BIOMECANICA SUBASTRAGALIANA
[Link]
Articulatia subastragaliana = doua suprafete articulare
Suprafata posterioara a astragalului (a) se aplica pe marea suprafata (a) situata pe fata
superioara a calcaneului = talamusul lui Destot. Aceste doua suprafete sunt unite de ligamente
si o capsula = o articulatie anatomic autonoma.
Mica suprafata (b) situata pe fata inferioara a colului si a capului astragalului
se aseaza pe suprafata anterioara a calcaneului (b) oblica.
Aceste doua suprafete astragaliana si calcaneana apartin anatomic unei articulatii mai mari
impreuna cu fata posterioara a scafoidului (d) si care constituie impreuna cu capul astragalului
(d) partea interna a articulatiei medio-tarsiene (interlinia lui Chopart) ;
sunt doua artrodii.
Talamusul (a) este o suprafata ovalara cu o axa oblica inainte si in afara, convexa pe aceasta
axa si rectilinie sau usor concava pe o directie perpendiculara ei.
Acesta este asimilat cu un segment de cilindru (f) a carui axa ar fi oblica nainte, nauntru si n
usor in jos.
Suprafata astragaliana (a) opusa cilindrului, are si ea o forma cilindrica goala, iar talamusul este
cilindrul plin.
Capul astragalului este sferic, centrul acestei sfere fiind punctul (g) pe calcaneum. In
consecinta, suprafata anterioara a calcaneului (b) este concava n ambele sensuri, n timp ce
suprafata astragaliana (b), care este opusa, este convexa n cele doua sensuri.
Cel mai adesea, suprafata calcaneana este comprimata n zona medie sau chiar divizata n doua
fatete : b1 si b2.
Stabilitatea calcaneului este proportionala cu suprafata fatetei b2.
Suprafata calcaneana (b) sau (b1+b2), plus fata posterioara a scafoidului (d) si fata superioara
a ligamentului glenoidian (c), care se ntinde ntre aceste doua suprafete, mpreuna cu
ligamentul deltoidian (5) si capsula, formeaza o cavitate de receptie sferica pentru capul
astragalului.
Pe capul astragalului regasim fatetele corespunzatoare. O mare parte a suprafetei (d) este n
contact cu scafoidul (d); ntre aceasta suprafata (d) si fateta calcaneana (b) se intercaleaza un
cmp triunghiular (c), care corespunde ligamentului glenoidian (c).
Nu exista decat o singura pozitie de congruenta a subastragalienei : pozitia medie. Piciorul
este in rectitudine sub astragal, fara inversiune sau eversiune. Suprafetele se corespund
perfect. Ligamentele nu lucreaza, greutatea este cea care opereaza.
Toate celelalte pozitii sunt instabile si antreneaza o incongruenta.
Miscarea de eversiune : extremitatea anterioara a calcaneului se deplaseaza in afara si tinde sa
se culce pe fata sa interna.
Cele doua fatete (b) si (b) raman in contact una cu cealalta, formand astfel un pivot, in timp ce
suprafata subastragaliana (a) aluneca in jos si inainte pe talamus (a) oprindu-se in planseul
format din sinusul tarsian.
Partea postero superioara a talamusului este descoperita .
Mica fateta astragaliana (c3) aluneca in contact cu fateta oblica (c2) a calcaneumului. Astfel
cele doua fatete (c2) si (c2) sunt numite fatete de eversiune .
Miscarea de inversiune : calcaneul se deplaseaza invers, extremitatea anterioara merge nspre
interior si are o tendinta de a se culca pe fata sa externa. Cele doua fatete pivot ramn n
contact ; marea suprafata subastragaliana (a) urca pe talamus (a) descoperind partea
anteroinferioara ; n partea interioara, fateta de inversiune (c1) a astragalului se aseaza pe
fateta orizontala (c1) a marii apofize a calcaneului.
Aceste doua pozitii sunt instabile, incongruente, solicita la maximum ligamentele si sunt
asadar tranzitorii.
ASTRAGALUL (TALUS) OS SINGULAR
Situat n vrful tarsului posterior, este osul repartitor al greutatii corpului pe ansamblul
piciorului :
catre n spate - calci, marea tuberozitate a calcaneului , articulatia astragalo-
calcaneana posterioara ;
nainte si interior arca interna , articulatia astragalo-scafoidiana (navicular) ;
nainte si n afara arca externa, prin articulatia astragalo-calcaneana anterioara.
Astragalul lucreaza n compresie, cu rol mecanic considerabil, nu prezinta nici o insertie
musculara. Toti muschii gambei trec n jurul lui = os prizonier (al acestor muschi). Iar acesti
muschi sunt:
extensor comun al degetelor (1),
peronier anterior inconstant (2),
extensor propriu al halucelui (9)
gambier anterior (10),
scurt peronier lateral (3),
lung peronier lateral (4),
flexorul propriu deget mare (7),
gambierul posterior (6),
flexorul comun degete (8),
tendonul lui Ahile (5),
terminatia tricepsului sural (5).
