0% au considerat acest document util (0 voturi)
365 vizualizări7 pagini

Norme Morfologice

Documentul prezintă câteva norme morfologice ale limbii române referitoare la părțile de vorbire precum adjectivul, adverbele, articolul, substantivul și verbul. Sunt explicate formele de plural, cazurile și genurile acestor părți de vorbire, precum și unele erori frecvente de exprimare.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
365 vizualizări7 pagini

Norme Morfologice

Documentul prezintă câteva norme morfologice ale limbii române referitoare la părțile de vorbire precum adjectivul, adverbele, articolul, substantivul și verbul. Sunt explicate formele de plural, cazurile și genurile acestor părți de vorbire, precum și unele erori frecvente de exprimare.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE

SECTIA ROMÂNĂ-SPANIOLĂ

REFERAT
,,CÂTEVA NORME MORFOLOGICE”

STUDENT: IAMANDEI (DIMA) ELENA VALENTINA CAMELIA

GRUPA: ROMÂNĂ- SPANIOLĂ- ANUL II

BUCUREȘTI- 2017

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 1 din 7


CUPRINS:

I. Introducere
II. Adjectiul
III. Advebe și locuțiuni
IV. Articolul
V. Numeralul
VI. Pronumele și adjectivul pronominal
VII. Substantivul
1. Genul substantivului
2. Nominativ- acuzativ singular
3. Genitiv- dativ singular
4. Pluralul substantivului
VIII. Verbul
IX. Concluzii
X. Câteva exemple “așa nu” în limba română

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 2 din 7


CÂTEVA NORME MORFOLOGICE

I. INTRODUCERE

Având la bază capitolul din DOOM1 cu titlul Câteva norme morfologice,


prezenta lucrare își propune să furnizeze informații cu privire la anumite aspecte
legate de părțile de vorbire, aspecte ce de multe ori reprezintă cauzele ce stau la
baza unor erori de exprimare.
Normele morfologice prezentate fac referire la principalele părți de vorbire și
constituie baza pentru o exprimare corectă, dar și o justificare a anumitor situații de
natură morfologică, nu foarte ușor de înțeles.

1
Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române, Academia Română, pag. LXXXIX- CIV
CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 3 din 7
I. ADJECTIVUL
1. Adjectivele masculine de tipul argintiu, purpuriu, care au utlima silabă compusă din
diftongul iu, formează pluralul în diftongul ii.
Ex: argintiu- argintii; purpuriu- purpurii; zglobiu- zglobii; viu- vii;
Forma de plural în „ii” corespunde formei neaccentuate. Atunci când avem de- a face cu
adjective de acest tip articulate cu articol hotărât, adică atunci când adjectivului îi este
transferat articolul hotărât de la substantiv, ele primesc la forma de plural al treilea „i”:
Ex:

Adj. Plural formă Plural formă


neaccentuată accentuată
Argintiu Argintii Argintiii
Purpuriu Purpurii Purpuriii
Zglobiu Zglobii zglobiii

2. Adjectivele de tipul „bun”, „drag”, „mare” au forma neaccentuată de genitiv- dativ


feminin identică cu forma de plural neaccentuată. Astfel, vom spune fetei dragi/ oameni
dragi; mâncării bune- fete bune.
În cazul adjectivului drag este de remarcat faptul că atunci când acesta este
substantivizat, el va avea pentru masculin plural forma „dragii”, iar pentru feminin
plural forma „dragile”. Una din greșelile frecvente este folosirea incorectă a adjectivului
substantivizat dragile, cu forma de dragele, greșeală justificată printr-o
hipercorectitudine a vorbitorilor. Adjectivul „ultim/ ultima” devine la plural „ultimii/
ultimele” și nu ultimile, așa cum s-ar crede dacă urmăm criteriul folosit la adjectivul
drag.
3. O altă normă face referire la anumite adjective neologice ce formează femininul cu sau
fără alternanța „o”- „oa”; astfel, vom spune analog/ analoagă, tomolog/ tomoloagă, dar
echivoc/ echivocă; baroc- barocă.
4. Adjectivele terminate la masculin în „uos” formează femininul în „oasă”. De exemplu,
femininul adjectivului „respectuos” va fi „respectuoasă”, respectiv „respectuoși/
respectuoase”. Prin urmare, forma „respectos/ respectoasă” folosită adesea este greșită.
5. Pentru adjectivele terminate în „uu”, norma recomandă a se considera dublul „u„ ca
hiat, altfel spus primul u va aparține penultimei silabe, în timp ce ultimul u va aparține
ultimei silabe.

