HORMONII SI COMPORTAMENTUL
SEXUAL
VOICHITA MOGOS
COMPORTEMENTUL
Comportamentul este un ansamblu de
raspunsuri complexe ale corpului la stimuli
interni si externi, de reactii motivate si
organizate prin reflexe innascute sau cistigate
care permit subiectului integrarea in conditiile
de mediu
Scripcaru 1985
FUNCTIILE COMPORTAMENTULUI
SEXUAL
reproducerea functie biologica
definirea masculinitatii si feminitatii
dezvoltarea si mentinerea respectului de sine
exercitarea capacitatii si fortei de dominatie
sursa de placere
reducetea tensiunilor
exprimarea ostilitatii
exprimarea unui comprtament de risc ca sursa de
excitatie
cistigul material
COMPORTAMENTUL
Dezvoltarea comportamentului sexual:
elemente biologice: cromozomi, hormoni
factori educationali
scenarii sexuale sociale
achizitii culturale
factori etici si morali
conditii social -istorice
COMPORTAMENTUL SEXUAL
STADII DE DEZVOLTARE ALE COMPORTAMENTULUI
SEXUAL:
stadiul prenatal
copilaria
adolescenta si inceputul vietii adulte
parentalitate
imbatrinire
HORMONII NE DETERMINA DESTINUL ?
Hipofiza
Gonade
Thyroid
a
AVP /
oxitocina
Devoltare
intelectuala
Memorie
Hormoni sexuali
GH, factori de
crestere
Fenotip
Atitudine parentala
Identitate de gen si de
rol sexael
Cresterea si
formarea
tumorilor
Stabilitatea
afectiva
Orientarea sexuala
Agresivitate
Statut social
Evenimente cardivasculare
Imbatrinire
Speranta de viata
Vermuelen 1994
PREZENTARE
dimorfismul sexual: structuri si functii sexual dimorfice
dezvoltarea prenatala a dimorfismului sexual rolul
organizational al androgenilor ipoteza aromatazei
Copilaria: dovezi ale efectelor organizationale prenatale ale
hormonilor
Pubertatea: efectele activationale ale androgenilor: identitatea
de gen, de rol sexual, orientarea sexuala
Comportamentul sexual al barbatului adult
Comportamentul sexual al femeii adulte
Comportamentul sexual la virstnici
Androgenii si parafiliile
DIMORFISMUL SEXUAL
STRUCTURLE SEXUAL
DIMORFICE
FUNCTIILE SEXUAL
DIMORFICE
secretia de Gn-RH
Cromozomii
identitatea de gen
Goandele
jocurile si preferintele
pentru jucarii
Organele genitale interne si
externe
SNC- structurile din
hipotalamus implicate in
secretia de Gn-RH
SNC structurile implicate in
comportamentul sexual
rolul sexual
preferintele sexuale
agresivitatea
congnitia si functiile
intelectuale
anumite abilitati visuospatiale si intelectuale
EFECTELE HORMONILOR ASUPRA
COMPORTAMENTULUI SEXUAL
ORGANISATIONALE : efecte persistente care se exercita intr-o
perioada critica
ACTIVATIONALE: efecte reversibile care necesita prezenta
permanenta a steroidului pentru a se manifesta
PERIOADA CRITICA: perioada bine definita din viata prenatala
in care anumit hormoni, actionind asupra anumitor structuri
organzeaza un anumit comportament
La om perioada critica de organizare a comportamentului
sexual este in perioada prenatanalA, cind nivelul hormonilor
este foarte ridicat si SNC este cel mai sensibil la actiunile
steroizilor. In acesta periada are loc diviziunea neurolblastilor
si formarea conexiunilor sinaptice
.