Este complet acoperit de suprafete articulare si insertii ligamentare = os releu
Ligamente :
ligamentul interosos sau astragalo-calcanean interosos
o facscicolul anterior(1),
o Fascicolul posterior (2)
lig. astragalo-calcanean lateral (2),
lig. astragalo-calcanean posterior (3)
________________________________________________________________________
fascicolul anterior al LLE al tibio-tarsienei (4)
fascicolul posterior al LLE al tibio-tarsienei (7)
________________________________________________________________________
planul profund al fascicolului anterior al LLI al tibio-tarsienei (5)
fascicolul posterior al LLI al tibio-tarsienei (6)
________________________________________________________________________
capsula anterioara a tibio-tarsienei (8)
capsula posterioara a tibio-tarsienei (9)
________________________________________________________________________
lig. astragalo-scafoidian superior (9 pe plansa p.189).
Fara insertii musculare, astragalul este hranit de vasele aduse de insertiile ligamentare, ceea ce
constituie un aport arterial la limita n conditii normale. n caz de fractura al colului astragalului,
agravata, eventual, de o luxatie a corpului, troficitatea poate fi definitiv compromisa
producndu-se o pseudoartroza a colului sau, mai rau, o necroza aseptica a corpului osului.
LIGAMENTELE ARTICULATIEI SUBASTRAGALIENE
Ligamentul astragalo-calcanean interosos este format din :
fascicolul anterior (1) este orientat n sus, nainte si n afara. Este fixat ntre fata
inferioara a colului astragalului care formeaza plafonul sinusului tarsian si planseul
sinusului tarsian.
fascicolul posterior (2) este orientat n sus, n spate si n afara. Este fixat ntre plafonul
sinusului tarsian naintea suprafetei articulare posterioare a astragalului si planseul
sinusului, naintea talamusului.
Alte ligamente :
ligamentul astragalo-calcanean extern (3) este situat ntre apofiza externa a
astragalului si fata externa a calcaneului, paralel cu fascicolul mediu al LLE al tibio-
tarsienei.
ligamentul astragalo-calcanean posterior (4) este situat ntre tuberculul postero-extern
al astragalului si fata sup a calcaneului.
Ligamentul astragalo-calcanean interosos joaca un rol esential in statica si dinamica articulatiei
subastragaliene. Este situat n prelungirea axei gambei si de aceea lucreaza n torsiune si n
elongatie.
MEDIO-TARSIANA SI LIGAMENTELE EI
Interlinia lui Chopart formeaza un s : interlinia astragalo-scafoidiana si calcaneo-cuboidiana.
Medial - Interlinia astragalo-scafoidiana suprafata anterioara a calcaneumului este concava in
partea sa superioara si convexa in partea sa inferioara. Cuboidul este invers conformat.
Scafoidul prezinta pe fata sa laterala o fateta de contact cu cuboidul (fig 26) si se sprijina cu fata
sa laterala pe cuboid. Contactul se face suplimentar prin cele doua fatete h si h
Ligamentele scafoid - cuboid (fig 26 pag 189)
Cele doua oase sunt legate solid :
-ligament dorsal extern
- ligament plantar intern
- ligament interosos scurt si foarte gros
Ligamentele medio-tarsiene sunt in numar de cinci:
________________________________________________________________________
- Lig. glenoidian, sau calcaneo-scafoidian inf. (c). Formeaza n acelasi timp o suprafata
articulara pentru capul astragalului . Pe marginea sa mediala insertie a lig. deltoidian
(LLI).
________________________________________________________________________
- Lig. astragalo-scafoidian superior (9) de la fata dorsala a colului astragalului, la fata
dorsala a scafoidului
________________________________________________________________________
- Lig. n Y al lui Chopart formeaza cheia articulatiei prin pozitia sa mediana ;
o Originea lui comuna este fata dorsala a marii apofize a calcaneumului.
o Fascicolul medial sau calcaneo - scafoidian lateral (11),
o Fascicolul lateral sau calcaneo - cuboidian medial(12)
formeaza un unghi deschis catre n sus si n afara.
________________________________________________________________________
- Lig. calcaneo-cuboidian dorsal (13)
- Lig. calcaneo-cuboidian plantar doua straturi distincte (fig. 27) :
o un strat profund (14), ntre calcaneum si cuboid, n spatele gutierei pe unde
trece tendonul LPL ;
o un strat superficial ntre calcaneum si cuboid, naintea gutierei lui LPL, cu
expansiuni pe ultimele patru metatarsiene.
Remarca : aceasta gutiera a cuboidului, parcursa de LPL este transformata n
canal osteofibros.
! Marele ligament calcaneo cuboidian are un rol esential n sustinerea boltei plantare.
MISCAREA LA NIVELUL SUBASTRAGALIENEI
Suprafetele sunt destul de concordante n pozitia medie si discordante n pozitiile extreme.