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 4 din 7


Ex: ambiguu se va despărți în silabe am-bi-gu-u; ambiguă, am-bi-gu-ă. La plural însă,
norma recomandă a se considera hiatul doar în cazul adjectivelor la feminin. La cele
masculine, dublul u va forma un diftong în cadrul ultimei silabe.
Ex: ambiguee/ am-bi-gu-e; în schimb ambigui/ am-bi-gui.
6. O serie de adjective precum „anumit”, „diferit”, „puțin” formează gentivul și dativul în
–„or”. Astfel vom spune anumitor, diferiților etc.
Există adjective care formează genitivul cu prepoziția „a”: cadoul a numeroși copiii, iar
dativul cu ajutorul prepoziției „la”: am dat la numeroși oameni de lucru.
Precedate de prepozițiile „a”, respectiv „la” sunt și numeralele cu valoare adjectivală:
cadaoul a doi copii sau am dat la zece oameni de lucru.
7. Adjectivele invariabile au aceeași formă la toate cazurile/ genurile/ numerele. Dintre
adjectivele cu formă invariabilă enumerăm substantivele terminate în „-ce”: atroce,
eficace, perspicace.
precoce
Sg Pl. exemple

N. Un copil precoce merge la olimpiada.


precoce precoce
Copiii precoce merg la olimpiadă.
Ac. Am vazut la concurs un copil precoce.
precoce precoce
Am vazut la concurs doar copii precoce.
G. Rezultatele copilului precoce au impresionat.
precoce precoce
Rezultatele copiilor precoce au impresionat.
Profesorul a dat copilului precoce o notă mare.
D. precoce precoce
Profesorul a dat copilului precoce note mari.

II. ADVERBE ȘI LOCUȚIUNI


1. Norma literară nu acceptă folosirea lui „ca și” în loc de adverbul „ca”. De cele mai
multe ori această substituire are ca scop evitarea unei cacofonii. Cu toate acestea, de
multe ori cacofonia se poate evita prin folosirea unui adverb/ locuțiune adverbială cu
același sens. Ex: ca sinonim cu drept, în calitate de. Vom spune corect A fost ales drept
consilier și nu A fost alesc ca și consilier.
2. Adverbul „decât” se folosește în propoziții negative, în timp ce adverbul „doar” se
foloseste în propoziții afirmative.
Ex: Nu am decât un cadou, respectiv Am doar un cadou.
Folosirea inversată a acestor adverbe, adică doar în propoziții negative și „decât” în
propoziții afirmative constituie o greșeală de exprimare gravă.
3. O altă greșeală des întâlnită este folosirea la plural a locuțiunii adverbiale „altă dată”.
Este important a se menționa faptul că locuțiunile adverbiale, ca de altfel toate
locuțiunile nu cunosc categoria numărului. Prin urmare, formularea „alte dăți”, deși des
folosită, este incorectă .

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 5 din 7


III. ARTICOLUL
1. Este obligatorie folosirea articolul hotărât „-l” specific cazurilor N/ Ac. Deși în vorbire
de multe ori se omite folosirea articolului hotărât enclitic, în scriere acesta nu trebuie să
lipsească.
2. Unele substantive nume de plante și de animale, dar și substantive nume de dansuri
populare sunt doar formal accentuate, prin urmare ele admit articularea cu articol
nehotorât; ex. o floarea- soarelui. o hațegană.
3. Genitivul dativ plural articulat al substantivului „ou” este „ouălor” și nu „ouălelor”, de
multe ori folosit în mod incorect.
4. Multe substantive provenite din abrevieri sunt folosite în prezent în forma nearticulată,
ca nume proprii. Corect este O.N.U. și nu O.N.U.-ul.
5. Articolul posesiv la feminin singular este „a și înaintea genitiv-dativului adjectivului
posesiv postpus. Ex: unei prietene a mele și nu unei prietene ale mele.
6. Articolul hotărât enclitic se leagă cu cratimă:
- În împrumuturile a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare. Ex:
bleu-ul, show-ul.
-

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 6 din 7


IV. Bibliografie:

1. Ion Popa, Marinela Popa, Limba română, editura Niculescu


2. Bidu-Vrânceanu A., Călărușu C., Ionescu Ruxăndoiu L., Mancaș M., Pană Dindelegan
G., Dicționar de științe ale limbii, editura Științifică.
3. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosetti”, Gramatica de Bază a Limbii Române
editura Univers Enciclopedic Gold
4. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan, Al. Rosetti”, Dicționar
Explicativ al Limbii Române, editura Univers Enciclopedic, an publicație 2016

CÂTEVA NORME MORFOLOGICE Pagina 7 din 7

S-ar putea să vă placă și