Fig. 15.25. Servomecanism pneumatic. 15.3.4. ACTIONAREA PNEUMATICA, pentru frdnare energia aerului comprimat, Ea ‘Actionarea pneumatic’ utilizeaz’ la cele cu remorci, precum si la se intrebuinfeaz’ la autocamioanele grele, autobuze, unde forta de frdnare trebuie s& fie mare. * {in cazul actionarii pneumatice, forfa conducdtorului este folosité numai pentru a comanda intrarea in functiune a frénelor si intensitatea franarii. Un dezavantaj mare al actionavii pneumatice fafa de actionarea hidraulic8 consti in necesitatea unui timp mai indelungat pan la atingerea presiunii de regim in camerele (cilindrii) de frana. Diferenta principala dintre diversele scheme ale actionarii pneumatice consti in numarul de conduete ce servese la fréinarea remorcilor. La sistemul de acfionare cu 0 conductd, legitura dintre sistemul de frénare al automobilului tractor gi sistemul de frénare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singuri conduct. in cazul cand autotrenul se deplaseaza fir frdnare, prin aceasti conducta se face alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorcé, respectiv semiremore3, La frénarea automobilului tractor, prin conduct se di comands de frénare a remorci, prin golirea acesteia. La sistemele de actionare cu mai multe conducte, una dintre conducte serveste Ja alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorc&, iar celelalte pentru punerea in funcfiune a frénelor remorcii. Sunt foarte rispandite sistemele cu dou’ conducte, una pentru alimentarea rezervorului si alta pentru comanda frandrii remorcii Sistemele de actionare cu mai multe conducte prezint& avantajele: ~ alimentarea cu aer comprimat a rezervorului remorcii, independent de regimul fs ipa Cay timpul frénarii), fapt ce permite si se mentina calittile de taipal toMy, aliment na ante lungi (in cazul sistemului cu o conducti, e fiven Eins aimentarea eu se a ezervoruul remoeil este intrerupt, iar fosters igi presiunea sade, ceea ce impune, uncori, 0 oprite jporara pentru restabilirea presiunii sistemului); alege angers & #6 stort Tapa et sunt alimentate coninw, s© Pt 316~_reducerea timpului de raspuns al frénclor remoreii, datorita robinetului-releu de actionare, montat intre automobilul tractor si remorc&; = cilindrii de fran& necesari vor fi datorita unei presiuni de lucru mai mari Aceste sisteme sunt folosite din ce ce mai mult datorita avantajelor ‘mentionate, coneretizate, in final, prin marirea securitaii circulatci Jn figura 15.26, @ este reprezentati. schema actionirii pneumatice cu o conduct’. Compresorul 7, actionat de 1a motorul automobilului, comprima aerul trecdindu-l prin filtrul 2 Si regulatorul 3, in rezervorul 4. Cand. presiunea Tezervoare a atins valoarea prescrisa, regulatorul 3 intrerupe debitarea de ‘ompresor. In unele cazuri, pe rezervor se monteazi o supapa de siguranta reglatd pentru o presiune de 7-8 bar. La sciderea presiunii din rezervor sub 0 anumita limita, regulatorul uneste din nou compresorul cu rezervoarele Unul dintre rezervoarele 4 este legat de conducta de alimentare prin interme- diul robinetului de transfer 79, care permite intrarea acrului comprimat numai dup ce in primul rezervor aerul comprimat a ajuns la presiunea de lucru, In felul acesta se reduce timpul de punere in functiune a sistemului de frdnare al unui automobil ce a stationat timp indelungat. Robinetul distribuitor 5 serveste 1a admiterea aerului comprimat, din rezer- voare, in cilindrii de fran 17, la apasarea pedalei de fran. in unele cazuri, in locul cilindrilor de frana se utilizeaz camere de frani, Pentru frinarea remorcii serveste robinetul §. La unele tipuri de automobil robinetele 5 si 8 sunt realizate intr-un corp comun, usurdnd objinerea legatut functionale necesare la frénarea autotrenului. La alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorea serveste semicupla de legatura 16. Pentru inchiderea conductei de alimentare, in cazul in care automobilul se deplaseazi fir remorcd, serveste robinetul /5. Maneta 6 serveste la actionarea fidnei de stafionare sau de siguranta, care, pe cale mecanic&, actioneaza fina automobilului tractor, iar prin intermediul robinetului 8 comanda fianarea remorei La frénare, conduedtorul apdisind pedala, aerul comprimat din rezervorul 4, prin robinetul distribuitor 5, trece in cilindrit de fran 11, producdnd frénarea. in acelasi timp, prin intermediul robinetului de frénare 8 al remorcii, se comanda evacuarea aerului din conducta de legaturd a remorcii, respectiv franarea acesteia, de dimensiuni mai reduse si deci mai usori 7.35 bar, in loc de 5,3 bar). aer de la c 10131517 6 Fig, 15.26, Scheme de actionare pneumatic a frénetor. 