GRUPUL ȘCOLAR ROZNOV

DATA: 16.12.2011
CLASA: a II-a A, prof. ptr. înv. primar ILIE ANA- SIMONA
ARIA CURRICULARA: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
UNITATEA DE INVĂȚARE: TRADIȚII ȘI OBICEIURI
SUBIECTUL: TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
TIPUL LECȚIEI: activitate transdisciplinară
Obiective operaţionale:
O1- să descrie tradiţiile şi obiceiurile poporului român ;

O2- să recite versuri ce redau obiceiurile şi tradiţiile de iarnă;

O3- să deseneze aspecte din viețile sfinților creștini sau din tradițiile și obiceiurile românești;

O4- să scrie felicitări pentru diferite ocazii;

O5- să confecționeze obiecte specifice obiceiurilor;

O6- să prezinte norme de conduită în societate;

O7- să le adreseze întrebări colegilor despre ceea ce au prezentat;

O8- să scrie un eseu de cinci minute.

~1~
Obiective afective: să participe cu interes, într-o atmosferă destinsă, plăcută, stimulativă la lecție.
Obiective psihomotrice: să- și coordoneze efortul oculo- motor spre colegul- centru de interes.

Strategii didactice:

a) metode şi procedee: ,,Tehnica Lotus”, ,,Explozia stelară”, eseul de cinci minute, conversaţia, conversaţia euristică,
observaţia, explicaţia, expunerea, prezentare power- point.
b) mijloace de învăţământ: planşă didactică, fişe, imagini, felicitări, videoproiector;
c) forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.

Resurse bibliografice:
 S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulgu, Metode interactive de grup (ghid metodic) , Ed. Arves, Craiova, 2006;
 A. Răducu , N. D. Octavian,V. Vlădescu , S Filip, Îndrumător- Elemente de educaţie religioasă pentru învăţământul
preşcolar , Ed. Grafika Print, Bucureşti 1999;
 M. Lespezeanu Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar - O metodică a activităţilor instructiv-educative,
Ed. S. C. Omfal Esenţial S.R.L.,Bucureşti, 2007;
 V. Preda, M. Pletea, F. Grama, A. Cocoş, D. Oprea, M. Călin, Ghid pentru proiecte tematice , Ed. Humanitas
Educaţional, Bucureşti 2005.

OB. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

~2~
 MOMENTELE OP. ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE MIJLOA FORME
LECŢIEI ÎNVĂŢĂTOAREI ELEVILOR CE DE
ACTI-
VITATE
1. MOMENT - Asigur condiţii optime Se pregătesc pentru Conversaţia frontal Observare
ORGANIZATORIC pentru buna desfăşurare a începerea orei. individuală
2 min. lecţiei.
2. CAPTAREA - Le prezint fotografii de la Urmăresc Observația video- frontal
ATENŢIEI serbarea de Crăciun, din prezentarea. Conversaţia proiector
2 min. anul anterior.
3. VERIFICAREA - Verific portofoliile pe Prezintă portofoliile. Observaţia portofo- grupe Evaluarea
TEMEI PENTRU care le- au avut de realizat, Conversaţia lii mici reciprocă
ACASĂ în grupe mici ( de câte 3/4 euristică
1 min. elevi ).
4. ANUNŢAREA - Le comunic elevilor Sunt atenţi la ceea ce Conversaţia jetoane- frontal
TEMEI ŞI A subiectul lecţiei şi voi se comunică. Explicaţia globuri
OBIECTIVELOR enumera obiectivele Scriu titlul pe caiete.
LECŢIEI operaționale urmărite.
1 min.
Scriu titlul la tablă.
5. DIRIJAREA O1 - Voi folosi Tehnica Lotus, Elevii au fost Tehnica planșe grupe Observarea
ÎNVĂŢĂRII pentru a sintetiza ideile împărțiți timp de o Lotus fișe mici sistematică
30 min.
O2
despre tradițiile și săptămână, în grupe Observația
O3
obiceiurile de iarnă. de câte 3/4 elevi și au Conversaţia Evaluarea
O4 Timp de o săptămână, avut de rezolvat câte euristică reciprocă
O5 le- am cerut elevilor să 8 sarcini la fiecare Explicaţia
O6 rezolve anumite sarcini, grupă- Tehnica Lotus. Microfon
O7 sub îndrumarea Vor veni în fața clasei de jucărie
O8 permanentă a mea, fiecare și vor expune ceea ce Aprecieri
grupă de 3/ 4 elevi trebuind au realizat. Concurs verbale
să realizeze o planșă cu Elevii vor adresa
sarcinile privind tema dată: întrebări, folosind
1. Ziua Națională a metoda ,,Exploziei
României stelare”.
2. Moș Nicolaie Explozia indivi-

~3~
 3. Ajunul Crăciunului stelară duală
4. Nașterea Domnului
Iisus Hristos
5. Anul Nou
6. Sfântul Vasile
7. Boboteaza
8. Sfântul Ioan
Îi îndemn pe elevi să
adreseze întrebări, folosind
metoda ,,Exploziei stelare”.
6. FIXAREA Verific, împreună cu elevii, Elevii verifică dacă Conversația frontal
CUNOȘTINȚELOR realizarea obiectivelor au fost realizate euristică
2 min. operaționale propuse. obiectivele lecției.
7. OBŢINEREA Le cer copiilor să scrie un Scriu eseul de 5 Explicaţia caiet indivi- Observarea
PERFORMANŢEI eseu de 5 minute, în care să minute. Exerciţiul dual sistematică
5 min. prezinte ce le- a plăcut și
ce nu le- a plăcut la lecția
de limba și literatura
română și să facă propuneri
privind completarea
activității.
8. EVALUARE Apreciez verbal și cu Elevii îşi evaluează Conversaţia diplome indivi- Aprecieri
4 min. calificative și le ofer participarea la dual verbale și
diplome grupelor care activitate și primesc pe calificative
și- au pregătit cel mai bine diplomele. grupe Autoevalua-
expunerea și materialele. rea
Diplome
9. TEMA PENTRU Se dă tema pentru acasă: Notează tema pentru Conversația caiet frontal
ACASĂ Alcătuiți un text în care să acasă pe caiet. euristică
2 min. prezentați, pe scurt,
tradițiile, obiceiurile și
sărbătorile de iarnă.

