PREVENIREA RISCULUI INFECTIOS

Prevenirea riscului infectios este un demers complex, colectiv si organizat

intreprins de catre parteneri cu meserii diferite(medici, farmacisti, fabricanti de
dispozitive medicale, ingineri) si presupunand o suita de activitati care vor fi
enumerate si tratate succesiv.
1. Decontaminarea dispozitie!or medica!e
Din punctul de vedere al riscului infectios, dispozitivele medicale se clasifica astfel:
Dispozitive medicale de risc mare: se refera la dispozitivele care
patrund in tesuturi sau cavitati sterile precum si in sistemul
vascular(dispozitive invazive de tip chirurgical). Tratamentul pretins
este sterilizarea sau fabricarea materialelor de unica folosinta, sterile.
Daca nici o metoda de sterilizare nu se poate aplica, atunci trebuie
procedat la o dezinfectare de nivel inalt care sa asigure urmatoarele
actiuni: bactericida, fungicida, virucida si sporicida.
Dispozitive medicale de risc mediu: corespund utilizarii dispozitivelor
in contact cu mucoasele sau cu pielea lezata superficial. Tratamentul
cerut este o dezinfectie de nivel intermediar, facand apel la un produs
sau procedeu bactericid, fungicid, virucid si tuberculocid
Dispozitive medicale de risc redus: corespund dispozitivelor care sunt
in contact cu pielea sanatoasa sau care nu sunt in contact cu pacientul
Tratamentul cerut este o dezinfectare de nivel scazut aplicata
suprafetelor sau dispozitivelor neinvazive, este convenabila utilizarea
produselor de tip detergent-dezinfectant.
ste utila prezentarea tabelului urmator:

Tabelul !. "lasificarea dispozitivelor medicale din punctul de vedere al riscului
infectios
Dispozitiv medical "lasa de risc Tratament cerut
Instr"mentatie
c#ir"r$ica!a
#nstrumentatie
microchirurgie
$are %terilizare
&isturiu si
electrocauterizator
$are %terilizare
'spirator (chirurgie,
liposuctie)
$are
$icroscop camera $are Dezinfectare nivel inalt
A!ta instr"mentatie
medica!a
$aterial biopsie $are %terilizare
$aterial electrocoagulare $are (nica folosinta
%onda esofagiana $ediu Dezinfectie nivel
intermediar
!
%onda uretrala $are %terilizare sau unica
folosinta
Trusa pedichiura $ediu Dezinfectie nivel
intermediar
Ima$istica medica!a
%onda ecografica clasica si
endocavitara
)edus
$ediu
Dezinfectie nivel scazut
Dezinfectie nivel
intermediar
#nstrumentatie imagistica
interventionala
$are %terilizare
Anestezie%reanimare
"ircuite respiratorii
ventilator mecanic
$ediu Dezinfectie nivel
intermediar
$asca anestezie $ediu Dezinfectie nivel
intermediar
%onda intubare $are %terilizare sau unica
folosinta
#n ultimii ani a avut loc o multiplicare a tehnicilor exploratorii insotita de o
miniaturizare a dispozitivelor care a necesitat recurgerea la materiale noi, cel mai
adesea termosensibile. ' crescut si complexitatea dispozitivelor, adesea
nedemontabile, devenind dificil de curatat si nesterilizabile. Trebuie deci recurs, in
numeroase cazuri, la procedee de dezinfectie. 'cestea nu ofera aceasi garantie precum
sterilizarea iar alegerea fiecarui procedeu este caracteristica fiecarui dispozitiv,
necesitand un studiu aprofundat legat de compatibilitatea dintre materialele
componente ale dispozitivului si dezinfectantul utilizat.
1.1 C"ratarea
"uratarea este un proces de inlaturare fizica a produselor contaminante,
dar prin care nu se distrug in mod sigur microorganismele. )educerea contaminarii
microbiene depinde de eficienta procesului de spalare si de nivelul initial al
contaminarii.
"uratarea trebuie intodeauna sa preceada dezinfectarea sau sterilizarea. (n
dispozitiv care nu a fost curatat nu poate fi nici dezinfectat nici sterilizat in siguranta.
ste important de amintit:
C"ratarea se rea!izeaza e&ecti'"ti!izind apa &ier(inte'sap"n"ri'
deter$enti tensioactii.