3m7centat sistemul de frdnare cu actionare pneumay., a i ejimentare ‘cu aer comprimat (compresorul /, regula! te pare 9 ai rezervorul 4 find asemanatoare cu cea de sai ul de presiune ch ou o conducts, avand figurat in plus aparatul antigel 3. Robina) narea pneumatics ov 6 Fanarea automobilull tractor gi remorci In aces, distribuitor i: vata de automobilul tractor prin douai conducte, una de alimentae remo mandi, Conducta de alimentare 14 asiguré alimentarea cu aer comprigs un ervoarelor de pe remorcl. Frdnarea este comandati in general prin pen snduetei de comand 14. Robinetul-releu izoleazt circuit pneumatic a yg contal tractor de cl al remot s asigurl ca fidarca remorci ss fd cu ag mobic 73, acelerind, prin efet de releu, umplerea conductei /4: Robiney, 7 realizeazi franarea de stafionare sau de siguranti, prin robinetul cu dowd cai /2 Robinetul de siguranfa 70 izoleazi conducta de alimentare 13 in cazul cing presiunea aerulu din circuitul autotractorului scade sub 4,6 Par. Semicuplele de legaturi 17 si 18 difera constructiv de se sistemul de actionare pneumaticd cu o sin in figura 1) cu dowd conduete, suplele utilizate ly guri conduct 15.3.5. ACTIONAREA PNEUMO-HIDRAULICA ‘Acest tip de actionare se intilneste, in special, pe automobilele destnae tractirii de remorci. Existi numeroase scheme de astfel de actioniiri, cele mai reprezentative fiind sub forma: ~ qutomobilul tractor utilizeaz& pentru frénarea puntilor actionarea hidraulict cu servomecanism pneumatic, iar pentru frénarea remorcii se utilizeaz& actionarea pneumatica: — automobilul tractor utilizeaz numai pentru frénarea puntii din fai actionarea hidraulica cu servomecanism pneumatic, iar pentru franarea puntii (puntilor) din spa- te si a remoreii se utilizeazi actionarea pneumatica. Automobilele MAN utilizeazi acest sistem de actionare, a c&rui constructie depinde de numarul puntilor motoare side ‘modul cum se realizeazi frdnarea remorcii, prin una sau dowti conducte de legiturs. Frana de serviciu (frina de picior) este prevazuti cu dou circuite indepen dente, ce intra in functiune simultan, in momentul apasarii pe pedala de frink Circuitul I pneumatic, acfioneaz&, prin intermediul aerului comprimat, mecanism de franare al rofilor din spate. De la acest circuit se mai alimenteaz cu 4 comprimat (dacd sunt montate) urmatoarele mecanisme: actionarea frdnei de motor, actionarea blocarii diferentialului, actionarea reductorului-distribuitor alimentarea prizelor suplimentare ete. F espe i. Solar "un servomecanism hidro-pneumatic, care action” eptori hidraulici de la rotile din faf& si mecanismul de frdnare d¢ remorca sau semiremorca. ee i aon (fra de mana) este o fran pneumaticd; prin interme ana ieee fioneaz asupra mecanismelor de franare de la rofile Pl si asupra mecanismului de frdnare al remorcii sau semiremorcii 378Frana de motor este comandati printr-o supapi actionat& de picior, ce foloseste aerul comprimdat din circuitul I, pentru obturarea galeriei de evacuare a gazelor printr-o clapeta si blocheazi admisia combustibilului in motor. De la frna de motor, se comanda si frdmarea remoreii sau a semiremorcii, fiind utilizat& ca frind suplimentara la frdnarea pe pante lungi. in figura 15.27 este reprezentati schema de principiu a sistemului de frénare de la un automobil MAN cu o punte motoare si 0 conducti pentru frdnarea re- morcii, De la compresorul /, aerul este livrat regulatorului de presiune cu filtrul 2, care are rolul de a curata aerul de impuritati si de a regla presiunea acestuia (la valori cuprinse intre 4,4-5,3 bar la instalatia prezentat& sau 6,2~7,3 bar la instalatia cu dowd conducte). Din regulator, aerul comprimat patrunde, prin pompa de lichid antigel 3 si prin supapa de siguranti cu doua circuite 4, in rezervoarele de aer comprimat (/, I7, [11) ale instalatiei. Rezervoarele 1 si II deservese frana de serviciu pentru circuitul J, respectiv circuitul 1. Rezervorul I/I deserveste fréna de stationare, Rezervoarele sunt previzute in partea de jos cu cdte o supapa 5 pentru climinarea apei provenite in instalatie odatd cu aerul comprimat. Robinetul distri- buitor cu doua circuite 6 actioneazd astfel: = pentru circuitul 1, aerul com- primat trece prin racordul Z,, la cilindrit dubli de fran 7, prin care se realizeaza frinarea royilor puntii din spate; = pentru circuitul 11, aerul cor primat trece prin racordul Z;, la ci nul pneumatic 8, care actioneazl pisto- nul cilindrului principal hidraulic 9 gi trimite lichidul sub presiune la cilindrii receptori ai rotilor din fay’, realizind frinarea acestora, Tot de la circuitul 17 se comand’ pneumatic robinetul 10 al franei remorcii, care aeriseste (deschide © supapa prin care iese aerul comprimat) conducta de comand’. Cuplarea acestei conducte cu instalatia de fran a remoreii se realizeaza prin semicuplajul 11 Cireuitul 117 realizeaza, Ia comanda rnin de md 72, owen, ETS pp Puntii din spate a autocamionului, prin ig automobilele MAN cu o punte motoare. aerisirea acumulatorului de fort cu arc (de la cilindrul dublu de frani 7). Totodat& se asigura si frdnarea remoreii sau semiremorcii (a clror rezervoare de aer sunt alimentate de la rezervorul III cét timp hu este actionat nici un sistem de franare). in figura 15.28 este reprezentata schema actionarii pneumo-hidraulice utilizate a automobilele MAN cu dou’ punti motoare in spate. Sistemul de frénare are doua Circuite si un limitator al forfei de frdinare in funcjie de sarcind, iar franarea Temorcii se poate realiza prin una sau doua conducte de legatura, 379Fata de automobilele MAN cu o singuri punte motoare, schema prezentat& are in plus supapele releu 33 si 34 cu legaturile corespunzatoare. in ambele cazuri, Puntea din fafi utilizeaz’ actionarea hidraulicd cu