1.
Arduino – Introducere
The sad story of Hernando Barragán
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Arduino / Wiring – scurtă istorie
Hernando Barragán în 2003 a început un proiect
denumit Wiring ca şi disertaţie la IDII (Interaction
Design Institute Ivrea), în Italia sub coordonarea lui
Massimo Banzi şi a lui Casey Reas (Processing)
Scopul – de a simplifica viaţa celor ce doresc să o facă pe
electronişti şi nu au habar despre domeniu.
Lucrarea lui de disertaţie o găsiţi aici (chiar daţi click):
[Link]
_low_res.pdf
Dezvoltarea Wiring a continuat la Universidad de Los
Andes în Columbia unde a predat Interaction Design.
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Wiring – elementele de bază
Simple integrated development environment (IDE), based on
the [Link] IDE running on Microsoft Windows, Mac OS X,
and Linux to create software programs or “sketches”1, with a simple
editor
Simple “language” or programming “framework” for
microcontrollers
Complete toolchain integration (transparent to user)
Bootloader for easy uploading of programs
Serial monitor to inspect and send data from/to the
microcontroller
Open source software
Open source hardware designs based on an Atmel
microcontroller
Comprehensive online reference for the commands and libraries,
examples, tutorials, forum and a showcase of projects done using
Wiring
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Primul Wiring – Parallax Javelin Stamp
microcontroller
Dar Parallax era tehnologie proprietară….
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Wiring 2.0 – Atmel ARM AT91R40008
procesor puternic, open source, dar prea complicat de programat…
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Wiring 3.0 – Atmel Atmega128
A utilizat doua placi de dezvoltare:
Atmel STK500 cu suport pentru Atmega128 respectiv MAVRIC de la BDMICRO
Pentru asta deja exista un uploader de programe uşor
de utilizat (dezvoltat de Brian Dean)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Wiring 3.0 – Atmel Atmega128
Încă de la această versiune s-a testat varianta finala a
APIului şi a fost scris “Blink” – exemplu care este şi acum
în chitul Arduino.
Au fost facute exemple pentru LCDuri, comunicare
serială, servomotoare, etc.
În martie 2004 au fost fabricate 25 de PCBuri Wiring (de
catre SERP şi plătite de către IDII).
O aceeaşi persoană a lipit toate piesele pe cele 25 de
plăci.
Cam aşa arăta prima variantă Wiring:
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Continuarea…
În 2004 Hernando Barragán s-a mutat în Columbia.
IDII au hotărât să mai producă 100 de plăci Wiring pentru
cursul de Physical Computing. 10 plăci au fost trimise
în Columbia.
În toamna 2004 a început primul curs, proiect coordonat
de 4 membri: Massimo Banzi, Heather Martin,Yaniv
Steiner, Reto Wettach.
16 Decembrie 2004, Bill Verplank a trimis un email către
Hernando Barragán în care scria:
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
[The projects] were wonderful. Everyone had
things working. Five of the projects had
motors in them! The most advanced (from
two MIT grads - architect and
mathematician) allowed drawing a profile in
Proce55ing and feeling it with a wheel/motor
run by Wiring…
It is clear that one of the elements of success
was [the] use of the Wiring board.
Le puteţi vedea şi voi la adresa: [Link]
(…de unde am şi aceste informaţii).
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Continuarea…
În Mai 2005, Hernando Barragán a contactat Advanced
Circuits (USA) care i-au facut 200 de platforme Wiring.
Acestea au fost distribuite. La sfârşitul lui 2005 Wiring era
utilizat în majoritatea facultăţilor din lume pentru cursuri
similare (Physical Computing).
Totuşi … Wiring avea să moară din cauza costurilor mari
de producţie (~60$).
În 2005 Massimo Banzi, David Mellis (student la IDII) şi
David Cuartielles au construit o variantă ce avea un
microcontroller mai ieftin ATmega8. Atunci au făcut
“fork” (sau copiat) tot codul sursă Wiring şi l-au denumit
“Arduino”.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Hernando Barragán
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Specificaţii Arduino
Procesorul funcţionează la 5V.
Limitele recomandate a voltajului pentru Arduino sunt de
7-12V dar poate opera până la 6-20V.
Curentul pentru pinii I/O: 20mA – 40mA
Curentul pentru 3.3V: 50mA
Memorie Flash – utilizată pentru a memora programul ce
trebuie rulat (între 32K – 256K)
Memorie SRAM – echivalentul RAM (2K – 8K)
Memorie EEPROM – pentru a reţine informaţii
(microHDD: 1K – 4K)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Variante de Arduino - UNO
Cel mai popular:
- CPU (ATmega328P): 16Mhz
- 32KB Flash (0.5KB bootloader)
- 2KB SRAM
- 1KB EEPROM
- 14 pini digitali, 6 PWM
- 6 pini pentru intrări analogice
Detalii complete la:
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Variante de Arduino – MEGA
Un Arduino steroidizat:
- CPU (ATmega1280): 16Mhz
-128KB Flash (4KB bootloader)
- 8KB SRAM
- 4KB EEPROM
- 54 pini digitali, 15 PWM
- 16 pini pentru intrări analogice
Detalii la:
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Variante de Arduino - NANO
Frăţiorul “mai mic” al familiei Arduino:
- CPU: ATmega168 sau Atmega328: 16Mhz
- 16 sau 32KB Flash (2KB bootloader)
- 1 sau 2KB SRAM
- 512B sau 1KB EEPROM
- 14 pini digitali, 6 PWM
- 8 pini pentru intrări analogice
Detalii la:
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Lilypad, Mini, Leonardo, YUN, Lilytiny
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Lylipad -
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Arduino
Pinii digitali sunt utilizaţi pentru a oferi un feedback în
lumea reală: aprinde un led, bec, învârti un motoraş, afişa
ceva pe un ecran etc.