C"ratarea tre("ie "rmata de "scare si depozitare intr%"n medi" c"rat
pentr" a se preeni recontaminarea.
C"ratarea poate &i man"a!a sa" mecanica )de e*+ ca &"ncti"ne a "n"i
aparat de spa!are%dezin&ectare,.
1.- Dezin&ectarea
Dezinfectarea este un procedeu folosit pentru a reduce numarul
microorganismelor dar prin care nu se pot distruge anumiti virusi sau sporii unor
bacterii, numarul microorganismelor este redus pana la un nivel considerat sigur
pentru utilizarea dispozitivului sau a unei parti a dispozitivului medical.
*
Dezinfectantii chimici isi pot rata scopul daca nu sunt alesi si
folositi adecvat.
(tilizarea dezinfectantilor chimici pentru dispozitivele medicale
trebuie evitata de cate ori este posibil.
"uratarea mecanica impreuna cu caldura umeda reprezinta tehnica
preferata de decontaminare.
a, Ec#ipamente pentr" dezin&ectare
'paratul automat de spalare-dezinfectare
"ombina curatarea mecanica cu dezinfectarea la cald+
prelucreaza dispozitive pentru reutilizare sau pentru pregatirea
sterilizarii
"and si daca este posibil, se va prefera utilizarea acestui aparat
dezinfectarii chimice
'paratul de curatat cu ultrasunete
,enereaza unde (vibratii) cu frecvente ridicate(-.-!-. /0z)
1ibratiile transmise prin baia cu detergenti actioneaza printr-un
proces de cavitatie
'ceste aparate trebuie sa fie folosite in cazul dispozitivelor
fine, de dimensiunu reduse si care nu pot fi bine curatate prin
metode clasice.
'mbele tipuri de aparate vor fi dispuse in spatii special
destinate si apartinand %erviciului de %terilizare si
Dezinfectare. (%%D)
(, Dezin&ectarea c#imica
(tilizarea dezinfectantilor chimici trebuie evitata pe cat posibil in cazul
dispozitivelor medicale.
Dezinfectantii chimici se pot folosi pentru:
Deversari de sange sau fluide corporale
Dezinfectarea echipamentelor care pot fi distruse la caldura ( de ex.
endoscoapele flexibile)
#giena mainilor sau dezinfectarea pielii inaintea unor proceduri invazive
Dezinfectarea mediului ( de ex. inainte sau dupa izbucnirea unor infectii)
)ecomandari pentru folosirea corecta a dezinfectantilor
"and se folosesc solutii, procentele se masoara si niciodata nu se
estimeaza
%a se verifice totdeauna concentratia corecta+ concentratia mai mica
este ineficienta iar concentratia mai mare produce risipa si chiar
daune
%a nu se amestece un dezinfectant cu detergenti sau cu alti
dezinfectanti
%a se utilizeze un timp de contact corect, unul prea scurt este
ineficient iar unul prea lung poate cauza daune, sau se poate
contamina solutia dezinfectanta
2
%a se utilizeze intotdeauna solutii proaspat preparate, solutiile mai
vechi de *3 ore trebuie eliminate. (tilizarea unor solutii vechi poate
provoca contaminarea dispozitivului medical in loc sa dezinfecteze.
#n cazul dispozitivelor medicale sa se urmareasca indicatiile
fabricantului pentru a se elimina incompatibilitatile.
c, A!e$erea dezin&ectanti!or
Directiva europeana 4253*5" stipuleaza ca dezinfectantii dispozitivelor
medicale sunt dispozitive medicale rezulta ca si dezinfectantii se supun
rigorilor obtinerii marca6ului ", respectiv unei certificari dure.
)espectarea de catre fabricant a exigentelor esentiale relative la conceptie,
productie si informare (etichetere, nota de utilizare) urmareste garantarea
securitatii pacientilor si personalului medical.