~4~
GRUPA NR. 1 ( Ziua Națională a României ): Iulian, Rareș, Ionuț
GRUPA NR. 2 ( Moș Nicolaie ): Ștefan, Ionela, Irina
GRUPA NR. 3 ( Ajunul Crăciunului ): Adriana, Ada, Maria
GRUPA NR. 4 ( Nașterea Domnului Iisus Hristos ): Andreea, Andrei, Remus
GRUPA NR. 5 ( Anul Nou ): Emma, Nicolo, Vali
GRUPA NR. 6 ( Sfântul Vasile ): Dumitrița, Flavius, Leonard
GRUPA NR. 7 ( Boboteaza ): Ana, Elena, Lenuța
GRUPA NR. 8 ( Sfântul Ioan ): Diana, Valentin G., Geanina, Marișca

GRUPA NR. 1 ( Ziua Națională a României ): Iulian, Rareș, Ionuț

IULIAN
1. În ce loc a fost declarată ( adică proclamată ) pentru prima dată ziua de 1 decembrie ca fiind Ziua Națională a României ?
Data de 1 decembrie a fost declarată ( adică proclamată ) pentru prima dată ca fiind Ziua Națională a României , la Marea Adunare Națională de la
Alba- Iulia, de la 1 decembrie 1918.

RAREȘ

~5~
2. Ce au hotărât românii adunați pe Câmpia de la Blaj, Alba- Iulia ?
Textul Rezoluţiei Unirii spunea: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor
îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.”

IULIAN
3. Cine era regele țării, la 1 decembrie 1918 ?
Rege era Ferdinand I al României (24 august 1865 – 20 iulie 1927).

IONUȚ
4. Când sărbătorim Ziua Națională a României ?
Ziua Națională a României o sărbătorim în fiecare an, pe 1 decembrie.

RAREȘ
5. Care sunt simbolurile țării noastre ?
Simbolurile țării noastre sunt: drapelul, stema, imnul ,,Deșteaptă- te, române” și harta României.

IULIAN
6. Confecționează un drapel al țării noastre.

IONUȚ
7. Colorează stema țării.

IULIAN
8. Transcrie un fragment din imnul țării noastre ,,Deșteaptă- te, române”, de Andrei Mureșanu.
Poemul ,,Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în 1848 ( adică acum 163 de ani ) a fost folosit în mai multe momente istorice, de exemplu în timpul
Războiului de Independenţă, cât şi în cel al primului şi a celui de-al doilea Război Mondial.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei, "Deşteaptă-te române" se aude din nou, pentru ca din 1990 să fie consfiinţit ca imn oficial al României.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele: 1, 2, 4 şi 11.
Cântă două strofe din imnul țării:
,,Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

~6~
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!...”

~7~
~8~
 GRUPA NR. 2 ( Moș Nicolaie ): Ștefan, Ionela, Irina

ȘTEFAN
1. Cine este Moș Nicolaie ?
Moș Nicolaie este Sfântul Nicolae, cunoscut ca prietenul și protectorul: judecătorilor, comercianților, săracilor, marinarilor, bucătarilor,
călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici și al școlarilor. Sfântul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu la 350
de mile nord de Bethleem. Istoria și legendele legate de Sfântul Nicolae se întrepătrund, dar se cunoaște cu certitudine că a trăit în anii 300,
a fost cardinal de Myra (acum aflată pe teritoriul Turciei) și a fost recunoscut și onorat ca sfânt începând cu anii 500. Nu mai puțin de 21 de
"miracole" îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae devenind cunoscut pentru: credința și dragostea pentru semeni și, în special, pentru copii.
Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor parinți (era încă un copil) a moștenit întreaga avere, pe care s-a hotărât să
o folosească în scopuri umanitare și să-i ajute pe cât mai mulți oameni nevoiași.

Rămășițele Sfântului Nicolae sunt în Italia. Se spune că moaștele sale emană din când în când un miros dulceag.

De-a lungul secolelor, Sfântul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinți, în aminirea și celebrarea lui fiind ridicate mii de
biserici (câteva sute sunt doar în Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decât al oricărui alt sfânt (excepție făcând Sfânta Fecioară
Maria).

IONELA

2. Unde merg creștinii în dimineața zilei de 6 decembrie ?

Creștinii merg la biserică, să participle la slujba religioasă de Sfântul Nicolae. Biserica din Roznov are hramul în ziua de Sfântul
Nicolaie, roznovenii participând mai întâi la slujba religioasă, apoi adunându- se la masa ce se întinde în curtea bisericii, unde manâncă
alături de consătenii lor și încearcă să se cunoască mai bine.

ȘTEFAN

3. Ce înseamnă Postul Crăciunului ?

Postul Crăciunului reprezintă perioada dintre 15 noiembrie și 24 decembrie și înseamnă o perioadă de ,,curățenie sufletească și
trupească”, creștinii mâncând doar mâncare de post ( fără: carne, ouă, lapte ). În această perioadă trebuie făcute fapte bune, de milostenie,

~9~
cei certați trebuind să lase dușmănia deoparte , ca toată lumea să trăiască în pace și bună înțelegere. Creștinii se spovedesc, fiindu- le astfel
iertate păcatele și se împărtășesc.

Pilaf de post

Ingrediente: un pahar cu orez, o cutie de ciuperci sau câteva ciuperci proaspete, două cepe, trei căței de usturoi, trei pahare apă, un
morcov, sare, nucșoară, o căniță de untdelemn, lămâie, un pahar cu vin alb.

Mod de preparare: Tocăm ceapa mărunt, pisăm usturoiul, dăm prin răzătoare morcovul și le călim în untdelemn. După ce s-au
rumenit, adăugăm ciupercile și paharul cu vin. Adăugăm: orezul, apa, sarea, nucșoara și lăsăm să fiarbă vreme de 30 de minute la foc
mic. La final stoarcem lămâia peste orez și amestecăm bine.

Poftă bună!

IRINA

4. Când vine Moș Nicolaie la copii ?

Moș Nicolaie vine la copiii cuminți și la adulți cu daruri, în noaptea de 5 spre 6 decembrie sau cu câte o nuielușă la copiii obraznici
( arată nuielușa ).

IONELA

5. Unde lasă Moș Nicolaie darurile ?

~ 10 ~
Moșul lasă darurile în ghetuțele sau în cizmulițele lustruite de cu seară de către copii și părinți.

Bunul Mos Nicolae

Bunul, Moşul Nicolae

Lin soseşte în odaie.
Şi-n ghetuţele curate
Încep iute să se-arate:
Biscuiţi, bomboane, bani,
Ciocolată, gologani.
Dar moşneagul nu mai ştie:
Sunt reali sau jucărie?
Printre ghete aşezaţi
Râd papucii mici, ciudaţi.

Îi explică păpuşica:

Sunt papucii lu’...pisica!

IRINA

6. Confecționați o ghetuță pentru daruri de la Moș

Nicolaie.

ȘTEFAN

7. Ce înseamnă numele ,,Nicolaie” ?

De origine grecească (Nikolaos), numele este
format din doua cuvinte: nike, „victorie“ (de

~ 11 ~
 la nikao, „a învinge“), și laos, „popor“, putându-se explica prin „obștească biruință“. Forma latină Nicolaus stă la baza formelor moderne.
La noi, forma cea mai veche pare sa fie Nicoară (de unde popularul „San Nicoară“), iar cea mai răspândită în timp și
spațiu - Nicula(i)e. Nicolae este o formă mai recentă, ca și femininul Nicoleta. Alte forme atestate sunt:
Nicola, Nicula, Necula, Neculai etc., iar pentru femei - Nicolina sau Niculina. Prescurtările și diminutivele sunt și ele
numeroase: Nicu, Nicușor, Cula(i)e, Na(i)e, Năică ...