Pinii digitali de tip PWM (pulse width modulation) sunt
utilizaţi pentru a emula un semnal analogic (nu insistăm,
vom avea un curs special pentru asta). Fără aşa ceva ledul
ar putea fi doar aprins/stins. Cu PWM putem să facem un
efect de “fade”.
Pinii analogici sunt utilizaţi pentru a prelua informaţie din
mediul înconjurător – dar discretizată (de exemplu, deşi
sunt o infinitate de niveluri de la lumină la întuneric,
Arduino vede doar 1024 – totuşi suficiente).
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Fiind Open Source, puteţi să îl construţi
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Pentru a interacţiona cu mediul fizic, are
nevoie de o serie de transducers…
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
2. Senzori
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Senzori (ce pot fi conectaţi la pinii analogici)
Câteva exemple de senzori …
Temperatură, umiditate, barometrici (presiune
atmosferică), altitudine, ploaie
Lumină, culoare (RGB)
Sunet, vibraţii
Distanţă [ultrasonic, IR, laser]
Diverse tipuri de gaze
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori (ce pot fi conectaţi la pinii analogici)
Accelerometri, magnetism (polul nord)
Torsiune, greutate
Amprentă
Umezeală pământ (soil moisture)
Seismic (geophone)
RFID reader
Bătăile inimii
Prezenţă (PIR)
Recunoaştere comenzi vocale (voice recognition)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori: principiul de funcţionare
Senzorii pasivi nu necesită alimentare cu energie
electrică deoarece, atunci când sunt excitaţi de un stimul
extern, produc singuri energie electrică. Prin masurarea
cantităţii de energie produsă se poate stabili puterea
stimulului aplicat (de exemplu o celulă fotovoltaică va
produce mai mult curent când e soare faţă de când e
înnourat).
Uneori, curentul produs este foarte mic si pentru a fi
amplificat, si acesti senzori vor fi alimentaţi (dar nu pentru
a funcţiona ci pentru a li se amplifica semnalul). (ex. IR).
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori: principiul de funcţionare
Senzorii activi necesită alimentare cu energie electrică
deoarece ei au proprietatea de a-şi mări sau micşora
rezistenţa atunci când stimulul extern este aplicat.
De exemplu, un fotoresistor, atunci când este luminat, îşi
poate scădea rezistenţa de la 10kΩ pana la 1kΩ. În funcţie
de cât de mare a fost căderea, se poate stabili cantitatea
de lumină ce cade pe suprafaţa senzorului. Dacă aveţi un
telefon care îşi măreşte luminozitatea în soare, cu
siguranţă utilizează un fotorezistor.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori - debouncing
Uniisenzori se autocalibrează la începutul utilizării (de
exemplu pentru a detecta creşterea sau scăderea luminii,
trebuie să măsor lumina iniţială şi să o consider drept
reper).
Alţi senzori au nevoie de “debouncing”
deoarece se pot activa chiar şi când
stimulul nu este prezent: Dacă avem
un senzor de înclinare într-o maşină ce
merge pe un drum de ţară…
Pentru siguranţă senzorul este măsurat de mai multe ori
la anumite intervale de timp.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori - debouncing
Aceeasi problema poate apare şi la apăsarea unei taste
mecanice (mechanical keyboard).
Ideea este că la apăsare, mecanismul nu face un singur
contact ci din cauza vibraţiilor produse, în timp de o
milisecundă contactul se închide/deschide de mai multe
ori.
Debouncing este mecanismul prin care un senzor este citit
pentru o perioadă mai îndelungată de timp (de exemplu
pt 2ms) şi la sfarşit se decide dacă este ON sau OFF.
De obicei apare la senzorii de tip ON/OFF.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Programarea
Majoritatea senzorilor au deja biblioteci (eng. libraries)
construite de producătorii lor.
