Millon teoria lui Millon, asa cum sunt prezentate in Figura 2.1. (Cele doua celule goale din Figura 2.1. reprezint’ combinatii pe care autorul le considera mai putin raspandite si care sunt mai dificil de masurat in mod valid, la aceasta categorie de varsta. A sap- tea scali a Patternurilor de personalitate emergente - Instabil - masoara aspecte de personalitate potential mai grave. In continuare vor fi prezentate bazele teo- retice si caracteristicile cheie pentru fiecare din cele sapte Patternuri de personalitate emergente. Cei interesati de aprofundarea teoriei personalitaii a lui Millon pot con- sulta bibliografia. 2.1.1, Scala Supus (,Submissive”) Aceasta scala masoara patternul de perso- nalitate pasiv-dependent, Personalitatile de tip Supus manifest un atagament securi- zant fata de persoanele semnificative pentru a se asigura ca vor primi afectiune, protec- fie si securitate. Ei tind sa fie timizi, tacuti gi Focalizarea pecelélat _Focalizarea pe “Ambivalent (Independent) Sine-Altul Detagat Pasiv ‘nerezator Conformist Activ Insubordonat inhivat supusi in interactiuni lalti sd fie lideri pe care si ti poatd urma. Sunt in general cooperanti si noncompe- titivi, cu o nevoie puternicd de sprijin gi atentie externa. Sunt de obicei selectivi in , permifandu-le celor- alegerea prietenilor si au o refea restrinsi de prieteni apropiati. Fiind in general copii obedienti, evita sa fgi asume riscuri de frica de a nu fi raniti sau de teama cA actiunile lor vor fi deza- probate de un adult important din viata lor. Unii dintre ei se pot focaliza pe propriile slabiciuni, percepandu-se pe sine ca find fragili si inferiori. Lipsa increderii poate si fi conduca la indecizie si la cdutarea spri- jinului, respectiv a aprobarii celorlalti. Bi evit’ conflictul si isi subordoneaza propriile dorinfe pentru cé mu doresc sa ii enerveze sau si ii dezamageasca pe ceilalti, Daca sunt deprivati de afectiune si grija, traiesc ‘un disconfort marcant, tristete si anxietate. Personalitatea supusi, obedient’, se poate dezvolta pe diferite directii, Unii pot sa18. M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi creascé in medii hiper protective si ast-’ fel nu vor fi incurajafi sa fie autonomi, si ia initiativa. Altii pot si manifeste lipsi de incredere, si nu beneficieze de spriji- nul si acceptarea covarstnicilor, fapt ce fi determina sa renunte la asertivitate si la auto-gratificare. Bi au invatat de la o varsta timpurie ca activitatile individuale nu sunt atat de recompensatoare ca si activitatile de grup, care oferd ghidare si directionare. 2.1.2. Scala Sociabil (, Outgoing’) Scala Sociabil masoara al doilea pattern de personalitate dependenta al M-PACI. In schema lui Millon, personalitatea Sociabila este conceptualizata ca fiind stilul activ- dependent. Ca si personalitatea Supusi, cea Sociabila manifesta un dezechilibru al polaritatilor sine-altul, activ-pasiv. Totusi, acest tip de personalitate prezinta initiative si este mai atent in a se asigura de atentia si afectiunea celorlalti. In plus, in timp ce personalitatea Supusa dispune de o retea limitata de figuri de atasament, persona- litatea Sociabila cauta in mod constant stimulare si senzatii de la multiple figuri de atagament. Preadolescentii sociabili sunt in general gregari, sunt deseori denumiti “fluturi soci- ali’, avand o retea extinsi de cunoscuti de aceeasi varsta. Prin nivelul ridicat de ener- gie si prin spiritualitatea lor, ei reugesc sa dezvolte multe prietenii, avand o viata soci- ala foarte activa. Deseori se bucura sa fie in centrul atentiei. Uneori sunt interesafi mai mult de imaginea lor social decat de ini- tierea unor relatii autentice. Ca gi rezultat al fatadei lor social atractive, relatiile pe care le au tind sa fie mai degraba bazate pe distractie decat pe sustinere reciproca si au ganse mai mari decat alte personalitati de a forma grupuri sociale. De asemenea, acest tip de personalitate este predispus ocazio- nal la diminuarea controlului impulsului si reglarii emotionale, ceea ce conduce la explozii de furie. Patternul de personalitate Sociabil se poate dezvolta atunci cind copilul invata si se angajeze in anumite comportamente sanc- tionate de parinti si 4 vina in intampinarea asteptarilor parintilor pentru a primi aten- tia gi afectiunea acestora. In cele mai multe cazuri, acesti copii primesc aprobare si se bucura de experientele gi sentimentele pe care le produc. Copiii care primesc multe recompense si putine pedepse dezvolta deprinderi puternice de relafionare cu ceilalti. Daca ei vor asocia obfinerea recom- pensei (de exemplu, lauda gi recunoasterea), cu indeplinirea asteptarilor celorlalti, ei pot invata si implementeze un set de compor-19 Fundamentarea teoretici a M-PACI tamente care au ca gi scop specific primirea acestor recompense. Mai mult, ei vor invata s se bazeze pe ceilalti, mai degrabi decat pe sine ingisi pentru intarire pozitiva. Multe dintre aceste caracteristici se pot dovedi a fi puncte tari pentru preadolescent. Totusi, acestea se pot transforma in probleme daca acest stil se dezvolta si se mentine in viitor in mod pervaziv. 2.1.3. Scala increzator (, Confident’) Urmatoarea pereche de scale a Patternurilor de personalitate emergente este repre- zentati de personalititile independente (orientate spre sine). Stilul Increzator implica dezvoltarea unei imagini de sine superioare. Deoarece persoanele semnifica- tive le-au aratat in mod continuu admiratie neconditionata, aceste personalitati pasiv- independente considera ca sunt speciale si foarte valoroase. Lauda celorlalfi i-a aju- tat si creada cd prezintA talente si abilit’ti superioare, prin urmare deseori considera c& singurul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a se simti multumifi si in siguranta este si fie ei ingigi In unele situatii, preadolescentii Increzatori manifesta intr-adevar talente reale. Aceste persoane se bucura deseori de atentia pe care si ocupa o pozitie socialé superioar’ in grupul de covarstnici. Dar acest lucru nu este valabil pentru tofi preadolescentii ce manifesta acest stil si astfel poate uncori si reaulte un sine idealizat sau exagerat. Preadolescentii Increzdtori manifest’ in mod tipic 0 exploatare pasiva in relafiile cu ceilalti. Ei pot profita de ceilalti si asteapta ca ceilalti sa faci mai multe pentru ei decit pot sa ofere ei in schimb. In general starea lor de dispozitie este relaxata si pozitiva, facandu-le astfel placere celor din jur sa se afle in prezenta lor. Pot sa apara totusi schimbari rapide ale dispozitiei atunci cind imaginea lor de sine si valoarea proprie sunt subminate sau provocate. 2.1.4. Scala Insubordonat (,Unruly’) Al doilea stil independent, personalitatea Insubordonata, este dat de patternul activ- independent. La fel ca si stilul Increzator, personalitatea Insubordonaté a invitat si caute gratificare si securitate in propria per- soana, desi experientele si motivele celor doua sunt foarte diferite. Deoarece perso- nalitatile Increzatoare au fost rasfatate, sunt prin ele insele increzitoare gi securizante. in schimb, personalitatile Insubordonate au experimentat adesea lumea ca fiind nepa- sdtoare, lipsita de generozitate sau chiar20 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi ostila. Prin urmare, ele au invafat sé nu aiba incredere in ceilalti gi sa fie atente la mediul inconjurator pentru a evita sa fie ranite sau exploatate. Ca si rezultat al acestor experiente, prea- dolescentii Insubordonati sunt proactivi in vederea satisfacerii propriilor dorinte, actioneaza ostil si uneori agresiv in acest sens. Sunt agitafi si impulsivi, cu toleranfa scdzuta la frustrare si tendinte de cdutare de senzatii tari. Logo-ul lor este “traieste clipa’, care reflect& nevoia lor de gratificare imediata, actiunile lor fiind imprudente si nechibzuite. Prezinta dificultati in a accepta regulile, iar pentru ca nu respect normele sociale si nu realizeazi care sunt consecin- tele propriilor lor comportamente, deseori se confrunta cu probleme opozitionale si de conduita. Atunci cand sunt tragi la ris- pundere cu privire la actiunile lor, de obicei le minimalizeaza si atribuie responsabili- tatea unor factori externi. In plus, deseori preadolescentii Insubordonati manifesta © parere de réu minimal pentru actiunile lor si pentru impactul acestora asupra vietii celorlalti 2.1.5. Scala Conformist (,Conforming’) In modelul lui Millon au fost configurate doua stiluri de personalitate ambivalente. Aceste personalitati sunt conceptualizate ca prezentind un conflict al polarititii sine- altul, in cea ce priveste orientarea spre ei sau ceilalti pentru a obfine intarirea si sigu- ranta de care au nevoie. Scala Conformist a M-PACI este o masura a variantei pasiv-ambivalente. Personalitatile Conformiste resimt un conflict intern puternic, care in esenta le determina s& aleagi intre a fi obediente (adica orientate spre ceilalti, adaptate la dorintele celorlalti) si provocative (adica exprimarea autonomiei proprii si urmarirea propriilor interese). La suprafata, perso- nalititile Conformiste par si rezolve acest conflict prin obedienfa. Ele isi reprima dorinta de independenti si actioneaza intr- un mod responsabil si constient, urmand un set strict de reguli despre ceea ce este bine si rau, acceptabil si inacceptabil. La nivel profund ins’, pot resimti furie si resentimente. Preadolescentii Conformisti tind si fie seriosi si rezervati din punct de vedere emofional. Ei sunt disciplinati, ghidati de reguli, urmeaza directivele celorlalti si vin in intampinarea asteptarilor acestora, deseori urmérind scopuri orientate spre realizare. Ei actioneaz respectuos fat de persoanele de aceeasi varstd si in speciala faa de figurile care reprezint& autoritatea. Sunt de incredere in realizarea responsabi- litatilor si obligatiilor, deoarece se comporté intr-un mod responsabil si demn de incte- dere. in multe aspecte sunt “cetteni model’, dar deseori viata lor interna este tensionata si invergunata. 2.1.6. Scala Inhibat (, Inhibited”) in timp de MCMI-II si MACI masoaré trei patternuri de personalitate detagata, M-PACI evalueazd doar unul - Inhibat. jn schema Millon, personalitatea Inhibata este conceptualizata ca find patternul activ-detagat. Persoanele cu acest stil de personalitate sunt hiper sensibile la durerea anticipata si dispun de o capacitate limitata de experimenta placerea. Cu alte cuvinte, acest pattern se caracterizeaza printr-un dezechilibru al polaritétii durere-placere. Copii Inhibati tind si fie anxiosi, calmi gi retrasi. Au prieteni putini si considera c& nu sunt ,in armonie” cu restul. Sunt con- stienti de dificultatile lor sociale, in ciuda dorintelor de a fi acceptati de ceilalfi, Au invafat din experientele trecute de respin- gere sociala c& trebuie si fie prudenti gi cd cel mai eficient mod de evitare a viitoarelor respingeri si umiliri este acela de a fi atenti la orice semn al unor astfel de evenimente. Fundamentarea teoretici a M-PACI Un factor agravant al acestei personalitati este tendinta lor de a testa oamenii pana cand isi valideaz4 convingerea de baza ca ceilalti nu sunt de incredere gi ci fi vor rani. Perceptia si procesele lor cognitive cuprind valenta negativa a celorlalti, dar si valenta negativa proprie, Preadolescentii Inhibati au o stima de sine sczuta, resurse de coping imitate gi prin urmare sunt vulnerabili la anxietate, depresie si tensiune emotionala. 2.1.7. Scala Instabil (,Unstable’) Scala Instabil din M-PACI a fost construita pentru a evalua ceea ce pare a fi o pro- blema majora a grupului de varsta 9-12 ani, Preadolescentii care manifesta acest pattern experimenteaza de obicei un stres cronic puternic, cu un impact evident asu- pra instabilitatii $i labilit3tii lor emotionale. Multi igi exprima tendinta de a actiona sau chiar manifest’ comportamente de auto- mutilare si ganduri suicidare. In modelul ui Millon, personalitatea Instabilé este conceptualizaté ca fiind personalitatea cu un distres puternic, carac- terizata prin conflictul tuturor celor trei polaritifi. Aceste personalitéti manifesta © durere psihicd persistent si sunt vul- nerabile la probleme psihologice globale, deoarece nu dispun de o organizare integra22 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi a personalititii si nu pot face fata eficient® cerintelor vietii. Preadolescentii Instabili pot s4 se confrunte cu mai multe conflicte familiale compa- rativ cu cei de varsta lor, aceste dificultati avind un efect negativ asupra trasaturilor lor de personalitate aflate in formare. Multi dintre acestia prezinti de asemenea un istoric de abuz si neglijare. Aceste experi- ente contribuie la instabilitate emotionala, comportamente impredictibile, génduri disfunctionale si confuzia identitatii. Per ansamblu, par si fie sunt dominati de o instabilitate in crestere, fapt ce penetreaza multe aspecte ale vietii lor. Deseori, personalitatile Instabile pot mani- festa un nivel ridicat al impulsivitatii, cea ce-i face pe ceilalti si se simté inconforta- bil si irascibili in prezenta lor. Desi acesti copii sunt constienti de oscilarea lor emoti- onala, ei spun cA nu pot controla acest fapt. Durerea lor interna, corelata cu tendintele lor impulsive, poate conduce la capacititi slabe de luare a deciziilor gi la actiuni care pot s4 le puna viafa in pericol. La aceasta varsta, personalitatile Instabile sunt confuze cu privire la cine sunt si daca isi doresc sau nu sa traiasca. In eforturile lor dea ,se regasi’, acesti copii se pot separa de colegii lor mai conventionali in ceea ce priveste infitisarea, imbricimintea, modul de a iesi in evidenta, interesele. Din aceste eforturi exista riscul aparitiei instrdinarii sociale. Conflictele lor cu parintii sau apar- tinatorii sunt puternice, deoarece durerea lor interna si confuzia ti determina si faci fata intr-un mod inadecvat provocarilor gi cerintelor varstei. 2.2. Scalele Semnele clinice curente (, Current Clinical Signs’) Cele sapte scale Semnele clinice curente ale M-PACI evalueazi prezenta unor clus- tere specifice de simptome clinice. Acestea reprezinta de obicei principala cauza a tri- miterii preadolescentului spre serviciile de sanatate mintala si constituie apoi tinta tratamentului. Aceste simptome clinice afecteaza viaja copilului la scoala, in fami- lie, precum gi in societate. Patternurile de personalitate emergente ofera un cadru de intelegere a acestor semne clinice, Un sindrom clinic poate fi vazut ca o extensie a unei personalitati vul- nerabile sau ca 0 conditie posibil generatd biologic, care trebuie analizata in contextul stilului de personalitate al subiectului, Un anumit pattern de personalitate este relatio-nat cu anumite semne clinice (de exemplu, stilul Inhibat coreleazd cu depresia, stilul Insubordonat cu tulburarile de conduita). ‘Acest lucru nu exclude ins combinatii mai putin obignuite. Nu trebuie neglijat impac- tul evenimentelor de viata asupra dezvoltarii personalitatii si a tulburarilor clinice. Indiferent de cat de distinctive par aceste sindroame din punctul de vedere al ori- ginii lor, ele prezinté semnificatie si ar trebui luate in considerare in relatie cu personalitatea copilului. In plus, este clar faptul cd anumite patternuri de perso- nalitate sunt corelate cu anumite semne dlinice (de exemplu, stilul de personalitate Inhibat cu depresia, stilul de personalitate Insubordonat cu problemele de conduita). Totusi, acest lucru nu inlitura posibilitatea unor combinafii mai putin comune. Mai mult, nu poate fi trecut cu vederea impactul evenimentelor importante de viaté asupra dezvoltarii personalitatii si a simptomelor dlinice. 