IONELA

8. Care este legenda lui Moș Nicolaie ?

Una dintre cele mai cunoscute legende este aceea a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situaţiei financiare precare nu se
puteau mărita. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lăsat noaptea, la uşa casei
nobilului, un săculeţ cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiş pentru cea de a doua fata. Când i-a venit vremea și celei
de a treia fete, nobilul a stat de paza să afle cine-i cel care le-a făcut atâta bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza și l-a văzut
pe cardinal cum a lăsat săculeţul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, intr-o
şosetă pusă la uscat și, de aceea, a apărut obiceiul agăţării şosetelor de şemineu. Când tatăl fetelor a văzut una ca asta, Nicolae l-a rugat să
păstreze secretul, dar bineînţeles ca acesta nu a putut fi ţinut. De atunci, oricine primea un cadou neaşteptată îi mulţumea lui Nicolae pentru el. Cei
trei săculeţi de aur făcuţi cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur.

GRUPA NR. 3 ( Ajunul Crăciunului ): Adriana, Ada, Maria

MARIA
1. Ce înseamnă Ajunul Crăciunului și când se sărbătorește acesta ?
~ 12 ~
 ,,Ajunul Crăciunului” înseamnă cu o seară înaintea Crăciunului și se sărbătorește pe 24 decembrie.

ADA
2. Cum se pregătesc creștinii pentru Ajunul Crăciunului și pentru Crăciun ?
Creștinii se duc la biserică, la preot, se spovedesc și se împărtășesc pentru iertarea păcatelor, fac milostenii și trăiesc în armonie cu ceilalți, ,,se curăță
sufletește”.

ADRIANA
3. Ce fac gospodarii înainte de Ajunul Crăciunului ?
În ajunul Ignatului ( 20 decembrie ) se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază și îl binecuvântează. Din grâu mănâncă toți ai casei, iar ce
rămâne se dă dimineața la păsări. Musafirul intrat în Ajun în casă e poftit să șadă, pentru ca să clocească bine cloștile. În ziua de Ignat, nu se
lucrează, ci se taie porcul. La tăiatul porcului trebuie să nu fie de față oameni miloși. Atunci porcul moare greu și carnea lui nu mai e bună. Cei care
au ajutat la porc, primesc pomana porcului. Sfântul Ignat e numit Crăciunul țiganilor, ei fiind cei care taie porcii. Pisează femeile grâu ca să aibă
până la Crăciun. Fac un fel de turte, pe care le mănâncă în Ajunul Crăciunului cu miere și nuci. Nu era îngăduit femeilor să muncească, mai cu
seamă în casă, fiindcă se credea că e primejdios pentru boli și alte supărări. Femeile însărcinate țineau sărbătoarea, să nască prunci întregi la trup
și la minte.

În Ajunul Crăciunului, gospodinele trebuie să aibă curățenia terminată în casă și în gospodărie, ca să poată primi colindătorii.

ADA

4. De unde s- a moștenit obiceiul împodobirii bradului în Ajunul Crăciunului ?

Tradiţia pomului de Crăciun este un obicei german, care a pătruns, treptat şi în sânul popoarelor creştine.

Împărăteasa supraveghea personal pregătirea şi aprinderea Pomilor de Crăciun. În marea sală a castelului german se aflau doi mari pomi
de Crăciun: unul pentru împărat, altul pentru împărăteasă, apoi atâţia pomi câţi copii aveau, deasupra fiecărui pom plutind câte un înger.

Primii brăduţi de Crăciun au fost împodobiţi în Alsacia, acum mai bine de 1000 de ani, cu trandafiri de hârtie colorată, cu dulciuri, cu mere.
De 200 de ani încoace, peste tot se împodobesc brazi cu beteală, globuri colorate şi dulciuri. Bunicii noştri îi împodobeau cu: mere, nuci, forme de
aluat şi aţă colorată. În toată lumea, merele au fost folosite la început în loc de globuri şi însemnau tinereţea veşnică, ca şi culoarea veşnic verde a
bradului. În vârful bradului, se aşază de obicei o steluţă: este Steaua Polară, din ţinuturile de gheaţă de la Polul Nord, unde locuieşte Moş Crăciun.

~ 13 ~
 Orice brăduţ are şi lumini. Bătrânii spun că lumânările şi luminiţele din bradul de Crăciun alungă răul din lume, din casă, din suflet.

La noi, ca datină, Pomul de Crăciun era cunoscut, acum 110 ani, numai în casele nemţilor din oraşele mari. După primul război mondial
însă, obiceiul s- a răspândit şi printre ortodocşi, azi, pomul de Crăciun, încărcat cu jucării şi daruri fiind prezent în fiecare casă şi aducându- le
bucurie şi speranţă atât copilaşilor, cât şi celor ,,mari’’. Bradul este împodobit de toată familia, iar steaua din vârful său este așezată de capul
familiei. Când se împodobește bradul, membrii familiei cântă colinde.

MARIA

5. Ce înseamnă ,,colinde” și când se cântă ele ?

În Ajunul Crăciunului cel mai frumos obicei este colinda.

Colindele sunt cântecele cu care copiii, tinerii şi adulţii îl întâmpină pe Domnul Hristos, pe pământ.

Aceste tradiţii s- au păstrat de pe timpul romanilor. Vechile petreceri păgâne, ale necredincioșilor, aşa- numitele calendae, s- au preschimbat
cu timpul, în sărbători creştine. Colindele de Crăciun povestesc despre viaţa zbuciumată a Mântuitorului, de la Naştere până la Răstignire. În timpul
Calendelor, copiii romanilor umblau din casă în casă şi cântau imnuri. Niciun popor din lume nu posedă o colecţie mai frumoasă şi mai variată de
colinde, precum poporul român!

Scriitorul Ion Creangă descrie în „Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colinda.

ADRIANA

6. Cine este Moș Crăciun ? (ppt. )

Moş Crăciun este bătrân, foarte bătrân... El s-a născut acum multe sute de ani, nimeni nu mai ştie când şi unde anume. Cu toate acestea se
ştie că, ziua lui de naştere este sărbătorită iarna, când soarele se face foarte mic, mic de tot, ca mai apoi să se nască din nou. Aşa credea lumea
mai demult: că Moş Crăciun moare în fiecare iarnă şi se naşte iar şi iar. Şi că, odată cu el chiar şi soarele moare şi reînvie, sub forma unui
copilaş. Astfel, în fiecare an, în seara de Crăciun, Moşul e bătrân tare, iar la miezul nopţii el moare câteva clipe şi renaşte prin pruncul Iisus
Hristos. În acelaşi timp, toată lumea reîntinereşte, se umple de viaţă şi de bogăţie: de aceea Moş Crăciun aduce daruri cu el. La început, când nu
erau atâtea jucării pe lume, Moşul aducea: dulciuri, mere, nuci, păpuşele de lut sau de lemn.