'legerea unui produs dezinfectant este un demers pluridisciplinar care
incepe prin elaborarea unui caiet de sarcini care sa desemneze precis
obiectivele urmarite precum si criteriile de eficienta pentru produsul
(produsele) care face (fac) obiectul cererii de oferta.
%tudiul atent al dosarelor tehnice este indispensabil pentru a alcatui o lista de
produse care sa corespunda criteriilor fixate prin caietul de sarcini. 7a final,
este recomandat un studiu pe teren pentru a evalua cat mai corect calitatea
dezinfectantului si toleranta personalului.
#n continuare, se prezinta un tabel care contine principalele categorii
de dezinfectanti precum si avanta6ele-dezavanta6ele lor
Tabelul *. Principalele categorii de dezinfectanti. 'vanta6e si
#nnonveniente.
Dezin&ectant Uti!izare Aanta.e Inconeniente
1 - / 0
A!coo!
Dezinfectant pentru nivelul
intermediar
Dezinfectare termometre+ suprafete
exterioare
echipamente(ex.stetoscoape)
(tilizat pentru ingri6ire la domiciliu
'ntiseptic pentru piele
'ctiune rapida
8u lasa
ramasite,
reziduuri
1olatil+evaporarea poate
reduce concentratia
#nactiv pentru materii
organice
Poate intari cauciucul,sau
sa deterioreze garniturile.
(tilizare contraindicata in
sala de operatii
Comp"si c"
c!or
Dezinfectanti pentru nivel
intermediar
Dezinfectare bazine
hidroterapie,material pentru dializa
%unt eficace dupa deversare sange +
solutiile apoase de
clor(-...ppm)servesc la
decontaminarea sectoarelor unde
sangele a fost inlaturat.Pentru
curatarea si dezinfactarea directa a
sangelui se toarna peste acesta
pudra de diclorizocianurat de
sodium.%e pot utiliza pentru
"ost redus
'ctiune rapida
(sor de
procurat in
exteriorul
spitalelor
"orozivi pentru metale
#ritanti pentru piele si
mucoase
#nstabili cand sunt diluati
pentru utilizare curenta
( !54 parti apa)
%e pot folosi numai in
incinte bine ventilate
Durata de conservare se
reduce drastic cand sunt
diluati
3
ingri6iri la domiciliu
O*id de eti!ena
9olosit ca gaz pentru sterilizarea
unor dispositive medicale sensibile
la caldura
%terilizant
pentru
echipamente
sensibile la
caldura sau la
presiune
'ctiune lenta+trebuie sa se
aeriseasca mai multe ore
pentru a se elimina urmele
de substanta
1!"tar%
a!de#ida
#n combinatii de *:pentru
dezinfectarea de nivel inalt pentru
echipament sensibil la
caldura.Dispozitivele medicale cele
mai vizate:endoscoape,aparate de
inhaloterapie,echipament anestezie
8u e coroziv
pentru metale
'ctiv in
prezenta
materiilor
organice
%terilizarea
dureaza ;-!.
ore
xtrem de irritant pentru
piele si mucoase
Durata de conservare scade
cand este diluat(eficace
maxim !3-2. zile de la
formare)
%cump
Trebuie atent
supravegheata concentratia
in solutiile refolosibile
Forma!de#ida
(tilizare foarte limitata ca
sterilizant.%erveste uneori la
dezinf.dializoarelor
%ub forma gazoasa serveste la
deconntaminarea dulapurilor de
siguranta din laboratoare.
'ctiv in
prezenta
materialelor
organice
"ancerigen
Toxic
9oarte irtant
$iros usturator
Pero*id de
#idro$en)apa
o*i$enata,
#n proportie de 2: reprezinta un
dezinfectant de nivel scazut
&un pentru ingri6ire la domiciliu
%erveste la curatarea
podelelor,peretilor,mobilierului
#n formula antiseptica se aplica pe
rani
#n proportie de ;: dezinfectant de
nivel inalt
Potrivit pentru dezinfectia de nivel
inalt+endoscoape si lentile de
contact
"oncentratii mai mari de ;:
servesc drept sterilizanti chimici in
masini special destinate
decontaminarii instumentelor
medicale sensibile la caldura.
