Prof. univ. dr.

MARCEL GHIŢĂ
Audit intern

GRILĂ NR. 1 AI
CADRUL DE REGLEMENTARE

1. Precizaţi care este definiţia conceptului de audit intern prezentat în

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern din definiţiile de mai jos:

a. Auditul intern este activitatea independentă şi obiectivă, care dă unei

organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra
activităţilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la
adăugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajută această organizaţie
să îşi atingă obiectivele, evaluând, printr-o abordare sistematică şi
metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control şi de
conducere a întreprinderii, şi făcând propuneri pentru a le consolida
eficacitatea;

b. Auditul intern este activitatea independentă, obiectivă de asigurare şi de

consultanţă concepută pentru a crea valoare şi pentru a îmbunătăţi
operaţiunile unei organizaţii. Asistă o organizaţie în îndeplinirea
obiectivelor sale prin implementarea unei abordări sistematice şi
disciplinată în evaluarea şi îmbunătăţirea eficacităţii managementului
riscurilor, a controlului şi a proceselor de guvernanţă.

c. Auditul intern este activitatea funcţional independentă şi obiectivă care dă

asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a fondurilor
publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică
să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică,
care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, controlului şi proceselor de
administrare.

2. Auditul intern, în sectorul public, în România din punct de vedere

structural este organizat astfel:
a. CAPI
b. UCAAPI
c. CAI
d. Compartimente de audit intern
e. Structuri de audit
3. Legislaţia care reglementează auditul public intern, în România este:
a. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicata;
b. OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea auditului public intern,
c. HG nr. 1259/2012 pentru aprobarea Normelor privind coordonarea şi
desfăşurarea proceselor de atestare naţională şi de pregătire
profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public şi a
persoanelor fizice
d. HG nr. 1183/2002 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de
cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern

d. OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a

auditorului intern, care a abrogat OMFP nr. 880/2002 pentru
aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern;
e. HG nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activităţii de audit public intern

e. HG nr. 554/2014 privind înfiinţarea comitetelor de audit intern;

f. Ghidurile practice, afişate pe site-ul www.mfinante.ro
g. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
h. Legea nr. 188/1999 republicată, privind statutul funcţionarilor
publici.

4. Compartimentul de audit intern se constituie în subordinea directă a :

a. directorului economic-financiar;
b. colegiului ministerului / consiliului de administraţie;
c. conducerii entităţii publice.

5. Compartimentul de audit intern:

a. este constituit în subordinea directă a conducerii entităţii publice;
b. nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în
desfăşurarea activităţilor supuse auditării ;
c. auditează, cel puţin o dată la 3 ani, toate activităţile entităţii;
d. efectuează acţiuni de control şi de inspecţie;
e. poate decide asupra oportunităţilor contractării de servicii de expertiză sau
consultanţă externă pentru abordarea problematicii auditate;

6. Conducătorul compartimentului de audit intern:

a. este numit / destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul
UCAAPI, sau a entităţilor publice ierarhic superioare;
b. este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit
intern;
c. avizează proiectul planului de audit intern anual;
 d. răspunde de asigurarea pregătirii profesionale a auditorilor interni, de
minim 15 zile/an.

7. Tipurile misiunilor de asigurare:

a. Misiunii de audit de regularitate
b. Misiunii de audit de sistem
c. Misiuni de audit al performanţei
d. Misiuni de audit consilere
e. Misiuni de audit evaluare

8. Tipurile misiunilor de audit sunt:

a. audit de consiliere;
b. audit de regularitate;
c. audit de sistem;
d. audit al performaţei;
e. audit preventiv;
f. audit financiar;
g. audit fiscal;
h. audit unic;
i. audit de asigurare;
j. audit de evaluare.

9. Misiunea de asigurare implică parcurgerea următoarelor etape:

a. Pregătirea misiunii de audit intern
b. Intervenţia la faţa locului
c. Raportarea rezultatelor misiunii
d. Urmărirea recomandărilor
e. Supervizarea misiunii.

