Scribd
Încărcați
2K vizualizări2 pagini

Cica A Fost Odata

Poemul descrie o călătorie emoțională a unui bărbat care se întoarce în satul copilăriei sale după mulți ani. El găsește casa din copilărie schimbată și părăsită, iar mama sa dispărută. Acesta este cuprins de tristețe și nostalgie când își amintește de vremurile trecute.

Încărcat de

baetu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
2K vizualizări2 pagini

Cica A Fost Odata

Poemul descrie o călătorie emoțională a unui bărbat care se întoarce în satul copilăriei sale după mulți ani. El găsește casa din copilărie schimbată și părăsită, iar mama sa dispărută. Acesta este cuprins de tristețe și nostalgie când își amintește de vremurile trecute.

Încărcat de

baetu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Cic-a fost odată tare de demult,

O căsuță mică, cu prispa de lut,


O măicuță bună, ce la geam torcea
Și cu glasu-i dulce, cântece cânta ...
Iar in fața casei, teiul plin de floare,
Pasările cântă, fluturi zbor sub soare,
O cărare mică-n flori de liliac,
O copilărie ce-mi era pe plac...
Dar trecut-au anii şi-am crescut mare
Mi-am lăsat căsuța, teiul, păsări, floare .
Mi-am lăsat pe mama, care-n prag plângea
Și-am plecat în lume, pentru-a învăța.
Și pe nesimțite, anii au zburat
Mi-a venit dorința, de-a mă-întoarce-n sat,
Sa o văd pe mama, care mă așteaptă
Spre căsuța mica, pașii mei se-îndreaptă.
Satul s-a schimbat, case mari clădite,
Uliți de-altă dată - drumuri pietruite
Dar căsuța noastră, parcă-i mai pitită
Streşina se plănge și e prăvălită
Când deschid portița, tâmplele-mi zvăcnesc
Flori de altă dată, azi se veştejesc,
Perdeaua-i lăsată, pe fereastra mică,
Unde o fi mama, de ce n-o ridică.
Ușa de la tindă nu e aninată,
Dau să intru-n casă, vatra-i dărâmată
Scaun la fereastră, pare nemișcat...
Unde ești măicuță, strig îndurerat
De ce nu-întinzi brațul, să mă străngi la piept
Și să-mi spui: Copile, ah, de când te-aştept
Ies din casă-afară, soarele-asfințeşte,
Cerul e jăratic, parcă dogorăşte
Inima-mi e arsă, picioarele-mi se frâng,
Mă așez pe prispă și încep să plâng,
Noaptea mă cuprinde, dar eu n-o zăresc
Pasările cântă, dar nu le privesc ...
Vântul printre ramuri vuiește a jale
Buciumul la stână, parcă plânge-în vale
O copilărie. ...tare depărtată,
Ai rămas aievea....cum a fost odată..."

S-ar putea să vă placă și