Nu ne interesează să programaţi senzorii de la 0. Puteţi
lua bibliotecile de oriunde doriţi. Singurul caz în care
probabil ar trebui să programaţi un senzor de la 0 ar fi
dacă inventaţi voi unul… [mamă ce mi-ar place aşa ceva]
Senzor simplu: sensorValue = analogRead(sensorPin);
Încontinuare vor fi enumeraţi o serie de senzori şi voi vă
gândiţi la eventuale proiecte în care ar putea fi utilizaţi
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori ce măsoară distanţa
Laser Fascicul lumină Fascicul IR
Sunet
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor de tip cameră
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor de prezenţă Uşă deschisă
(debouncing)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori pentru mişcare
Gyro / Accelerometru / Senzori gesturi
Magnetometru (pt obiecte la 25cm distanţă)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor pentru torsiune / forţă
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori contractere muşchi :D
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor puls – măsoară numărul bătăilor pe
minut
…sigur cursul de DSFUM vă face inima să “alerge” ;)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Monitor Inimă (ECG - Electrocardiogramă)
Sebazează pe sunetul creat de inimă. Poate izola şi alte
sunete.
PADs
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor EEG (alfa waves, beta waves etc.)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Scannere de Potenţiometru
amprentă de tip touch
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Microfon, detector sunet,
recunoaştere vocală, knock
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
IR (telecomandă)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
RGB + Gesture
Senzorul folosit de Samsung Galaxy S5 (recunoaşte
gesturi, culoarea (RGB), proximity, măsoară lumina
ambientală).
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor de greutate
Ca cel din cântarele de baie. [nu vă apucaţi să le
dezmembraţi după senzori – decât dacă aveţi ciudă pe
ele]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Lumină, UV Temperaturi mari
Masoara temperaturi foarte mari
(-200, 700) cu precizie de 2 grade.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Temperatură, termometru infraroşu
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Umiditatea solului Cantitate lichid în vas
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Staţie meteo Shield “weather”
Umiditate
Viteză, direcţie vânt, Temperatură
Cantitate de ploaie Presiune atmosferică
Lumină
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor de temperatură şi umiditate
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori presiune atmosferică (din nou)
Poate măsura altitudinea (cu o precizie de 1m)
sau cât de tare poţi sufla într-o sticlă :D
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor ploaie Activitate seismică
…de fapt este un microfon
supersensibil care “ascultă” pământul.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Geiger Counter – măsoară radiaţiile
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor de curent (neinvaziv)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori gaze
Monoxid de carbon MQ3 – alcool în aer GAZ metan (MQ4)
Hidrogen (MQ8)
LPG (MQ6)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor optic pentru praf (lumină +
măsurătoare)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Întrerupător optic
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cititor cartele magnetice / RFID
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Scanner cod de bare GPS
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzor PH
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Oxigenul din lichide (măsuraţi dacă o să
moară sau nu peştişorul din acvariu)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Conductivitatea electrică a unei substanţe
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Touch Screen
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Deşi nu chiar “senzori”, se conectează la
pinii analogici şi:
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
RTC WII Nunchack
Există biblioteci ce
facilitează
comunicarea
telecomenzilor Wii
cu Arduino.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Din DEX !
Tastaturi şi mouseuri
Aici trebuie sa îl mai chinuim pe Vlad :D
Nu pun poze cu tastaturi şi mouşi că ştiţi cum arată.
Echipamentele pe PS2 sunt mai uşor de utilizat cu
Arduino (cele pe USB de obicei au moduri diferite de a
transmite informaţia şi aceasta este “tradusa” in windows
de către un driver specific tastaturii)
[Link]
Pentru tastaturi PS2 aveţi o librarie deja construită:
[Link]
Şi alt link interesant:
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
3. Actuatori
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Actuatori
Pentrua oferi un feedback în lumea reală, Arduino va
putea comanda diverse echipamente (mai mult sau mai
puţin complexe). Să vedem câteva dintre acestea…
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatori vizuali - Leduri
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatori vizuali – Leduri / VGA out
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatori vizuali - ecrane
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Audio (MP3 player)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Audio (Radio) / Buzzer
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Audio (sintetizator voce)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Reţea (Ethernet / WiFi)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Telefonie (GSM shield)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – mecanice (Imprimante 3D)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatori – pentru putere mare - relee
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
4. IDE
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Arduino - IDE
Arduino - IDE
Secţiune de configurări.
Acest cod va fi rulat o singură
dată, la început.
Arduino - IDE
Codul din această secţiune
va fi rulat la nesfârşit sau
până când este oprită
alimentarea.
Arduino - IDE
Când compilaţi, aici vă sunt
afişate erorile.
Arduino - IDE
Tipul plăcii Arduino conectată
precum şi portul său serial.
Arduino - IDE
Dacă nu a nimerit tipul plăcii,
puteţi să o schimbaţi din Tools -> Board
Arduino - IDE
Dacă nu a nimerit portul, îl
puteţi schimba din Tools -> Port
Arduino - IDE
Tipul programatorului (pentru Arduino
folosiţi AVRISP mkII sau BusPirate as ISP
Arduino trimitere date prin portul serial
Baud
Cosmin Vârlan
Deschide monitorul serial…
Adică ferastra asta.. :D
Acelasi Baud (9600)
Cosmin Vârlan
Exemple…
Vă invităm pe voi să descoperiţi
ce fac restul meniurilor…
Cosmin Vârlan
Arduino API:
[Link]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