~ 14 ~
 Casa lui Moş Crăciun, asa cum ştie toată lumea, se află la Polul Nord, în ţinuturi de zăpadă şi de gheaţă veșnică. Este o ţară albă, curată şi
frumoasă, ca sufletele de copii. Acolo se zice că se află un arbore uriaş, lângă steaua polară, unde se întâlneşte cerul cu pământul. În fiecare
seară de Ajun, Moş Crăciun pleacă prin lume cu daruri. Demult, tare demult, Moşul călătorea pe un măgar alb. Apoi, aducea daruri la copii
călare pe un cal cu aripi de aur, care se hrănea cu spice de grâu adunate încă din timpul verii. Mai târziu, Moş Crăciun era adus de un cerb alb.
Astăzi, vine mai mult pe o săniuţă trasă de reni care pot zbura pe cer. Câteodată, când se grăbeşte, vine şi cu o motocicletă sau cu o maşină, ba
chiar cu un avion. Dar asta doar când este extrem de grăbit. De obicei, Moşul intră pe furiş, după ce copilaşii au adormit. Vine pe fereastră sau
pe uşă, coboară pe horn şi lasă darurile lângă bradul împodobit.

ADA

7. Cum se pregătește masa din Ajunul Crăciunului ?

Cand cocoșul vestește miezul nopții, spre Ajun, gospodinele se scoală ca să moaie turtele. Turtele se coboară de la locul de unde fuseseră
puse ca să se usuce și să fie ferite de ochii și mâinile copiilor, se iau câte 3 - 4 turte, se rup în două ori în patru bucăți și se înmoaie într-o apă
călduță în care s-a topit zahăr și apoi se așază pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se presară zahăr pisat, amestecat cu miez de
nucă, asemenea pisat sau numai julfa de canepa. Unele gospodine îndulcesc apa cu miere. Pe la târg sau chiar și prin sate, fruntașii adaugă și
apă de flori, migdale și alte "bunătăți" frumos mirositoare. Peste acest strat se pune un alt rând de turte muiate și iarăși julfa sau miezul de nucă
și astfel se urmează până se umple vasul, peste care se presară zahărul sau miezul de nucă; alteori, turtele se ung cu miere, căci deasupra nu se
pune niciodata julfa. Gospodinele care, din pricina nevoii nu au turte, taie felii de pâine și le îndulcesc în apă cu zahăr, punându-le apoi pe
farfurii în locul turtelor, căci ajun fără turte sau "turte-rupte" n-ar sta frumos pentru cinstea casei.

Când lucrul acesta este gata, femeia merge în odaia care este păstrată curată, așază pe masa de sub icoana cea mai frumoasă fața de masă
pe care o are, iar pe mijlocul ei pune o sticlă de vin roșu, iar în lipsă alb. La dreapta sticlei pune o farfurie cu turte. În cele patru cornuri sau
colțuri ale mesei se așază câte un colac, iar in lipsă, câte un sfert de pâine. Între colacii din dreapta se pune câte un fuior de cânepă, bine periat,
zicând unii că acesta este barba lui Moș Crăciun. La noi, gospodinele pregătesc, pentru masa preotului: borș, plachie cu hribi, găluște, salată de
măsline cu oțet și ceapă, pere fierte, tocmagi cu zahăr, grâu îndulcit cu miere. Bărbatul destupă sticla cu vin și îl cinstește pe preot. Preotul face
urările cuvenite în legatură cu venirea sărbătorilor. De-i glumeț, mai spune câte o glumă; gustă din masă și cei ai casei și ceea ce le-a rămas
dau și la alții. În acest timp, afara arde cățuia cu tămâie. Ca plată, preotul ia gologanii pe care îi găsește sub fața de masă, cei doi colaci din
dreapta, precum și o parte din vinul din sticlă.

ADRIANA

~ 15 ~
 8. Ce tradiții și obiceiuri sunt în Ajunul Crăciunului ?

De pe la poartă preotul începe să cânte "Nașterea ta, Hristoase..."; intrând și dând tuturor celor din casă să sărute icoana. După ce ies
preotul și cârdul de copii din casă, gospodinele mătura numaidecât casa, ca să fie ferită de purici peste vară. Unele femei pun câteva grăunțe
sub așternutul unui pat, unde va ședea preotul, ca să-i stea cloștele pe ouă. Preoții știu acest lucru, stau puțin pe pat, căci dacă nu stau, femeile îi
pândesc pe furiș și-i petrec afară cu cociorva pe la spate, așezându-se apoi dânsele pe locul unde trebuia să stea preoții.

Prin Bucovina, unele femei își învață copiii să zică atunci când aud pe preot cântând în casă, de câte trei ori: "Găinile se ouă!", cu credința
că astfel găinile se vor oua în șir tot anul.

Alte gospodine iau un linguroi de grâu fiert și îndulcit cu miere, care se află pe masă și aruncă de trei ori în pod, prinzându- l pe cel ce cade
și păstrându-l până în ziua când se scot albinele. Atunci se ia acel grâu și se spune albinelor :

,,- Așa să fiți de roditoare și de cinstite, precum este grâul!”

Cu acest grâu din Ajunul Crăciunului și cu agheasma de la Bobotează se stropesc grădinile ca să rodească.

Îndată după plecarea preotului, gazda, dând ceva turte celor din casă, pleacă prin vecini cu alte turte și bucate, spre a le da de pomană,
pentru sufletul morților, pentru sănătatea celor vii și pentru rodul câmpului.

GRUPA NR. 4 ( Nașterea Domnului Iisus Hristos ): Andreea, Andrei, Remus

REMUS
1. Când se sărbătorește Crăciunul și ce înseamnă el ?
Crăciunul se sărbătorește pe data de 25 decembrie și înseamnă Nasterea Domnului Iisus Hristos. El este a treia mare sărbătoare după cea de
Paști și de Rusalii. Crăciunul a fost stabilit ca sărbătoare oficială în anul 325 de primul împărat roman creștin, Constantin cel Mare, fixându-se
atunci ziua de 25 decembrie.

ANDREEA
2. Care este legenda Nașterii Domnului ?