servo- ‘mecanism pneumatic, jar puntea (punfile) din spate si remorca utilizeazi actionarea pneumatica. Acrul comprimat este produs de un compresor monocilindrie antrenat de motor. De la compresor, aerul este trecut prin regulatorul de presiune 2, aparatul antigel 3 si supapa de siguranfa cu dou circuite 4, la rezervoarele de aer 30, 31 si 32. Supapa de siguranta cu dou’ circuite 4 are rolul de a separa cele dowd circuite de frdmare, pe care le deserveste, astfel incat dac& in unul din circuite presiunea scade, in circuitul al doilea s& riméng la valoarea data de regulator Circuitul I de franare cuprinde un rezervor de aer comprimat 30 (de 25 L)- legat de robinetul distribuitor cu dou’ circuite 5, prin intermediul unei conducte. Acest robinct distribuie independent aerul sub presiune atat la circuitul de frana al rofilor din fata, cat si la circuitul de frand al rotilor din spate. La apisarea pedalei de frand, robinetul distribuitor 5 trimite pentru circuitul /, aerul comprimat prin racordul Z; al regulatorului pentru forja de frdnare 19. Acest regulator permite reglarea automata a presiunii in functie de sarcina pe puntea din spate, fara a se ajunge la blocarea rotilor. Regulatorul este comandat de puntea din spate prin intermediul unei parghii si este conectat la reteaua de aet comprimat, in cazul automobilului tractor, si indirect la semiremored. Aerul comprimat este trimis de la regulatorul fortei de frinare 19, la cilindrii dubli de frinare 20, eare acti neazi mecanismul de frénare a rofilor puntii din spate. La franarea remorcii sau semiremorcii, la sistemul cu dou’ conducte, aerul comprimat este trimis atat la regulatorul fortei de frénare, edt gi la robinetul pentru comanda frdnei remoreii 24, iar acesta, prin intermediul supapei de inchidere auto- ‘mati 25, trimite aerul la semicuplajele 26 si 27. Semicuplajele pot fi utilizate atat la sistemele cu 0 conduct, cat gi la cele cu dous conducte de cuplare la remorc’, Alimentarea rezervorului de aer comprimat de pe remored se realizeazi din circuitul /// (al franei de mana), prin intermediul supapei de siguranti 14 si al semicuplajului 27. Supapa de siguranta 14 permite trecerea aerului spre rezervorul de pe remorcd (semiremorca) numai dupa ce circuitul 1 a ajuns la presiunea de regim. De asemenea, aceasti supapa protejeazi circuitul 11/ ca acesta s& nu fie influentat de scdderea de presiune din conducta de alimentare a semicuplajului. in timpul actionarii pedalei de frand, robinetul de framare cu dous circuite 5 deter- rind cresterea presiunii existente cu 0,3-0,4 bar, care se transmite prin intermediul celei de-a dova conducte, robinetului de comanda 24 si semicuplajului 26, prin intermediul supapei de inchidere automata 25, la instaajia de frénare de pe remored. La instalafia cu o singura conduct de frémare, pentru comanda franei remoreit se utilizeazi robinetul de reducere a presiunii 22. Circuitul /alimenteaza si frdina de motor, format din supapa de siguranta 14, supapa de acrisire 16, cilindrul frinei de motor 17, cilindrul pentru blocarea admisiei combustibilului 78 si comutatorul Kimpii stop 1/. i Supapa de siguranté /4 luereaz ca o supapi unidirectional sare rolul de a im- piedica eonsumatori suplimentari de aer comprimat in defavoarea instalatiei de franare. 381Supapa de aerisire 16 permite trecerea aerului comprimat din circuitul J spre cei doi cilindri de actionare 17 si 18, La aplicarea frinei de motor, se realizeaza concomitent si comanda pentru frainarea remorcii (prin robinetul 24) cu ajutorul unui releu electromagnetic combinat cu supapa 16. Cilindrul 17 actioneaza, prin intermediul unei parghii, asupra clapetei din ga. leria de evacuare a motorului, realizand, prin obturarea acesteia, frinarea autotra, torului cu ajutorul motorului. in acelasi timp, cilindrul pentru blocarea admisiei de combustibil /8 actioneazi asupra pompei de injectie, oprind debitul acesteia, Manometrul cu doua indicatoare 70 serveste la controlul presiunii circuitului / Circuitul 11 al sistemului de franare este alimentat de la rezervorul 3/ (de 25 L), care primeste aerul comprimat prin intermediul supapei de siguranta cu doug circuite 4. Pe conducta de legatura dintre rezervor si robinetul distribuitor 5 se giseste comutatorul de control 12, care, atunci cind nu este sub presiune, inchide un contact ce face si se aprindat becul rogu 13 (de pe tabloul de bord) si actioneaz concomitent si un vibrator ce avertizeaza ca circuitul /J nu este eficace. La actionarea pedalei de frénd, robinetul distribuitor 5 trimite prin racordul Z) aer comprimat in cilindrul pneumatic 6, care are rolul de servomecanism pentru sistemul hidraulic de frinare a puntii din fata. Pistonul cilindrului 6 actioneaza, prin intermediul unei tie, asupra pistonului cilindrului hidraulic principal 7, care trimite lichidul sub presiune la cilindrii hidraulici receptori 9 ai rotilor din fats. Cu ajutorul cireuitului //, pe Kanga puntea din fata, se frineaz& concomitent si remorea sau semiremorea. in cazul unei singure conducte de franare a remorcii, din racordul Z, al robinetului distribuitor 5, aerul comprimat ajunge in robinetul 22 de comanda a frinei semiremorcii. La instalatiile