<xidant
puternic
'ctiune rapida
%e
descompune in
apa si oxigen
ste coroziv pentru
aluminiu, cupru, bronz,
zinc
Comp"si c" iod
Dezinfectanti de nivel intermediar
pentru anumite instrumente
Dezinfectanti de nivel scazut pentru
suprafete dure si instrumente care
nu intra in contact cu
mucoasele(scaune
rulante,paturi,sonerii de
apel,noptiere pat,etc)
'ctiune rapida
)elativ putin
toxici si putin
iritanti
"orozivi pentru metale
daca nu sunt combinati cu
inhibitori
Pot afecta tesaturile si
materialele sintetice
Dezinfectant sau sterilizant de nivel
inalt pentru echipamentele de
hemodializa precum si cele
sensibile la caldura
"oncentratiile mai mari servesc
drept sterilizanti chimici in masini
%e
descompune in
produsi
inofensivi(apa,
oxigen,acid
acetic,
Poate fi coroziv
#nstabil cand este diluat
-
Acid peracetic
special destinate decontamonarii
dispozitivelor medicale sensibile la
caldura
peroxid de
hidrogen )
'ctiune rapida
la temperatura
mediului.
'ctiv in
prezenta
materiilor
organice.
Comp"si
&eno!ici
Dezinfectanti de nivel intermediar
sau scazut
"urata mobilier,pereti,podele
"urata suprafete dure si
instrumente
"are nu presupun contactul cu
mucoasele umane
$entin o
pelicula
reziduala pe
suprafete.
Disponibili pe
piata cu adaos
de detergenti
pentru
curatare5dezinf
ectare intr-o
singura etapa.
8u se utilizeaza in
incubatoare
8u se recomanda pentru
suprafetele care pot atinge
alimente
Pot fi absorbiti prin piele
sau cauciuc( subtire )
Comp"si de
amoni"
c"aternar
Dezinfectanti de nivel scazut
"urata podele,pereti,mobilier
"urata deversari de sange
8u sunt iritanti
pentru maini
'u proprietati
specifice
detergentilor
8u sunt
corozivi
8u se folosesc pentru
dezinfectarea
instrumentelor.
(tilizare limitata datorita
spectrului microbicid
ingust
d, Recomandari speci&ice pentr" an"mite dispozitie medica!e
Dezinfectarea echipamentelor de dializa
#n domeniul hemodializei pot fi identificate trei riscuri infectioase importante:
)iscul legat de contaminarea biologica a dializatului
#ntrucat s-a demonstrat ca microorganismele sau endotoxinele prezente in
dializat sunt capabile sa traverseze membrana dializei si sa contamineze
sangele pacientului
)iscul de contaminare virala exista atat pentru pacient cat si pentru
personalul medical. %e notifica o prevalenta crescuta pentru hepatitele
de tip & si ".
)iscul de infectie cu stafilococi piogeni provine in principal din
utilizarea permanenta a punctiilor vasculare.
Dezinfectarea endoscoapelor
"omplexitatea materialului endoscopic si riscul infectios care ii este asociat a
produs multe norme si recomandari. #n prezent nu exista nici o metodologie
standardizata care sa permita evaluarea randamentului medical pentru
masinile automate pentru decontaminarea endoscoapelor (curatire si
dezinfectare).
Prevenirea infectiilor legate de ventilatoare si accesorii
#nfectiile respiratorii nozocomiale reprezinta, ca rata de aparitie, un loc
predominant pentru accidentul infectios. #ncidenta acestor infectii este foarte
;
variabila pentru pacientii ventilati (!.:-;.:) datorita variabilitatii criteriilor
diagnostice.
Dintre infectii, cele mai grave sunt pneumopatologiile nozocomiale
(*.: dintre pacientii ventilati mai mult de 3= ore).
In$iner"! c!inic tre("ie sa eri&ice compati(i!itatea intre
dispozitie!e "ti!izate si te#nici!e de dezin&ectare.
%e recomanda utilizarea sondelor de intubare si a canulelor de
traheotomie sterile sau de unica folosinta. &aloanele pentru ventilatia manuala
precum si mastile folosite de personalul medical trebuie sa fie sterilizate sau
de unica folosinta.