~ 16 ~
 Când Dumnezeu a hotărât să izbăvească lumea din păcat a trimis pe îngerul Gavriil în cetatea Nazaret, la Fecioara Maria. Îngerul i-a spus
Mariei că a fost aleasă de Dumnezeu să nască pe Iisus, Fiul său. Când a sosit vremea Nasterii Domnului, în Tara Sfântă se dădu porunca să se
înscrie fiecare om în localitatea sa de baștină. În drumul lor dinspre Nazaret spre Bethleem, Fecioara Maria si bătrânul Iosif, logodnicul ei,
umblau din poartă în poartă, rugându-i pe oameni să le ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, Maria este adăpostită de soţia
acestuia în grajd, unde Îl naste în ieslea din Bethleem pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Crăciunoaia, auzind-o și știind ce înseamnă o naștere
de copil, i s-a făcut milă de dânsa și s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moașă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat și i-a tăiat bătrânei mâinile;
apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit și l-a dus să
scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa și, când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la
această minune se crede că moașele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveștii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc
la loc.
Cei trei magi de la Răsărit au văzut o stea luminoasă pe cer si, urmând-o pe aceasta cale lungă, au ajuns la Bethleem, aducându-I
Mântuitorului, în dar: aur, smirnă si tămâie. Lui Iisus I s- au închinat și niște păstori care își pășteau mioarele pe un camp din apropiere și care
au zărit și ei steaua luminoasă de pe cer.
Crăciun, dându- și seama că a greșit, s- a îmbunat pe loc și, de atunci a început să le aducă daruri copiilor, dar și adulților, ca semn de prețuire
pentru Nașterea Domnului Iisus Hristos.

REMUS
3. Confecționează o stea și spune în ce constă obiceiul de a merge cu Steaua?
Între Crăciun si Bobotează, copiii umblă cu Steaua.
Confecționează steaua.

ANDREI
4. Ce pun creștinii pe masa de Crăciun ?
Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în Ajunul Crăciunului, după liturghie. Tăierea
porcului în ziua de Ignat ( la 20 decembrie ) este un moment important ce anunță Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor este un obicei
străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun.

ANDREEA
5. Ce se sărbătorește pe 27 decembrie ?

Pe data de 27 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii ( elevii ) lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au
asistat direct la faptele sale.

~ 17 ~
 El a fost ucis cu pietre, devenind primul martir - primul ucis pentru că mărturisise credința în Iisus. Osemintele sale se află într- o biserică
din Roma- Italia.

ANDREI

6. Cum ne comportăm când primim oaspeți ?

Când musafirii intră pe ușă, este indicat să se afle și copilul lângă unul din părinți pentru a-i întâmpina. O vorbă de întâmpinare, o mână
întinsă și un zâmbet călduros sunt primele semne pentru musafiri că sunt primiți cu căldură și că se vor simți bine.

Indiferent cine sunt persoanele care vin în vizită, limbajul folosit de copil trebuie să fie unul care arată foarte mult respect. Dacă e vorba de
oameni mai în vârstă, trebuie să salute politicos, să își tempereze mișcările și să răspundă politicos intrebărilor pe care aceștia le adresează.

Dacă oaspeții au adus cadouri, va fi nevoie să așteptați să se așeze confortabil pe o canapea, după care le veți deschide în fața lor și le veți
mulțumi pentru ceea ce v-au oferit. Bunele maniere cer ca el să mulțumească și să aprecieze gestul, chiar dacă respectivul cadou nu îi este pe
plac sau dacă are deja jucăria respectivă.

Dacă printre musafiri se numără și copii, cel mai bine este să-i duci în camera ta și să le pui la dispoziție jucării și jocuri pentru a petrece
timpul în mod plăcut.

La plecare, un semn de bună creștere este să vă luați la revedere de la toți invitații și să le mulțumiți pentru vizită.

ANDREEA

7. Ce tradiții și obiceiuri de Crăciun cunoașteți ?

În afară de Stea, tinerii trec pe la case cu: Capra, cu Ursul și alte animale. Tot în această perioadă se joacă irozii, spectacole de teatru
folcloric, care prezintă întâmplările legate de Nașterea lui Iisus Hristos și Închinarea Magilor.

În Ajunul Crăciunului, oamenii își strâng din sat ce-au dat cu împrumut, ca să le găsească sărbătoarea pe toate în gospodărie.
Se mătură casa, dar gunoiul nu se scoate afară, să nu aibă gospodarii pagubă la vite și să nu le iasă norocul din casă.
În prima zi de Crăciun se merge la biserică, iar în drum spre casă oamenii își zic:”Hristos s-a născut!”.
În zori, gospodarii, ating toate uneltele din ogradă, să le folosească sănătoși și cu spor tot anul.
Fetele, după ce se spală, pun pieptănul și săpunul sub căpătâi, să-și viseze ursitul: așază sub fereastră felurite bucate, să mănânce din
~ 18 ~
 ele și astfel să-l vadă la chip.
Contra deochiului, în cele patru colţuri ale mesei se pun usturoi și mac.
De Crăciun, nimeni nu trebuie să fie supărat, ci toţi să să bucure de Nașterea Mântuitorului! O legendă vorbește despre boii
binecuvântaţi de Fecioară să mănânce puţin și să fie sătui și de caii care au îndrăznit să mănânce fânul de pe trupul gol al copilului, fiind
blestemaţi să nu se mai sature niciodată si să aibă carne tare și aţoasă. Pe masa din Ajunul Crăciunului se pune hrană pentru morţi: turte
muiate în sirop de zahăr și presărate cu nucă pisată, grâu fiert cu miere, prune fierte, bob bătut.

ANDREEA

8. Scrie o felicitare de Crăciun.

În ceas de taină, în aceasă sfântă sărbătoare , cu sufletele curate şi nevinovate, călătorim pe drumul colindelor , apropiindu-ne cu mare
bucurie de această sărbatoare ce aduce cu ea fericire , curăţenie sufletească şi nemarginita iubire de oameni a Mântuitorului Hristos.

Sărbători fericite!

GRUPA NR. 5 ( Anul Nou ): Emma, Nicolo, Vali

NICOLO
1. Când se sărbătorește Anul Nou ?
Anul ,,vechi” se termină pe 31 decembrie și începe Anul Nou pe data de 1 ianuarie.

VALI
2. Ce fac de Anul Nou copiii ?
Copiii merg pe la casele oamenilor cu plugușorul, pe 31 decembrie, urându- le sănătate și bunăstare. Ei primesc: nuci, mere, colaci sau
covrigi, dulciuri sau bani.

EMMA
3. Ce înseamnă ,,Jocul caprei” ?

~ 19 ~
 ,,Capra” este un obicei care are ca personaj principal – capra- o costumație ce se compune din "clonţ" - cap lucrat din lemn, cu maxilarul
inferior mobil pentru a "clămpăni" şi "coarne" bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi
şi blană de capră sau de iepure. Trupul costumului este realizat dintr-o ţesătură groasă de lână, cergă, covor sau blană de capră, care are rolul
de a-l ascunde pe cel care o poartă.
,,Capra” moldovenească are și un număr de până la 35- 40 de mascați, care însoțesc ,,capra” din casă în casă, ea fiind jucată pentru a aduce
noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea
se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători printr-o petrecere la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate
aveau loc întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de
sărbători.