cu dowd conducte de frinare a remorcii, din racordul Z; al robinetului distribuitor 5, aerul comprimat ajunge si la robinetul pentru comanda franei remorcii 24, care permite trecerea acrului comprimat de la rezervorul circuitului /// la supapa de inchidere automata 25, si, deci, [a comanda instalatiei de frdinare a remoreii. Din circuitul // se ramificd al Il/- lea circuit pentru frina de man. Rezervorul 32 (de 40 L) al circuitului 117 este alimentat din rezervorul circuitului // prin intermediul supapei de siguranté /4, care permite aerului comprimat si patrunda in rezervorul circuitului ///, numai dupa ce presiunea in circuitul // a ajuns la minimum 5,5 bar. Din rezervorul circuitului ///, aerul comprimat ajunge la supapa frainei de ajutor 29, de la care este trimis printr-o conduct la cele dou’ robinete pentru comanda franei remoreii 24 si 22. in cazul sc&derii presiunii in circuitul 17, comutatorul de control /2 inchide un circuit electric ce face si se aprinda pe tabloul de bord becul rosu de control /3 si conecteazi in acelasi timp instalatia de semnalizare a avariilor, acjionand ut vibrator care avertizeazA c& circuitul // nu are presiune suficienta. La actionarea frdnei de mand, se aeriseste conducta ce duce la compartimen- tele cilindrilor de frinare 20, montati pe puntea din spate, si care, nefiind sub actiunea aerului comprimat, produc franarea, utilizénd forta arcurilor precompri- mate. In felul acesta, frdina de mand poate fi utilizata ca frand de avarii Supapa-releu 33 montata pe conducta de frénare a circuitului J, realizea2 trimiterea unui volum mare de aer spre cei patru cilindri de frana de pe cele dou! punfi din spate.supapa-releu 34 permite evacuarea rapid rand in procesul de defrinare, lar la torr scomerimat din cei patru ijindsi de f : iar ta termina : cain umplerea rapidd cu aer a cilindrilor de trina direct dy ee oe canare Pritt in rezervorul de aer al 15.3.6, CONSTRUCTIA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE ACTIONARIT PNEUMATI PNEUMO-HIDRAULICE Compresorul. in general, la sistemele de frinare a In figura 15.29 este reprezentat compresorul monocilindric (ct it cdindich de 213 em’), utiliza I autocamioanele MAN, La coberince piateclat nt ete asprat in cilindru, din amosfera sau din galeria de aopraes mevcalet prin supapa de aspirate 2, La ridicarea pistonulu, aerul este comp iat 9s prin supapa 1 gi racordul D, care rezervoarele de aer comprimat. ee Fig, 15.30, Construcia regulatorului de presiune Pig. 18.29. Constructia compresorulul cu ft: monoeilindrie: = racordul de la compresor, Y — racordul D~ tcord de refulare; 5 racord de aspi- spre rezervoarele de aer comprimat; 1 ~ regulatorul ‘ijiel; 1 supapd de presiune cu discuri; d& presiune; 2 ~ supapa de refinere; 5 ~ oifici 2 apap de aspratic cu discuri, 3~ supor- de tecere; 4 — piuliifluture, § — distributor, ul pomp; 4 arbore cotit; 5~ inel de elan- 6 ~ intrarea J; 7 ~ filiry; 8 ~ are de precomprimare: fare radial; 6~ rulment; 7 contragreutais, 9 ~ evacuares; 10 ~ racord pentru evacuarea 4 pion; 9 bield; 70-lagtr eu alunecare. impuriiilor, 17 = supapl de | suprapresivne; 112 = piston de deconectare; 13 ~ dua de aerisie; 14-—duza membrane 15 ~ intarea If 16~membran, 383atoral de presiune are rolul de a mentine jn Regulatorul de presiune. Regul tresiunea prescrisA pentru orice sistemul de conducte al sistemului de franare regim de turatie al compresorului. Regulatorul de presiune utilizat incluse in construetie un filtru in i ae = it a pneurilor automobilului. Aerul le compr on ul ‘L, dupa care este trecut prin, ee tri etinere 2 si racordul V spre rezervorul de aer c4 scr compama tinge vaarea de 73 bar, membrana 1 se ridicd si permite nerafui si pftrunda prin duza 14 spre pistonul 12. Pistonul coboart si deschide supapa de suprapresiune /7, care scot in au a fra aerul Comprimat, prin racordul 10. ScAderea brusc& a presiumii din amontefe supapei de fetinere 2 face ca aceasta si se inchida, impiedicand iesirea in atmosferd a aerului comprimat din sistemul de franare. Daca presiunea aerului comprimat din conducte seade sub valoarea prescrisa (6.2 bar la francle cu dow conducte si 4.8 bar Ia cele cu o condueti), presiunea de deasupra pistonului 12 scade, aerul iese prin duza de aerisire 13, iar membrana 16 inchide duza 14. in acest caz, compresorul debiteaza aerul comprimat prin supapa de retinere direct spre rezervoare. Pentru umplerea cu aer comprimat a pneurilor, se desface piulita-fluture 4 si se monteazi un furtun adeevat. La desfacerea piulitei, se deschide in mod automat si supapa de umplere din racord. ¢ la autocamioanele MAN (fig. 15.30) are ‘in racord pentru umplerea cu aer compri. ‘compresor intra in regulator prin is prin supapa de ‘Aparatul antigel. inghetarea apei in conducte sau in elementele de lucru ale sistemului de frénare ar putea compromite total functionarea acestora. ‘Aparatul antigel are rolul de a debita in instalatia de find mici cantititi de lichid cu punct de inghetare coborit, astfel ca apa proveniti din condensare, ca urmare a destinderilor bruste ale aerului comprimat, si nu inghete. in figura 15.31 este prezentat aparatul antigel montat pe conducta de legaturi dintre regulatorul de presiune si rezervoarele de aer comprimat ‘Aparatul este compus din rezervorul de lichid 3 si © pompa cu care conducatorul introduce periodic, pe timp rece, lichid antigel, in sistemul de frinare Pompa este compusd din cilindrul § si pistonul cu tija 4, actionat manual de tija 7, La deplasarea pisto- nului in jos, dupa inchiderea orificiilor inelului 6, lichidul este comprimat si deschide supapa 5, pi trunziind in instalatie. Fig. 15.31, Construetia aparatulut aati Ca lichid antigel se utilizeaza, de obicei,aleoolal 1 inel de etansare; 2—capac; tlic sau metic. Exist aparate antigel cu function? 