Caldararu Andreea Cristiana

Anul III
T.O.A.S

REEFERAT LA ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR

DEPENDENTE
 Dependenta de alcool

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept 'dependenta de alcool', este o boala care consta intr-o
nevoie puternica de a bea, si neincetarea consumarii bauturii in momentul in care apar
probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si
consecintele acesteia.
Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de factori
genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin
pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de
alcool, consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gandirii, cea mai
importanta fiind negarea.
Caracteristica de primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, in completarea
acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara
inseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.
Deseori progresiv si fatal inseamna ca alcoolismul persista in timp si ca schimbarile fizice,
emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua.
Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului,
ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina
si alte evenimente traumatice.
Pierderea controlului in alcoolism inseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau
de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor
consecinte ale alcoolului privind comportamentul.
Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool
/drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ
alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii.
Statistic, incidenta fenomenului este alarmanta. In SUA, de ex. 14 milioane de oameni in
consuma alcool in exces sau sunt alcoolici, proportia fiind de 1 din 13 adulti. Totusi, mai multi
barbati decat femei sunt dependenti de alcool. Cele mai multe probleme legate de alcoolism
sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani si mai putine la adultii de 65 de ani
sau mai mult.
Alcoolismul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar
factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun
spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism.
Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu:
- influenta prietenilor
- nivelul de stres
- usurinta de obtinere a alcoolului
are un serios impact asupra problemelor legate de bautura si evolutia acestora.
Totusi, alti factori (ca de exemplu suportul social) pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si pe
acele persoane inclinate spre bautura. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu
il urmeaza neparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de probleme, poate deveni totusi
dependent de alcool.
Dependenta de alcool este o boala tratabila si medicamentatia este de asemenea folosita in
prevenirea recaderii, dar un leac nu a fost inca descoperit. Asta inseamna ca, desi un alcoolic
este de mult timp “treaz” si si-a recapatat sanatatea, el/ea poate reveni in orice moment la
acest viciu si trebuie sa continue sa evite orice fel de legaturi cu alcoolul.
Exista mai multe tipuri de medicamente folosite de obicei in tratamentul impotriva
dependentei de alcool.Primul consta in tranchilizante (ex: Valium, Librium), care sunt folosite
in primele zile de tratament, si care ajuta pacientii sa se poata abtine de la alcool fara risc. Al
doilea tip este folosit pentru a mentine persoanele 'treze'. Cand este folosit impreuna cu
sedintele de psihoterapie, acesta miscoreaza nevoia de alcool si previne recaderea. Alt
medicament folosit impotriva alcoolismului se numeste Antabuse si descurajeaza
consumarea alcoolului cauzand ameteala, greata, varsaturi, si alte reactii neplacute cand
aceste este folosit.
Tratamentul impotriva dependentei de alcool. Tratamentul pentru dependenta de alcool este
eficient in multe cazuri. Studiile arata ca o minoritate de alcoolici pot ramane treji un an dupa
tratament, in timp ce altii au unele perioade in care nu consuma bautura, alternand cu alte
perioade cu recaderi. Totusi, unii sunt incapabili sa reziste tentatiei si tratamentul este facut in
van. Cu cat o persoana se abtine mai mult de la bautura, cu atat este mai probabil ca aceasta
sa renunte definitiv la viciu.
Este important sa retinem ca multi oameni recad o data sau de mai multe ori inainte de a
elimina pe lung timp nevoia de alcool. Revenirile la acest 'narav' sunt foarte comune, dar nu
inseamna ca persoana respectiva a esuat sau nu-si poate reveni de pe urma alcoolismului. Daca
se intampla o recadere, este foarte importanta incetarea consumarii bauturii din nou si
obtinerea ajutorului necesar.
Consumarea in abuz a alcoolului are rezultate negative, atat asupra sistemului nervos, cat si in
plan social social:
- accidente
- insucces la munca
- esec la scoala
- renuntarea la indeplinirea responsabilitatilor in cadrul familiei
In unele circumstante, problemele pot rezulta chiar si din consumarea moderata a bauturii, de
exemplu cand persoana se afla la volan, in timpul sarcinilor, sau cand iau anumite medicamente
(incompatibile cu alcoolul).
Studiile arata ca aproape toti alcoolici care incearca sa reduca 'portia' sunt incapabili sa se
opreasca definitiv. In schimb, abtinerea de la alcool este vitala pentru o recuperare plina de
succes. Dar daca nu esti alcoolic, ci doar ai probleme legate de alcool, este eficienta si
reducerea cantitatii de alcool consumata.