NICOLO
4. Ce alte obiceiuri ,,păgâne” cunoașteți ?
Alte obiceiuri de Anul Nou sunt: ,,Jocul ursului”, ,,Irozii” , Jianul și ,,Mascații”.
La originea acestor obiceiuri sta lupta dintre om si fiarele naturii, indeosebi ursul care cobora și în gospodării, cauzând pagube și uneori
atacând omul. De aici se trag unele strigături ale jocului.
Un alt izvor al « Jocului Ursului » este reprezentat de ursarii care colindau satele cu urșii « tămăduitori » care îi călcau pe cei ce sufereau de
dureri de spate și astfel îi vindecau.
Ceata urșilor este condusă de un căpitan, fiind compusă din : urși, ursari, irozi, mascați și toboșari.
Urșii sunt jucați de persoane îmbrăcate în blană de urs împodobită cu: ținte, curele și canafi mari, roșii.
Ursarii sunt cei care conduc urșii printr-un lanț legat de capătul ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului.
Toboșarii dau ritmul jocului prin tobele gigantice prinse de corp, pe care le bat cu două bețe de lemn.

VALI
5. Cum se numește trecerea dintre ani ?
Trecere dintre ani se mai numește și ,,Revelion”.

NICOLO
6. Ce pregătesc românii pentru masa de Revelion ?
De la Crăciun până la Bobotează, românii mănâncă mai multă carne de porc ( cu toate că nu este o carne sănătoasă ), fiindcă porcul scurmă
pământul mereu înainte și pește, fiindcă acesta înoată tot înainte. Găina, care râcâie pământul înapoi, simbolizează regresul, trecutul, numele lunii
ianuarie venind de la zeul Ianus, care era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi. În privința piftiei, femeile mănâncă din ea,
până la Bobotează, pentru a avea obrajii rumeni și fragezi. Despre pește românii au considerat mereu că aduce noroc, dacă e consumat la masa de
Revelion. De asemenea, se spune că cine mănâncă în prima zi din an mâncăruri preparate din diferite boabe (fasole, mazăre) va avea bani mulţi în
noul an.
~ 20 ~
 EMMA

7. Ce tradiții și obiceiuri cunoașteți de Anul Nou ?

Dacă vă închipuiţi că tot zgomotul care însoţeşte trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, să ştiţi că nu-i aşa. În acest fel se
alungă gândurile rele. Niciodată să nu măturaţi în Ajun de Anul Nou,pentru că alungaţi prosperitatea. Nici nu trebuie să daţi lucruri afară
din casă, nici măcar gunoiul. Amânaţi până pe 1 sau 2 ianuarie. Altfel veţi avea casa goală tot anul.
Cine nu îşi doreşte bani? Pentru asta trebuie să aveţi mulţi bani în buzunar, la miezul nopţii. Până atunci, trebuie plătite şi
datoriile, altfel un an întreg veţi tot da bani! Nu e bine nici să daţi cu împrumut, pentru că tot sărac veţi rămâne.
Dacă spălaţi rufe, vă merge rău tot anul. Cei mai superstiţioşi spun că e bine să nu spălaţi rufe până la Bobotează, când se sfinţesc
apele.

Nu folosiţi foarfecele, pentru că tăiaţi norocul. Pentru noroc, trebuie să aveţi haine noi şi mai ales ceva roşu, o culoare veselă.
Să nu plângeţi şi să nu vă certaţi, pentru că aşa va fi tot anul.
La miezul nopţii deschideţi uşa - anul vechi trebuie să iasă şi să intre cel nou, iar îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc. La
început de an fiecare om îşi doreşte sănătate, fericire şi mult noroc. Odată atârnat deasupra uşilor, se crede ca vâscul protejează oamenii
împotriva tuturor relelor.

NICOLO

8. Scrie o felicitare de Anul Nou.

Fie ca anul ce vine sa va aduca multa veselie si sanatate. Casa sa va fie imbelsugata, dragostea sa va lumineze toate clipele vietii, sa aveti un
munte de noroc si tot ce doriti sa impliniti. De sarbatori sa va bucurati cu familia si cu cei dragi!

La mulți ani!

GRUPA NR. 6 ( Sfântul Vasile ): Dumitrița, Flavius, Leonard

DUMITRIȚA

~ 21 ~
 1. Ce sărbătorim în prima zi din an ?

În prima zi din an îl sărbătorim pe Sfântul Vasile cel Mare, care a trăit între anii 330-379, în vremea Sfântului și marelui împarat Constantin.
Sfântul Vasile a dus o luptă grea, folosind scrisul și cuvântul, luminând creștinătatea și apărând învățăturile lui Dumnezeu. Și-a atras mânia
împăratului și a suferit multe prigoniri din partea lui, pentru apărarea credinței în Dumnezeu.

Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă Biserică, azile și spitale, în ajutorul celor săraci și neputincioși, îndemnându- i pe cei înstăriți
să folosească avuțiile lor, ajutându- i pe cei nevoiași și lipsiți.

A murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, plâns de credincioși și de necredincioși, care-l iubeau și-l cinsteau pentru bunătatea și
înțelepciunea lui.

LEONARD

2. Prezentați o icoană cu chipul Sfântului Vasile cel Mare.

FLAVIUS
3. Prezentați obiceiul sorcovitului, pe 1 ianuarie, de Sf. Vasile cel Mare.
În prima zi a anului, copiii (semnul purității) umblă cu sorcova. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde
fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.

~ 22 ~
 Obiceiul Sorcovei este practicat de copii de până la 10 ani. În trecut, sorcova era din flori naturale, ramuri de măr, prun, cireș sau
trandafir puse la înmugurit de Sf. Andrei și împodobite cu beteală roșie, însă astăzi, cea mai răspândită este cea confecționată dintr-un băț
ornat cu flori artificiale din hărtii colorate, uneori având un clopoțel, ori dintr-o crenguță de brad pe care se prind panglici de hârtie
colorată și un “țingălău” prins în vârf.De obicei, fiecare copil are sorcova lui.
Gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se: sănătatea, belșugul și prosperitatea. Înclinată de mai multe ori în direcția
unei anumite persoane, sorcova joacă oarecum rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe. Textul
urării amintește de o vrajă și nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei. Când copiii și-au terminat de rostit urările, Semănătorii
(cei care poartă în trăistuțe boabe de: grâu, porumb, fasole) încep să arunce prin casă semințe, cu credința că acestea vor determina
belșugul recoltelor viitoare.
Copiii primesc de la gazde: nuci, mere, dulciuri, colăcei și bani.

DUMITRIȚA

4. Care este anul cinstirii Sfântului Vasile cel Mare ?

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în sedința sa de lucru din 29 octombrie 2008, a luat în examinare inițiativa Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel pentru proclamarea de către Patriarhia Română a anului 2009 ca ,,Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare
(† 379) și al celorlalți Sfinți Capadocieni”.