3 -rezervor, 4~tiji piston; re automat, care, luerénd pe principiul pulveriza 5~ supapi; 6 ~ inel cu orificiu; toarelor, nare, injecteazi in sistemul 4 Fee aoc claaeh ; Ia fiecare franare, injecteazi in sistemul frénare o anumita cantitate de lichid antigel. 384Robinetul distribuitor poate fi: cu piston sau cu diafragma Robinetul distribuitor constituie aparatul de comand’ principal al actionarii pneumatice. El tebuie si asigure o presiune de actionare proportional cu efortul la pedala, respectiv cu cursa unghiular’ a pedal. in figura 15.32 este reprezentat robinetul distribuitor cu doui circuite si cu acfiune direct, utilizat la sistemele de frinare cu dowa circuite cu care sunt echi- “e autobuzele si autovehicule destinate tractirii remoreilor sau semiremorcilor. Robinetul este in legitura cu rezervoarele de aer comprimat ale circuitelor / si Irprin racordurile V; si V>, iar prin racordurile Z; si Zs este conectat la conducta ce comanda franarea punfii din spate, respectiv a punfii din fata. Racordul Z; serveste sila comanda instalatiei de frdnare a remorcii sau a semiremorci Cand pedala de frdnare nu este actionati, orificiile 2, de intrare a aerului din rezervoare spre cilindrii de frdnare, sunt inchise de supapele duble J, iar orificiile 3, de evacuare a aerului din conductele de frana, sunt deschise. in aceasta situatie, cilindrii de frind sunt in repaus, iar presiunea din conducte este egal cu presiunea aumosferica. La apisarea pedalei, prin intermediul arcului 6, pistoanele 5 sunt deplasate in jos, inchizand orificiile de evacuare 3 si deschizénd orificiile 2 prin care aerul de la rezervoare intra, prin racordurile Z; $i Zs, in cilindrii de find ale celor dous circuite. Fig. 15.32, Constructia robinetului distribuitorutilizat la sistemele de franare eu dous circuite: 44 sectiune: b ~ schema de principiu; V; ~ racord pentru tezervorulcircuitului I; V3 ~ racord pentra rezervorul citcuitului Hf; Z, ~racordul circuitului de franare J; Z, ~ racordul circuitului de ftinare 1/ 1 -supapd: dubla; 2— orifieia de intrare; 3 —orificiu de evacuare; 4~are de revenire; 5 —pistonas, {6 — contra are; 7— suru de reglare; 8 — saiba; 9—gurub pentru limitarea cursei; 10 — flr 385Daca pedala este mentinuti intr-o anumit’ pozitie, se stabileste un echtijn, intre forta arcului 6 gi forta datoritd acfiunii acrului comprimat la partea inferioarg pistoanelor 5, care sunt deplasate in sus, iar supapele J inchid si orificiile > menfindnd in conductele sistemului de frdnare o presiune constant, ‘Apisindu-se mai mult pedala, se deschid, din nou, pentru o anumita perioads, orificiile 2, iar presiunea din sistem se stabileste la o valoare mai mare, 2 La eliberarea pedalei de fran, arcurile 4 readuc pistoanele 5 in pozitia inal iar supapele 7 se ridicd si inchid mai intai orificiile de admisie 2 si deschid, apo; orificiile de evacuare 3. in felul acesta, aerul comprimat din cilindrii de frang gj conducte se evacueaza in atmosferd prin orificiile 3 si filtrul 10. Cilindrii de frana. Cama 4 (¥. fig. 15.3, b) de actionare a sabotilor se roteste cu ajutorul unor cilindri de frand, care pot fi de tipul cu membrana sau piston 6 in figura 15.33 este repre- zentat un cilindru cu membrana a i clrui fort de actionare depinde de cursa tie. in afara faptului ci ofe- ight 18 curse de Iucru relativ mici, alt 5 dezavantaj al acestui cilind consti in fiabilitatea scazuta a + ‘membranei din cauciuc. Pentru 0 ise aes = eficacitate corespunzitoare a i 2 nei, cursa util nu trebuie sa depi- : seasca 2/3 din cursa tijei. in unele cazuri, actionarea pneumatic’ a frinei utilizeaz’ ci- 7 lindri de frana de constructie s ciald, cu camere duble, cu acumu- lator cu arc, destinate franarit de Fig. 15.3, Construct cilindrului cu membrané: yoranta. {sig lec actindna “eT figura 15:34 ese come '8—burduf de protectie. zentat cilindrul dublu de fran utilizat la automobilele grele si a tobuzele MAN, prevazute cu frane de mand fara tijd. Cilindrul frinei de servic primeste aerul comprimat, de la robinetul distribuitor, prin regulatorul de frinae racordul Z. Sub actiunea aerului comprimat, pistonul 4 impreundi cu tia / S° deplaseaza realizand franarea. Cilindrul arcului de acumulare este comandat de robinetul fiinei de mind prin intermedial supapei cu deschidere rapid, find alimentat sau aerisit prin racondu FZ La deplasarea automobilului, cénd acesta nu este frénat, in compartiment! alimentat prin racordul FZ este o presiune de serviciu de 5,2 bar. La stafionare, pe intermediul robinetului franei de ména, compartimentul alimentat prin racordal F* se aeriseste, iar arcul de acumulare 6 se destinde, actionand asupra tie! “| pistonului. Daca nu exist’ aer comprimat, defrinarea se realizeazi ‘comprimat areul de acumulare prin capatul filetat al tijei 7, cu ajutorul unei chei tubulare 386Fig. 18.34. Construciacitindrulu dublu de fri 1 aia stoma; 2 ~ ae de readucere; 3 —piestdeactonae; 4 — piston fink de serviciy; ‘5— pistonul arcului de acumutare; 6~ are de acumulare; 7 capatulfletat al tii; 8 cilindral frénei 4e serviciu; 9—cilindrul franei de mans; FZ — racordul cilindrulu areului de acumulare; 2~racordul cilindruluifrinei de serviciu, La defectarea instalatiei, cilindrul rimine eficace datorit forfei arcului de acumulare 6, care are o rezerva de cursi cu 10% mai mare decat cursa in cazul actionarii pneumatice. 