Proiect didactic

Data: 6.02.2020
Școala: Gimnazială Avram Iancu, Turda
Profesor: Apetroae Cezara
Clasa: a-VII-a A
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Harta sentimentelor
Subiectul: Substantivul. Locuțiunea substantivală
Tipul lecției: de predare și actualizare a cunoștințelor
Timp de lucru: 50 de minute

1. Competențe generale:
1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, în scopuri diverse.

2. Valori și atitudini:

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

3. Competen țe specifice:

2.3 să respecte normele morfosintactice în propoziţii şi în fraze;

3.3 să sesizeze corectitudinea şi valoarea expresivă a categoriilor gramaticale şi lexicale
învăţate, întrun text citit;
4.4 să utilizeze corect flexiunea nominală şi verbală în textul scris, utilizând corect
semnele ortografice şi de punctuaţie.

4. Obiective opera ționale:

♦ cognitive: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

  să identifice substantivul într-un text dat;
 să clasifice substantivul după formă și înțeles;
 să precizeze categoriile gramaticale specifice substantivului (număr, gen, caz);
 să utilizeze corect substantivele în diferite situații de comunicare;
 să recunoască o locuțiune substantivală;
 să găsească sinonime potrivite pentru locuțiunile substantivale.

♦ afective:
 să prezite interes pentru lecție, manifestat prin participarea activă;
 să utilizeze corect noțiunile însușite.

Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele, analiza gramaticală.
Forme de organizare a învăţării: activitate frontală, individuală.
Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp: 50 minute.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tabla, manual.
Material bibliografic:

 Limba și literatura română, manual pentru clasa a VII-a, editura Art,

București, 2019;
 Pamfil Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice,
Editura Paralela 45, 2003;
 Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2000;
 Curriculum Naţional. Programa şcolară la limba şi literatura română pentru
clasele V- VIII, aprobată prin O.M. Nr. 3393 /28.02.2017;
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii. Metode, Editura Panfilius, Iaşi, 2006;
 Parfene, C.- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
 Goia, V. – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed.
DACIA, Cluj-Napoca, 2002.
 Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
 G.G. Neamțu, Teoria și practica analizei gramaticale, Distincții și distincții,
Editura Paralela 45, Ediția a 3-a, 2008.
 Scenariul didactic

I. EVOCAREA (10’)

Notarea absenţelor, asigurarea celor necesare lecţiei și verificarea temei.

 Captarea atenţiei pentru activitatea didactică ce urmează:

Pentru captarea atenției, profesorul îi pune pe elevi să citească poezia Magdei

Isanos, din manual, de la pagina 98, cu intonația corespunzătoare. Apoi, fiecare elev
este rugat să își exprime sentimentele lăsate de mesajul textului citit. Totodată, elevii
sunt rugați să definească anotimpul la care meditează poetul și să prezinte câteva
elemente care-l descriu.

 Anunţarea subiectului şi a competențelor

→ Profesorul îi pune pe elevi să denumească, din punct de vedere

morfologic, cuvintele pe care le-au enumerat mai sus. Aceștia vorbesc despre anumite
lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, stări sufletești. Așadar, profesorul va nota titlul pe
tablă, iar elevii în caiete: Substantivul.Locuțiunea substantivală

II. Dirijarea învǎţǎrii și obținerea performanțelor (35’)

→ Profesorul începe o discuție pornind de la titlul lecției și le va cere elevilor

să realizeze ciorchinele(Schița tablei) substantivului urmând indicațiile date:

a. definiție
b. ce denumește?
c. clasificare:
- după formă
- după înțeles
d. categorii gramaticale:
- număr
- gen
-caz
e. articulate/nearticulate

→ După ce profesorul reușește să reactualizeze informațiile legate de

substantiv, acesta introduce două noțiuni noi și anume cele ale substantivului colectiv și
epicen.
 Substantivele colective sunt cele care au formă de singular și înțeles de plural și se
pot obține și cu ajutorul sufixelor.
Ex: brădet, preoțime, stol, echipă.

Substantivele epicene sunt cele care reprezintă o formă unică pentru cele trei
genuri: masculin, femini, neutru.
Ex: cămilă, decan, rudă, victimă, hipopotam.

Mai apoi, profesorul le expune definiția locuțiunii substantivale și le oferă exemple

aferente:
Locuțiunea substantivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un
substantiv și se comportă în propoziție ca acesta. Cele mai multe locuțiuni substantivale
provin din locuțiuni verbale în care verbul este substantivizat.

Ex: a ține minte- ținere de minte- memorie

a face bine- făcător de bine – binefăcător

→ Cu ajutorul schemelor scrise pe tablă, elevii vor rezolva exercițiile din manual, de la
pagina 89. În cazul în care timpul efectiv de lucru nu este suficient, exercițiile nerezolvate
vor rămâne ca temă de casă.

 Asigurarea feedbackului
„ Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale de tipul: „Foarte bine!”,
„Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin răspunsurile pe care le dau elevii.

III REFLECȚIE (5’)

Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia.
 Tema pentru acasă
Pentru acasă, elevii vor avea de rezolvat exercițiile de pe fișa de exerciții (Anexa
1) și 3, 5, 6, 7 din manual.

Schița tablei
 Substantivul

Substantivul

Definiție: Clasificare:
Este partea de vorbire
flexibilă... A) După formă:
-simple: casă, birou, animal
-compuse: câine-lup,
redactor-șef
Ce denumește:
... care denumește lucruri, B) După înțeles:
ființe, fenomene ale naturii, -comune: scaun, apă, bloc etc.
stări sufletești, însușiri, obiecte. -proprii: Ana, Marea Neagră,
Austia etc.
Categorii gramaticale:

1) Gen : Caz:
-masculin (un, două) 1) Nominativ (subiec, nume
-feminin (o, două) predicativ) Articulate/nearticulate:
-neutru (un, două) 2) Acuzativ (complement direct,
2) Număr: complement prepozițional, -articol hotărât: -le, -a, -lor, -i
-singular atribut prepozițional,
-plural etc.
circumstanțialele)
-defective de plural: miere, aur, jale. -articol nehotărât: un, o, niște.
3) Genitiv ( atribut genitival)
-defective de singular: icre, zori, 4) Dativ (complement indirect)
5) Vocativ (poruncă, îndemn, Substantivele colective
sunt cele care au formă rugăminte). de singular și înțeles de
plural și se pot obține și cu ajutorul sufixelor.
Ex: brădet, preoțime, stol, echipă.

Substantivele epicene sunt cele care reprezintă o formă unică pentru cele trei
genuri: masculin, femini, neutru.
Ex: cămilă, decan, rudă, victimă, hipopotam.

Locuțiunea substantivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un

substantiv și se comportă în propoziție ca substantivul . Cele mai multe locuțiuni
substantivale provin din locuțiuni verbale.
Ex: a ține minte- ținere de minte- memorie
a face bine- făcător de bine – binefăcător.