Toate tuburile trebuie sterilizate inainte de utilizare sau sa fie de unica
folosinta.
Sit"atia catetere!or
#nmultirea tratamentelor administrate pe cale venoasa, centrala sau periferica,
durata prelungita a tratamentelor, implica infectii locale, bacteriene sau
septicemice.
%e recomanda utilizarea dispozitivelor de unica folosinta, care sa
ieftineasca procedurile.
1./ Steri!izarea
%terilizarea este operatia pe care trebuie sa o suporte un obiect sau un produs
pentru a deveni steril, adica liber de orice germen, bacterie sau virus, sub
forma de spori sau sub forma vegetativa. <btinerea unui obiect steril nu poate
fi indeplinita decat in cadrul unui sistem de calitate priit ca un concept
$!o(a! )inainte' in timp"! si d"pa steri!izare,.
#nginerul clinic care se ocupa sa inainteze propunerile de achizitie ale
echipamentelor de sterilizare, sa le instaleze si sa asigure mentenanta lor, este
un partener privilegiat al responsabilului cu sterilizarea, in general, un
farmacist.
"ontrar dezinfectarii, rezultatul sterilizarii este durabil in masura in
care materialul este conservat in stare sterila. %terilizarea este un proces
afectat de probabilitate+ intr-adevar, niciodata nu se poate afirma ca s-a obtinut
un produs steril !..:. (n produs este considerat steril daca exista ! sansa la
!.> ; (probabilitatea de !.>-;) de a gasi un germen dupa sterilizare.
2etode de steri!izare
1./.1 Steri!izare c" apori de apa )ca!d"ra "meda,
)eprezinta procedeul de referinta in spital. Prin asocierea caldurii si a apei, se
realizeaza o denaturare proteica prin hidroliza partiala a lanturilor peptidice.
Distrugerea populatiilor bacteriene nu urmareste o lege ? totul sau
nimic@, ci mai curand un model de tip exponential.
A
N"mar spori
Fi$. 1 C"r(a distr"$ere microor$anisme
De exemplu la !*! B " pentru un anumit germen (de regula spori de &acillus
stearothemophilus , utilizati curent ca indicator biologic) se poate estima ca
4.: vor fi distrusi intr-un minut. Daca numarul initial a fost de !.>;, vor fi
necesare ; minute pentru a mai ramane un singur germen. Durata trebuie
prelungita pentru obtinerea valorii teoretice de !.>-; germeni. Timpul de
sterilizare va fi atunci de !* minute.
Tabelul 2. Timpi si temperaturi pentru distrugerea sporilor telurici in
vapori de apa.
Temperatura B" Timp
!.. C!A ore
!.= A ore
!!* 2. min
!*. ; min
!2. ! min
!2- .,- min
a, Vo!"m"! de steri!izare
"apacitatea necesara a autoclavelor este: 3m>25!.. paturi5zi sau 3. l5pat5zi de
lucru
%e poate sconta pe un timp de sterilizare zilnic de ; ore, adica !* sar6e.
Trebuie sa existe un numar suficient de autoclave, una fiind de rezerva.
=
. ! * 2 3 - ; A = 4 !. !! !* Timp
(, F"nctionarea "n"i steri!izator
9aza de incalzire : la pornire vaporii se condenseaza pe
obiectele de sterilizat, cedandu-le o anumita cantitate de calorii
provenind din caldura latenta de vaporizare
Pur6area aerului : pentru transmiterea caldurii aerul este
izolant. 1aporii si aerul nu se separa datorita densitatii lor, intre
ele existand un amestec.
Prezenta aerului impiedica saturarea vaporilor, implicit si o buna
calitate a sterilizarii. Din acest motiv, toate ciclurile de sterilizare trebuie
precedate de catre pur6area aerului, pentru care exista mai multe procedee:
-prin gravitatie
-prin detente succesive
-prin vidare, cu a6utorul unei pompe de vid
-prin vidare si detente succesive (asocierea precedentelor)
9aza de sterilizare
8atura sarcinii, adica sau cauciucuri sau len6erie sau
instrumente determina:
-presiunea si temperatura
-timpul de sterilizare
Palierul de sterilizare prezinta@ ondulatii@ datorita admisiilor repetate de
vapori,comandate printr-un dispozitiv regulator (termostat), deci reglarea se
face dupa temperatura.