Un alcoolic nu poate fi fortat sa fie ajutat cu exceptia unor circumstante, ca de exemplu cand se
petrece un incident violent ce se termina cu chemarea politiei sau a cadrului medical. Insa asta
nu inseamna ca trebuie asteptata o criza pentru a face ceva.
Prevenirea alcoolismului. Ar trebui sa se aiba in vedere evitarea consumului de alcool la
anumite categorii de persoane:
- femeile insarcinate sau care incearca
- oamenii care conduc
- cei care iau anumite medicamente
- alcoolici care incearca sa-si revina
- persoanele sub 21 de ani.
Se considera de catre specialisti ca, majoritatea adultilor pot bea o cantitatea moderata de
alcool pe zi:
- pana la doua pahare pe zi pentru barbati
- numai unul la femei si persoane in varsta, pentru a evita probleme.
Limita maxima de consum al alcoolului este mai ridicata la barbati, deoarece femeile devin mai
intoxicate dupa ce beau decat barbatii, raportandu-ne bineinteles la aceeasi cantitate. Aceasta
se intampla deoarece corpul barbatului contine mai multa apa si deoarece alcoolul se amesteca
cu apa corpului, o anumita cantitatea de alcool devine mai concentrata in corpul unei femei
decat in cel al unui barbat.
Dependenta de alcool include patru simptome:
- nevoia incontrolabila de a consuma alcool
- pierderea controlului - incapacitatea de a se plimita la un singur pahar de bautura la o ocazie
deosebita
- dependenta psihica - simptome provocate de abtinerea de la alcool, ca de exemplu ameteli,
greata, anxietate, tremuraturi si transpiratie abundenta
- toleranta - nevoia de a creste cantitatea de alcool consumata pentru a-i simti efectele
Alcoolismul este o boala cronica, de obicei progresiva, cu simptome care includ dorinta de a bea
alcool, in ciuda efectelor negative vizibil constientizate.. Ca multe alte boli, are un curs in
general previzibil, simptome recunoscute si este influentata de factorii genetici si inconjuratori.
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile
de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de
ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut,
temator. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea,
povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor
cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor
neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare,
placere.
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant
asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor
nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele
psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare,
poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze
mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator
(creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in
doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant
slaba, atentie si memorie alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca
doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool
are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere
contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate
cu eforturi fizice medii.
Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in
sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. Organismul foloseste energie pentru
inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare.
Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, 'fura' 80% din oxigenul necesar functionarii acestui
organ. Astfel alcoolul devine un 'parazit metabolic'. Celulele cardiace si cele nervoase, au cel
mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. Abuzul de alcool,
consumul matinal 'pe stomacul gol', duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine,
substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din
hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a
resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. Produsii
de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza
celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale
bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp
tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei
D ca urmare
a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare.
Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului
duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de
imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea
acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza
tulburarilor cardiace decat de ciroza.
Cele mai afectate sunt celulele nervoase, iar acestea nu se regenereaza. La fiecare consum de
alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp,
mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului.
Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului,
vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de
gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate
cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul
organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul
de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii
frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara: neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate, tulburari de somn, cosmaruri,
lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile),
depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie,
lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea, izolarea si reducerea sferelor de interes,
lipsa de igiena, decadere fizica si psihica.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp si tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul
de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului
de munca.
Etapele tratamentului alcoolismului
1.Etapa de contact. Este primul pas facut spre tratament. Acesta faza se poate desfasura in
centre de consiliere ambulatorii si stationare sau in cadrul grupurilor de suport. De regula
consumatorul sau familia aceastuia cauta medici, psihologi, clinici sau centre de specialitate
pentru tratamentul alcoolismului. Este o etapa de evaluare a gradului de dependenta.
Specialistul in dependente realizeaza in colaborare cu pacientul si familia sa, o evaluare
psihologica a bolnavului, evaluarea severitatii dependentei, evaluarea situatiei socio-familiale,
clarificarea motivelor invocate de pacient pentru a renunta la consumul de alcool. In functie de
aceasta evaluare, specialistul in adictii (psiholog, medic, preot, asistent social, etc) propune
pacientului si familiei sale alternative pentru tratamentul alcoolismului. Pentru cazurile cu o
dependenta de alcool severa se recomanda etapa numarul 2.