15.4. FRANAREA REMORCILOR Pentru siguranfa circulatiei autotrenurilor (automobil tractor cu remorcd satu semiremorct),sistemul de frdnare trebuie sa indeplineasc& anumite condi, prin care: ~ si asigure o repartizare a forfei de frénare intre punfile autotractorului si a remorcilor sau semiremorcilor, proportional cu inc&rcatile dinamice ce revin rotilor; ~ in timpul frandrii dispozitivul de remorcare s& fie intins in scopul evitarii frangerii autotrenului, Pentru aceasta, frinarea remorcii sau semiremorcii trebuie s& se faci cu avans faf& de frénarea autotractorului; ~ in timpul stationarii remorcilor si a semiremorcilor, si se asigure o franare independenti a acestora; ~ in caz de decuplare accidentala a remorcii sau semiremorcii, frana s& intre automat in actiune si s& asigure oprirea acestora. Din punct de vedere constructiv, fidinele propriu-zise ale remoreilor si semiremorcilor sunt asemanitoare cu cele ale automobilelor. Franele utilizate la frinarea remorcilor pot fi cu acjionare prin inerjie sau cu actionare pneumatica. 15.4.1. ACTIONAREA PRIN INERTIE Frinarea cu acfionare prin inerfie prezint& avantajul cd nu necesito instalatie special pe autovehiculul tractat pentru frnarea remorcilor. in figura 15.35 este reprezentaté. schema de principiu a acestui sistem de frdnare. Ochiul de imperechere al remorcii nu este legat rigid la bara sau triunghiul 387sere longitudinal, pozita lui fin © sibilitatea s8 culiseze t oer iol .d8a frinelor remorcii i mele de comanc r a ; Lea Ee tracteazi remorca, frinele sunt libere; la franarea aie tor, rerorea vine peste el, chil de imperechere este impins spre ing jorului, u narea automatd a remorcii, : ee al este simplu si iefin, ins prezintl dezavantajul cf, a fp : convoiul este comprimat in loc si fie intins, ceea ce este in detrimentul sina transversale, De asemenea, mersul pe drumuri accidentate, din cauza vain rezstenfi la inainare a remorci, se produc smucituri eare determing fan! nedorite. Peniru astfel de cazui,dispozitivul trebuie previzut cu un sigeq' blocare a ochiutui de imperechere. Frinarea prin inerjie se foloseste mai ales la remorcile cu copacitats q circare micd. echt, Sistem Fig. 15.35. Dispozitivul de frénare a remorcilor prin inert. 15.4.2. ACTIONAREA PNEUMATICA Remorcile si semiremorcile sunt echipate cu. mecanisme propriu-zise de franare de tipul cu tambur si saboti interiori. Actionarea sabotilor se face eu gue torul cilindrilor receptori. Sistemul de frdnare al remorcilor (semiremorcilor) mai cuprinde: rezervoare de aer comprimat, semicuplaje pentru cuplare cu semicu- plajele montate pe autotractor; regulator pentru forta de frdnare in functe de ‘incdrcarea remorcii; conducte de legatura. in functie de numarul conductelor de legaitura dintre autotractor si remorcd, se deosebesc: ~ sistemul de actionare cu o conduct; ~ sistemul de actionare cu dou conducte; temul de actionare cu mai multe conducte, Sistemul de actionare cu o conductd. in cazul deplasarii autotrenului, iri st fie franat prin conduct se face alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de PE mored (semiremore). La frdnarea automobilului tractor, prin golirea conduct de legitura, se da comanda de frénare a semiremorcii, Sistemul de actionare cu dowd conducte. in acest caz, una din conducte St Teste Ia alimentarea continu a rezervoarelor remoreii cu aer comprimat, Coman® este dati prin umplerea cu aer comprimat a celeilalte conduct rea autotrenului fara si fie franat, este aerisita. tirii remorcilor pot fi utilizate: fe cu 0 conducta; fe cu una sau dou conducte. care, la deplasat Automobilele destinate tract ~ pentru remorcile prevaizut Pentru remorcile prevazut 388in cazul sistemului de actionare a franei remorcii printr-o conducti, automo- bilul tractor este prevazut cu un robinet distribuitor care permite acrisirea lind a conductei remorcii atunci cénd se actioneaza fidina autotractorului. La apasarea pedalei de fraind, se produce, mai intdi, 0 cidere de presiune in conducta de comanda a frinei remoreii, care are scopul de a fréna in avans remorca. in felul acesta, autotrenul este intins, evitindu-se frangerea acestuia prin impingerea autovehiculului tractor de c&tre remorca. Dacii autovehiculul tractor este de tipul cu doua circuite, atunci presiunea sa de lucru este de 6,2~7,5 bar, intrucat sistemul de frinare al remoreii lucreazi la 0 presiune de 5,3 bar, robinetul distribuitor trebuie si