ONTOGENIA COMPRTAMENTULUI SEXUAL
XX/XY
GONADE FETALE- HORMONI
FENOTIP
Efecte organisationale pe creier
LUNILE III-IV
Sex neuro-hormonal: VI-IX
Efecte
organisationale
hipopotalamice
sex neurocomportemental IVVI
Atitudine
parentala
Pubertate rol activator
Sex civil
Imagine corporala
Copilarie
Identitate de gen
Caractere
sexuale
secundare
erotizare pubertara
Role de
gen
Preferinte
sexuale
Adult
fenotip
SEX FENOTIPIC LUNILE III-IV
[Link] et al:. Natural potent androgens:lesson from human genetic models. Bailliere.s
Clinical Endocrinology and [Link].1p. 85
ROLE ORGANISATIONAL AL
ANDROGEILOR: Scretia de GnRH IV-VI
Centre tonic
Testosteronul
inhiba centrul
ciclic
hipotalamic
Centre tonic
Centre ciclic
Absenta
testosteronului
Centru tonic
centru ciclic
ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri ale SNC implicate in comprtamentul sexual
APOM: stimuleaza comportamentul sexual fara a afecta secretia de GnRH
NVM et NPV : stimuleaza comportamentul sexual
corpii mamilari
sistemul limbic intervine in geneza
amigdala: nucleul latero-bazal faciliteaza si cel cortico-medial inhiba
comportamentul sexual
cortex fronto-temporal :
lobectomia bilaterala temporala: sindromul Kluver-Bucy
lobectomia frontala inhibitia comportamentului sexual normal si
patologic
bulbes olfactivi
hypothalamus
amigdala
stria terminalis
ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri sexual dimorfice SNC:
APOM nucelul sexual dimorfic
Nucleul medial al amigdalei
Nucleul hipotalamic ventro-medial
Nucleul arcuat
Cortex cerebral
Maduva spinarii:
nucleul bulbo-cavernos la masculin
ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
5 rductaza
TESTOSTERON
DHT
MASCULINIZARE
A
CREIERULUI
Cyp 19 ARO
ESTRADIOL
DEFEMINIZAREA
CEIERULUI
ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
IPOTEZA AROMATAZEI
Martor
Masculi
tratati cu
inhibitori ai
receptorului
de androgeni
Cyproteron
Flutamida
Masculi tratati
cu inhibitori ai
aromatazei
Cyp 19 ARO
Femele tratate
cu androgeni in
perioada pre
sau perinatala
Testosteron
Masculinizar
e
monta
Absenta
masculinzarii
Absenta montei
Masculinizare
Prezenta montei
Masculinizare
Prezenta montei
Defeminizare
Absenta
lordozei
Defeminizare
Absenta
Absenta
defeminizarii
Prezenta montei
Defeminizarea nu
are loc daca se
adauga inhibitori
ai aromatazei
lordozei
Tratamentul cu
inhibitori ai receptorilor
de estrogeni MER 45
anuleaza defeminizare
Monta = comportement specific masculin la animalul de experienta
Lordoza = comportement caraceteristic al femelei
AROMATAZA DATE RECENTE
Les proteinele - SRC sunt mediatori ai efectelor
steroizilor asupra transcriptiei genelor specifice
mediate de catre receptorii nucleari ai steroizilor
Facultatea creierului de a exprima SRC si reglarea
locala a acestora reprezinta mecanismul fin de
ajustare prin care hormonii pot controla
sensiblitatea creierului la efectul organizational al
hormonilor
Type de SRC
Caractristiques et distribution dans le cerveau
SRC-1a
SRC-1a est mediateur pour le rcepteur des andrognes. AR. Des niveaux importants
de m ARN pour SRC-1a sont exprims dans l hippocampus, le noyau amigdalien, le
NA, le NPV,le NVM d hypothalamus, et l hypophyse, qui sont des cibles pour les
hormones strodes.
SRC-1e
SRC-1e est pariculirement mdiateur pour le rcepteur des oestrognes. Le mARN
pour SRC-1e se trouve dans le noyau acumbens, lamigdale basale, dans les noyaux
talamiques et dans lhypophyse. Son expression est module par les oestrogenes dans
lhypophyse ( rgulation basse).
SRC-2
SRC-2 est homoloque avec SRC-1 et peut compenser le dficit de SRC-1. Le stress
rduit le SRC-1 dans lhypotalamus et le cortex frontal du mle et augmente le SRC-1
dans l hippocampus de la femelle.
ROLUL ORGANISATIONAL AL
ANDROGENILOR IPOTEZA AROMATAZEI
ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
IPOTEZA AROMATAZEI noi probe
ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
IPOTEZA AROMATAZEI lectii din clinica umana
Un homme avec mutation inactivatrice de la cyp 19 aro a
t trait avec de la testosterone 250 mg. tous les 10
jours sans rsultats. Lassociation de la E2 TTS a t
suivie par:
- laugmentation du libido
- laugmentation de la frquence des actes sexuels
- laugmentation de la frquence de la masturbation et de
fantaisies rotiques
Caroni [Link]. [Link](Oxf) 1999,v. 5, no .4.
Laromatase est prsente dans les vesicules
prsynaptiques. Les oestrogenes produites dans les
vasicules prsynaptiques produisent une rgulation nongnomique de la physiologie neuronale dune manire
similaire aux neuropeptides et aux neurotransmeteurs.
Balthazart [Link] al. [Link].2001, v.13, nr.
1.p.63
Faustini-Faustini Marco: Cyp 19 ARO deficiency in man. Chromosome.