2.2.1. Scala Anxietate/Frica (,Anxiety/ Fears’) Anxietatea este o emotie universal, pe care toti copiii o triiesc din cénd in cénd. Devine 0 problema psihologica serioasi 23 Fundamentarea teoretici a M-PACI in momentul in care apare cu o anumit& frecventa, persista o perioad mai indelun- gata si afecteaza viata de zi cu zi a copilului (Albano, Chorpita, & Barlow, 1996; Barrios & O'Dell, 1989; March, 1995). Scala Anxietate/Frica a M-PACI evalueazi probleme care sunt in general asociate cu anxietatea preadolescentilor. Printre acestea se numara simptome somatice (de exemplu, dureri de stomac), afective (de exemplu, nervozitate), cognitive (de exemplu, frica de a se rani pe sine sau familia) si compor- tamentale (de exemplu, fuga de la scoala). 2.2.2. Scala Deficit de atentie (Attention Deficits”) Studiile asupra ADHD (tulburarii de defi- cit de atentie/hiperactivitate) indica faptul c& aceasta tulburare este foarte frecventd in randul preadolescentilor care apeleazi la servicii clinice. ADHD este o conditie in care incapacitatea de concentrare a atentiei, hiperactivitatea si impulsivitatea afecteazd performanta scolaré a copilului, precum si relatiile de familie (Barkley, 1998, 2000). Este considerata cel mai adesea o conditie neurologica, dar cu toate acestea, ADHD poate sa reflecte si rispunsul copilului la situafii stresante de viata.4 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Scala Deficit de atentie a M-PACI evalueazi* problemele de atentie ale preadolescentilor cu varsta intre 9-12 ani, iar itemii sunt for- mulafi intr-un mod care le permite acestora sa identifice problema. Experienta clinica sugereaz faptul ci la aceasta varstA copiii pot in general recunoaste bine daca sunt mai nervosi sau mai obositi decat colegii lor. Desi aceasta scala nu este un substitut pentru o evaluare comprehensiva a ADHD, poate fi totusi un indicator al prezentei problemelor atentionale si poate constitui punctul de plecare pentru o explorare mai amanuntita. Problemele de control asociate cu ADHD pot fi evaluate cu ajutorul Scalei Comportamente disruptive. 2.2.3. Scala Tendinte obsesiv- compulsive (,Obsessions/Compulsions’) Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) este clasificati drept tulburare anxioasa. Obsesiile sunt definite ca fiind ginduri persistente si recurente resimtite ca fiind intruzive, iar subiectul recunoaste ci sunt improprii. Compulsiile sunt definite ca si comportamente repetitive sau acte men- tale pe care individul este constrans si le realizeze pentru a diminua stresul creat de obsesii (Foa & Wilson, 2001; Rapoport, 1989). Nu s-a stabilit inc procentul copiilor care prezintd att obsesii, cat si compul- sii, sau care manifesta doar una dintre componente, fie obsesii, fie compulsii. De exemplu, unii copii pot sa identifice com- portamentele repetitive compulsive, dar nu si gandurile obsesive relationate cu acestea. Scala Tendinte obsesiv-compulsive a M-PACI evalueazi ambele componente ale TOC, atat obsesiile, cat si compulsiile, precum gi anxietatea, respectiv disconfortul social care le insotese. Scorurile ridicate la aceasta scald ar trebui s& trezeascd suspi- ciuni cu privire la prezenfa unei tulburari obsesiv-compulsive si s4 genereze 0 evalu- are mai amanungita pentru a clarifica natura si intensitatea patternului simptomatic. 2.2.4, Scala Probleme de conduita (Conduct Problems”) Exist o ingrijorare in crestere a societatii cu privire la cresterea numarului copiilor care se angajeaza in acte ostile, antisociale si uneori violente, atat in relatia cu colegii, cat si cu adulfii (Barkley, 1997; Connor, 2002). Aceste comportamente sunt din ce in ce mai frecvente in scoala si in comuni- tate. Scala Probleme de conduité a M-PACI masoara patternul comportamentelor anti- sociale,jn multe cazuri, cele mai necuviincioase comportamente reprezinta punctul culmi- nant al prezentei timpurii a unui pattern de noncomplianté, toleranté scazuti la frustrare, agresivitate tranzitiva si gandire disfunctional. Poate fi prezent un nivel considerabil de furie si se poate manifesta de asemenea nerespectarea drepturilor si proprietatii celuilalt, Pedeapsa pare si fie ineficienta in cazul acestor copii, iar ei par sA nu invete din propriile greseli, Pot in general distinge intre rau si bine, insd se angajeazi totusi in comportamente pro- blematice. Imbritiseazd o atitudine de a “fi pusi pe har{a” tot timpul si se comport ca atare. Acest pattern comportamental poate fi invatat intr-un mediu familial ostil sau poate fi intarit in cadrul grupului de covarstnici. De obicei ambele surse contri- buie la aparitia si menfinerea lui. 2.2.5. Scala Comportamente disruptive (,Disruptive Behaviors’) Scala Comportamente disruptive a M-PACI se focalizeaza in special pe probleme de control al impulsurilor. Multi preadolescenti manifesti uneori dificultati fn controlul impulsurilor, insi aceasta scala este menita siti identifice pe cei cu probleme frecvente in aceasta arie. Incapacitatea copilului de 25 Fundamentarea teoretici a M-PACI a gindi inainte de a actiona si de a amana reactia intr-o situatie emotionala poate conduce la certuri familiale intense si la neintelegeri frecvente cu colegii. Deoarece problemele de control al emotii- lor reprezinta una dintre cele mai comune manifestari ale unui control slab al impul- surilor la copii, scala Comportamente disruptive se suprapune partial cu scala de personalitate Insubordonata si cu scala cli- nici Probleme de conduité. Mai departe, dupa cum s-a mentionat mai sus, rezultatele obfinute la aceasta scala vin si completeze rezultatele de la scala de Deficit de atentie ~ in special la lipsa de atentie si hiperactivi- tate ~ in vederea identificarii unei posibile tulburari ADHD. 2.2.6. Scala Dispozitie depresiva (,Depressive Moods”) Inca de la o varsta frageda, copii se con- frunta cu schimbéri si presiuni majore in viata lor. Aceste schimbari pot fi de ordin intern (de exemplu, modificarile pubertatii) sau de ordin extern (de exemplu, schimba- rea scolii, mutarea familiei). In mod similar, presiunile pot fi auto-impuse sau declangate de ceilalfi, cum ar fi familia, colegii. Un punct cheie este acela ci uneori preado-26 M-PACL: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi lescentii pot manifesta un dezechilibru in® dezvoltare si in progresele obtinute pana atunci in diferite arii. De exemplu, unii pot manifesta o dezvoltare fizicd precoce, dar prezenta imaturitate socialé sau emotio- nala. Problemele dispozitionale apar atunci cand preadolescentul nu poate face fata unor situafii pe care considera gresit c& le poate stapani. Depresia devine o problem clinica din ce in ce mai intalnita in mediul clinic des- tinat copiilor, depagita probabil doar de ADHD gi de problemele comportamentale disruptive concomitente. Scala Dispozitie depresiva masoara starea depresiva, gandu- rile suicidare, sentimentele de singuratate si disperare. Este dezvoltata pentru a oferi un indicator general al posibilitatii prezentei starii depresive. In unele cazuri sunt nece- sare investigatii ulterioare. 2.2.7. Scala Distorsionarea realitatii (Reality Distortions”) Scala Distorsionarea realitatii a fost con- struit& pentru a identifica copiii care pot manifesta experiente perceptuale si distor- siuni cognitive neobisnuite. Scala evalueazi halucinafii auditive si vizuale, precum si ideatia paranoida. Astfel de experiente pot crea confuzie si fricd in randul preado- lescentilor, pot conduce la teama de a-si pierde mintile, teama de a innebuni, de a o lua razna. Astfel, un alt element evaluat de aceasta scala este distresul subiectiv cauzat de perceptii si credinte bizare sau infrico- sitoare, La obfinerea unui scor ridicat la aceasta scala, clinicienii trebuie sa incerce sa identifice primele experiente bizare pe care le-a trait copilul, cand au aparut acestea, daca ele se leagi de un eveniment special din viata copilului gi care au fost reactiile sale la aceste experiente, Tulburarile psi- hotice sau pre-psihotice nu sunt comune populatiei de varsté 9-12 ani, insi o depis- tare timpurie conduce la interventie in faza incipienta a bolii si la rezultate mai bune.CAPITOLUL 3 DEZVOLTAREA INVENTARULUI Acest capitol descrie modul in care a fost dezvoltat inventarul. Prima data a fost iden- tificat un set de constructe tinta, apoi au fost formulati itemii care s4 masoare aceste con- structe, construind o varianta de cercetare a inventarului. Aceasta versiune a instrumen- tului a fost apoi administrata unui egantion foarte mare de preadolescenti cu varsta cuprinsi intre 9-12 ani, care au apelat la ajutor specializat din domeniul sanata- tii mintale. Acesti subiecti au fost evaluati independent de clinicienii lor. Itemii care alcatuiesc varianta finalé a M-PACI au fost selectati in urma analizei structurii interne si a corelatiilor cu evaluarile clinicienilor. Acesti trei pasi ai dezvoltarii inventaru- Tui -explicarea constructelor si formularea itemilor, colectarea datelor de cercetare si dezvoltarea variantei finale a inventaru- lui - sunt prezentati in detaliu in ceea ce urmeaza, 3.1. Explicarea constructelor si formularea itemilor Primul pas in crearea M-PACT a fost iden- tificarea unui numar de 18 constructe fint’, pentru includerea lor potentiala ca scale ale inventarului final. Constructele cuprind 7 Patternuri de personalitate emergente, 4 Preocupiri exprimate si 7 Semne clinice curente. Cele 18 constructe initiale sunt prezentate in Tabelul 3.1., cu cate un exem- plu de item pentru fiecare.28 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Construct Exemplu de itemi Patternuri de personalitate emergente Increzator Am mute talent. Sociabil iar imi fae placere sf in preajma camenior. Conformist Imi place s& fac ceea ce alfi agteantd de la mine s& fac. Supus ‘mi place cénd ceialti cameni iau decizii pentru mine. Inivat ‘Sunt foarte timi(8). Insubordonat Urdso sé urmez ordine, Instabil ‘Sunt foarte, foarte tit) Preocupariexprimate Nemultumire personal Deseori mai simt ur (8) Insécurtate in raport cu covarstnict Celia copii nu ma plac. Disfunctie familial Familia mea tip gi se cearta mereu. Dificultati scolare Nusmi place scoala, Semne cinice curente ‘Anvietatel Frid (Wa sit intat() gi nelinistit(a) mare parte a timpulu Deficit de atentie Profesorul trebuie s& imi reaminteasca sa fu atent. Tendinte obsesiv-compulsive Sunt deranjat() de génduri care nu vor s& dispara, Probleme de conduita Unil profesori consider c& sunt un scandalagiu ‘Comportamente disruptive De obice acionez rapid far& a m8 gndi, Dispoziie depresiva Nimic nu pare sé ma poaté face fercit(), Distorsionarea reaita Aud voc pe care alte persoane nue aud 3.1.1. Patternuri de personalitate emergente Au fost inclusi itemi care masoara trisd- turi de personalitate deoarece se pleaci de Ia teoria lui Millon, conform careia proble- mele psihologice ale preadolescentei au la baz manifestari timpurii ale unor trisdturi de personalitate care incep si se formeze la aceasti varst’. Toate cele sapte constructe vizand personalitatea au fost mentinute si in varianta finali. Descrierea acestora a fost ficuta in Capitolul 2. 3.1.2. Preocupari exprimate Este util pentru clinicieni sa afle care sunt evenimentele specifice cu care se confrunta clientii. Cele patru constructe dezvoltate initial reprezentau preocupiri tipice pre- adolescenjei. Dupa cum este descris mai tarziu in acest capitol, acestea nu au fost29 Dezvoltarea inventarului pistrate insd in forma finala a inventarului, Prin urmare, acestea nu sunt descrise in detaliu in Capitolul 2, precum patternurile de personalitate emergente si semnele cli- nice curente. Totusi, aceste constructe erau directe, iar in Tabelul 3.2 sunt prezentati itemi exemplu, iar in Tabelul 3.1. 0 descri- ere corespunzatoare a acestora. 3.1.3. Semne clinice curente Cele sapte arii ale semnelor clinice reflecta aspectele clinice pe care autorii le considera cele mai frecvente si mai problematice pen- tru varsta preadolescentei. Ca si patternurile de personalitate emergente, toate cele sapte scale initiale se regasesc si in forma final a inventarului si sunt discutate in detaliu in Capitolul 2. 3.1.4, Formularea itemilor Autorii au formulat definiii pentru cele 18 constructe initiale spre a servi drept baza pentru formularea itemilor (Ia fel si pentru evaluarile clinicienilor descrise mai tarziu in acest capitol). Aceste definitii sunt pre- zentate in Tabelul 3.2. (en constructele Patternurilor d litate er Increzitor. Se caracterizeazi prin sigurant& de sine, exprimat8 uneor! in mod curajos si evident, comparativ cu cei de varsta lui. Poa fide asemenea egocentrio, asetiv,focalizat pe sine | ocazional nepoiticos. Sociabil. Est foarte social, gregar,ocazionalteatral si cduttor de senzati, Tinde fie garmant si viol, dar uneor poate fimperati si manipulatv. Conformist. Tnde s& relajoneze cu autoritateaintr-un mod respectuos si obedient, poate chiar Int-un mod lingusitor. Poate fi ,prea” prudent, decent si constient pentru varsta sa. Poate s& manifeste un control excesiv, si fe rigid $i perfectionist ‘Supus. Poate f imatur din punct de vedere emofjonal sal dezvoltai, este dependent siusor de influent. In general este drigut, are un suflet bun, este foarte cooperant, uténd sé-i mullumeascd pe celal sis renunfe la dorintele propri tn favoarea dorintelor celorlal Inhibat. In general destul de timid, rusinos, sensibil si anxios in sitai sociale, Doreste s& fle acceptat si se teme de respingere, este neincrezator 5 retras, Deseor este singur si izolat. Insubordonat. Este rebel si if de st8penit, deseori actioneazé negatv, dominator, poate chiar i Tnt-un mod antisocial. Poate manifesta o attudine ostla, opozijonista si neinfricat Instabil, Deseori acfioneazA impredictibi si inconstant, manifesta un patter de sensibilitate excesiva, schimbar frecvente, eroti intense si foarte variable30 ‘M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi ne ‘Nemuifumire personalé, Manifesté sermne generale ale stimei de sine sodzute, este prezent& o multumire de sine minimal, admirénd foarte pufine elemente ale sinelui propru Poate exprima verbal insatisfacta pe care 0 resimte fat de fizicul su, fa de esecurile gcolare sau fat de relafile sociale pe care le are Insecuritate in raport cu covérstnicl. Poate manifesta descurejare sau tistefe din cauza respingerlor celortalt ‘colegi s dato faptului c& nu are admiratja acestora. Doreste aprobare, dar esueazé in a o obtne, rezutnd astfl in renunare gi retragere. Disfunctie familial. Reporteaz& probleme de famile care i aduc un stres putemic in viel. Acestea pot consta in neintelegerle sau divortul parinflor, confictulfratem sau sentimentu de afi nega, abuzat. Dificultafiscolare. Poate manifesta fe indiferentfat& de sarcinle scolare, fe Ingrjorare faté de esecurle academice, exprimate in note mii, dificult de invajare sau defazare, In general este demoralizat in ceea ce priveste activitajle scolare, Constructele Semnelor clinice curente ‘AnxietaterFricd. Poate manifesta anxietate de separare, gr intense si neobisrute, evtarea evident€ a scoli, ‘emotionaltate, sensibiitate excesivd,tensiuni somatice persistentesisau acuze somatice Deficit de atenti Caracterizat prin agitale persistent sau hiperactivtate, in general neatent,usor de distras, dezordonat din punct de vedere comportamental si cognitv Tendinge obsesiv-compulsive. Manifest id’, gandur,imagini sau impulsuri persistente sau comportamente ‘sau acte mentale bizare, inevitabile. Probleme de conduitd. Manifest furie manipulativs, attudine ost fal de cela, acte viiblagresive, deficit ‘empatic si incr repetitve ale reguilor. Comportamente disruptive. Manifest furie reactiva si impulsiva, un patter general de neascultare si negativism, sfidare opozitonist exploziperiodice sl iesiritemperamentale, Dispozitie depresiva. Manifest tistefe vizbla, cogniti pesimiste si de deznadejde, melancolie $l itabltate, deficit de energie, tulburri ale sommnulu s actiuni para-suicidare. Distorsionarea realitti. Experimenteaz4 halucinafi,ideafe suspicioasa, comportamente lipsite de coeziune, ‘emoti incongruente sau puternic dezadaptative,31 Dup& mai multe incerciri de formulare ‘a itemilor, discutii si revizuiri, autorii au dezvoltat scale provizorii pentru cele 18 constructe. Au fost formulati cate 8 itemi pentru fiecare pattern de personalitate emergenta, 5 pentru preocuparile expri- mate si 6 pentru semnele clinice, rezultand in total 118 itemi. Au fost adaugati apoi 6 itemi vizand arii problematice speci- fice (doi itemi pentru fiecare din: consum de substante, tulburari alimentare si stres post-traumatic), precum gi 11 itemi ce pot fi utilizati pentru validarea raspunsului (de exemplu, si réspunda atent gi sincer), rezultind 135 itemi cu réspunsuri de tip ‘Adevarat/Pals, S-au depus eforturi pentru formularea itemilor intr-un limbaj sim- plu, specific preadolescentilor. Cei 135 de itemi au fost revizuiti de cdtre un psiholog si un editor de la Pearson Assessments. Comentariile acestora au servit drept baz pentru discutiile si modificarile ulterioare. Cei 135 de itemi au fost apoi grupati in Formularul de cercetare M-PACI. Intentia a fost ca in urma colectarii datelor si se reduc numarul de itemi sub 100. Dezvoltarea inventarului 3.2. Culegerea datelor 3.2.1. Esantionarea, culegerea datelor, materiale si procedura Colectarea datelor a inceput cu trimite- rea scrisorii de solicitare a sprijinului catre aproximativ 350 de institutii de sanatate mintali in care a mai fost aplicat initial si inventarul MACI. S-a apelat la utilizato- ri inventarului MACI, considerandu-se acestora se numara $i c& printre clienti preadolescenti si c vor fi interesafi de sprijinirea proiectul M-PACI. Cei care au raspuns afirmativ scrisorii de solicitare au primit un set de materiale in vederea colec- tari datelor. Aceste materiale includeau: a) 6 copie a formularului de objinere a con- simf4méntului parintelui sau tutorelui, b) 0 copie a Formularului de cercetare M-PACI, c) Formularul de cercetare al clinicia- nului si d) un test de auto-monitorizare suplimentar. Formularul de cercetare al clinicianului a fost utilizat pentru a obfine evaluarile acestora si informatiile demografice ale fiecdrui subiect. Sarcina de evaluare con- sta in alegerea a doua dintre patternurile de personalitate, preocupérile exprimate si semnele clinice, cele mai evidente pentru subiect, dintre cele prezentate in Tabelele32 M-PACK: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi 3.1. si 3.2. Figura 3.1. prezinta un exemplu’ al acestui formular. Clinicienilor li s-au tri- mis definitiile constructelor, aga cum sunt acestea oferite in Tabelul 3.2. Instructajul primit a fost urmatorul: in grilele alocate pentru Patternurile de personalitate, Preocuparile exprimate si Semnele clinice, vi rugim s& marcati in prima coloan’ ACEA alegere care apro- ximeaza cel mai bine impresia pe care 0 aveti referitoare la acest copil. Daci este posibil alegeti in cea de-a ,doua” coloand © varianta aditionala care caracterizeaz’ de asemenea copilul, insi nu la fel de bine ca si prima. Datele demografice incluse au fost: genul, rasa/etnia, varsta, clasa. Se cerea de aseme- nea si se mentioneze cadrul clinic in care FIGURA 3.1, Formatul utilizat pentru evaluarea clinica a fost consultat copilul si numarul de intal- niri cu o durati mai mare de 20 de minute pe care le-a avut clinicianul cu acesta. Au fost incluse in setul de materiale si alte teste des utilizate in evaluarea copii- lor problematici: BASC SRP-C (Behavior Assessment System for Children: Self Report of Personality Form C; Sistemul de evaluare comportamentala. pentru. copii: Auto-evaluarea personalitatii, Forma C; Reynolds & Kamphaus, 1998), CDI (Child Depression Inventory, Inventarul de depre- sie pentru copii; Kovacs, 2001) si RCMAS (Revised Children’s Manifest Anxiety Scale, Scala Revizuita de anxietate manifesta pen- tru copii; Reynolds & Richmond, 2000). Jumitate dintre voluntari au fost desemnati aleator sa aplice BASC SRP-C, un sfert au utilizat CDI, iar ceilalfi RCMAS. PATTERNURI DE PERSONALITATE PREOCUPARI EXPRIMATE. SEMNE CLINICE Prima Adoua | Prima ‘Adoua || Prima Adoua 1 Inereziior 1 1 ‘Nemlumire personals 1 1 ‘AnwietatelFrica 1 2 — Sociabt 2 || 2 —Insecuritate in raportcucovarstnci 2 || 2 Deficit de atenyje 2 3 Confomist 3 |} 3 Distuncie familial 3 || 3 Tending obsesi-computsive 3 4 Sus 4 |] 4 Dioula goolare 4 || 4 Probleme deconduitg 4 5 inhibat «5 || 5 Altele 5 || 5 — Comportemente disruptive 5 6 Insubordonat 6 6 ——Dispozijedepresiva «6 T —Instabl7 7 Distorsionarearealtati 7 8 Alle «8 8 Altele 8Fiecare clinician a primit 0 brosura de informare cu privire la proiect, care descria materialele utilizate, modul in care trebu- iau colectate datele de cercetare gi trimise echipei de cercetare. Pentru fiecare copil cu varsta cuprins’ intre 9 si 12 ani inclus in studiu, clinicienii erau instruiti si urmeze in ordine anumiti pa 1. Sa obtina consimfiméntul informat al parintelui sau tutorelui copilului. . Clinicianul care lucrase cel mai mult cu copilul trebuia s4 completeze Formularul de cercetare al clinicia- nului. Brogura sublinia faptul ca este important ca acest Formular sa fie completat inainte de administrarea Formularului de cercetare M-PACI si a testului suplimentar. S-a optat pentru aceasti modalitate pentru a se evita influentarea clinicienilor de raspunsurile pe care subiectii le dau la itemii celor doua instrumente (s-a evitat contaminarea criteriului). (Chiat daci clinicianul administrase si studi- ase testele inainte de a face evaluarile, doar raspunsurile la itemi erau disponi- bile, deoarece clinicienii nu aveau acces Ja materialele de scorare ale inventa- rului M-PACI. intr-adevar, nu exista niciun sistem de scorare M-PACT in acel moment, la fel cum nu exista nici testul aditional.) 33 Dezvoltarea inventarului 3, Administrarea Formularului de cerce- tare M-PACL 4, Administrarea testului aditional, fie in M-PACI, fie intr-o ‘Acest pas nu era enii au fost incu- aceeasi sesiune cu intalnire ulterioara. obligatoriu, insa cli rajati s& aplice acest test aditional la cat mai multi preadolescenti. 5. Trimiterea materialelor completate echi- pei de cercetare. Numele copilului nu apare pe niciun for- mular, apar doar numere de identificare, astfel incat echipa de cercetare nu a avut cum s& asocieze datele de cercetare ale vreunui subject cu numele lui sau a ei. 3.2.2. Esantionul de cercetare total Colectarea datelor s-a efectuat intre iulie 2002 si mai 2003. In timpul celor 11 luni, un numar de 53 de institufii din SUA au eva- luat intre 1 si 18 preadolescenti/institutie. Esantionul a fost format din 292 de prea- dolescenti, ‘Tabelul 3.3. prezinta distributia variabilelor demografice, cadrul in care a avut loc evaluarea si numéarul de intalniri pe care le-a avut clinicianul cu copilul Dupa cum se poate observa in tabel, un procent de aproape 70% dintre subiecti sunt baieti si aproximativ 80% sunt albi. Cei34 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Caer Vari ‘Subgrup N Procent™ Gen Bail 193 687 Fete 8 313 Valor lips ft Rasaletnia Abi 220 806 ‘Afto-americani 2 7 Hispanic atino 21 7 ‘Amer indieni 5 18 Asiatic - american 2 70 Altele 4 15 Valor ips 19 77 Varsta 9 5 196 10 5 196 i or 28 2 404 370 Valor ips oT Ciasa 2 1 40 3 2 16 4 52 188 3 57 206 6 92 332 7 a 155 Valor ipsa 8 Cadrul de evaluate Practica privat 143 st Clini rezengile 45 164 (Cenlte/Cinilpblice de sandtate mintalé 4 124 Cabinete private de evaluare 7 64 Spitale — interare 3 46 9 32 8 29 Universtafi$col medicale 6 24 Aele 5 18 Valor lips 2 Numer de ini 4 3 120 2 6 95 3 46 167 4 8 65 ‘5 sax mai multe 182 553 Valor ips 1 Nota, N=202. *Procentle nu includ vaorillips ale fecal variable,mai multi au 12 ani gi sunt in clasa a VI-a. ‘Au fost implicate institutii diferite, insi jumatate dintre subiecti provin din cabinete cu practica privata, cealalté jumatate fiind reprezentata de subiecti evaluati in toate celelalte institufii. Doar 12% dintre copii avuseseré o singuré intélnire cu clinicia- nul inainte de aplicarea inventarului. Mai mult de jumatate au avut 5 sau mai multe intdlniri. 3.3. Dezvoltarea finala a inventarului Esantionul total de date a fost impartit in esantionul de dezvoltare a inventarului si in esantionul de validare. Datele primului esantion au fost utilizate pentru a selecta itemii si scalele instrumentului, Datele celui de-al doilea esantion au fost utili- zate pentru stabilirea fidelitatii si validitatii instrumentului. 3.3.1. Esantioanele de dezvoltare si de validare Tofi cei 292 de subiecti au completat Formularul de cercetare M-PACI. Inainte de a stabili cele dowd esantioane de date, au fost excluse protocoalele invalide. Un _ 35 Dezvoltarea inventarului Formular de cercetare M-PACT a fost exclus datorita unui numar prea mare de ras- punsuri lips& (Raspunsurile lips au fost infrecvente per total, totusi 97.3% dintre subiecti au lsat doi sau mai putini itemi fird rispuns). Alte cinci Formulare de cer- cetare M-PACI au fost considerate invalide pe baza a patru itemi meniti si detecteze raspunsurile la intémplare, neatente sau nesincere. Acesti gase subiecti care au avut Formularele de cercetare M-PACI invalide nu au fost inclusi nici in esantionul de dez- voltare, nici in esantionul de validare. (Cu toate acestea, evaluarile clinicienilor pen- tru acesti sase subiecti au fost utilizate in unele analize, care sunt descrise mai tarziu {in acest capitol). Faptul ci doar 2% (6/292) din Formularele de cercetare M-PACI s-au dovedit a fi invalide a fost interpretat ca dovada a faptului ca: a) scopul de a formula itemi ugor de inteles pentru populatia cli- nicd cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ania fost atins; b) clinicienii au reugit s& obtina cooperarea subiectilor. Dupa eliminarea celor sase protocoale inva- lide, au ramas 286 de subiecti in esantionul de cercetare. Aga cum va fi mentionat mai incolo in acest capitol si in Capitolul 4, multe dintre analizele statistice realizate dupa dezvoltarea scalelor M-PACI finale nu au mai necesitat separarea lor in cele doua esantioane. Atunci cand aceste analize sunt36 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi descrise ca fiind bazate pe ,esantionul nor mativ clinic M-PACT’, se refera la acesti 286 de subiecti Din cei 286 de subiecti, un numar de 100 au fost inclusi in esantionul de validare cu conditia s& fie completate Formularul de cercetare M-PACTI si datele de evaluare a clinicianului. Din cele 286 de Formulare, 10 nu au fost insotite de Formularul de cerce- tare al clinicianului (aga se explicd de ce cel putin 10 subiecti prezinta date lipsa pentru toate variabilele incluse in Tabelul 3.3.). Alfi cinci au prezentat datele demografice, ins nu si evaluarile clinicienilor, Deoarece acesti 15 subiecti nu dispuneau de evaluarile clinicienilor, ei au fost plasafi in esantionul de dezvoltare. Cei 271 de subiecti care au avut completate Formularul de cercetare M-PACI gi datele de evaluare a clinicieni- lor au fost impértiti aleator in esantionul de dezvoltare (N=171) si in esantionul de yalidare (N=100). Tabelul 3.4. rezuma ‘impértirea egantionului total in subgrupuri. Se poate observa faptul ci impartirea subiectilor in cele dowd esantioane nu a finut cont de validitatea rispunsurilor la testul aditional. Acest lucru s-a facut deoa- rece datele din testele adiacente nu au fost utilizate pentru a dezvolta varianta finala M-PACI. Aceste teste nici nu au fost sco- rate pana cand nu a fost dezvoltata varianta final. a M-PACI. Datele obtinute in urma aplicarii acestor teste au fost utilizate pen- tru validarea variantei finale M-PACI, aga cum este prezentat in Capitolul 4 in Tabelul 3.5. sunt prezentate caracteristicile demografice ale subiectilor inclusi in cele doua esantioane, de dezvoltare si respectiv de validare (Se observa ca pentru fiecare variabila, cel putin 10 subiecti din esantionul de dezvoltare prezinta date lipsi, tocmai datorita celor 10 Formulare de cercetare ale clinicianului incomplete). Datele arata ci in urma distributiei aleatoare a subiectilor, cele doa egantioane sunt similare din punct de vedere al variabilelor demografice. ‘Grup W Eantionul de dezvoltare cu date M-PACI si evaluaile cnicienior tt Esantionul de dezvoltare cu date NHPACI, fara evaluzile clnicienilor 15 Esantionul de dezvoltare total 186 Essantionul de validare cu date WHPACT si evaluate cinicienilor 400 Subiecti cu Formularul de cercetare M-PACTI invalid 6 Esantionul de cercetare total 292.37 Dezvoltarea inventarului Variabila demograficd | Subgrup N Procent* Genul Bait 119 680 69 690 Fete 56 320 3 31.0 Valor ipsa 11 Rasaletnia Abbi 136 795 8 813 ‘Afo-americani 18 88 6 63 Fispanici/ latino 14 82 7 13 ‘Americano-ndian 2 12 3 34 American asitic 1 60 1 10 Atel 3 18 1 10 Valoriips& 8 4 varsta 9 a 178 a m2 10 5 199 19 192 1 2 239 5 253 2 68 38.6 4 343 Valor lips 10 1 Clasa 2 : : 1 10 3 8 103 2 124 4 3 190 7 115 5 32 184 2% 258 6 66 379 5 258 if 5 144 7 15 Valor is 2 3 * Proceso sunt calculate dupa einarea datelor ips Testele chi patrat au aratat faptul c& niciuna dintre diferentele minore dintre subesantioanele pentru niciuna dintre cele patru variabile demografice nu a atins pragul de semnificatie statistica. alt& modalitate de a evalua comparabili- tatea fntre subesantioanele de dezvoltare gi de validare presupune analiza evaluarilor de c&tre clinicieni a patternurilor de personali- tate, preocuparilor exprimate si semnelor clinice. Aceste comparatii sunt prezentate in Tabelul 3.6, (pentru c cei 15 subiecti fara evaluari ale clinicienilor au fost repar- tizati in esantionul de dezvoltare, marimea esantionului pentru acest grup descris in Tabelul 3.6. este 171).38 ‘M-PACK: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Fiecarui subject i s-a atribuit o evaluare a clinicianului pentru fiecare din cele sapte patternuri de personalitate, fiecare din cele preocupari exprimate si fiecare dintre cele sapte semne clinice. Evaluarile clinici- enilor au fost scorate astfel: daca variabila (de exemplu, patternul de personalitate increzator) a fost aleasa de clinician ca fiind “prima” (adica cea mai proeminenta), a fost atribuit scorul 2; daca variabila a fost scorata ca find ,,a doua” (adic& a doua ca proemi- nenfa), s-a acordat 1 punct; daca variabila nu a fost scorata nici ca prima” nici ca a doua’, s-au acordat 0 puncte. Astfel, fiecare subiect a primit un scor de 0, 1 sau 2 pentru fiecare din cele 18 variabile evaluate de cli- nician (nu au fost acordate scoruri pentru optiunea “altele”), Mediile si abaterile stan- dard sunt prezentate in Tabelul 3.6. Toate corelatiile in care au fost implicate evalud- rile clinicienilor implica acest scor de 0/1/2 puncte. Tabelul 3.6. ofera o descriere psihologica a lotului de cercetare, aga cum este el vazut din prisma clinicienilor. Dintre cele 7 pat- ternuri de personalitate, stilul Insubordonat a fost evaluat de clinicieni cel mai des ca fiind proeminent. A fost ales ca cel mai proeminent sau pe locul al doilea pentru aproape jumatate din subiectii celor doua esantioane ~ 46.8% din egantionul de dez- voltare si 47.0% din esantionul de validare. Patternurile Conformist si Supus au fost sti- lurile cele mai pufin evidentiate de clinicieni pentru ambele loturi, Disfunctiile familiale sunt cele mai frecvente acuze ale preadoles- centilor din ambele egantioane. Din cadrul semnelor clit tive sunt considerate de evaluatori ca fiind cele mai vizibile - 54.4% pentru esantionul de dezvoltare, 53.0% pentru esantionul de validare, Pe de alta parte, Tendintele obse- siv-compulsive si Distorsionarea realitiii au fost evaluate ca primele doar intr-un procent foarte mic din ambele grupuri. ice, Comportamentele disrup- La fel ca in cazul distributiei datelor demo- grafice, evaluarile clinicienilor au fost similare pentru ambele esantioane. Au fost comparate mediile scorurile din coloana Evaluare. Nu numai ca mediile celor doua esantioane sunt destul de similare, ci gi clasamentele pentru fiecare construct sunt aproape identice. De exemplu, clasamentul