FLAVIUS

5. Ce superstiții au românii, legate de masa Sfântului Vasile ?

În jurul mesei se adună un grup de flăcăi și fete. Sub pânza feței de masă se așază, în fiecare colț, un obiect a cărui semnificație e cunoscută
de toți participanții.De pildă, într-un colț se așază un ban, în altul o bucată de mămăligă, în al treilea o oglindă, iar în ultimul colț o bucată de
cărbune. Așezarea obiectelor se face fără știința băiatului sau a fetei ce urmează să aleagă unul dintre colțuri. Obiectul aflat sub fața de masă în
locul ales va indica lucrul de care tânărul va avea parte în cursul anului viitor: cel care a nimerit banul va fi bogat, cel care a aflat mămăliga va
avea parte de bucate din belșug, cel care a găsit oglinda va avea chip frumos, iar cel care a dat peste cărbune va fi rău și cu inima neagră.
Obiceiul perilor de porc încearcă sa anticipeze căsătoria. Pe vatra încinsă din casă, un băiat și o fată așază, fiecare, câte un fir din părul porcului.
Încălzindu-se, firele se vor răsuci și vor sfârâi. Dacă în acest moment ele se apropie, cei doi se vor lua, iar dacă firele se îndepărtează, tinerii nu se
vor căsători.

LEONARD
6. Ce sunt Moliftele Sfântului Vasile ?
Sunt rugăciunile Marelui Vasile pentru cei ce sunt în neputință, bolnavi, care se citesc numai de către preot, în ziua Sfântului Vasile, la
slujbele de obște rânduite sau la orice altă neputință gravă.
~ 23 ~
 DUMITRIȚA
7. Ce semnifică numele de ,,Vasile” ?

Numele, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, ce la rândul lui stă în legatură
cu basileos, „rege”, „împarat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. La noi e curentă astăzi forma Vasile, cu prescurtarea populară Sile.
Feminine ca: Vasila sau Vasilca se întâlnesc astăzi destul de rar, fiindu-le preferat mai grațiosul Vasilica sau forma populară, Sica.

FLAVIUS
8.Scrieți o urare de Sfântul Vasile cel Mare.
Cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice, îți doresc multă sănătate, fericire și tot binele din lume!
La mulți ani !
Cu drag,
.................

~ 24 ~
 GRUPA NR. 7 ( Boboteaza ): Ana, Elena, Lenuța

ANA

1. Când se sărbătorește Boboteaza ?

Boboteaza ( Iordanul ) se sărbătorește pe data de 6 ianuarie.
Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat
de tine si tu vii la mine?" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza
(Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara
asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.

ELENA
2. Ce știți despre Ajunul Bobotezei ?
Ajunul Bobotezei se sărbătorește pe 5 ianuarie.
Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se
presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice". Fânul de sub fața de masă și bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor
"pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele". În același scop era folosită și agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
Se credea că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se
credea că animalele din grajdi vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În această zi erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
În seara de Ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele
tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

ANA

3. Cine merge cu ,,Chiraleisa” ?

În majoritatea satelor din Moldova, în Ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete și băieți umblă din casă în
casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemănătoare colindatului cu Moș Ajunul, de la Crăciun. Copiii strigă doar
"Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!", de trei ori. Răsplata copiilor sunt: merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuțe, petrecute peste

~ 25 ~
umăr. În Bucovina, preotul este însoțit și de gospodarii care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor și strigă și ei Chiraleisa. Gazda îi
primește în casă, îi servește cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă.

ELENA

4. Ce face preotul de Bobotează ?

În ziua de Boboteaza are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare
comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg - unde să fie cel puțin o fântână - în
imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se pune în vase
mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea
bisericii, se desfășoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.

După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe
drumul de întoarcere ei strigă "Chiraleisa"- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii -
și toarnă câte puțină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din
grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.

ANA

5. Ce conține masa de Bobotează ?

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa de post, asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o
fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otavă iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.
Deasupra se asaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de
prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb
coltunasi mici umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu
tocatura de varza acra, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt
adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

ELENA

~ 26 ~
6. Ce obiceiuri de Bobotează cunoașteți ?

La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza
ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua
de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

În Ajunul Bobotezei, dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate
pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja”. Se credea ca daca, in dimineata
Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd
vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa
si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

LENUȚA

7. Desenează o imagine despre Botezul Domnului.

LENUȚA

8. Prezentați o imagine cu Botezul Domnului.

~ 27 ~
 GRUPA NR. 8 ( Sfântul Ioan ): Diana, Valentin, Geanina, Marișca

GEANINA
1. Ce se sărbătorește pe 7 ianuarie ?

Pe data de 7 ianuarie cinstim ziua Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L- a botezat pe Iisus, în apa Iordanului.

DIANA

2. Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul ?

Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta era mama sa. Nasterea prorocului Ioan s-a
petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa i- a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu.
Pentru ca nu a dat crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia a ramas mut pana la punerea numelui fiului sau.
Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria
atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul.
El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul
principal pe care el il transmitea era: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!".
Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se
hranea cu lacuste si miere salbatica.
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea
Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu
Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi
lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

GEANINA

3. Transcrieți un fragment din Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul.

,,Prin tine izbavindu-ne de tot necazul, dupa datorita multumire, pe tine aparatorul si fierbinte sprijinitorul nostru te rugam, cel ce ai
indraznire catre Domnul, din toate nevoile ne slobozeste pe noi ca sa-ti cantam : Bucura-te, sfinte Ioane, preacinstite

~ 28 ~
 Inaintemergatorule!”

VALENTIN

4. Ce semnifică numele de Ioan ?

Aproape 3 milioane de romani si romance poarta numele de Ion, Ioan, Ioana (fie ca atare, fie in diferite
variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut,Ionela, Nela, Ionica, Oana ), alcatuind cea mai bogata familie onomastica de la noi. Numele e de
provenienta evreiasca: Yehohanan, „Yahve [Dumnezeu] a avut mila”.

MARIȘCA

5. Care sunt sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul ?

Biserica i- a inchinat lui Ioan sase sarbatori, pe: 23 septembrie, 24 iunie, 7 ianuarie, 29 august, 24 februarie si 25 mai.

DIANA

6. Cum ne comportăm când suntem musafiri ?

Salutați atunci când sunteți primiți de persoanele pe care le vizitați.

Folosiți frecvent cuvintele: “Mulțumesc frumos!” și “Te rog frumos!” pentru momentele în care, la masă vi se schimbă farfuria cu mâncare.
De asemenea, copilul trebuie să ceară politicos ceva care se află la distanță de el. Dacă, de exemplu, farfuria cu friptură se află mai departe, ați
putea să cereți frumos cuiva să aducă mai aproape mâncarea respectivă.

În cazul în care doriți să interveniți în discuția adulților trebuie să așteptați până când cineva termină și să cereți voie să vorbiți.

Dacă aveți nevoie să mergeți la toaletă, fie puteți să- i întrebați pe părinți unde se află, fie vă apropiați de gazdă și o întrebați respectuos
unde se află aceasta.