#n practica, trebuie respectati urmatorii timpi de sterilizare minimi:
- *. min. la !*! B"
- !- min. la !*; B"
- !. min. la !23 B"
Trebuie permanen corelate presiunea si temperatura, conform tabelei
)egnault:
- ! Dg5cmE F ! bar pentru !*.,3* B"
- * Dg5cmE F * bar pentru !22,;4 B"
<rice urma de aer antreneaza o scadere a temperaturii si o diminuare a
umiditatii relative. 1alorile )egnault sunt valabile numai pentru vaporii
saturati puri.
(scarea finala
7a finalul sterilizarii, sarcina este umidificata cu apa
provenita din condensarea vaporilor, este deci necesara
uscarea. %ingurul procedeu practic consta in scaderea
presiunii in recipient, ceea ce provoaca o vaporizare a apei
reziduale. 'ceasta scadere a presiunii se face in doi timpi:
- scaderea presiunii pana la presiunea atmosferica prin intermediul
unui condensor, aflat in proximitatea etuvei
- vidarea recipientului prin intermediul unei pompe de vid, urmata de
pur6area aerului.
#ntrarea aerului filtrat
"iclul de sterilizare se incheie prin admisia aerului filtrat, care readuce
recipientul la presiunea atmosferica pentru a se putea deschiderea portii
(usii) de evacuare. vident aerul filtrat pentru particule cuprinse intre
.,2 si ! mm, trebuie sa fie si steril.
4
c, Veri&icarea &"nctionarii
1. Test"! 3o4ie
(tilitate: "ontrol periodic (de preferinta zilnic, dimineata) care
permite estimarea lipsei aerului si deci rapiditatea penetrarii
vaporilor in autoclava.
Principiu: (n pachet textil martor, in centrul caruia este introdusa o
foaie de hartie pe care 3 bucati dintr-o panglica adeziva indicatoare
au fost dispuse in cruce greceasca ( crucea %fantului 'ndrei).
Penetrarea vaporilor va fi rapida si completa daca aerul a fost corect
eliminat din incinta, in aceste conditii, panglica va arata o modificare a
culorii rapida si regulata. #n caz contrar colorarea nu va fi uniforma de
la margine spre centru.
-. Inre$istrarea temperat"rii' presi"nii' d"ratei
%e face pentru fiecare sar6a (incarcatura)
/. Contro!"! (acterio!o$ic c" spori de 3aci!!"s stearot#ermop#i!"s.
%aptamanal sau macar lunar
0. Contro!"! repartizarii temperat"rii in incinta
%e realizeaza la punerea in functie, dupa fiecare revizie sau reparatie
#n cazul senzorilor de temperatura, cel mai bun compromis intre
precizie, fiabilitate, pret, il constituie sonda. Pt !.. sau termocuplul tip
T (cupru-constantan)
Precizia globala (incluzand sondele si instrumentele de masura) al
sistemului de control trebuie sa fie de G .,-:. #ntrucat viteza de
distrugere a microorganismelor depinde mult de temperatura
(exponential), erori dintre cele mai mici in masurarea temperaturilor cu
un efect important asupra valorilor de sterilizare.
1./.- Steri!izarea !a ca!d"ra "scata
'gentul sterilizant este oxigenul din aer, adus la o temperatura ridicata,
care provoaca denaturarea proteinelor bacteriene prin coagulare.
Parametrii esentiali de urmarit sunt temperatura aerului precum si
durata ciclului, simplu si ieftin, echipamentul denumit si pupinel , trebuie
suficient de bine perfectionat, pentru a-si mentine parametrii. 'erul utilizat
drept vector al agentului sterilizant este un material prost conducator de
caldura si ca urmare temperatura nu este omogena decat daca exista un
sistem de ventilatie. %e va prefera utilizarea autoclavei in locul
pupinelului.