mediilor patternurilor de personalitate (de la cel mai inalt la cel mai scdzut) pentru esantionul de dezvoltare este: Insubordonat, Instabil, Sociabil, Inhibat, Increzator, Conformist si Supus. Pentru esantionul de validare ordinea e la fel, doar ca locurile scalelor Sociabil si Inhibat se inverseaza. Ordinea rangurilor pentru semnele cli- nice in cazul esantionului de dezvoltare39 Dezvoltarea inventarului este: Comportament disruptiv, Deficit de Singura modificare pentru esantionul de atentie, Anxietate/Frica, Dispozitie depre- _validare este inversarea_pozifiilor_pen- siva, Probleme de conduit, Distorsionarea tru Distorsionarea realitatii si Tendintele realitatii si Tendinte obsesiv-compulsive. obsesiv-compulsive. Egantionul de dezvoltare Scala Prima [| Adoua | Evaluare ‘Adoua | Evaluare N %|N %|m SD[N %[N % | m_ SD Pattornuri de personalitate Increzator 19 11] 15 98] 31 66] 14 140) 5 50] 33 71 Sociabil 2440/18 105| 30 72) 9 90] 18 180] 36 64 Conformist 17 99] 10 58| 26 63] 8 80) 9 90] 2 59 ‘Supus 2 70| 7 99] 24 sr] 6 60] 7 70] 19 53 Inhibat a 123] 2 123] 37 69] 19 190] 10 100} 48 80 Insubordonat 45263))35 205 | 73 85 | 29 290 | 18 180) 76 86 Instabil 29 170] 34 199] 54 77] 14 140] 22 220] 50 73 “Altele” 423) a 123 110] 1 11.0 Total 171 100 | 171 100 100 100 | 100 100 Preocupari exprimate Nemultumite personala 23 135 | 39 228| 50 72| 23 230] 15 150 | 61 84 Insecurtate in raport cu covérsinioi| 25146) 25 146 | 44 74 | 11 11.0 | 20 200) 42 68 Disfuncte familial 60 361] 39 228| 93 88 | 40 400} 20 200 |1.00 90 Difcultayi soolare 45 263 | 25 146] 67 a7 | 17 170 | 23 230) 57 7 “Attele” 18 105 | 43 254 9 90] 22 220 Total 471100 | 171 100 400 100 | 100 100 Somne clinice ‘AnxietatelFrcd Deficit de atentie Tendinfe obsesiv-compulsive Probleme de conduit ‘Comportamente disruptive Dispozitje depresiva 205 | 27 168] 57 st | 19 190] 13 130) 51 80 222| % 146| 59 83] 27 27.0] 14 140] 68 88 42|07 44) 06 29] 3 30] 3 30] 09 38 a2| 14 82] 2 59] 8 80| 8 80| % 59 2A) | 45 263) 82 84 | 25 250) 28 280) 78 82 168} 20 117] 43 75) 14 140] 22 220) 50 73 Distorsionarea reaiitatii 23) 5) 29 | 08) ef 4 10] 3 30] 05 26 “Allele” 18 | 2 164 330] 9 90 Tota 474100 | 171100 400 400 | 100 _100 oe &rn BR40 M-PACL: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Rezultatele unei serii de teste statistice con- firma de asemenea similaritatea evaluarilor clinicienilor pentru cele dowd esantioane. Testul chi pitrat sustine ci nu exist diferente semnificative intre cele doua esantioane in ceea ce priveste frecventele patternurilor de personalitate evidentiate in prima coloana, precum gi a celor situate pe pozitia secunda, aceeasi situatie fiind inre- gistrata si pentru preocupirile exprimate, respectiv semnele clinice. De asemenea, nu exist diferenje semnificative intre cele dou’ grupuri in ceea ce priveste distri- butiile de frecvenfa ale scorurilor 0/1/2 pentru niciunul dintre cele 18 constructe. Rezultatele obtinute in urma calcularii testului t pentru esantioane independente nu releva diferente semnificative intre cele doua egantioane pentru niciuna dintre cele 18 variabile evaluate de clinicieni. In con- cluzie, repartizarea aleatoare a subiectilor a condus la doud esantioane foarte similare din punctul de vedere al variabilelor demo- gtafice si al caracteristicilor clinice, asa cum. au fost acestea percepute de clinicieni. 3.3.2. Dezvoltarea scalelor de profil Dupa cum am specificat, 118 itemi din cei 135 itemi ai Formularului de cercetare M-PACI reprezinta scala provizorie care misoarA cele 18 constructe tinta: opt itemi pentru fiecare din cele sapte tipuri de per- sonalitate emergent, cinci itemi pentru fiecare dintre cele patru preocupari expri- mate gi sase itemi pentru fiecare dintre cele sapte semne clinice. Fiecare subscala de profil a fost dezvoltata astfel incat s& contina itemi specifici scorati cu 2 si itemi subsidiari scorati cu 1. Pentru fiecare scala, selectarea itemilor specifici dintre cei pro- pusi initial s-a facut astfel incat sa se asigure relevanta lor conceptual/teoretica. Fiecare dintre cei 87 de itemi alegi din grupul celor 118 pentru a fi inclusi in forma finala (prin procesul descris in detaliu mai jos) repre- zinté un item prototip pentru o singura scala. Itemii subsidiari ai fiecdrei scale au fost alesi in principal dintre itemii specifici altor scale. Au fost selectati itemii care au indeplinit conditiile psihometrice ale sca- lei, dar care erau gi relevanti din punct de vedere conceptual. Toate analizele statistice ce au condus la selectarea itemilor scalelor au fost realizate pe baza datelor culese de la esantionul de dezvoltare. In dezvoltarea inventarului M-PACI a fost planificata 0 oarecare suprapunere inter- scale a itemilor. Aceasti suprapunere de itemi in crearea inventarelor cu multe subscale prezinta atét avantaje, cat si dezavantaje. Din punct de vedere strict psi-hometric, suprapunerea de itemi poate fi problematicd, deoarece creste sansa inter- corelatiilor dintre scale, cea ce ar putea sa scada validitatea discriminativa a inven- tarului. Insi suprapunerea de itemi este economic, permite masurarea unui set de constructe printr-un numar scazut de itemi. In crearea M-PACI s-a urmarit propunerea unui inventar scurt, usor de completat de preadolescenti si de aceea s-a optat pen- tru suprapunerea unui numar moderat de itemi, astfel incat si nu fie afectata validita- tea discriminativa. Dezvoltarea scalelor de profil va fi detaliata mai jos gi poate fi rezumati astfel: . Cele 18 scale provizorii au fost analizate din punct de vedere psihometric. S-a luat decizia s4 se pastreze sapte scale de Patternuri de personalitate emergente si sapte scale pentru Semnele clinice curente, dar si se renunte la cele patru scale vizand Preocuparile exprimate, Au fost selectati intre 5 si 7 itemi speci- fici pentru fiecare dintre cele 14 scale, pe baza proprietitilor lor psihometrice. . Au fost alesi apoi itemii subsidiari pentru fiecare scal8, scala a fost evaluata si apoi ajustata, astfel incat fiecare scali finala includea intre 1 si 6 itemi subsidiari. al Dezvoltarea inventarului 3.3.2.1. Evaluarea scalelor provizorii ‘A fost calculat coeficientul de consistenta interna alpha pentru fiecare dintre cele 18 scale provizorii. Analiza s-a realizat pe esantionul de 186 de subiecti din lotul de dezvoltare, Toate scalele au obfinut un coeficient alpha acceptabil. S-au realizat apoi corelatii intre scalele de profil si eva- Juarile clinicienilor. Esantionul a cuprins 171 de subiecti din grupul de dezvoltare. Un numar de 16 scale au relevat corela- {ii semnificative, cu coeficienti mai mari de .20, cu evaluarile clinicienilor ale con- structului masurat de scala (de exemplu, scala Confident cu evaluarile clinice pentru Confident). Totusi, s-au obfinut corelatii slabe intre scalele Nemultumire personala, Disfunctie familiala (ale Preocuparilor exprimate) si evaluarile clinicienilor asoci- ate lor. Distributia scorurilor acestor doua scale evidentiaz’ o asimetrie inalté, cu modul 0 si putini copii care si rispunda afirmativ la mai mulfi de doi din cei cinci itemi. Scala Disfunctie familiala a inregis- trat cea mai sczuté medie dintre scalele vizand Preocuparile exprimate (.96, sem- nificind rispuns afirmativ doar la un item pe scala in medie), in timp ce clinicienii evalueazi aceasta problema ca fiind cea mai frecvent intélnita in esantionul de preado- lescenti (a se vedea Tabelul 3.6.). Cu alte42 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi cuvinte, subiectii nu au raspuns afirmativ’ Ja itemii Disfunctii familiale cu o frecventa egal cu perceptia clinicienilor ci aceasta este o problema majora. S-a decis astfel nu doar s& se renunfe la cele doua scale ale Preocuparilor exprimate - Insecuritate in raport cu covarstnicii si Dificultati gcolare - ci si se renunte la toate cele patru scale, iar cei 20 de itemi componenti au fost eliminafi din chestionar. 3, Selectarea itemilor specifici Au fost apoi evaluate proprietatile psiho- metrice ale celor 98 de itemi scrisi initial pentru cele 14 scale initiale. Au fost ana- lizate frecventele rispunsurilor (N=186). Fiecare item a fost corelat cu toate scalele provizorii (N=186) si cu toate evaluarile cli- nicienilor (N=171). Din cei 98 de itemi, 87 au prezentat frecvente si corelatii accepta- bile, find astfel refinufi ca si itemi specifici. Fiecare scala a fost compusa din 5-8 itemi specifici, toate scorate pentru ,,Adevarat”. Fiecare raspuns ,,Adevarat” a fost scorat cu 2 puncte gi fiecare raspuns ,Fals” cu 0 puncte. Ceilalfi 11 itemi au fost exclusi din inventar. 3.3.2.3. Selectarea itemilor subsidiari Pasul final a fost acela de a include in fie- care scala itemii subsidiari. Itemii subsidiari ai unei scale au fost extrasi din itemii speci- fici celorlalte, plus sase itemi ce se adresau ariilor problematice specifice: 2 itemi pen- tru consum de substante, 2 itemi pentru probleme alimentare, 2 itemi pentru stres post-traumatic. Intr-o prima faza, itemii subsidiari ai fiecdrei scale au fost selectati pe baza corelafiilor cu evaluarile pe care clinicienii le-au facut asupra constructului pe care il masura scala, In a doua faz’, s-a format un set de scale provizorii continand itemii specifici si acesti primi itemi subsi- diari, ele fiind supuse apoi analizei de item si corelatiilor cu evaluarile clinicienilor. Pe baza rezultatelor, o parte din scale au fost ajustate, astfel incat s& se optimizeze atat consistenta lor interna, cat si corelatiile cu evaluarile clinicienilor. In cazul in care nu s-a putut identifica o relatie conceptuald intre item gi scala, acesta nu a fost inclus in compozitia ei. In final, scalele au cuprins intre 1 gi 6 itemi subsidiari, alaturi de itemii specific. Acesti itemi subsidiari pot avea raspunsuri de ,,Adevarat” sau ,,Fals” si sunt scorati cu 1 punct pe scorul brut al scalei atunci cand se raspunde in directia dorita.8 Deavoltarea inventarului Nr. itemi specifict Nr. itemi subsil Limitele scorurilor . Inorezator 6 5 1 O47 Sociabil 7 3 10 0 Conformist 6 5 1 0 i Supus 6 6 12 0 3. Inhibat 7 4 " 0 Insubordonat 8 4 2 0 Instabil 7 5 2 0 . AnvitatelFricd 6 3 9 045 . Deficit de atentie 6 1 1 ° Tendinfe obsesiv-compulsive 6 2 8 0 Probleme de conduité 6 4 10 0 . Comportamente disruptive 5 4 9 0 = Dispozite depresiva 5 5 10 o ._Distorsionarea reali 6 2 8 0 Tabelul 3.7 prezintaé componenta fiecdrei scale in termeni de itemi specifici si itemi subsidiari, Compozitia celor 14 scale finale este prezentata in Anexa B. Dupa cum se poate observa in Tabelul 3.7., scalele sunt scurte, continand intre 7 si 12 itemi. 3.3.3, Dezvoltarea scorurilor base rate” (BR) Ca si in cazul MCMI-IIT si MACI, scoru- rile standardizate ale profilului M-PACI sunt raportate sub forma unor scoruri BR (base rate scores). Scorurile BR reprezinta o distantare de metodele utilizate de obicei pentru calcularea scorurilor standardizate ale inventarelor clinice sau de personali- tate. Scorurilor brute sunt transformate in mod traditional in scoruri standardizate (de exemplu, scoruri T sau centile), scoruri care au o medie (de exemplu, 50 pentru scorurile T), 0 abatere standard (10 pen- tru scorurile T) gi o distributie a scorurilor similare pentru toate scalele inventarului. O astfel de abordare mascheaza orice dife- renf& ce ar putea exista intre prevalenta in realitate a atributelor masurate de inventar. De exemplu, evaluarile clinicienilor din Tabelul 3.6. arata cA, dintre semnele clinice misurate de M-PACI, Comportamentele disruptive au fost mult mai raspandite prin- tre cazurile clinice cuprinse in esantionul de cercetare M-PACI, fata de ‘Tendintele44 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi obsesiv-compulsive si Distorsionarea rea? litéfii. Totusi, transformarile traditionale din scoruri brute in scoruri standardizate ar rezulta in distributii similare ale sco- rurilor pentru scalele Comportamente disruptive, Tendinte obsesiv-compulsive si Distorsionarea realitatii. Transformarea in scoruri BR, pe de alta parte, reflect pre- valenta relativa a diverselor caracteristici misurate de inventar, pastrand astfel dife- rentele cum ar fi cele observate in cazul semnelor clinice M-PACI. 3.3.3.1, Etalon unic pentru ambele sexe Inventarul M-PACI utilizeaza un singur set de transformari din scoruri brute in scoruri BR pentru ambele sexe, iar transformarile au fost efectuate utilizand un egantion nor- mativ combinat din punctul de vedere al genului. Consistent cu filosofia de la baza scorurilor BR, aceasta abordare asigura conservarea diferentelor reale dintre pre- adolescentii baieti si fete in transformarea scorurilor brute in scoruri standardizate. Bineinteles, au aparut si controverse legate de faptul cd diferentele dintre sexe la scalele auto-administrate sunt de natura psiholo- gicd reali sau doar diferene culturale in auto-prezentare. Prin urmare, decizia de a utiliza un singur esantion combinat pentru calcularea scorurilor BR a fost coroborata cu compararea simultand a fetelor cu baie- tii in ceea ce priveste scorurile brute ale ‘M-PACT gi evaluarile clinicienilor (N=292). $-a calculat testul t pentru a compara scoru- ile brute la cele 14 scale de profil M-PACI ale celor 188 de baieti si 87 de fete din esan- tionul de cercetare M-PACI cu Formulare de cercetare utilizabile (dupa cum am mentionat mai devreme, 6 Formulare de cercetare au fost considerate invalide, iar genul lipsea la inci 11 subiecti). Pentru 10 din cele 14 scale s-au obtinut diferente semnificative la un prag de semnificatie sta~ tisticd p<.05 intre baieti gi fete. Au fost de asemenea comparate evaludrile medii ale clinicienilor intre cei 189 de baieti gi cele 87 de fete ai caror clinicieni oferisera evaluari (15 subiecti nu au fost evaluati, iar sexul nu era specificat pentru incé 2 subiecti). Noua dintre cele 14 evaluari medii ale cli- nicienilor asupra constructelor masurate au prezentat diferente semnificative. Sapte din- tre diferentele dintre medii _s-au mentinut Ia fel de-a lungul setului de comparatii: cele mai ridicate scoruri medii inregistrate de baieti au fost pentru scalele: Insubordonat, Deficit de atentie si Comportamente dis- ruptive, iar cele mai ridicate scoruri medii inregistrate de fete au fost pentru scalele: Conformist, Inhibat, Anxietate/Frici siDispozitie depresiva. Multe dintre aceste diferente au fost anticipate, si niciuna nu a fost impotriva a ceea ce s-a asteptat intui- tiv, Similaritatea globala a rezultatelor intre evaluarile M-PACI i cele ale clinicienilor sustin astfel faptul c diferentierea facuta de M-PACI este reala si trebuie mentinuta prin utilizarea aceleiasi transformari in scoruri BR, avand la baza un esantion combinat. 3.3.3.2, Procedura utilizata in determinarea scorurilor BR Procedura utilizata in determinarea scoru- rilor BR este oarecum diferita de procedura urmata tn cazul MCMI-II si MACI. Aceste teste utilizeaza ancorele BR de 85 si 75 ca si puncte de limita (cutoff) pentru a eviden- ia prezenta sau existenta unei tendinte spre problema clinica respectiva. Totusi, procesul de dezyoltare a preadolescentilor este unul rapid, iar patternul lor de gindire, emofii si comportamente este mai putin stabil com- parativ cu cel al adolescentilor gi adulfilor. Din aceasta cauzd, interpretarea M-PACI nu are o valoare de diagnostic, ci oferi 0 privire de ansamblu asupra patternurilor emergente de personalitate si a semnelor clinice in momentul evaludrii, aceste carac- teristici putand fi destul de schimbatoare. 