10. Activităţile de consiliere îmbracă următoarele forme:

a. misiuni de consiliere formalizate
b. misiuni de consiliere cu caracter informal
c. misiuni pentru situaţii excepţionale
d. misiuni de consultanţă formalizate

11. Tipurile activităţii de consiliere sunt:

a. consultanţă
b. facilitarea înţelegerii
c. formare şi perfecţionare profesională
d. consiliere

12. Misiunea de consiliere implică parcurgerea următoarelor etape:

a. Pregătirea misiunii de audit intern
b. Intervenţia la faţa locului
c. Raportarea rezultatelor activităţii
d. Urmărirea recomandărilor
13. La declanşarea misiunilor de consiliere, şeful compartimentului de
audit intern trebuie să aibă în vedere următoarele:
a. misiunea să fie în conformitate cu scopul auditorului intern definit în Carta
auditului intern;
b. misiunea să nu acopere operaţiunile pentru care auditul intern a fost
responsabil în perioada anterioară;
c. sarcina propusă să nu aibă implicaţii care pot să afecteze independenţa
sau obiectivitatea auditorilor interni;
d. evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor auditorilor interni
pentru a se asigura că aceştia vor avea capacitatea să ducă misiunea la
bun sfârşit;
e. misiunea de consiliere sa fie urmată de o misiune de asigurare.

14. Carta auditului intern:

a. este documentul prin care se comunică obiectivele, drepturile şi obligaţiile
pe care le au auditorii pe parcursul derulării misiunilor de audit intern;
b. se transmite entităţii auditate odată cu Notificarea privind
declanşarea misiunii de audit intern;
c. prezintă principiile care stau la baza relaţiei auditor - auditat;
d. abordează cerinţele de perfecţionare profesională ale auditorilor
interni;
e. conţine metodologia de derulare a misiunilor de audit intern.

15. Codul privind conduita etică a auditorilor interni reprezintă:

a. un ansamblu de principii şi reguli care trebuie să guverneze activitatea de
audit intern;
b. are scopul de a promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de
auditor intern;
c. conţine sancţiunile care se aplică auditorilor interni.

d.

16. Principiile fundamentale ale Codului de conduită etică:

a. integritatea
b. independenţa si obiectivitatea
c. confidenţialitatea
d. competenţa profesională
e. neutralitatea politică
f. expertiza profesională
17. Auditorii interni sunt obligaţi:
a. să respecte prevederile Codului de conduită etică;
b. să–şi asigure perfecţionarea continuă a pregărtirii profesionale;
c. să respecte cerinţele de incompatibilitate prevăzute de lege;
d. să respecte cadrul naţional de reglementare şi buna practică internaţională
în domeniul auditului intern.
e. să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu
profesionalism şi integritate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare;
f. răspund pentru măsurile luate de conducerea entităţii în faza de
implementare a recomandărilor prezentate în rapoartele de audit intern;

18. Auditorii interni:

a. au acces la toate informaţiile şi datele, inclusiv la cele în format electronic,
pe care le consideră relevante pentru derularea misiunii de audit;
b. desfăşoară numai activităţi specifice de audit intern;
c. trebuie să fie perceput de management ca fiind o importantă
activitate de evaluare internă a activităţi, care aduce valoare adăugată
actului managerial;
d. oferă o opinie privind fiabilitatea situaţiilor financiare anuale ale
entităţii;
e. poate să certifice situaţiile financiare anuale ale entităţii;
f. trebuie priviţi de aceeaşi parte cu managementul, ca parteneri,
având obiective comune;
g. oferă o asigurare rezonabilă că toate activităţile care se derulează în
cadrul organizaţiei sunt protejate, neexistând nereguli sau disfuncţiuni.
h. dă o asigurare absolută că sistemul de control intern managerial
din cadrul entităţii funcţionează.