Subastragaliana este opusa articulatiei soldului care este foarte strnsa. Miscarea calcaneului sub
astragal, presupus fix, se efectueaza simultan n cele trei planuri ale spatiului.
In timpul miscarii de inversiune a piciorului extremitatea anterioara a calcaneului prezinta trei
deplasari elementare :
- coboara(t)-extensie - tangaj
- se deplaseaza n interior (v)-adductie - vireaza
- se culca pe fata externa (r)-supinatie - ruleaza
Calcaneumul se deplaseaza ntr-o miscare de tangaj, vireaza si ruleaza sub astragal (Farabeuf),
miscare facuta n jurul axei lui Henke (partea supero-interna a colului astragalului trece prin
sinusul tarsian si iese prin tuberozitatea postero-externa a calcaneumului.
Axa lui Henke
Axa a subastragalienei
Axa a mediotarsienei
Conditioneaza toate miscarile piciorului
posterior sub tibiotarsiana !
Picior stang
MISCARILE IN SUBASTRAGALIANA SI MEDIOTARSIANA
Scafoidul se sprijina pe cuboid. Astragalul se considera fix.
Pe o incidenta verticala (vedere superioara) (p.192) trecerea de la eversiune (34) la
inversiune (35) :
- scafoidul aluneca n interior (catre axa mediana a piciorului) si se roteste cu 5
- cuboidul urmeaza miscarea, se nvrte cu acelasi unghi si aluneca n interior n raport cu
calcaneul si cu scafoidul
- calcaneul avanseaza usor si se roteste sub astragal tot cu 5
aceste trei rotatii elementare se efectueaza toate n acelasi sens, cel al adductiei.
Pe o incidenta frontala (vedere antero-posterioara):
- scafoidul (c) se roteste cu 25 si depaseste un pic mai mult astragalul catre interior
- cuboidul (d) dispare complet n spatele umbrei calcaneumului si se roteste cu 18
- calcaneumul(b) aluneca n interior sub astragal si se roteste cu 20.
-
! Cele trei rotatii au loc n acelasi sens, cel al supinatiei, scafoidul se roteste mai mult dect
calcaneumul si mult mai mult dect cuboidul.
Pe o incidenta laterala (vedere din profil) :
- scafoidul (b) aluneca sub capul astragalului, se roteste cu 45 iar fata sa anterioara
priveste n jos
- cuboidul (d) aluneca catre n jos n raport cu calcaneumul si cu astragalul, coborre mult
mai importanta dect a scafoidului. Cuboidul se roteste cu 12
- calcaneumul avanseaza n raport cu astragalul a carei margine posterioara depaseste net
suprafata retro-talamica. Se roteste cu 10 n sensul extensiei precum scafoidul.
-
MISCARILE IN MEDIOTARSIANA
Suprafetele articulare sunt dispuse pe o axa XX, oblica de sus in jos si dinautru in afara,
inclinata la 45 cu orizontala.
Permite deplasari ale cuplului scafoid cuboid in jos si inautru (sageti S si C) sau in sus si in
afara.
Deplasarea scafoidului pe capul astragalului
Deplasarea scafoidului se efectueaza asadar inauntru si in jos sub tractiunea Gambierului
Posterior (insertie pe tuberculul scafoidului.
Tensiunea lig astragalo-scafoidian dorsal (a) limiteaza aceasta miscare fig 41
Aceasta deplasare a scafoidului, prin intermediul cuneiformelor si a primelor trei metatarsiene
creeza adductia si accentuarea arcei interne a boltei plantare
Deplasarea scafoidului in raport cu calcaneumul
In pozitia de eversie (fig 43 astragalul lipseste) lig glenoidian (b), lig deltoidian (c), fascicolul
intern al lig. lui Chopart (d) sunt intinse.
Contractia GP in timpul miscarii de inversie apropie scafoidul de calcaneum si urca astragalul pe
talamus (fig 44, sageata) ceea ce destinde ligamentele susmentionate.
Intelegem acum de ce suprafata anterioara a calcaneumului nu se prelungeste pana la scafoid si
necesitatea lig glenoidian, indispensabila pentru elasticitatea boltei plantare.
Miscarile cuboidului pe calcaneum
Sunt foarte limitate in sus :
- De rostrul calcanean
- De tensiunea puternicului lig calcaneocuboidian plantar
In schimb, inspre in jos, cuboidul aluneca usor pe convexitatea fatetei calcaneene. Este oprit
doar de tensiunea din fascicolul extern al (e) al lig lui Chopart.
In sens transversal, cuboidul aluneca usor, limitat doar de tensiunea lig calcaneocuboidian
dorsal (g)
Asadar deplasarea cuboidului se efectueaza preferential inspre in jos si inauntru.
ARTICULATIILE SCAFO CUNEENE, INTER-CUNEENE SI TARSOMETATARSIENE