45 Dezvoltarea inventarului ‘Astfel, dezvoltarea scorurilor BR pen- tru inventarul M-PACI nu a fost utilizata pentru stabilirea de puncte limita (cutoff) pe baza prevalentei diagnosticului, ca in cazul MCMI-II si MACL in schimb, sco- pul generirii scorurilor BR a fost acela de a crea o potrivire cit mai puternica intre procentul cazurilor cu scorul cel mai ridicat la Patternurile de personalitate emergente, indiferent de scorul actual, $i procentul de cazuri in care clinicienii au evaluat aceste patternuri de personalitate ca find cele mai proeminente. In plus, frecventa cu care fiecare Pattern emergent de personalitate inregistra al doilea scor ca marime a fost corelata cu evaluarea facuta de clinicieni pentru pozifia a doua, Aceeasi procedura a fost urmata gi pentru Semnele clinice. Frecventa evaluarilor clinicienilor au avut la bazi 277 de subiecti din lotul de cerce- tare, care fuseser’ evaluati de clinicienii lor. (Deoarece transformarea in scoruri BR nu a mai fost parte din dezvoltarea si validarea testului, nu a existat necesitatea impartirii otului in cele doua egantioane, de dezvol- tare si validare, Astfel, scala Increzator a fost evaluat ca fiind patternul de persona- litate cel mai proeminent la 12.2% dintre acesti subiecti si ca cel de-al doilea pattern ca proeminenta la 8.2% dintre subiecti). De exemplu, patternul Confident a fost evaluat46 ‘M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi ca patternul de personalitate cel mai proe- minent pentru 12.2% dintre acesti subiecti si pe locul al doilea ca proeminenta pen- tru 8.2% dintre acestia. (Tabelul 3.6. ofera o buna prezentare a frecventei evaluarilor clinicienilor utilizate). Prin urmare, trans- formarea in scoruri BR pentru Patternurile de personalitate emergente au fost stabilite astfel incat aproximativ 12% din respon- dentii la instrument sa obfina scorurile cele mai mari si aproximativ 8% ca al doilea scor pe scala Increzitor, cu celelalte 6 scale din set atingandu-si valoarea target cat mai apropiat posibil. A fost determinata distributia frecventei pentru fiecare dintre cele 14 scale M-PACI, pe baza tuturor celor 286 de cazuri, find incluse ambele sexe. Nici acum nu a existat niciun motiv pentru a nu combina eganti- oanele de dezvoltare si de validare pentru a maximiza marimea esantionului pentru acest pas. Pornind de la aceste premise, s-a realizat prima data transformarea in scoruri BR pentru Patternurile de personalitate emer- gente. Pentru fiecare scala, unui scor de 0 is-a atribuit un scor BR de 0, iar celui mai mare scor brut posibil i s-a atribuit un scor BR de 100, S-au generat apoi scorurile BR pentru restul scorurilor brute pentru fie- care scali. Aceste scoruri BR au fost slefuite printr-o serie de iteratii. Fiecare serie de ajustari a fost testatd prin compararea pro- centului de indivizi din esantionul de 286 subiecti ce a obtinut scorul cel mai mare, respectiv al doilea scor la fiecare scala, cu fintele frecventei evaluarilor clinicienilor. S-au realizat si s-au evaluat ajustari pana cand potrivirea dintre procentajul scorului BR al subiectului si procentul evaluarii cli- nicianului pentru scala ca intreg nu a mai putut fi imbundtatita. Acelasi proces a fost urmat si pentru scalele Semnelor clinice curente. Scorurile BR finale sunt prezentate in Anexa C. S-au obfinut coeficienti de core- latie de .98 sau mai mari intre scorurile brute si scorurile BR pentru 9 din cele 14 scale (N=286). Numai dou dintre corelatii au relevat un coeficient mai mic de .95 (.92 pentru Dispozitie depresiva si .93 pentru Distorsionarea realitatii). Media, abaterea standard si distributia de frecventd a scoru- rilor BR pentru fiecare scala sunt prezentate in Tabelele 6.3.-6.16, in Capitolul 6. Aceasta modalitate de generare a scorurilor BR promoveaza o abordare idiografica, cen- trata pe client, a interpretarii rezultatelor. in schimbul unei raportiri la cel mai mare scor, se incurajeaza focalizarea asupra con-| ee 47 Dezvoltarea inventarului ‘figuratiei scorurilor scalelor, in mod special asupra a doua dintre cele mai ridicate sco- ruri din fiecare set de scale. De exemplu, un profil de personalitate dat de Insubordonat (cu scorul cel mai ridicat) si Increzator (al doilea scor ridicat) va fi interpretat calita- tiv la fel, indiferent daca scorurile obtinute sunt de 96, 91 sau 73, 68, interpretarea fiind diferita din punct de vedere cantitativ. Se realizeaz o interpretare intra-individ ce conduce mai degraba la intelegerea mani- festirilor acestuia, si nu la diagnosticarea hui. 3.3.3.3. Indicatorii de validitate a raspunsului Pe lang cele 14 scale de profil, inventarul final M-PACI mai confine si doua scale menite si releve modul in care responden- tul a abordat inventarul. Acesti indicatori de validitate se numesc Invalidare si Caracterul negativ al raspunsului, Invalidarea (IV). Este compusa din 4 itemi care intreab& foarte direct preadolescen- tul dac& ea sau el raspunde cu onestitate la intrebarile inventarului. Itemii care se coteazi pentru aceasta scala sunt prezen- tati in Anexa B, iar itemii sunt descrisi in Tabelul 6.2. Cei doi itemi scorafi pentru rspunsul ,,Adevarat” au fost inclusi in Formularul de cercetare M-PACI si au fost semnalati in 19 din cazuri in esantionul de dezvoltare M-PACI. Cei doi itemi scorati pentru rispunsul ,Fals” au fost adaugafi ulterior, astfel incat un pattern de réspun- suri in care toate si fie ,Adevarate” sau toate ,False” va conduce la stabilirea ace- lui inventar M-PACI ca find invalid (a se vedea mai jos). Se scoreaz cu 1 punct fie-~ care rispuns manipulat (sau réspuns lips sau raspuns dublu) - adica pentru fiecare rispuns care nu este sincer. Se interpreteaz scorurile brute cuprinse intre 0 si 4. Aceasta scala identifici in mod clar orice subiect ce nu raspunde cu sinceritate si admite acest fapt. Acest lucru se intémpla cdnd copilul este defensiv, nu coopereaza cu examinatorul sau cu terapeutul in timpul completarii M-PACI sau in general in tim- pul procesului de interventie in domeniul sAnatatii mentale. Scala IV poate identifica cu 0 acuratete destul de mare raspunsurile invalide, De exemplu, un pattern de ras- punsuri aleatoare ale unui copil care nu poate sau nu vrea si rispunda Ja confinutul itemului, va obfine un scor 0 pentru scala IV in 6% (.5") din cazuri. Un copil care intelege si urmeaza instruc tiunile cu succes, este capabil si citeasci48 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi itemii M-PACI, se focalizeaz pe sarcina, * raspunde la itemi in mod intentionat si sincer, va obfine un scor de 0 la scala IV. Un scor de 1 ar putea indica o problema intr-una dintre aceste arii. Un astfel de scor face ca protocolul M-PACI sa fie sub semnul intrebarii si evaluatorul este rugat sa verifice validitatea raspunsurilor. Un scor de 2 sau mai mare indicd in mod clar incapacitatea copilului de a rispunde la itemi coerent, fie din cauza neintelegerii instructiunilor de lucru, capacitatii limitate de citire, pro- blemelor de atentie sau lipsei dorintei de a rispunde sincer Ja intrebari. Un protocol cu un scor mai mare de 2 este considerat invalid. Caracterul negativ al rispunsului (RN). Un scor ridicat indic’ un pattern nedi- ferentiat de raspunsuri negative oferite de-a lungul inventarului. Scorurile scizute indic un pattern pozitiv de raspuns, cea ce am putea numi caracterul pozitiv al raspunsului. Utilizatorul testului ar putea interpreta scorurile foarte ridicate ca repre- zentand tendinta clientului de a se prezenta intr-o lumina nefavorabila (faking bad). Acest lucru se va stabili fn functie si de alte informatii coroborate. In acelasi mod, sco- turile foarte scazute pot sugera tendinta de a se prezenta intr-o lumina favorabild, pozitiv’ (faking good), dac& informatiile aditionale sprijind aceasté interpretare. Se cunoaste faptul ca testele de personalitate si testele clinice contin intrebari capcana, prin raspunsul la care subiectul se trideaz’ pe sine atunci cand tinde sa raspunda fie intr-o directie, fie in alta. Se creeaza astfel scale de minciuna la care se asteapta ca subiectul sa raspunda in directia sugestiei itemului (de exemplu, este imposibil de crezut ca cineva nu s-a enervat niciodata). Raspunsurile la itemii testelor de personalitate sunt vazute ca forme de auto-prezentare (Hogan, Hogan, & Roberts, 1996). Un astfel de scor Ja scala de minciuna poate si insemne ten- dinfa de a se pune intr-o lumina pozitiva, tendinta de a se prezenta pe sine ca find virtuos sau poate fi un pattern randomi- zat de rispunsuri. De asemenea, scorurile ridicate la unele scale create special pen- tru a detecta minciuna subiectilor sunt interpretabile. De exemplu, un scor ridicat la scala F a MMPI-2 (Infrecventa) poate sa rezulte din raspunsuri randomizate sau nerandomizate, o descriere corecté a unei psihopatologii severe sau din tendinta de a se prezenta intr-o lumina nefavorabila (faking bad) (Butcher & colab. 2001). in concluzie, nu a fost incd delimitata o metoda pentru a detecta fara urma de indoiala distorsionarea deliberata a ras- punsurilor la testele de personalitate sau latestele clinice. Prin urmare, pornim de la premisa ci M-PACI va fi utilizat mai ales atunci cind copilul evaluat colaboreaz’, doreste sa réspunda onest si mu atunci cand este motivat si igi minimizeze sau dimpotriva, si isi maximizeze problemele. Subliniem inci 0 dati ideea ci M-PACI ofera o interpretare descriptiva, si nu una de diagnostic. Un scor in centile foarte ridicat indica o tendinfé general de a raspunde negativ la chestionar intr-o mAsurA statistica neobis- nuit&. Examinatorul va fi cel care va alege dintre posibilele explicatii ale acestui pat- tern: a) in momentul de fata copilul chiar manifest’ un numar ridicat de ginduri, emotii si comportamente problematice, comparativ cu populatia clinic’ cu varsta cuprinsd intre 9-12 ani, b) copilul raporteaza mai multe probleme fara a avea intentia, indicand probabil ,un strigat de ajutor” in momentul testarii, si ¢) copilul ofera in mod deliberat raspunsuri nefavorabile false. Scorurile foarte scazute indic& tendinta de a raspunde pozitiv, de a se prezenta intr-o lumina prea favorabilé. Examinatorul este cel care decide asupra interpretirii acestui fapt - lipsa problemelor, ascunderea pro- blemelor in mod intentionat, dorinta de a se pune intr-o lumina pozitiva. 49 Dezvoltarea inventarului Dezvoltarea scalei RN a fost facut pe o bazi rational. Trei psihologi, inclusiv primii doi autori ai M-PACI, au lucrat independent unul de celélalt, pentru a selecta din cei 97 itemi ai inventarului pe cei pe care i-au considerat clar pozitivi sau clar negativi Cei trei au discutat despre modul in care au luat decizia si au cdzut de acord sa pastreze 48 de itemi care s& alcatuiasca aceasta scala. Cei 48 de itemi sunt prezentati in Anexa B. Din cei 48 de itemi, un numar de 34 au ca rspuns scorat ,,Adevarat” si prezinté un continut clar negativ sau indezirabil (de exemplu, ,Furia mea imi creeazi multe probleme”), iar un numar de 14 itemi au ca raspuns scorat ,,Fals” si un continut clar pozitiv sau dezirabil (de exemplu, ,Ma inte- leg bine cu aproape toata lumea”). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns similar cheii de rispuns. Un scor foarte ridicat pe scala RN reflecté un numar mare de réspunsuri {in sensul cheii de raspuns - si anume, ras- punsuri Adevarate la itemii care descriu ganduri, emofii si comportamente pro- blematice si raspunsuri Fals la itemii care descriu ganduri, emotii si comportamente dezirabile. Un scor foarte scizut presupune rispunsuri de ,Fals” la itemii cu. confinut negativ si raspunsuri de ,,Adevarat” la ite- mii cu un continut pozitiv.50 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescensi Cei 48 de itemi reprezinta mai mult de’ jumatate din cei 93 de itemi propriu-zisi ai chestionarului (4 itemi alcdtuiesc scala de Invalidare). Au fost selectafi intr-un numar asa de mare in mod intentionat, scorurile foarte ridicate caracterizeaza un pattern de rispuns negativ si nonspecific (negativ in mai multe ari de continut), scorurile joase indica pozitivul intr-un spectru larg de domenii. Un alt avantaj in crearea scalei este acela c nu necesita itemi suplimentari pe ling’ itemii specifici alegi in varianta final. Cele mai multe scale de minciuna sunt alcatuite din itemi proprii, diferiti de cei ai celorlalte scale, Faptul cé M-PACI contine scala RN, care nu a necesitat alti itemi aditionali, dife- rentiaza inventarul de celelalte existente in domeniu. Scorurile brute la scala RN sunt convertite in centile pe baza distributiei frecventelor rispunsurilor celor 286 de subiecti (tabe- lul de transformare este oferit in Anexa D). Utilizarea scorurilor in centile permite evaluatorului s& stabileasca statistic cat de neobignuit este un anumit scor RN compa- rativ cu scorurile obfinute de un esantion mare de copii din populatia clinicd cu var- sta cuprinsa intre 9 gi 12 ani, Dupa cum s-a mentionat mai sus, raritatea statisticd este una dintre caracteristicile cheie ale inter- pretirii scorurilor scalei RN. Rezultatele psihometrice care sustin inter- pretarea scalei RN ca masura a tendintei de raspuns fie negative, fie pozitive, sunt prezentate in Capitolul 4, Mai multe detalii despre modalitatea de utilizare a indicato- tilor de validitate in interpretarea M-PACI sunt oferite in Capitolul 6. 3.3.4. Itemi specifici diverselor tipuri de probleme Din cei 97 de itemi ai inventarului, 6 vizeaza trei arii de probleme sau preocupéri: con- sum de substante, tulburari alimentare si stres post-traumatic. Aceste arii au fost considerate prea limitate pentru a dezvolta © scala specifica, dar destul de importante pentru a genera 2 itemi pentru fiecare.CAPITOLUL 4 CARACTERISTICI PSIHOMETRICE ALE M-PACI Acest capitol prezinta datele cu privire la caracteristicile psihometrice ale inven- tarului M-PACI. Vor fi trecute in revista aspectele legate de fidelitate, structura intern, validitate, comparatii demografice si scala Caracterul negativ al rispunsului. Capitolul 3 ofera prezentarea extensivi a metodelor ce au fost utilizate pentru colec- tarea datelor, pe baza carora au fost obtinute majoritatea rezultatelor discutate in acest capitol. Aga cum am afirmat pana acum, esantionul de cercetare utilizat pentru dez- voltarea gi validarea M-PACI a fost impartit intr-un lot de 186 de subiecti, ale caror date au fost utilizate la dezvoltarea inventarului siun lot de 100 de subiecti, ale caror rezul- tate au fost utilizate pentru validarea lui (a se vedea Tabelul 3.4 - Tabelul 3.6 pentru informatii detaliate despre esantioane). Dezvoltarea inventarului M-PACI a pre- supus selectarea itemilor si combinarea lor in scale pe baza consistenfei interne sia corelatiilor cu evaluarile clinicienilor. Prin urmare, valorile consistentei interne si ale coeficientilor de corelatie prezentate in acest capitol au la baz datele obtinute pentru esantionul de validare, pentru a se evita valorile false mai mari datorate sansei. Deoarece datele de la esantionul de dezvol- tare nu au fost utilizate pentru alte analize statistice, ele au fost combinate cu cele ale esantionului de validare in vederea analizei52 M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi altor caracteristici psihometrice ale instru- mentului (de exemplu, corelatii interscalare, corelatii cu alte instrumente). 4.1, Fidelitatea M-PACI Coeficientii de consistenta interna alpha pentru cele 14 scale M-PACI sunt prezen- tati in Tabelul 4.1. Acestia au fost calculati utilizand scorurile celor 100 de subiecti din egantionul de validare, Obiectivul principal a fost crearea unui inventar cu mai putin de 100 de itemi, cu un grad moderat de suprapunere a acestora intre scale (discutii in Capitolul 3), rezul- tand astfel scale de profil relativ scurte, cu un numar de 7 pana la 12 itemi com- ponenti/scalé. Deoarece coeficientii alpha sunt partial dependenti de lungimea sca- lei, nu este surprinzator ca valorile lor sa releve doar o fidelitate moderata pentru cele mai multe scale M-PACI. Asa cum se poate observa in Tabelul 4.1., coeficientii prezinté valori cuprinse intre .63 (pentru Tendinte obsesiv-compulsive) si .84 (pentru Insubordonat), cu o medie de .72 si o medi- ana de 71 Nr. de iter Coeficient alpha 1. Inorezator "1 7 2 Social 10 85 3. Conformist 1 81 4. Supus 2 66 5, Inhibat fa 65 6. Insubordonat 12 a 7. Instabil 2 at AL AnxitatelFtio& 9 67 B, Deficit de atengie 7 m4 ©. Tendinfe obsesiv-compulsive 8 63 D. Probleme de conduita 10 79 E. Comportamente disuptive 9 79 F.