realizeze si o limitare a presiunii pentru condueta remoreii la 5,3 bar. in cazul sistemului de actionare a frinei remorcii cu dowd conducte, automobilul tractor este prevazut cu un robinet distribuitor, care permite, la franare, umplerea cu aer comprimat a uneia dintre conductele de legatura cu remorca, producédnd frénarea acesteia, La terminarea procesului de frnare, indiferent daca acesta a avut loc ca urma~ re a actioniiii pedalei franei de serviciu sau actiondrii franei de mand, se produce aerisirea conductei de comanda a franei remorcii si, ca urmare, defrénarea acesteia. in acelasi timp. robinetul distribuitor permite frdnarea in avans a remorcii pentru evitarea frangerii autotrenului Automobilele tractor sunt previzute cu semicuplaje pentru cuplarea cu semicuplajele de pe remorei (semiremorci) Semicuplajele de pe autotractoare sunt, in general, de tip automat; la decuplarea conductei remorcii acestea se inchid automat. 15.5. DISPOZITIVE SPECIALE DE MARIRE A EFICACITATI FRANARII Performantele maxime de franare ale unui automobil (distanta minima de oprire de la 0 anumiti vitez8, respectiv decelerajia maxima) se objin atunci cénd rofile ambelor punfi, in timpul frandri, ajung simultan la limita de blocare, fr ca aceasta sd se produca. ‘Automobilele modeme sunt echipate cu fréne cu mai multe circuite, in scopul sporirii securitatii circulatiei. La gruparea franelor pe circuite se tine seama de menfinerea unui anumit raport al forfelor de frénare la puntile automobilului care si reduc& cat mai pufin stabilitatea migcdrii, chiar si in cazul in care unul dintre circuite s-a defectat. Sunt rispandite solutiile cu doud circuite, la care se leaga la un circuit franele unei punfi sau in diagonala. ‘Automobilele actuale sunt echipate cu sisteme de frdnare care congin anumite dispozitive (de repartizare a fortei de franare la punti, antiblocare ete.). La automo- bilele actuale, avand circuite separate pentru frdnele fafé, respectiv spate, se utili- zeazi, in general, repartitoare de frinare care moduleaz’ presiunea numai_in circuitul frdnelor din spate, limitindu-i valoarea sau reducdndu-o fafi de circuitul fiénelor din fays. 389LABORATOR C.C.A.R. LUCRAREA 23 INSTALATIA DE FRANARE A AUTOCAMIOANELOR ROMAN 1, Scopul lucririi Lucrarea isi propune cunoasterea instalatiei de frénare cu care sunt dotate autocamioanele ROMAN echipate cu motoare diesel, destinate transportului de marfuri. 2, Rolul functional Instalatia de franare trebuie si indeplineascé urmatoarele condifii - deceleratie ct mai rapid pe un spatiu cat mai scurt; - frinarea autovehiculului fa coborirea de pante lungi, cu asigurarea unei viteze constante; ~ menginerea in repaus pe panta maxi 3. Descriere constructivi Instalatia de franare este o instalatie in sistem Knorr (cu aer comprimat) cu doui cireuite si cu juma sau doua conducte pentru legitura cu instalayia de frinare a remorcii sau a'semiremorcii. Instalatia de franare a autovehiculelor ROMAN este aledtuita din: - instalatia frinei de serviciu, care este formata din dou’ circuite independente, deoarece intr& simultan in functiune in momentul apasirii pe pedala de frand, Primul circuit pneumatic actioneaz mecanismul de frénare de la rotile din spate prin mérirea presiunii in cilindrii de franare cu ajutorul aerului comprimat. Cel de-al doilea circuit pneumo-hidraulic, actioneaza mecanismul de sau coboara. pe care 0 ur franare de a rotile din fa ~ instalagia frénei de ajutor (tran de mana sau friind de parcare), este format dintr-un circuit pneumatic si asigura frénarea autovehiculului pe timpul parcar care prin intermediul aerului comprimat actioneazi mecanismele de franare de la rofile din spate si:mecanismul de frénare al remorcii sau semiremoreii.. Aceasti uneia din cele doua circuite ale frinei de frand se poate utiliza si in cazul defect serviciu;27ST LUCRAREA 23 iv - instalatia frénei de motor - care este un circuit pneumatic care actioneaz’ simultan obturarea. fevii de evacuare a gazelor arse si blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie si transform’ motorul intr-un compresor, ceea ge face ca viteza de deplasare si se reduca; hes = instalajia de producere si inmagazinare a aerului comprimat La autocamioanele ROMAN, instalajia de franare este previzuti cu o instalatie centrali de semnalizare a avariilor, in circuitele de frinare, cu manometre duble pentru indicarea presiunii in circuitul I al franei de serviciu, eu contactor pentru himpile stop semnalizare a franei si cu racorduri de central. 