2.Etapa Dezintoxicarii. Tratamentul dependentei de substante (alcool, droguri,
medicamente) se desfasoara cu sprijinul specialistilor in adictii (psihologi, medici, preoti, asist.
sociali). Este recomandata intotdeauna consultarea specialistilor in adictii pentru evaluarea
gradului de evolutie sau a severitatii dependentei si pentru identificarea si analiza unor optiuni
pentru tratamentul dependentei. Aceasta etapa este o etapa a tratamentului organismului, o
etapa in care se urmareste vitaminizarea, mineralizarea corpului, eliminarea alcoolului din
sange, diminuarea sevrajului si a compusilor chimici din sange care sustin dependenta fizica. De
obicei, persoanele dependente de alcool se hotarasc sa faca ceva pentru a se lasa de baut,
cand deja dependenta lor este severa (vezi mai sus, faza critica si cronica a alcoolismului). In
cazul lor este recomandata parcurgerea unei etape de dezintoxicare (Etapa 1). Aceasta pentru
ca sevrajul cauzat de intreruperea consumului de alcool, are nevoie de supraveghere medicala
de specialitate, consumatorul de alcool cronic nefiind apt din punct de vedere fizic si psihic sa
participe la sedinte de psihoterapie individuala sau de grup. Dupa etapa dezintoxicarii se
considera ca acesta are capacitati fizice si psihice suficiente pentru a incepe psihoterapia.
3. Etapa consilierii/terapiei dependentei intr-un centru ambulator sau stationar. Terapia
dependentei de alcool urmareste schimbarea atitudinii consumatorului fata de responsabilitati,
sarcini, greutati, sentimente neplacute, frustrari, astfel incat persoana dependenta sa trateze
aceste situatii cu maturitate, fara sa apeleze la consumul de alcool. Daca etapa dezintoxicarii
este etapa menita sa reduca pana la minimum dependenta fizica, etapa consilierii si terapiei
urmareste demontarea si eliminarea dependentei psihice. Se urmareste consolidarea motivatiei
de a mentine abstinenta, imbunatatirea comunicarii si diversificarea modalitatilor de expresie a
afectelor, emotiilor si sentimentelor, reconstructia stimei de sine, intelegerea mecanismelor
dependentei, invatarea metodelor prin care se mentine abstinenta si se evita recidiva.
4. Etapa Postcura / grupuri de sprijin. Terapia de grup - instrument de baza in tratamentul
dependentei. Terapia de grup este utilizata atat in centrele ambulatorii si stationare cat si in
cadrul grupurilor de sprijin. Prin participarea la grup a persoanelor cu aceeasi problema se
stimuleaza capacitatea de autovindecare a fiecarui membru al grupului, discutandu-se sincer,
deschis, despre avantajele si dezavantajele abstinentei, despre recidiva, dezamorsarea
mecanismelor dependentei psihice, traversarea recidivei si factorii de risc care pot precipita
producerea ei, etc.
Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe
termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. Statistic,
70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai
45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care
traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani. Pe
termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de
lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Prin comparatie, daca
s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac
sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este
insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.
Pentru o persoana care devine dependenta este din ce in ce mai greu sa se opreasca din acest
obicei. De la un moment dat dependenta se autointretine. Psihiatrul W.K. van Dijk, a descris asa
numitele cercuri vicioase prin care, in opinia sa, se mentine, se autointretine starea de
dependenta:
-Cercul farmacologic sau dependenta fizica, chimica, prin care dependentul are nevoie de o
cantitate mai mare de alcool, pentru a atinge efectul dorit.
-Cercul 'eu-lui slabit' sau cercul identitatii; folosirea alcoolului in exces poate duce la afectiuni
organice ale creierului. aceste persturbari pot exercita o influenta negativa asupra
autocontrolului, vointei si capacitatii de autodecizie. Consecinta este ca persoana respectiva va
folosi din nou alcool, formandu-se, in acest fel, un cerc vicios de 'slabire' a eului. -Cercul
psihologic. Prin folosirea alcoolului, persoana dependenta incearca sa evite starile de
plictiseala si sa-si stimuleze starea de placere. Cel care utilizeaza alcool pentru a evita starile
neplacute, va consuma din ce in ce mai des pentru a nu se mai gandi la sine, la responsabilitati
si problemele personale.