19. Activitatea/funcţia de audit intern:

a. trebuie să existe şi să fie organizată în toate entităţile publice
conform legii;
b. aria auditului intern este mult mai mare ca a auditului financiar,
deoarece cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor;
c. este o activitate independentă, de asigurare a îndeplinirii
obiectivelor şi de consultanţă a managementului, menită să adauge
valoare şi de a îmbunătăţi activităţile unei organizaţii;
d. evaluează funcţionalitatea sistemului de control intern managerial
al entităţii;
e. asistă organizaţiile să îşi îndeplinească obiectivele printr-o
abordare sistematică, disciplinată şi de evaluare a eficacităţii
managementului riscurilor, controlului intern şi a proceselor de
guvernanţă;
f. intră în cultura organizaţiei prin practică şi devine o funcţie
responsabilă a managementului;
g. este o funcţie permanentă în cadrul organizaţiei şi o funcţie
 periodică pentru cei auditaţi;
h. este o activitate programată care se realizează în conformitate cu
planurile anuale aprobate de conducerea entităţii;
i. nu auditează persoane, ci sisteme, entităţi, funcţii, programe,
activităţi ş.a.
j. este o activitate care se efectuează sistematic, pas cu pas, şi are în
vedere toate aspectele cu care se confruntă organizaţia, nu numai pe cele
agreabile;
k. este un instrument care aduce transparenţă şi va contribui negreşit
la îmbunătăţirea culturii organizaţionale şi chiar naţionale.

20. Auditul intern face parte din:

a. sistemul de management al entităţii;
b. sistemul de control intern managerial;
c. sistemul de control intern, dar nu realizează activităţi de control sau de
inspecţie;
d. sistemul de control intern managerial şi evaluează funcţionalitatea
acestuia, evaluează Registrul riscurilor şi consiliază managementul
general;
e. conducerea entităţii.

21. Funcţia de audit intern oferă:

a. consiliere acordată managerului;
b. ajutorul acordat salariaţilor, fără a-i judeca;
c. independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor;
d. certificarea situaţiilor financiare anuale;
e. asigurare rezonabilă cu privire la funcţionarea sistemului de control intern
managerial.

22. Auditul intern dispune de o serie de atuuri faţă de management, astfel:

a. se bazează pe standardele profesionale internaţionale ale auditului intern;
b. utilizează buna practică recunoscută în domeniu, care îi dă autoritate;
c. foloseşte tehnici şi instrumente generale, dar şi specifice, care-i
garantează eficacitatea;
d. independenţa de spirit, care îi asigură autonomia să conceapă ipoteze şi
să formuleze recomandări;
e. recomandările auditorilor interni sunt obligatorii pentru management;
f. cercetarea şi gândirea lui este detaşată de constrângerile şi obligaţiile
unei activităţi permanente de gestionare zilnică a unui serviciu.

23. Compartimentul de audit intern dintr-o entitate publica reprezinta :

a. o structura functionala, în subordinea managementului general, care
asigură efectiv functia de audit intern;
b. o structură fundamentală în cadrul entităţii care, conform planului anual
de activitate, realizează misiunii de audit intern , asigură raportarea
 rezultatelor activităţii, urmărirea implementării recomandărilor şi oferă
consiliere managementului;
c. o structură specială în cadrul entităţii creată în scopul efectuării de
activităţii de control şi verificare;
d. o structură în cadrul entităţii cu atribuţii de evaluare internă a tuturor
activităţilor desfăşurate de aceasta;
e. o structura funcţională de bază în domeniul auditului intern, care
efectuează misiuni de audit intern multisectoriale de interes naţional.

24. Compartimentul de audit public intern asigura :

a. efectuarea misiunilor de audit intern în conformitate cu cadrul normativ
şi procedural în vigoare;
b. evaluarea stadiului de realizare a registrelor de riscuri şi a
implementării sistemului de control intern managerial cu ocazia
desfăşurării misiunilor de audit intern;
c. efectuarea misiunilor ad-hoc;
d. sprijină auditorii financiari în desfăsurarea propriilor misiuni în cadrul
entităţii;
e. raportarea periodică asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor
rezultate din activităţile de audit intern;
f. elaborarea Raportului anual al activitatii de audit intern si înaintarea la
UCAAPI în termen;
g. informarea UCAAPI, sau organul ierarhic superior, despre
recomandarile neinsusite de conducătorul entităţii publice auditate;
h. asigurarea evaluării funcţiei de audit intern la ordonatorii secundari de
credite.