~ 29 ~
 Când veți merge în vizită, nu veți avea voie să alergați prin casă. Doar acasă la voi puteți căuta prin sertare, dulăpioare sau prin alte locuri.
Cereți - vă voie atunci când vreți să vedeți sau să atingeți un lucru aflat într-o vitrină. De asemenea, este bine să știți că nu aveți voie să luați din
casa gazdei nimic din ceea ce nu vă aparține, atâta timp cât nu v-a fost dăruit.

Gazda ta are animale de casă ? Apropiați- vă de animal doar după ce ați primit permisiunea gazdei de a-l mângâia.

Dacă s-a întâmplat să distrugeți ceva din greșeală sau să spargeți vreun obiect, spuneți- i imediat gazdei și cereți- vă scuze, nu încercați să
dați vina pe altcineva ori să ascundeți cele întâmplate.

Când sunteți musafir, nu este indicat să insistați să fiți cel care alege programul TV care va fi urmărit, decât dacă gazda vă invită să faceți
acest lucru.

La plecare, luați- vă la revedere de la gazde și multumiți- le pentru găzduire.

VALENTIN

7. Cum se oferă cadourile ?

Iată cateva reguli simple de care ar trebui sa tii cont atunci cand vrei sa oferi un cadou:

 Nu cumpara pe ultima suta de metri. Cauta din timp acel obiect care stii ca ii va placea persoanei respective. Nu cumpara orice chestie doar
pentru a te achita de niste “obligatii”. Un cadou trebuie sa fie oferit cu drag!

 Este important sa te gandesti la varsta persoanei respective, la pasiunile pe care le are si gradul tau de rudenie cu aceasta. De obicei, este
mai usor sa cumperi pentru familie si prieteni pentru ca se presupune ca ii cunosti destul de bine si sti ce isi doresc sau li se potriveste.

 Nu trebuie sa cumperi ceva foarte costisitor. Mai bine ceva simplu, simbolic si de efect (practic) decat ceva foarte scump.

 Insoteste cadoul cu o felicitare personalizata.

 Se spune ca nu-i frumos/etic/elegant sa oferi bani in loc de cadouri. Eu as merge pe ideea ca banii pot fi oferiti doar persoanelor apropiate,
persoanelor pe care le cunosti foarte bine si care nu s-ar simti jignite. Si mai ales celor care sti ca ar avea nevoie sau ar prefera banii…

~ 30 ~
 Ambalajul cadoului sa fie simplu. Totusi nu impachetati in hartie de proasta calitate sau ziare! Ramane la latitudinea fiecaruia sa ambaleze
cadoul intr-un mod inedit, dar totusi elegant. Sau apelati la firmele de ambalat cadouri.

DIANA

8. Scrie o felicitare unui prieten pe nume Ioan.

La multi ani de ziua numelui! Numai bucurii, fericire si zile imbelsugate îți urează al tău prieten,

....................................................

~ 31 ~
1 DECEMBRIE 6 DECEMBRIE
24 DECEMBRIE

25 DECEMBRIE
31 DECEMBRIE/ 1 IANUARIE

6 IANUARIE
1 IANUARIE 7 IANUARIE

~ 32 ~
 Marea Adunare Regele Ferdinand I al
Națională de la Alba- Stema României, României (24 august 1865
Iulia, de la la 1 decembrie 1918 – 20 iulie 1927)
1 decembrie 1918
Textul Rezoluţiei Unirii
spunea: „Adunarea
Naţională a tuturor
românilor din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească,
adunaţi prin reprezentanţii
lor îndreptăţiţi la Alba Iulia
în ziua de 18 noiembrie / 1
decembrie 1918, decretează
unirea acelor români şi a
tuturor teritoriilor locuite de
dânşii cu România.” Stema României

de Andrei Mureșanu

Drapelul României Harta României

Imnul de Stat al României
Postul Crăciunului
Slujba religioasă și
( 15 noiembrie- 24

~ 33 ~
 Hramul Bisericii decembrie )

Sfântul Nicolaie

6 decembrie

Lustruirea ghetuțelor
Aduce în Ajun- noaptea de 5 decembrie
5/ 6 decembrie- daruri
pentru copiii cuminți și
pentru părinți!

Confecționarea ghetuței Semnificația numelui Legenda lui

lui Moș Nicolaie
Moș Nicolaie

~ 34 ~
 AJUNUL Spovedania și
CRĂCIUNULUI împărtășania
Curățenia casei
24 decembrie Curățenia sufletească

Brad împodobit Colinde

Moș Crăciun Masa de Ajun Tradiții și obiceiuri

~ 35 ~
 CRĂCIUNUL LEGENDA NAȘTERII CONFECȚIONEAZĂ O
DOMNULUI IISUS STEA
25- 27 decembrie
HRISTOS

MASA DE CRĂCIUN SFÂNTUL ȘTEFAN

27 decembrie

OASPEȚII DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI URĂRI DE CRĂCIUN

CRĂCIUN DE CRĂCIUN

~ 36 ~
SFÂRȘITUL ANULUI PLUGUȘORUL CAPRA
2011 ȘI ÎNCEPUTUL
NOULUI AN - 2012
31 decembrie/ 1 ianuarie

OBICEIURI PĂGÂNE REVELIONUL

URSUL
IROZII

MASA DE REVELION TRADIȚII ȘI OBICEIURI FELICITĂRI

DE ANUL NOU

~ 37 ~
SFÂNTUL VASILE CEL ICOANA CU CHIPUL SORCOVA
MARE SFÂNTULUI VASILE
CE PRIMESC COPIII ?
330- 379

Anul 2009, “Anul MASA DE SFÂNTUL

comemorativ-omagial al VASILE
Sfântului Vasile cel Mare,
arhiepiscopul Cezareei
Capadociei († 379) și al
1 ianuarie
celorlalti Sfinti
Capadocieni”

Moliftele Sfantului Numele de Vasile Urări de Sfântul Vasile

Vasile (adica blestemele
Marelui Vasile pentru cei ce
patimesc de la diavoli si
pentru toata neputinta, care
se citesc numai de catre
preot, in ziua Sfantului
Vasile, la slujbele de obște
rânduite sau la orice altă
neputință gravă).

~ 38 ~
 AJUNUL BOBOTEZEI CHIRALEISA
5 decembrie

6 decembrie

SFINȚIREA APELOR MASA DE

BOBOTEAZĂ
Botezarea
Domnului Iisus
Hristos
6 decembrie

OBICEIURI DESENEAZĂ IMAGINI

POPULARE

~ 39 ~
 VIAȚA SFÂNTULUI ACATISTUL
SFÂNTULUI IOAN
BOTEZĂTORUL

SFÂNTUL IOAN
BOTEZĂTORUL
7 ianuarie
SEMNIFICAȚIA SĂRBĂTORILE
NUMELUI
ÎNCHINATE
SFÂNTULUI
IOAN BOTEZĂTORUL

CUM NE CADOURI URĂRI

COMPORTĂM
CÂND SUNTEM
MUSAFIRI

~ 40 ~
~ 41 ~