__Dispoziie depresiva 10 72 G._Distorsionarea realtii 8 16Valorile foarte ridicate ale consistentei interne sunt considerate cruciale pentru testele de abilitati si testele de performanta, deoarece constructele masurate de acestea sunt considerate ca find relativ omogene. Pentru testele clinice si testele de persona- litate, care masoara constructe ce pot fi mai eterogene, consistenta interna este secun- dar& validitatii ca si importanté. Asa cum yom vedea mai tarziu in acest capitol, vali- ditatea inventarului M-PACI este destul de puternica. Din acest punct de vedere, fide- litatea moderat& a scalelor instrumentului este considerata ca fiind acceptabil8. Totusi, mai sunt necesare date referitoare la stabili- tatea test-retest a M-PACI. 4.2. Structura interna a M-PACI 4.2.1. Corelatii interscalare Intercorelatiile dintre scorurile BR pentru cele 14 scale de profil M-PACI sunt pre- zentate in Tabelul 4.2. Aceste intercorelatii se bazeaza pe cei 286 de subiecfi din cele doua esantioane combinate (adica esantio- nul normelor clinice M-PACT). Analizand rezultatele, se observa ca sca- lele de personalitate Increzator, Sociabil si Conformist coreleazi pozitiv una cu cea- lalta. Cu putine excepfii implicand scala 53 Caracteristici psihometrice ale M-PACI ‘de Conformism, aceste trei scale coreleaz negativ cu toate celelalte scale de profil ale M-PACL. Se obtin de asemenea, cu exceptia unor corelatii negative foarte reduse, core- latii pozitive intre scalele Semnelor clinice si urmatoarele scale de personalitate: Supus, Inhibat, Insubordonat si Instabil. Aceste rezultate sugereazi faptul ca scorurile ridi- cate la scalele de personalitate Increzator, Sociabil si Conformist pot indica de multe ori o adaptare pozitiva a individului. Valorile majoritatii coeficientilor de core- latie interscalare se intind de la scazut spre moderat. Dar multe dintre acestea sunt mai mari de .50. Aceste corelatii ridicate s-ar putea datora in parte si suprapunerii de itemi intre scale, indeosebi intre scalele care miasoara constructe conceptual relationate. De exemplu, corelatiile cele mai puternice s-au inregistrat intre scala de personalitate Insubordonat si scalele semnelor clinice Comportamente disruptive si Probleme de conduita. Corelatii puternice s-au obfinut de asemenea intre scala de personalitate Supus si scala Anxietate/Fricd (.68), intre scala Inhibat si scala Dispozitie depre- siva (.66), intre scala Conformist si scala Probleme de conduita (-.65), intre scala de personalitate Instabila si Comportamente disruptive (.64).54 ‘M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi 1. Inerezator - 2. Sociabil ce 3. Conformist 24 4, Supus 38 : 5. Inhibat 45 59 6. Insubordonat 218 S00 09 7. Instabil 4 2 48 ST AL AnxitatelFrica -30 8 4B B. Deficit de atentie 225 19 412 39 07 C._Tendinje obsesiv-compulsive |-.32 54a 50 48 28 D. Probleme de conduité ~16 -04 08 57 10 50 E, Comportamente disruptive |-19 06-05 04 - F._Dispoztte depresiva “AT 59 66 45 49 12 4: Distorsionarea reall 34 56 22 4340 4.2.2. Analiza factoriala Pentru a analiza corelatiile interscalare mai sistematic, s-a recurs la analiza factorial a acestora. Tehnica de analiza factoriala utili- zat este metoda componentelor principale cu rotatie varimax. S-a considerat cA numa- rul potrivit de factori este fie de doi, fie de trei, Varianta cu doi factori s-a dovedit a fi mai interpretabila si este prezentata in Tabelul 4.3, In Tabelul 4.3. sunt prezentati facto- rii scalelor M-PACI. Factorul I, denumit Externalizare, este caracterizat de saturatii extrem de inalte ale scalelor Insubordonat, Probleme de conduit si Comportamente disruptive. Scalele Instabil, Conformist (cu semn negativ) si Deficit de atentie sunt de asemenea scale care au obtinut saturatii mai ridicate in acest factor. Factorul II a fost denumit Internalizare. Scalele Supus, Inhibat, Dispozitie depre- siva si Anxietate/Frica obtin saturatii foarte inalte si clare in acest factor. Scala ‘Tendinte obsesiv-compulsive a saturat cel mai inalt in acest factor, la fel ca gi scalele increzator si Sociabil (cu semn negativ). Scala Distorsionarea realitatii a saturat relativ egal in fiecare dintre cei doi factori, sugerand faptul ci masoara atat aspecteCaracteristici psihometrice ale ictorul 2— Inte Insubordonat (Scala 6) a =o Probleme de conduita (Scala D) aT 00 Comportamente disruptive (Scala E) a7 06 Instabil (Scata 7) 68 A Conformist (Scala 3) “67 08 Dect de atentie (Scala B) 54 18 ‘Supus (Scala 4) -04 1 Init (Scala 5) oH 5 Dispozite depresiva (Scala F) 12 7 AnxietatelFricd (Scala A) -10 a ‘Tendinte obsesiv-compulsive (Scala C) 35 st ‘Increzator (Scala 1) -23 -5T Sociabil (Scala 2) 10 42 Distorsionarea reali (Scala 6) at 4B Procent din arian total 20% 26% Nata: N=286. internalizate (de exemplu, ganduri tulbu- ratoare), cat si aspecte externalizate (de exemplu, comportamente nepotrivite) ale distorsiunilor realitatii. Pe langi Distorsionarea realititii, doar doua dintre scalele M-PACI au obfinut saturatii secundare mai mari de .30. Scala Instabil a obfinut o saturatie de .41 in fac- torul Internalizare, versus .68 in factorul Externalizare, Acest lucru este explicabil daci se tine seama ca scala surprinde att volatilitatea emotionala, ct si pe cea com- portamentala. Cealalta saturatie secundara care a depasit .30 este cea de .35 a scalei Tendinfe obsesiv-compulsive in factorul Externalizare. Aceasta saturatie secundara relativ redusi reflecté comportamentul disfunctional compulsiv care insoteste gan- durile intruzive i anxietatea intr-o tulburare obsesiv/compulsiva In varianta cu trei factori, scalele Increzator si Sociabil se desprind de Factorul II si defi- nesc Factorul III, in rest componenta celor doi factori ramane neschimbata. In concluzie, analiza factoriala a celor 14 scale M-PACI releva doi factori, si anume Externalizare si Internalizare, corespun-56 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi z&toare schemei obignuite de clasificare a’ problemelor psihologice in doua categorii largi. Scalele M-PACI au saturat in acesti doi factori intr-o modalitate consecventa cu modul de constructie a scalelor. Astfel, rezultatele analizei factoriale sprijina vali- ditatea de construct a chestionarului ca tot. 4.3. Validitatea M-PACI O prima modalitate de validare a M-PACI s-a realizat prin corelarea scorurilor BR M-PACI cu evaluarile facute de clinicieni ale constructelor masurate de scalele inven- tarului. Scorurile BR M-PACI au fost de asemenea corelate cu scorurile obtinute la BASC SRP-C (Behavior Assessment System for Children: Self Report of Personality Form C; Sistemul de evaluare compor- tamentalé pentru copii: Auto-evaluarea personalititii Forma C; Reynolds & Kamphaus, 1998), CDI (Child Depression Inventory, Inventarul de depresie pentru copii; Kovacs, 2001) si RCMAS (Revised Children’s Manifest Anxiety Scale, Scala Revizuita de anxietate manifesta pentru copiis Reynolds & Richmond, 2000). Corelatii cu evaluarile dinicienilor Clinicienii din centrele in care s-a realizat cercetarea pentru dezvoltarea si validarea M-PACI au fost rugati sd evalueze fie- care din cele 18 constructe tinta propuse initial. Informatii descriptive despre aceste evaluari poate fi consultate in Tabelul 3.6. Corelatiile dintre scorurile BR ale celor 14 scale finale M-PACI si evaluarile clinicieni- lor pentru cele 14 constructe din esantionul de validare sunt prezentate in Tabelul 4.4. in Tabelul 4.4., coeficientii de validitate convergente (adic corelatia dintre fiecare scala M-PACI si evaluarea clinicianului asupra aceluiasi construct) sunt prezentati cu bold si sunt pozitionati pe diagonala matricei. Acesti coeficienti ai validitati con- vergente se dovedesc a fi destul de puternici, avand o medie de .38 si o mediana de .39. Unsprezece dintre scale prezinta coeficienti mai mari de .33. Cele mai scizute valori au fost inregistrate pentru scala Tendinte obsesiv-compulsive (.19) si pentru. scala Distorsionarea realitatii (.23), aceste tul- burari fiind atribuite foarte rar de catre clinicieni clientilor inclugi in lotul de cer- cetare (a se vedea Tabelul 3.6). Corelatiile acestor doua scale cu celelalte variabile sunt influentate de varianta foarte scizut& a eva-a 57 Caracteristici psihometrice ale M-PACI Juarilor facute de clinicieni pentru fiecare dintre ele. jn medie, coeficientii validitatii convergente ai scalelor de personalitate (.40) prezinta valori apropiate de cele pentru scalele sem- nelor clinice (.36). Scalele care au compus cei doi factori Externalizare (Insubordonat, Probleme de conduité, Comportamente disruptive) si Internalizare (Supus, Inhibat, Dispozitie depresiva, Anxietate/Fricd) pre- zic destul de bine evaluarea lor facuté de clinicieni. Pe langa faptul cd susfin o puternica validi- tate convergenté, corelatiile din Tabelul 4.4. prezinti un pattern convergent-discrimina- tiv impresionant. A existat doar o singura situatie in care scorul unei scale M-PACI a obtinut o corelatie mai inalta cu evaluarea clinicienilor asupra altei variabile diferita cea tinta (scala Probleme de conduits a - z an z z s 3 38 e3 = #8 5. 8 be2342 5823 Fr? & 8 @ ££ 2 #@ 2 2 &8 & 88 as 1 00 -03 -.20 10-09-03 18-11 07-08 05 2 09 00-30 -01 -24 04 23-13 (06 08 3 33 19 42-31-07 26 15-02-27) -.25 =05 4 04 34 OT 03 34 07) 091 +20 06 5 03 19. 18-03 ‘7-04 13-12-22 ~01 6 AO +24 ST 08 -42 05-15 24 M4 05 7 324-22 7 AG -220 --12 -13 AT 32 08 A 24 322-08 AG AT 04M +22 05 B +09 20 130-16 AM 22 MN 04 ~09 Cc 08 13-09 -.03 05 19-04 ai 08 D 16 46 06 -.39 10-04 40 30 oT Es +31 =34 4B 4 At 00-12 4 AB 1 F AT 19.01 00 -05 -~23 ~07 -06 10 Ot G 207-12 18 02 O7 12-01 02 15 23 Not N=100, Goefclenyji de valditate convergenta sunt sri cu bold. Corlajle cu un ooefcient mai mare de .197 sunt sermificative la «05. Corelaile cu un coefcint mai mare de .255 sunt sernificative la p< Ot58 ‘M-PACT: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenti obtinut 0 corelatie de .46 cu evaluarile clini> cienilor asupra constructului Insubordonat vs. 40 cu evaluarile constructului Probleme de conduita). Au existat, de asemenea, doar trei situafii in care variabila din evaluarile dlinicienilor a fost mai bine prezisa de alta scala decat de scala desemnata si masoare constructul respectiv (evaluarile clinicia- nului cu privire la constructul Conformist obtine o corelatie de -40 cu scala Insubordonat gi -.36 cu scala Probleme de conduita vs. 33 cu scala Conformist, iar evaluarile clinicianului asupra constructului obsesii-compulsii obtin 0 corelatie de -.22 cu scala de Deficit de atentie vs. .19 cu scala Tendinfe obsesiv-compulsive. Astfel, din cei 182 de coeficienti de corelatie din afara diagonalei din tabelul 4.4, numai patru depasesc valoarea care le este corespunzi- toare de pe diagonala. Inventarul prezinta deci o validitate discriminativa remarcabila, date fiind corelatiile conceptuale puternice dintre multe dintre constructele masurate. 4.3.2. Corelatii cu alte instrumente de auto-evaluare ‘Aga cum am specificat in Capitolul 3, fie- care centru de cercetare a fost rugat si administreze in plus unul dintre cele trei instrumente care masoara probleme dli- nice la copii: BASC SRP-C (Behavior Assessment System for Children: Self Report of Personality Form C; Sistemul de evaluare comportamentalé pentru copii: Auto-evaluarea personalititii Forma C), CDI (Child Depression Inventory, Inventarul de depresie pentru copii) si RCMAS (Revised Children’s Manifest Anxiety Scale, Scala Revizuita de anxietate manifesta pentru copii). Acestea au putut fi completate fie in aceeasi intalnire in care s-a raspuns la M-PACI, fie intr-o sedinta ulterioara. Jumitate dintre centre au aplicat BASC SRP-C, un sfert CDI gi un alt sfert RCMAS. Un numér de 107 subiecti din 160 care au rspuns la testele suplimentare, alaturi de M-PACI (67%), au completat BASC SRP-C. Au fost eliminati 6 subiecti, trei dintre aces- tia nu au completat ultimele 62 de intrebari ale M-PACT, iar 3 au obtinut un scor de 2 la scala de Validitate, acest scor sugerind caracterul chestionabil al protocolului. Un numar de 61 (97%) dintre subiecti au com- pletat CDI din 63 de copii, cati au constituit Jotul crora le-a fost trimis spre completare CDI. RCMAS a fost completat de catre 51 (74%) din 69 de copii. $-a anticipat ca ratele mai mari de completare vor fi pentru testul CDI de 27 de itemi gi pentru testul RCMAS de 37 de itemi, si mai putin pentru testul BASC SRP-C de 152 de itemi.‘Tabelul 4.5. prezinta corelatiile dintre cele 14 scale de profil M-PACI (scorurile BR) si cele 16 scale ale BASC SRP-C, scorul total al CDI si scorul total al RCMAS. Excluderea celor sase subiecti care au avut Formularele de cercetare M-PACI invalide justifica mérimea esantionului mai mic prezentat in Tabelul 4.5 comparativ cu esantioanele ana- lizate pana acum. 4.3.2.1. Corelatii cu BASC SRP-C BASC SRP-C ofera scoruri pentru 12 scale substantiale si pentru 4 scale compo- zite. Primele opt scale (de la Bl la B8 in Tabelul 4.5.) sunt scale clinice, scorurile ridicate indicand existenfa problemelor clinice. Urmatoarele patru scale (de la B9 Ja B12) sunt denumite scale adaptative, scorurile ridicate semnificind 0 mai bund adaptare. Scorul compozit al Dezadaptarii scolare (B13) cuprinde scorurile la scalele ‘Atitudine fati de scoala si Atitudine fata de profesori. Scala compozita Dezadaptare (B14) combina scorurile scalelor Atipicitate, Locus de control, Stres social si Anxietate. Scorurile celor patru scale de adaptare se adun rezultind un scor compozit pen- tru Adaptare personal (B15), la care un scor mai inalt este mai favorabil. Indicele simptomelor emotionale (B16) combina — Caracteristici psihometrice ale M-PACI scorurile scalelor Stres social, Anxietate, Depresie, Sentiment de inadecvare, Relaii interpersonale gi Stima de sine. Acest scor indica probleme emotionale serioase, inde- osebi simptome de internalizare (Reynolds & Kamphaus, 1988), scorurile ridicate indi- cand tulburari serioase. BASC SRP-C ofera posibilitatea alegerii intre mai multe etaloane: pentru populatia generala combinat, pentru populatia clinica combinat, precum si separat pentru fete si pentru baieti. Pentru ca M-PACI nu pre- zinta etaloane separate ale scorurilor BR in funcfie de sex, pentru comparatie s-au utilizat primele dowd etaloane ale BASC SRP-C, ce combina datele celor doua genuri. Corelatiile objinute intre cele dowd teste sunt aproape identice, indiferent cd se utilizeazd scorurile T BASC corespun- zitoare etalonului general sau etalonului clinic. Corelatiile cuprinse in Tabelul 4.5. s-au realizat pe baza raportirii la etalonul general al BASC, etalon recomandat in manualul BASC pentru cele mai multe din- tre aplicatii, Se observa ci mediile obtinute de cei 104 subiecti clinici sunt apropiate de media de 50 a cotelor T, ceea ce suige- reazA o puternica similaritate intre acestia si subiectii esantionului de etalonare gene- ralé a BASC SRP-C. De fapt, aproape toate mediile BASC SRP-C pentru acesti subiecti60 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi on N 104 ~=104 += 104~=« 104 ~=«10 += 104 += 104 ~=—104 +104 m 507 506 47.7 477 494 488 502 501 482 sp 103 113 104 93 17 109 96 103 120 1, Iorezator “A228 ATCT 2. Sociabil a a a a a ‘3. Conformist oA M5 AS 3082 -T 4, Supus 09 07) 638 32 2B 8K 5. Inhibat Oc aon oe Aone ao 6. Insubordonat a7 7 oF HB 7. Instabil Ds eo SS A AnxietatelFric& -06 0034 HTH B. Deficit de atentia SoM 0 Seo fo ASA C. Tendinge obsesiv-compulsive 1 13 45 (35h HRD D. Probleme de conduits ono de So os Ce E. Comportamente disruptive a er F.Dispozie depresiva AO AOS Ass 38 G.Distorsionarea reali 75H. Not BI IASC Altudinea fat de scoala BASC Alitucinea fal de profesor