3.1. Instalatia de franare a autovehiculelor ROMAN R 8135 ‘Autovehiculele ROMAN R 8135 (cu o punte motoare in spate) au instalajia de frinare cu doua circuite si cu o conduct pentru tr’narea remorcii ca in fig.1 si este alcituits din urmétoarele componente: stalafia de producere si inmagazinare a derului comprimat; - instalafia franei de serviciu cu dowd circuite independente: - instalatia franei de ajutor, fra timonerie: - instalatia franei de motor; - instalatia central de semnalizare a avatiilor. Defranarea frdnei de parcare, pentru a se putea porni de pe loc, se face prin actionarea (rotirea) franei de mand. Aerul comprimat defrineazi rotile puntii din spate si parcurg urmatorul traseu: 37 (alimentare) - 7 (intra prin racord V TIL, fese prin HB) - 26 (intra prin racordul BV si iese prin BZ) - 23 (intr F2 ale cilindrilor arcurilor de acumulare si comprimand arcurile realizeaza defranarea). Aerul comprimat defréneazit si remorca pe urmitorul traseu: 37 - 7 ~ racordul V si iese prin A) - 25 (intra in conducta remoreit). Pe tot timpul parcursului (pani la 0 nou’ parcare) arcurile de acumulare ale cilindrilor dubli de frani 23 rman comprimate, iar remorca defranata. Frinarea pé parcurs se realizeaza la apisarea cu piciorul a pedalei de la supapa de franare 44, care pune in funcjiune ambele circuite ale franei de serviciu. Franarea rotilor puntii din spate s¢ realizeaza cu circuitul I al franei de serviciu cu ajutorul aerului comprimat pe traseul: 36 - 44 - 22 - 23. Frinarea rotilot punfii din ff se realizeazd de catre circuitul IT al franei de servieiu cu ajutorul aerului comprimat pe urmatorul traseu: 17 - 44 - 20. Defranarea pe parcurs se realizeaz& prin ridicarea piciorului de pe pedala supapei 44 de frinare, ednd racordurile M si Z se inchid si rotile din spate se defraneaz’, aerul comprimat evacuandu-se prin supapa de franare 44. Rofile puntit fafa se 0 (intr prinCAR. LABORATOR C 12. 1 Schema instalatiei de frimare de la autovehicuele ROMAN R 8135 si R 10215, fu una gi respectiv dows conducte pentru franarea remord VE. VIL, 21, 211, E -ravorduri pentra supapee de franare MB 4402, ou dou ci VII, HB, vaconduri ale supapel finei de ajutor HB 1104; Z, V. A - racorduri ale sane, ‘AB 2405 pentru aa ae ellvemori HB, V, FZ, E -racordri ale supape eeu RE 2504; 2, Bacon So cuble de fink, M,Z -racordur ale reguatorfui frei de frinare: BY. V- % arc rapape releu RE 1108; V, VA, AV -racordur ae semicuplajului KU 4120: KY A ‘ord fori ne supape! de tnchidere automatl AE 202; BZ, BA - racorduri ale semicupljui RU 1304, X_ aceastsporiune de conduct lipseste cfu instal este proven regulator Desir fon de frnare: 1, 2.3. 4,3 ~ rcordar ale supapei AB 2750 pentru comanda franirlremoret cy ao ee pdvete 6 si £4 - comutator de control, 7 ~ supapa frinel de ajutor HB 1104: 8 st 49 « co or lama stop: 9 bec de controt; 10 - manometry cu doul indicatoare; 1 - eindru receptor fant, hidraule: 12 compresor; 13 - regulator de presiune: 14 - pomp& impotriva inghefului LA 100, 15, 19, 31, 33. 34 si 43 - raconduri conducteaer; 16, 22 si 38 - racord de control in circuit peumatie: 17,36, 37 si 39 ~ ezervoraer, 18, 32, 46 - supapl de sigurankl AE 4110. fs efegere ret: 20~ supapa (bint) AB 2405 pentru conduct franc remoreii eu o conduct: 21 Jou RE 2504; 23 - cin dublu de frini BZ, 6306; 24 - regulatoral fortei de friare BR ‘emicuplaj KU 4106 pentru comanda frinirii remoreii cu o conklucti; 26 - semicuplaj KU viru rezervorulinstalaiei de frini a remoreii, 27 - semicuplaj KU 1304 pentru comanda Trane remoreit cu dows conducte; 28 - supapa AE 2202.de inchidere automata 29 ~ supapa relew RE 1108; 30 - supapa (robinetul) AB 2750 pentru comanda frnrii remorcii cu dou conducte Supapa de siguranki AE 4110 pentru dou circute; 40 - ciindru de frind, pneumatic, monocamert BZ. 4307; 41 - cilindru principal de frini, hidraulie; 42 - racord control hidraulic; 45 - supapa de frint MB 4402, cu douf circuite; 47 - racord pentru ai constmatori de aer; 48 - supapa de aerisire feint motor AE 1201; $0 - cilindra pneumatic pentrt inchiderea admisici combustibilului; $1 > cilindra pneumatic pentru frina de motor. supapa rel 4250; 25 defrdneazi deoarece aerul din cilindrul 39 se evacueaza prin supapa 44. Franarea se realizeaz& prin rotirea manetei cand racordul HB al supapei franei de mana 7 se pune in legitur’ cu atmosfera, cu supapa de deschidere rapid’ 26 siLUCRAREA 23 189 supapa franei remorcii 20 rmane firi presiune. Arcurile de acumulare se deschid i rofile se franeaz Franarea cu frana de motor se realizeazi cand cireuitul | al franei de serviciu este conectat Ia motor. La apasarea butonului de comanda al supapei de aerisire 47, racordul V se deschide si aerul comprimat trece prin 45, racordul Z al supapei de aerisire si actioneaza pistoanele cilindrilor 49 care inchid admisia combustibilului Ja pompa de injectie si 50 care obtureazi galeria de evacuare a gazelor arse. La defranare, ridicdnd piciorul de pe butonul de comanda, racordul V se inchide, aerul comprimat se evacueazi prin Z si E Lisind libere admisia combustibilului si evacuarea gazelor. 4, Reglarea instalatiei de franare Pentru reglarea instalatiei de tra in Tabelul 1. are Se Vor respecta operatiile care sunt indicate Tabel 1 Punctul de Operatia de control Sl ‘Valori de controlat Purjarea rezervoarelor de aer comprimat Curitirea filtrului de aspi compresorului ie al Controtul nivelului de wlei in compresor Verificarea stirii de intindere a curelei La o apisare cu 0 forti de cea 2 compresorutuit daN = 2 kgf sigeata de 15 mm Curttiren racordului pentru unflarea cauciueurilor Curitirea filtrului regulatorutui de presiune Verificarea debitului compresorului cu ‘motorul cald, prin miisurarea presiunit a de refulare 3-4 daN/emt la cca 1000 rov/min a motorului de antrenare ‘Trebuie si indice la o presiune de Verificarea functionirii manometrului a nS dann