-Cercul social. Familia, prietenii, colegii de serviciu, societatea in genaral, considera consumul
de droguri, deci si de alcool ca fiind inacceptabil, condamnabil. Ca urmare, cel care consuma
alcool, se simte respins si stigmatizat. Stiindu-se respins si criticat de ceilalti, dependentul de
alcool va cauta compania altor consumatori, 'amici de pahar', si acestia stigmatizati de altii la
randul lor.
-Cercul spiritual. Drogurile (heroina, cocaina, alcoolul) ne influenteaza gandirea. Substantele
psihedelice (de modificare a starii de constienta) au influenta asupra gandirii si pot produce
schimbari in procesul de perceptie a realitatii. Misticii din orient folosesc diferite substante
pentru a intra in transa, sau pentru a intra in procese profunde de meditatie, modificandu-si
starea de constienta si soun unii, ajungand sa se uneasca in acele momente cu Divinitatea.
Exista o tentatie mare la consumatorii de droguri, de a 'accesa' lumea spirituala, fara
indrumarea unui preot sau duhovnic, prin consumul de substante psihedelice, mizand pe faptul
ca vor cunoaste si ei prin efectul drogurilor stari mistice profunde sau ca vor cunoaste Adevarul
sau macar o parte din adevar. Este o luare cu asalt a unei lumi spirituale care nu lasa neinitiati
sa-i treaca hotarele. Dimpotriva, folosirea drogurilor il expune pe cel care le foloseste, lumii
demonice in sensul ca poate trai experiente halucinante terifiante, care cu greu pot fi uitate. Si
in cazul alcoolicilor, 'setea' de spiritual poate fi incercata a fi stinsa prin starea euforica ce o da
alcoolul, la inceputul instalarii dependentei. Nereusind sa strapunga 'adevarul' acestei lumi sau
sa desfaca tainele ei, cu sau fara ajutorul alcoolului, consumatorul isi pierde orice punct de
reper spiritual, apare indoiala credintei, renuntarea totala si chiar revolta impotriva ei si a celor
care cred. Lipsa unui sistem de valori, a unui suport spiritual autentic, izoleaza social si spiritual
consumatorul de drog sau de alcool; il face mai vulnerabil in fata bolii si odata cu singuratatea
sa, se amplifica anxietatea, sentimentul de frica, de panica. Care este solutia dependentului la
chinul acestor sentimente? Un alt pahar, o alta doza de drog.Pentru dependenti, dimensiunea
spirituala a vietii este neglijata, abandonata, distorsionat vazuta si insuficient, superficial, gresit
inteleasa.
Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi este
atunci cand trebuie sa mearga intr-un centru de consiliere sau de recuperere pentru persoane
dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si fiecere dintre noi
isi doreste sa nu fie. Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a
destinului si nu se mai pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul
medaliei, va intelege ca boala este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau
de viata.
Exista patru faze de evolutie in consumul de alcool:
-Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta
tema care poate da de gandit.
-Faza meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult
evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si
propuna schimbari profunde.
-Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind
niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari
mici si simple ale stilului de viata.
-Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se
potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.
De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din
boala. Avantajos este ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din dependenta, sunt prezentate
ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. Din
pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. Pericolul este ca fiecare esec al
acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. Devine demoralizat si
respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor. Pentru multi alcoolici prima incercare se
limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca
trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale,
eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate sau importante. Vor
constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge la concluzia
ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.
Abstinenta, in alcoolism reprezinta renuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice
sau orice preparat care contine alcool, constituind astfel o premisa indispensabila vindecarii si
din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza. Pentru terapia alcoolismului
abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce o viata implinita si
sanatoasa este telul ei.
Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa
membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi,
preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.
- Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor
organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se
trata. Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine
rezultate dependentii foarte motivati.
- Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe
si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
- Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si
consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament
stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social
nu sustine cauza.
- Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care
participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.
Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in
grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste
din nici o clinica de specialitate. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din
miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi
problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din
dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa
aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru
cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta
poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata
de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar
inhiba altfel orice proces.
Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie
de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Prin comparatie,
daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui
cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva
alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai
dramatica.
Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe
termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre
pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei
care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-
un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.
Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza
comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de
necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii
stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume
finalitate.
Cauzalitatea alcoolismului
Inainte de toate, trebuie spus ca diagnosticul de alcoolism nu spune nimic despre felul,
cauza si gradul afectiunii de baza. Cercetari recente au evidentiat faptul ca in cazul dependentei
de alcool nu este vorba de o boala uniforma ci de o maladie fizico-psihica complexa.