BASC Atipctate BA = BASC Locus de contol BASC Sires social BG = BASC Arsietate ct BT = BASC Depresio B8 = BASC Sentiment de inadecvare 89 = BASC Relafi cu pain au fost mai apropiate de 50 atunci cand s-a utilizat etalonul general decéat atunci cand raportarea s-a facut la etalonul clinic. S-au obtinut corelatiile asteptate intre scalele M-PACI gi cele 16 scale si scale com- pozite ale BASC SRP-C. Scalele Increzator, Sociabil si Conformist coreleaza negativ cu toate scalele clinice ale BASC SRP-C (B1- B8), precum si cu Inadaptarea scolara (B13), Probleme clinice (B14), Indicele simptome- lor emotionale (B16) gi pozitiv cu scalele B9-B12, respectiv Adaptare personala (B15). Cu doar doua exceptii izolate, toate cele- lalte corelafii dintre scalele Patternurilor de personalitate emergente M-PACI rimase (Supus, Inhibat, Insubordonat si Instabil), precum si cele sapte scale ale Semnelor cli- nice curente M-PACI, prezinta un pattern inversat al directiei de corelatie cu scalele BASC SRP-C. Ambele instrumente prezinté scale ce miasoara anxietatea gi depresia. Scala6 Caracteristiei psihometrice ale M-PACI iow Bio Bf B12 B13 B14 B15 B16 CDI RCMAS oy N 104 104 104 104 104 +—«104—««08—S S80 m 484 498 474 507 481 479 S01 14 132 sp 110 104 125 108 102 (16 107 86 __—64 A Tnerezator of A 28 65-58 OT 2. Social 8 49-23 AT MB 31-27 3. Conformist FINNS) AB 4. MB 29-31-09 4. Supus -7 Mt -20 09 7 MgB 5 inhibat 33228-1410 7 eee, 6. Insubordonat Pe ee “438188 7 instal eareea2! -30) =82 625360 A AnxietalelFric’ +23 -35 08-03 2 44h 334 B, Deficit de atentie O15 a7 ST Aa 8 G. Tendinfe obsesiv-compulsive 3 4019S “32 53ST 5 D. Probleme dé conduit 228-35 38M ee ee E. Comportamente disruptive 28-28 40 383918 F. Dispozite depresi 38-37 ae Oe G.Distorsionarea realti ee et Nota £810 = BASC Rela interpersonaie B13 = BASC Dezadeptare scolar 1816 = BASC Indicele simptomelor emofonale Bt = BASC Sima de sine B14 = BASC Dezadaptae cnc ‘D1 = Sconutotal CD! B12 = BASC Independent BS = BASC Adantare personel RCMAS = Scoru total ROMAS Dispozitie depresivi a M-PACI objine 0 _siv-compulsive a M-PACI. De asemenea, corelatie de .55 cu scala Depresie (B7) a BASC SRP-C, fiind cel mai ridicat coeficient de corelatie dintre cele doua instrumente (desi corelatiile pentru scalele Instabil, Increzator si Distorsionarea realitatii au fost aproape la fel de inalte). Scala Anxietate/ Fricd a M-PACT inregistreaza un coefi- cient de corelatie de .51 cu scala Anxietate (B6) a BASC SRP-C. Cea mai ridicata corelatie a scalei SRP-C Anxietate (B6) a BASC este de .65 cu scala Tendinte obse- L 7 ea coreleazi puternic cu scalele Instabil, Increzitor si Distorsionarea Realitatii ale M-PACL, CAteva din celelalte scale BASC SRP-C par s& se suprapuna conceptual partial cu scalele M-PACI, desi constructele nu sunt denumite sau definite identic in cele doua inventare. De exemplu, scala Atipicitate (B3) a BASC, dup cum este definita in manual, reflect un continut similar cu scala62 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenti Distorsionarea realititii a M-PACI i intr? © masura mai redusa, similar cu al scalei Instabil. Cel mai ridicat coeficient de core- latie dintre scalele celor doua instrumente este obtinut intre scala Atipicitate gi scala Distorsionarea realitatii a M-PACTI (.73). Valoarea corelatiei dintre aceasta si scala Instabil a M-PACT este de .59. Suprapuneri conceptuale existd gi intre scala de Stres social (BS) gi scalele Increzator gi Inhibat ale M-PACL. Valorile coeficientilor de core- Jatie sunt de .51 intre scala de Stres social (BS) si scala Increzator a M-PACI, respec- tiv de .45 intre scala de Stres social (BS) si scala Inhibat a M-PACI, desi corelatiile obfinute au fost si mai inalte pentru scalele Distorsionarea realitatii, Instabil si Tendinte obsesiv-compulsive. Scala Sentimentul de inadecvare (B8) a BASC este definita intr-un mod care se apropie cel mai mult de scalele Increzator, Instabil si Deficit de atentie ale M-PACI. Acestea trei obtin cei mai inalti coeficienti de corelatie dintre toate scalele M-PACI cu scala Sentimentul de inadecvare a BASC, cu valori mai mari de 50. Scala Relatii interpersonale (B10) prezinta o definitie similara scalei Sociabil a M-PACI, valoarea coeficientului de corelatie din- tre cele doud fiind de .51, Aceeasi scala coreleaza gi cu scala Increzitor a M-PACI, obfinandu-se un coeficient de corelatie putin mai inalt, de .52. Scala de Stima de sine (B11) gi scala de Incredere in sine (B12) par sa fie cel mai asemanator definite cu scala Increzdtor a M-PACLI, desi scalele Sociabil si Conformist au obinut coefici- enti de corelatie de acelasi nivel cu ca scala Increzator cu scala Independenta a BASC. Scalele Atitudinea fati de scoali (BI), Atitudinea fata de profesori (B2), Relatia cu parintii (B9) si Inadaptare scolara (B13) ale BASC SRP-C masoara aspecte specifice care nu au intrat in sfera de interes a M-PACI. ‘Totusi, se obtin corelatii semnificative mai mari de 35 intre scalele Atitudinea fata de scoala (B1), Atitudinea fata de profesori (B2) ale BASC SRP-C si scalele M-PACI Conformist (negativ), _Insubordonat, Deficit de atentie, Probleme de conduita si Comportamente disruptive. Toate aceste cinci scale ale M-PACI inregistreaza coefi- cienti de corelatie mai mari de .40 cu scala Inadaptare colar’ a BASC SRP-C. In cele din urma, cele doua scale M-PACT care au corelat cel mai inalt cu scalele Relatia cu parinfii (B9) a BASC SRP-C sunt scalele Conformist (44) si Probleme de conduita (-.44), indicdnd faptul ca acei copii care sunt ,disciplinati” raporteaza relatii bune cu parintii la testul BASC SRP-C.ro 63 Caracteristici psihometrice ale M-PACI Multe dintre cele mai inalte corelatii intre scalele M-PACI si BASC au implicat cele trei scale compozite ramase ale BASC. Scalele Dezadaptare clinicd (B14), Indicele simp- tomelor emotionale (B16) ale BASC SRP-C inregistreaza coeficienti de corelatie de .50 sau mai mari cu scalele Increzator (negativ), Instabil, ‘Tendinfe obsesiv-compulsive si Distorsionarea realitafii ale M-PACI. Scala Dispozitie depresiva a M-PACI coreleazi (52) cu Indicele simptomelor emotionale. Au existat multe alte corelatii intre scalele M-PACI si aceste dou scale compozite BASC SRP-C, care au depasit valoarea de 40. Coeficientii de corelatie dintre scala Adaptare personal (B15) a BASC SRP-C si scalele Increzator gi Instabil ale M-PACI sunt de .61, respectiv -.52. 4.3.2.2. Corelatii cu CDI si RCMAS Normele si transformarea scorurilor stan- dardizate pentru CDI sunt oferite separat pentru fete si baiefi, Asa cum s-a discutat in Capitolul 3, atunci cand s-a dezvoltat inven- tarul M-PACI, s-a luat decizia de a utiliza aceleasitransformari a scorurilor brute in scoruri BR atat pentru fete, cat si pen- tru baieti, in scopul mentinerii diferentelor legitime dintre fete-baieti. Astfel, scorurile BR M-PACI au fost corelate cu scorurile brute CDI si nu cu scorurile standardizate, care sunt bazate pe norme specifice genului. Dintre scalele M-PACI, cea care coreleaz cel mai puternic cu scorul total CDI este scala Dispozitie depresiva (.65). Corelatiile substantiale dintre scorul total al CDI si scalele Increzator (-.58), Inhibat (51) si Instabil (.53) ale M-PACT sustin ideea ca acei copii depresivi tind si manifeste mai mult aceste patternuri de personalitate. Daca aceste corelatii erau de asteptat, mai putin de asteptat au fost corelatiile dintre scorul Total CDI si scala Tendinte obsesiv- compulsive (57), respectiv Distorsionarea realitatii (.50). La fel ca si in cazul CDI, manualul RCMAS ofera, separat pentru fete si baieti, trans- formarea scorurilor brute in scoruri standardizate (precum si pentru fiecare varsta specific de la 6 la 17+ ani). Astfel, scorurile BR M-PACI au fost corelate cu scorurile brute RCMAS, si nu cu scorurile standardizate. Scala M-PACI care a corelat cel mai puternic cu scorul Total RCMAS nu a fost scala Anxietate/Pricd, ci scala Tendinfe obsesiv-compulsive (.75). Scala ‘Anxietate/Fricd a M-PACT a obfinut 0 core- latie puternica cu scorul Total de anxietate RCMAS (.54), desi corelatiile au fost mai mari pentru scalele Instabil (,60), Inhibat (57) si Supus (55) ale M-PACI.64 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi 4.3.2.3. Concluzii cu privire la corelatiile M-PACI cu alte instrumente de auto-evaluare Dupa cum sunt prezentate in Tabelul 4.5. si cum era de asteptat, s-au obtinut multe corelatii inalte intre scalele M-PACI si celelalte trei inventare. Toate corelatiile dintre scalele M-PACI si scalele celorlalte instrumente, respectiv scorurile totale, sunt semnificative, atunci cand exista o similaritate conceptuala intre acestea - de exemplu, intre scala Distorsionarea reali- t&fii a M-PACT gi scala Atipicitate a BASC SRP-C (.73); intre scala Dispozitie depresiva a M-PACI gi scorul Total CDI (.65), coefi- cienfii de corelatie avand in general valori mai mari de .50. Au existat, de asemenea, corelatii semnificative intre M-PACI si celelalte instrumente atunci cand, desi nu prezinta definitii similare, exista o corelatie conceptuala: de exemplu, scala Conformist a M-PACI si scala Inadaptare scolar’ a BASC SRP-C (-.54); scala Increzdtor a M-PACI si scorul Total CDI (-.58); scala ‘Tendinte obsesiv-compulsive a M-PACI - si scorul Total RCMAS (.75). Unele corelatii au fost neasteptat de ridicate prin compa- ratie cu corelatia dintre constructe (scala Distorsionarea realititii a M-PACI si scala Stres social a BASC SRP-C (.58); scala ‘M-PACI Tendinte obsesiv-compulsive si scorul Total CDI (.57). 4.3.2.4. Validitatea comparativa S-au realizat, de asemenea, corelatii intre evaluarile clinicienilor si cele trei teste supli- mentare. Scopul a fost acela de a compara validitatea predictiva a M-PACI (utilizand valorile din esantionul de validare) cu cea a testelor suplimentare. Analizele statis- tice au cuprins doar scalele Anxietate/ Fricd si Dispozitie depresiva, doar acestea doua avand corespondenti clari in testele suplimentare. Trebuie subliniat faptul ca definitiile utilizate in evaluarile realizate de clinicieni au fost identice cu cele utilizate pentru a dezvolta scalele M-PACI, un avan- taj pe care nu |-au avut testele BASC SRP-C, CDI sau RCMAS. De asemenea, din cauza designului studiului, corelatiile M-PACT si ale testelor suplimentare nu au fost calcu- late utilizénd aceleasi subesantioane. Rezultatele arata c4 evaluarile clinicienilor pentru Anxietate/Frica si Dispozitie depre- siva au fost prezise mai bine si mai puternic de scalele M-PACI decat de scalele testelor suplimentare. In timp ce scala Dispozitie depresiva a M-PACI coreleaza cu evaluarile clinicienilor pentru Dispozitii depresive, inregistrand un coeficient de .37 (a se vedea Tabelul 4.4.), scala Depresie a BASC SRP-C inregistreaz un coeficient de .10 (N=101), iar scorul Total CDI un coeficient de .19[a Caracteristici psihometrice ale M-PACI (N=58). Valoarea coeficientului de corela- tie dintre scala Anxietate/Frica a M-PACI si evaluarile clinicienilor pentru Anxietate/ Fricd este de .46, in timp ce valoarea pen- tru scala Anxietate a BASC SRP-C este de 02 (N=101), iar pentru RCMAS de .05 (N=51). Cea mai ridicata corelatie a sco- rului Total CDI cu evaluarile clinicienilor a fost inregistraté pentru aprecierea con- structului Sociabil ——(-.22), iar in cazul RCMAS pentru evaluarea Deficitului de atenfie (-.21). Un numér de 11 din cele 16 scale gi scale compozite ale BASC SRP-C au obfinut corelatii semnificative cu eva- luarea constructului Instabil, valorile find cuprinse intre 25 gi 40. 4.3.3. Concluzii cu privire la rezultatele validitatii Ca parte a dezvoltarii si validarii initiale ale inventarului M-PACI, scorurile BR au fost corelate cu evaluarile clinicienilor si cu scorurile la alte instrumente autoevalua- tive potrivite pentru preadolescentii care se adreseaza mediului clinic. in analizele pri- mare de validitate, scalele de profil M-PACI au dovedit o validitate convergent gi discri- minanti puternica in prezicerea evaluarilor clinicienilor ale constructelor masurate de respectivele scale. Corelatiile inalte intre Scalele M-PACT si scalele care masoara con- structe corelate din BASC SRP-C, CDI si RCMAS ofera dovezi suplimentare pentru validitatea M-PACI. 4.4, Comparatii demografice Pe figa de inregistrare au fost culese date cu privire la varsta, genul gi etnia pentru cei mai multi dintre subiecti. Mai jos vom pre- zenta rezultatele comparatiilor intre fete si iieti, copii mai mici si copii mai mari ca varsta, intre albi si non-albi, atat in termenii scorurilor medii obtinute pe scalele de pro- fil M-PACI, cat si ai validitafii acestor scale. ‘Asa cum a fost descris in Capitolul 3, sco- rurile medii brute obfinute pe cele 14 scale de profil. | M-PACT au fost comparate intre baietii gi fetele din esantionul total de cercetare M-PACL, ca parte a procesului ce a dus la decizia de a utiliza un singur set de transformare a scorurilor brute in scoruri BR pentru ambele genuri. Odata ce au fost dezvoltate aceste transformari BR, a fost posibild repetarea comparatiilor utilizand scorurile BR. Rezultatele sunt prezentate tn Tabelul 4.6. Se poate observa faptul ca baietii din acest esantion obfin scoruri mai ridicate decat fetele la scalele Insubordonat, Comportamente disruptive si Probleme de conduita, Pentru urmitoarele scale: Deficit66 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi de atentie si Increzator, scorurile baietilor ridicate decat baietii la scalele Anxietate/ au fost de asemenea mai ridicate, desi dife- ric, Dispozitie depresiva, Inhibat, Supus renfele nu au fost atét de mari, Pe de alti gi Conformist. Niciuna dintre aceste dife- parte, fetele prezinta scoruri moderat mai renfe nu a fost neasteptata. ED 1. Increztor Baieti 62.2 17.2. 