[Link].J. Endocrinol, 1999, 140, 111-129
Copilaria identitatea de gen
Identitatea de gen: sentimentul subiectului ca apartine
sexului masculin sau feminin
Dezvoltarea identitatii de gen este un proces cognitiv
Identitatea de gen se dezvolta in sensul aparentei fizice si a
atitudinii parentale
Identitatea de gen este mai putin dependenta de expunerea
prenatala la hormoni si mai mult dependenta de fenotip
Inversarea identitatii de gen se poate dezvolta in diferite
forme de intersexualitate:
Hiperplazia congenitala a suprarenalei
Deficitul de 5reductaza, 17 hidroxisteroid dehidrogenaza si
la transsexuali
Copilaria comportamentul sexual
Comportement auto-explorator intareste
identitatea de gen
Comportement de auto-stimulare nu este
determinat de hormoni si nu se asociaza cu
preferintele sexuale manifestate mai tirziu
Jocurile sunt expresia identitatii de gen si pot
anticipa rolul sexual. Jocurile sunt dependente de
expunerea prenatala la hormoni si nu sunt influentate
de expunerea la hormoni in timpul copilariei.
Unumite comportamente de travestire pot fi
observate inca din copilarie
Copilaria jocurile la baieti si fetele expuse
prenatal la androgeni
Comportament auto-declarat
interes mai mare pentru jocurile de tip masculin
baietii sunt preferati ca parteneri de joc
preferinta pentru jucarii: armele si vehiculele, jocurile cu
consum mare de energie sunt preferate papusilor : in jocul dea mama si de-a tata prefera uneori rolul tatalui
fetele nu au grija de fratii mai mici si nu manifesta interese
de tip matern pentru copiii mai mici
interesul pentru jocuri masculine si auto-definirea ca
baietoase este mai importanta la fetele cu CAH cu pierdere
de sare si expunere prenatala masivala androgeni si nu sunt in
relatie cu gradul de virilizare fenotipica observat la nastere.
ROLUL DE GEN LECTII DIN PATOLOGIA
UMANA
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care
subiectul isi demonstreaza apartenenta la genul feminin
sau masculin: atitudini, vestimentatie, preferinta pentru
anumite profesiuni sau sporturi
Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili este
esentiala pentru exprimarea comportamentului legat de
rolul de gen.
Rolul de gen lectii din patologie
Sex
genetic
Expunere prenatala la hormoni
Rol de gen - comportament
XX
Androgeni -CAH
Uneori masculin
XX
Progestative derivate din
androgeni
Role masculin
XX
Progestative derivate de
pregnan
Role feminin normal
XX
Expunere la DES
Uneori rol masculin si preferinte
homo sau bisexuale
XY
Insensibilitate la androgeni
Role feminin normal
XY
Sindroame de insensibilitate
partiala la androgeni
Inversarea idnetitatii de gen/rol
sexual la pubertate cind la efectul
organizational al androgemilor se
asociaza cel al androgenilor
pubertari
Deficit de 5 RD
Deficit de17HSD-3
XY
Progestative derivate din
androgeni
Rol masculin
XY
Progestative derivate de
pregnan, DES
Expresie redusa a rolului masculin
uneori
Rolul de gen lectii din patologie
No of
affected
individual
s
16
Retained
female
gender
role
Changed
female for
male
gender role
Reared
as male
12
5 RD
10
17HSD-3
Herculine Barbin: first individual with 5 RD
deficiency that changed her legal sex from
one sex to another in 19th century
Wilson J.D.:Endocrine reviews 2000, .5..726
Rolul de gen lectii din patologie
Rolul de gen este organizat in perioada
prenatala si se manifesta independent de
gradul de virilizare al OGE
Uneori fortele biologice pot fi mai
puternice decit cele organizationale in
determinarea rolului de gen.
Androgenii aromatizabili nu sunt singurii
implicati in determinarea rolului de gen.
Factorii sociali si psihologici pot juca in alte
circumstante un rol mai important decit cei
biologici in determinismul rolului de gen.
inversarea rolului de gen feminin/masculin
a fost observata mai ales in grupurile
etnice in care barbatul are un rol social
dominant
PUBERTATE ROLUL ACTIVATOR AL
ANDROGENILOR
PUBERTATE:
Cresterea frecventei de manifestare a comportamentuui sexual
schimbarea naturii comportamentului sexual
cresterea raspunsului sexual la excitatie
dezvoltarea diferentelor de comportament sexual dependente
de sex.