Oameni din toate paturile sociale si cu diferite meserii sunt dependenti de alcool. Exista
probleme de natura psiho-somatica, sociala si ideologica, adica trebuie sa existe anumite
trasaturi psihice si fizice intr-o anumita situatie data de anturaj in corelatie cu o anumita
atitudine fata de viata, ca toxicomania alcoolica sa se poata produce. Alunecarea unei
persoane dintr-o situatie conflictuala intr-o boala, in sinucidere, in dependenta sau in fapte
culpabile, presupune niste trairi si un anume comportament, o tulburare a prelucrari trairilor
necorespunzatoare normei, un dezacord intre fortele vointei si dorinta arzatoare de
rezolvare a unor relatii tensionate insuportabile si/sau o lipsa a capacitatii de adaptare la situatia
respectiva. Evolutia dependentei de alcool este strans legata de structura caracterului sau, adica
de trairile si comportamentul sau in societate.
In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La
femei se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.
Frecventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii
dezorganizate. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea
dependentei.
Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la
consumul de alcool, ci intreagaatitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. O trasatura
deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie
ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar
in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia
este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa niveleze
aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibil chiar sa-i riduce nivelul.Pe termen
lung, efectul este exact invers.
Cauze profesionale. Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in
cadrul diferitelor grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica
producatorii si distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.
De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in
transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si
meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si fara
supervizare tehnica. S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este
adesea biruita cu ajutorul alcoolului. Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa
dispui de un loc de munca ce-ti corespunde si este sigur. Somajul este un factor de stres cu
risc foarte mare.La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia
lor economica si sociala este buna.
Cauze educative .Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia
dependentei de alcool a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii
cred ca l-au rasfatat prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura
sufleteasca, altii cred ca au fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-
au respins prea tare. Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este
lasat sa devina independent.
Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea
zidului numit dependenta. De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De
aceea aceste indoieli si temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea
problemei. Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic,
cand cea mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti
cum sa biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a
alcoolismului parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile
probleme, o invatare dupa model.
Cauze conflictuale. Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru
abuzul de alcool. Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati
familiale si probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in
ce mai puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide
acest cerc vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort. Analizand
mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta, ci modul
cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu
conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la
evitarea conflictelor.
Cauze sociale. Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca.
In timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc
sa bea cat mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor
sarbatri, este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai
mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de
chef. Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si
promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul
crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa
vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.
Alcoolismul si familia
Alcoolicul si partenerul sau de casnicie sunt precum cele doua jumatati de mar. Amandoi
s-au cautat si s-au gasit, au format un intreg, se potrivesc, merg perfect mana in mana, au
devenit complici ai dependentei fara voie si au nevoie unul de celalalt. In ultimii ani, specialistii
aleg pe langa tratamentul alcoolicului si tratamentul partenerului de casnicie atunci cand clientul
este casatorit. Si asta pentru ca au observat in timp ca: unui purtator al simptomului
(alcoolicului) ii corespunde un intretinator al simptomului (codependentul), unui neajutorat un
ajutator, iar unui suferind ii corespunde un intretinator al suferintei.
Un ingrijitor si un bolnav se gasesc si se completeaza reciproc, unul este activ celalalt este
pasiv, unul donator si altul receptor, unul dominant si unul dominat, unul care prea ingaduie si
perechea sa: cel care profita de ingaduinta. Asadar avem doua jumatati de mar bolnave, iar
alipirea lor - refacerea intregului, este fara sens atata timp cat doar una dintre jumatati isi face
tratamentul si este curata; este nevoie de doua jumatati curate pentru a reface un intreg
sanatos.
In tratamentul si recuperarea alcoolicului este absolut necesara informarea si consilierea partenerului
de casnicie si a familiei acestuia. De aceea exista tratamente de specialitate atat pentru dependentii de
alcool, cat si pentru familiile acestora. Mamele sau sotiile lor se pot adresa centrelor de consiliere si
terapie pentru o mai buna intelegere a fenomenului dependentei si codependentei, pentru un efort
comun de iesire de sub chinul suferintelor pricinuite de dependenta de alcool. Tratamentul de succes al
dependentului de alcool este pe jumatate asigurat atunci cand intreaga familie participa activ la propria-
i vindecare si este alaturi de el.