05 Fete 56.0 230 2. Sociabil Baie 604 232 ns Fete 609 239 3 Conformist| Baioti 549 222 05 Fete 606 25 4, Supus Baie 528 250 05 Fete 593 264 5. Inhibat Bait 568 266 05 Fete 643 262 6. Insuibordonat Baieli 684 306 004 Fete 502 364 T.instabil Baill 594 30.7 ns Fete 53.4 332 A AnxietatelFrica Baiel 559) 293 ot Fete 675 279 B. Deficit de atentie Biel 633 295 05 Fete 529 320 (Cr Tendinfe obsesiv-compulsive Baiefi 430 236 ns Fete 43 28.7 D. Probleme de conduits Bait BAA 269 004 Fete 40.0 304 , Comportamente disruptive Baiel 724 24 oot Fete 559 387 F. Dispoziie depresiva Baie 530 304 10 Fete 608 32.3 G Distorsionarea reali Baief 424 263 ns Foto 398 26.8 Nota, Bao N=188, Fete: N=87 * pragul de semnificate (wwo-taled) pent tetult, comparand medile balof-ote): ns = nesemnifcaty,Caracteristici psihometrice ale M-PACI Scorurile medi BR au fost de aseme- nea comparate intre copiii mai mici (9-10 ani, N=106) si copiii mai mari (11-12 ani, N=169) din cadrul esantionului total de cercetare M-PACI. S-a obtinut 0 singura diferent semnificativa la un prag de sem- nificatie p<.05 (two-tailed), si anume copii mai mici au obinut scoruri medii mai inalte decat copiii mai mari la scala Supus. ‘Asa cum arat& Tabelul 3.3., un procent mai mare de 80% din esantionul de cercetare este reprezentat de albi, celelalte rase nea- tingind procentul de 8%, S-a recurs astfel la gruparea acestora din urmi in esantionul non-albi (afro-americani, hispanici/latini, americano-indieni, asiatici-americani i altii). Rezultatele obtinute nu sunt specifice niciuneia dintre rase, de aceea ele trebuie tratate cu precautie pana la obtinerea unor date mai specifice etniei/rasei respective. Se obtine o singura diferenté semnifica- tiv intre albi (N=214) si non-albi (N=53), si anume subiectii albi au obtinut scoruri medii mai inalte la scala Sociabil (p<.05). La fel de important ca gi comparatia mediilor este comparafia validitatii scale- lor M-PACI intre grupurile demografice. Desi pot fi posibile multe comparatii, validitatea M-PACI este evidentiaté. mai ales de coeficientii validitatii convergente (corelatii intre scorurile BR ale scalelor de profil M-PACI gi evaluarile clinicieni- lor ale aceluiasi construct). in Tabelul 4.7. sunt prezentate rezultatele compararii aces- tor coeficienti intre baieti si fete, subiecti mai mici vs. subiecti mai mari si albi vs. non-albi, din esantionul total de cercetare M-PACL, (Esantionul este mai mic decat cel al comparatiilor mediilor, deoarece cinci dintre subiecti nu au avut inclusa evaluarea clinicienilor). ‘Asa cum arata Tabelul 4.7., mediana coe- ficientilor de corelatie pentru validitatea convergenta a scalelor de profil M-PACI este similara pentru biieti si fete, pentru copii mai mici si copiii mai mari, dar si pentru albi, respectiv non-albi. Cand s-a recurs la compararea corelatiilor individuale intre subgrupuri (de exemplu, s-au com- parat coeficienfii de corelatie dintre scala Increzator si evaluarea acestui construct de c&tre clinicieni, obtinuti de baieti si de fete), numai una din cele 42 de comparatii au fost semnificative la p<.05. Coeficientul de core- latie pentru scala Conformist al subiectilor albi a fost de .42, iar al subiectilor non-albi de -.07. Niciunul dintre cei 14 coeficienti de corelatie nu difera semnificativ intre fete gi baiefi, copiii cu varsta de 9-10 ani si copii cu varsta de 11-12 ani, iar pentru subiectii albi si non-albi 13 din 14 coeficienti nu au manifestat diferente semnificative.68 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi tot ‘Subgrup demografic N Balefi 184 40 0/14 scale Fete 86 45 \Varsta 9-10 ani 106 39 0/14 scale \Varsta 11-12 ani 164 MM Albi 1M4 scale Non-albi * Mediana coeficienfor de corelaje pentu vaidtatea convergenta inte scorule BR ale scalelor de profil NPAC! si evaluarea cinicinilor ‘supra constructelor masurato de aceste scale. ® Rezo test n vederea dfereneorsernfctveintergtup(9<.05) pentru fecare dine cei 14 coofisen de crea, in concluzie, comparatiile scorurilor medii si ale coeficientilor de corelatie pentru validitatea convergent intre subgrupurile demografice definite de gen, varsta, rasi/ etnie s-au dovedit a fi nesemnificative cu exceptia unui set de diferente. Scorurile BR difera intre fete gi baieti in cazul majoritatii scalelor, in toate cazurile in directia astep- tata. Pe de cealalta parte, scorurile medii s-au dovedit a fi extrem de similare pentru copii de varsta 9-10 ani si copiii de varsta 11-12 ani, precum gi pentru albi si non-albi. Coeficientii de corelatie ai validitatii conver- gente s-au dovedit de asemenea a fi similari pentru subgrupurile demografice (fete vs. baieti, varsta 9-10 ani vs. varsta 11-12 ani, albi vs. non-albi), cu o singura exceptie. Per ansamblu, aceste rezultate sustin faptul cd inventarul M-PACI poate fi utilizat cu suc- ces pentru evaluarea preadolescentilor din toate subgrupurile demografice. 4.5. Scala Caracterul negativ al raspunsului ‘Asa cum am mentionat in Capitolul 3, sco- rurile ridicate pe scala Caracterul negativ al raspunsului (RN) semnificd un pattern nediferentiat de raspuns negativ la toti itemii M-PACI. Un astfel de scor ar putea reflecta un numér si o gama neobignuit de mari de probleme sau exagerarea unor probleme (deliberat sau neintentionat). Evaluatorul este cel care decide cel mai bine asupra semnificatiei unor astfel de scoruri. Un scor foarte mic inseamna negarea problemelor pe care le m&soara M-PACI, examinatorul trebuind sa decida daca preadolescentul nu manifesta. probleme, subestimeazi uncle dintre ele sau vrea si se puna intr-o lumina pozitiva (neintentionat sau deliberat).rF Caracteristici psihometrice ale M-PACI Astfel, scorurile foarte mari sau foarte mici pe scala RN nu prezinti o valoare diagnosticé. in sine pentru distorsiona~ rea raspunsului; ele ar putea reprezenta, de asemenea, ajustarea mai bun’ sau mai slabécomparativ cu media populatiei. Totusi, distorsionarea raspunsurilor este mai plauzibila ca si explicatie pentru sco- rurile extreme ale RN, atunci cand luim in considerare intreaga scald sau, cu alte cuvinte, lipsa specificitatii, Raportarea unor probleme in una, doua sau trei arii speci- fice nu conduce in general la un scor RN mare. De asemenea, respondentul trebuie sA nege existenta problemelor in toate sau in aproape toate domeniile specifice pentru a se inregistra un scor scazut. Tabelul 4.8. prezinta dovezi pentru lipsa de specificitate aRN. Capitolul 3 descrie modul in care fiecare din scalele de profil M-PACT este alcatu- ita din itemi specifici si itemi subsidiari, Ttemii specifici conduc la scoruri ridicate pentru o scala, daca problema respectiva este prezenta. In prima coloana a Tabelului 4.8 se poate observa faptul ca scala RN confine cel putin un item specific fiecarei scale de profil. Cei 14 itemi scorati pentru rispuns ,Fals” sunt itemi specifici scalelor increzator, Sociabil si Conformist. Dintre cei 34 de itemi scorati pentru raspunsul sAdevarat’, 33 sunt itemi specifici celorlalte scale de profil, iar un item vizeaza stresul post-traumatic. Corelatiile dintre RN si celelalte scale M-PACI ofera suportul empiric al suprapu- nerii de continut dintre acestea. Aga cum se poate observa in Tabelul 4.8., scala RN coreleaza cu toate scalele de profil M-PACI, coeficientii de corelatie avand valori de 40 sau mai mari, exceptie facind insi scala ‘Anxietate/Frica, care inregistreazi un coe- ficient de .35 pentru egantionul clinic. Scorurile brute RN coreleazd de aseme- nea cu cei doi factori - Externalizare si Internalizare, coeficientii de corelatie fiind aproape identici: .67, respectiv .64. Ultima coloana din Tabelul 4.8. ilustreazd corelatiile intre scala RN si evaluarile clini- cienilor pentru cele 14 constructe masurate de scalele de profil M-PACI. In acest caz, corelafiile au la baz esantionul de validare, astfel incat si poata fi comparate cu coefi- cientii de validitate convergent’ ilustrati in bold pe diagonala Tabelului 4.4. Cele mai multe dintre corelatii sunt in directia astep- tati, ins niciunul dintre coeficienti nu are © valoare foarte mare. Fiecare coeficient este mai redus decat coeficientul de vali- ditate convergenti corespunzator pentru scala M-PACI care masoara constructul. DeM-PAC Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi Conformist Supus Inibat Insubordonat Instabil ‘AnsietatelFricd Deficit de atengie ‘Tendinge obsesiv-compulsive Probleme de conduit ‘Comportamente disruptive Dispoztie depresiva Distorsionarea realitai Attele Total BS) — feed on Bes co fae — FES cs Fe] cn Fl cn Bed ex 78 cd 214 43 -20 59 204 60 1 58 28 66 08 70 46 * Numéruliteilor specif! fecrei scale de profi co itd in compozifa RN. ° Corelafi dite scorutil BR ale scalelor de profs score brute RN, N- 38 (din esantonul de dezvotare a nomelr clrce), * Corelai dnte evalu cinicienor s scorutle brute RN, N= 100 (din egantonul de valida), exemplu, cel mai mare coeficient de corelatie RN cu evaluarile clinicienilor este inregis- trat pentru constructul Comportamente disruptive (28), comparativ ci valoarea coeficientului de corelatie pentru scala Comportamente disruptive (.48). In concluzie, RN cuprinde itemi specifici fiecirei scale de profil M-PACI. RN core- Jeaza atat cu scalele cat gi cu cei doi factori, acest Iucru sustinind acoperirea largi a RN ca si continut. RN prezint& un pattern difuz de corelatii sensibile, dar reduse, cu 0 masura externa (evaluarile clinicienilor) a constructelor M-PACI. Toate acestea dovezi sustin atingerea obiectivului de a mentine un continut bogat, dar nespecific, pentru scala RN. 4.5.1. Studiul falsificarii raspunsului Pentru a testa sensibilitatea RN in evidenti- erea falsificarii deliberate a raspunsului, s realizat un studiu asupra tentativelor de fal- -aa Caracteristici psihometrice ale M-PACI sificare a réspunsurilor. Participantii au fost elevi din clasele a IV-a - a VI-a de la o scoala din East Coast, ai caror pirinti au consimtit evaluarea. Au existat doua clase din fiecare categorie (a IV-a, a V-a, a VI-a), una din- tre ele fiind in mod randomizat distribuita conditiei de falsificare a raspunsurilor in directia pozitiva, cealalta in directia nega- tivi. Elevilor supusi conditiei de falsificare a raspunsurilor in directia pozitiva li s-a inmanat o pagina cu titlul ,studiu imagina- tiv’, cu urmatoarele instructiuni: Acest studiu urmareste si observe modul in care raspund la intrebari oamenii care sunt foarte fericiti, care nu prezinti niciun fel de probleme. Cititi cu atentie fiecare afirmatie gi ras- pundeti cu Adevirat (A) sau Fals (F), ca si cum ati fi acea persoana foarte fericita, fara probleme” Chestionarul cuprindea toti itemii formei finale a M-PACI, mai putin cei patru itemi ai scalei Invalidare, deci in total 93 de itemi. (Itemii scalei Invaliditate intreabé daci respondentul raspunde onest, ceea ce nu serveste niciunui scop si care ar putea cauza confuzie intr-un studiu de falsificare). Elevilor supusi conditiei de falsificare a rispunsurilor in directia negativa li s-a dat a - aceeasi pagina cu titlul ,studiu imaginativ’, cu urmatoarele instructiuni: »Acest studiu urmareste si observe modul in care raspund la intrebari oamenii care sunt foarte nefericiti, care prezinta foarte multe probleme. Cititi cu atentie fiecare afirmatie gi ras- pundeti cu Adevarat (A) sau Fals (F) ca si cum ati fi acea persoana foarte nefericita, cu foarte multe probleme” ‘A fost completat un numar de 77 de ches- tionare, dintre care au fost eliminate 8, deoarece respondentul a rispuns cu ,Nu” la 0 intrebare de verificare inclusa la sfarsitul chestionarului: ,Va rog si va opriti din a va imagina cA sunteti persoana respectiva. Ati incercat si raspundeti cat mai aproape de a, fara pro modul in care o persoana feri bleme (nefericita, cu foarte multe probleme) ar fi ficut-o?” Unul dintre chestionare a fost de asemenea climinat deoarece elevul avea 13 ani. Dupa aceste eliminari, au ramas 36 chestionare pentru conditia de falsificare pozitiva si 32 pentru conditia de falsificare negativa. Acesti 68 de subiecti sunt reprezentati de 25 biieti (36.8%) si 43 fete (63.2%). Au fost inclugi 20 de elevi de clasa a IV-a (29.4%), 24 de clasa a V-a (35.3%) si 24 de clasa a72 M-PACI: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi VI-a (35.3%). In functie de varsta, esantio- nul a cuprins 16 elevi de 9 ani (23.5%), 18 levi de 10 ani (26.5%), 22 elevi de 11 ani (32.4%) si 12 elevi de 12 ani (17.6%). Inspectarea vizuali a chestionarelor com- pletate inaintea scordrii a relevat ins& faptul c& unele dintre acestea prezentau un pat- tern de raspuns extrem de diferit fata de cel asteptat. Intr-adevar, frecventa scorurilor RN a demonstrat cA aproximativ 25% din- tre elevii instruiti s4 raspunda in directia pozitiva nu au raspuns cum era de asteptat sau la fel de pozitiv ca ceilalti elevi in condi- tia respectiva. In mod similar, aproximativ 25% dintre elevii care fusesera instruiti si falsifice in directia negativa au oferit ches- tionare care erau, in termenii negativitatii raspunsurilor, diferite atat de cele ale celor- lalti, cat gi de cele asteptate. Deoarece aceste inregistrari ,deviante” au inclus raspunsuri »Da” la intrebarea de control cu privire la manipulare, este putin probabil ca toate acestea s4 se explice prin inabilitatea ele- vilor de a intelege instructiunile sau de a coopera in realizarea sarcinii, Este posibil ca unii copii de aceasta varsta si fie incapa- bili sa falsifice réspunsurile la un inventar de personalitate sau clinic. in ciuda variabilitatii neagteptate a raspun- surilor in grupurile de falsificare in sens pozitiv si negatiy, fiecare grup a obtinut un scor RN mediu diferit clar in directia astep- tata de cele ale esantionului normativ clinic al M-PACI. Scorurile RN sunt raportate in centile raportate la cei 286 de participanti din esantionului normatiy clinic, Esantionul a obfinut un scor RN mediu corespunzator centilei 52 (SD=28,7). Cei 36 de respon- deni din conditia falsificarii pozitive au obtinut 0 medie corespunzatoare centile 18 (SD=25.8), iar cei 32 de respondenti din conditia falsificarii negative au obfinut un scor RN mediu corespunzator centi- lei 84 (SD=25.6). Testul ¢ releva diferente semnificative intre rezultatele egantionului normativ si cele doua esantioane, cu con- ditiile de falsificare in directie pozitiva, respectiv in directie negativa (p<.001). Acest lucru demonstreazé faptul ca RN este sensibila la falsificarea deliberata a rispunsurilor. Totusi, aceste rezultate trebuie interpretate cu precautie. Chiar daca multi dintre copiii care sunt instruiti si falsifice in mod deli- berat pot obfine scoruri extreme pe scala RN, scorurile extreme singure nu semni- ficd neaparat falsificarea raspunsurilor. Sunt posibile gi alte explicatii. Mai multe infor- matii in legatura cu interpretarea scorurilor RN puteti gasi in Capitolul 6. YCAPITOLUL 5 ADMINISTRAREA SI SCORAREA M-PACI 5.1. Administrarea M-PACI 5.1.1. Populatia tinta M-PACI este menit a fi utilizat ca parte a evaluarii clinice a copiilor cu varsta cuprinsa intre 9 gi 12 ani. Copilul trebuie sa completeze inventarul intr-o stare mentala care si-i permit’ si se concentreze apro- ximativ 20 de minute. Dacd este anxios, atentia fi este distrasa, confuz, obosit sau sub influenta medicatiei, este recomandata aménarea administrarii M-PACT. 5.1.2. Stabilirea relatiei terapeutice Semnificatia rezultatelor depinde de dorinta copilului de a réspunde serios si ct sinceri- tate. Este deci important s& se stabileascd 0 relatie cu copilul gi sa explice scopul aplica- rii M-PACL. In unele situafii este deosebit de importanta stabilirea relatiei terapeutice cu parintii sau tutorii copilului pentru a obtine cooperarea copilului. Inventarul M-PACI este construit pentru a nu fi considerat amenintator de catre majo- ritatea preadolescentilor. Poate fi prezentat ca un chestionar scurt ce ajuta clinicienii s& infeleagi mai bine gandurile si emo- tile copiilor. Examinatorul este rugat sa74 M-PACE: Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescengi raspunda intrebarilor copiilor legate de chestionar. 5.1.3, Materiale ‘Testul M-PACI poate fi administrat in for- mat creion-hartie gi scorat manual. Pentru a putea fi citit este necesar ca respondentul si prezinte un nivel de intelegere a limbajului scris de nivelul clasei a Ill-a. Daca aceste abilitati nu sunt prezente, poate fi utilizata inregistrarea audio a chestionarului. 5.1.4. Pregatirea si cadrul administrarii 'M-PACI poate fi administrat de un spe- cialist in domeniul sAnatatii mintale sau de un asistent pregatit in administrarea inventarului, Administratorul trebuie s& fie familiarizat cu varianta pe care o utili- zeaza. Informatiile legate de numarul de identificare, data nasterii sau varsta, data testarii, genul si clasa sunt completate de examinator, nu de copil. Chestionarul tre- buie completat in biroul specialistului si nu expediat sau dat acasi spre completare. 5.1.5. Instructiuni si explicatii Instructiunile de completare sunt scrise in brogura inventarului, Este recomandat ca examinatorul s& citeasc& instructiunile cu voce tare in timp ce copilul il urmareste, iar apoi si-l intrebe pe acesta daca a inteles sau daca are eventuale intrebari. Nu este in general necesar ca evaluatorul si monitorizeze indeaproape copilul in timp ce rispunde, ins trebuie si fie disponibil daca acesta are nevoie de ajutor. in unele situatii speciale, poate fi necesara monito- rizarea atenta si continua a copilului. Nu exist limita de timp pentru a raspunde la inventar, totusi copilul este instruit si ris- punda repede, fara sa se grabeasca insa. Examinatorul trebuie s4 stie s raspunda oricarei intrebari pe care o are copilul in legituré cu inventarul. Acesta nu trebuie sa-I ajute pe copil in completarea raspun- surilor si nici sa permita altcuiva s& 0 faca. 5.1.6. Verificarea foii de raspuns in cazul variantei creion-hartie, este reco- mandat ca examinatorul sa verifice imediat dupa administrare raspunsurile, in vederea depistarii raspunsurilor lips sau a raspun-