excitatie legata de stimularea vizuala la baieti
excitatie legata de componenta imaginativa la fete
pentru aceeasi virsta baietii manifesta un comportament mai
avansat decit fetele
nivelul de testosteron la baieti se coreleaza cu frecventa masturbatiilor
a polutiilor nocturne si gindurilor legate de sex.
dupa obtinerea unei concentratii critice de testosteron, cresterea
suplimentara a testosteronului nu determina augmentarea raspunsului
sexual (3 ng/mL)
PUBERTATE Rolul activational al hormonilor
Finkelstein et al. Effects of estrogen and testosterone on self-reported sexual responses and
behaviors in hypogonadal [Link]. Metab. [Link].7.p. 2281
PUBERTATE ROLUL ACTIVATIONAL al
ANDROGENILOR
Finkelstein et al. Effects of estrogen and testosterone on self-reported sexual responses and behaviors in
hypogonadal [Link]. Metab. [Link].7.p. 2281
Comportamentul sexual al fetelor la
pubertate
Este in relatie cu gradul de angajare in relatii de tip sexual al
fetelor din anturaj si mai putin in relatie cu hormonii
Este posibil ca gradul de control social si familial al
comportamentului sexual la fetelor sa nu permita expresia
libera a impreganrii hormonale
Fetele sunt mai usor de controlat
Normele sociale sunt mai stricte pentru sexualitatea feminina
Tendinta de maturizares exualaa mai rapida observata in
prezent la fete risca sa depaseasca normale morale, sociale,
femilial si religioase impuse acestora din perioade cind
maturizarea eramai tardiva
HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL
BARBATULUI ADULT
Indexul testosteronului liber se coreleaza cu :
dorinta sexuala,
polutiile nocturne
tumescenta peniana nocturna
frecventa masturbatiei
excitatia sexuala
frecventa coitala
nu exista relatii intre nivelul Testosteronului si
excitabilitatea obtinuta prin expunerea la material
erotic explicit
COMPORTAMENTUL SEXUAL AL BARBATULUI
ADULT
Reducerea androgenilor :
Tratamentul cu androgeni produce :
reducerea dorintei sexuale
cresterea frecventei gindurilor si
fanteziilor legate de sex
reducerea gindurilor legate
de sex
reducerea fanteziilor sexuale
reducerea frecventei
activitatii coitale, care se
poate manifesta insa in
virtutea unor circuite
preformate
Dozele suprafiziologice de
testosteron produc :
cresterea interesului sexual
cresterea excitatiei sexuale
nu creste crecventa masturbatiei,
a actelor sexuale si a claitatii
relatiilor sexuale
cresterea dorintei si excitatiei sexuale
erectii nocurne si matinale spontane
cesterea numarului de ejaculari
cresterea comportamentului sexual cu
si fara partener
cresterea calitatii orgasmului
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL
ADULT
GR Cunningham [Link] Andrology 1982, 3, 241 cit par: [Link] 1989
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL
ADULT
Bagatell CJ. [Link]. 1994.78.3.
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL
ADULT
Bagatell CJ. [Link]. 1994.78.3.
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL
ADULT
Bagatell CJ. [Link]. 1994.78.3.
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA
BARBATUL ADULT BAZE MOLECULARE
TESTOSTERON
OESTRADIOL
Reglarea nongenomica a
circuitelor neuronale in care
estrogenii se comporta
probabil ca nisteneuromodulatori
iNOS
Reglarea
pozitiva a NOS
in SNC
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL
ADULT
Testosteronul:
crester frecventa TNP
reducere perioada de latenta
pentru aparitia excitatiei la material
erotic
creste volumul lichidului seminal
creste placerea asociata cu
irgasmul prin amplificarea
contractilitatii musculaturii netede a
glandelor accesorii si distensia
bulbului uretral
Testosteronul nu modifica
capacitatea de a obtine erectii la
expunerea la material erotic
COMPORTAMENTUL SEXUAL LA
FEMEIA ADULTA
trebuie prvit dincolo de contextul hormonal
este activat de estrogeni si probabil androgeni prin actiune
la nivelul nucleului ventro-medial al hipotalamusului
ovariectomia nu reduce comportamentul sexual deoarece
ramine sursa adrenala de androgeni si estrogeni de conversie
rolul androgenilor este atesta de faptul ca fanteziile sexuale
si satisfactia la stimularea directa se coreleaza mai bine cu
nivelul testosteronului decit cu acela al androgenilor
interactiunea cu partenerul este uneori invers proportionala
cu nivelul testosteronului
COMPORTAMENTUL SEXUAL LA
FEMEIA ADULTA
studiile asupra receptivitatii si proceptivitatii in relatie cu
nivelul hormonilor au dat rezultate contradictorii
S-a demonstrat ( Sanders si Bancroft) existenta unei stari de
buna dispozitie in perioada foliculara care cresc activitatea
coitala
In perioada luteala a cicclului unele femei manifesta o noua
crestere a interesului sexual care este uneori mascata de
sindromul premenstrual
Relatia dintre fluctuatiile hormonale si activiatea coitala sunt
perturbate probabil la femei de unele tabu-uri de natura
motala, religioasa sau igienica
S-a imputat contraceptivelor orale reducerea
testosteronuluiliber si prin aceasta a interesului sexual. In
realitate femeile aflate sub contraceptive sunt mai dispuse
HORMONII SI ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC
Probleme asociate cu imbatrinirea :
reducerea T leber cu 1 % pe an dupa 40 de ani
reducerea raportului
T/E
cresterea SHBG si reducerea T liber
reducerea pulsatiilor eliberatoare de LH
reducerea numarului de celule Leydig
reducerea productiei de DHEA, precursor de T
reducerea GH IGF1 (IGF1 care stimuleaza si raspunsul celulelor Leydig la
LH)
declinul capacitatii functionale a axului H h -testicul
aparitia unui hipogonadism hipogonadotrop idiopatic
testosteron redus
LH normale sau redus
raspuns redus al LH la
GnRH
reducerea numarului de neuroni cu NOS in SNC
raducerea raspunsului la apomorfina agonist de dopamina
reducerea presiunii intracavernoase maximale .
ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC
Raspunsul sexual diminua cu virsta:
reducerea interesului si a activitatii sexuale
reducerea erectiilor nocturne si matinale
reducerea volumului de lichid seminal
cresterea stimualrii necesare pentru obtinerea erectiei
prelungirea fazei de platou
mentinerea erectiei impune stimulare coitala continua
sentimentul de inevitabilitate al ejacularii este mai putin intens
detumescenta peniana este mai rapida
perioada refractara este mult prelungita
Adminsitrarea de testosteron creste dorinta sexuala si calitatea
activiattii coitale in unele cazuri dar se impune selectia celor tratati
DPABV (PADAM)
Reducerea sentimentului de bine
Reducerea pilozitatii sexuale
Reducerea libido-ului
Reducerea functiilor cognitive
Reducerea volumului eritrocitelor
Reducerea fortei musculare
Osteoporoza
Reducerea competentei imune
Cresterea masei grase si modificarea distributiei acesteia
Cresterea frecventei evenimentelor cardio-vasculare
Tulburari de somn si secretie a melatoninei
FEMEIEA VIRSTNICA
reducerea lubrifierii vaginale
modificarea imaginii corporale
excitabilitatea si capacitatea orgasmica se
conserva
in sexualitatea femeiii virstnice intervin mai mult
tabu-uri de ordin moral, religios, igienic, social
decit elemente de declin a posibilitatilor sexuale
TH la menopauza poate ameliora elementele de
ordin trofic
ANDROGENII SI PARAFILIILE
Homosexualitea disociatia dintre identitatea de gen sexual care este
feminina sau masculina si preferinta sexuala
Homosexualitatea masculina
determinism genetic posibil vezi dermatoglifele si lungimea
degetelor
masculinizare neuro-comportamentala tradusa prin anomalii ale
raspunsului LH
asociata cu stress- prenatal Dorner ( stress-hiperprolactinemiereduction masculinizarii SNC)
stress reglare negativa a SRC cu
fucntiunea anormala a neuro-steroizilor la nivelul SNC
ANDROGENII SI PARAFILIILE
Homosexualitatea feminina
uneori asociata cu CAH
femeile cu CAH pot avea:
37 % homo ou bisexual
20 % au fantezii homoerotice si 10 %
au contacte homosexuale
ANDROGENII si PARAFILIILE
Transsexualismul:
Indivizi la care identitatea de gen nu corespunde cu fenotipul si sexul
civil
pot fi efectul unui proces anormal de organizare a creierului
expunerea prenatala la anticonvulsivante poate determina prin
anomalii ale productiei si metabolismului homronal la:
un comportement de travesti mai frecvent decit s-ar putea anticipa
3 / 243 transsexuali
2 / 243 homosexuali
Trasnssexualii tratai cu hormoni ai sexului opus pentru schimbarea
fenotipuliu pot cistiga abilitati ale sexului opus si pierde abilitati ale
propriului sex genotipic
Anti-androgenii: MPA, cyproterone acetate, agonistii de GnRH produc o
diminuarea semnificativa a comportamentului sexual deviant la subiectii
cu deviatii sexuale
IN LOC DE CONCLUZIE
HORMONII NE DETERMINA
SOARTA !