Veri&icarea &"nctionarii
#nainte de sterilizare, se verifica incarcarea pupinelului astfel incat
volumul incarcat sa fie mai mic decat A.: din volumul incintei
#n timpul sterilizarii se verifica concordanta intre temperatura
programata si cea masurata cu un termometru de maxim, precum si
absenta derivei pentru programatorul de timp.
Dupa sterilizare se verifica vopselele termosensibile sau tuburile
&roHne.
!.
%aptamanal, sau dupa fiecare revizie sau reparare a echipamentului se
intreprinde un control bacteriologic cu a6utorul sporilor de ?&acillus
subtilis@.
1././ Steri!izarea c" o*id de eti!ena
'gentul sterilizant este un gaz: oxidul de etilena.
ste agentul de sterilizare cel mai utilizat la ora actuala, pentru materialul
termosensibil, fiind un puternic bactericid, virucid, sporicid, dar din pacate
si foarte toxic.
)ecomandari privind utilizarea:
- %terilizarea cu oxid de etilena nu trebuie folosita decat daca nu exista
nici un alt mi6loc de sterilizare adecvat.
- 8umai o unitate centrala de sterilizare, special echipata si deservita
de catre un personal calificat este abilitata sa efectueze sterilizarea cu
oxid de etilena+ utilizarea unor aparate portative de sterilizare in
interiorul spitalelor este interzisa.
- %a se instaleze sterilizatorul intr-un loc izolat
- %a se mentina localul sterilizatorului la o presiune mai mica in raport
cu localurile vecine sau sa se asigure o ventilatie de cel putin !.
reinoiri5aer5ora.
- %a se mentina echipamentul in stare buna de functionare, sa se
verifice regulat etanseitatea racordurilor.
- %a se verifice periodic starea de sanatate a personalului.
- %a se valideze starea de functionare a echipamentului de sterilizare
conform normei 8 --..
- %a se respecte standardul #%< !.442- care fixeaza dozele maxime
admisibile de oxid de etilena in functie de diferite dispozitive
medicale.
%e mai utilizeaza, dar la o scara redusa, sterilizarea in autoclava cu
formol la ;-B" si sterilizarea cu radiatii gamma.
Pasteurizarea (;;B" timp de 2. min) si tindalizarea (;.-=.B" si
raciri succesive) nu reprezinta procese de sterilizare, dar realizeaza o
scadere semnificativa a numarului de germeni.
1./.0 Steri!izarea centra!izata
)olul acestei structuri este de a permite regruparea tuturor
locatiilor de sterilizare sub controlul farmacistului responsabil, in
scopul obtinerii unei functionari omogene.
%copul este de a asigura rationalizarea utilizarii echipamentelor,
un castig financiar insotit de un castig de timp pentru personalul
supraveghetor.
Asepsia F ansamblul masurilor promovate pentru a se impiedica
orice aport exogen de microorganisme F absenta infectiei.
!!
%terilizarea centralizata trebuie sa se gaseasca in apropierea
blocurilor operatorii,legate de acestea prin doua ascensoare, unul
pentru circuitul ?curat@ celalalt pentru circuitul ?murdar@. ste
constituita din doua zone:
- zona ?murdara@ in care se realizeaza etapele premergatoare
sterilizarii, adica receptia materialelor, trierea lor, spalare-curatare,
eventual dezinfectarea.
- zona ?curata@, in care se desfasoara, conditionarea, sterilizarea si
stocarea.
Punerea la punct trasabilitatii este indispensabila. #ntr-adevar,
daca o plangere este depusa pentru o infectie aparuta, responsabilul cu
sterilizarea centrala sa poata demonstra ca materialul incriminat a fost
bine sterilizat, precum si ca, sterilizatorul a functionat bine. Toate
controalele si verificarile implicate in procesele de sterilizare trebuie
arhivate pentru minim !. ani.
%terilizarea nu este numai metoda de eliminare a germenilor ci
este o stiinta care evolueaza fara incetare si care poseda propria sa
filozofie. Progresiv, se urmareste instaurarea unei asigurari a calitatii
veritabila, identica cu cea din industria farmaceutica.
#nginerul clinic si farmacistul de spital trebuie sa-si alieze
competentele pentru a se garanta asigurarea unui nivel de sterilizare
optim, conditie indispensabila pentru securitatea bolnavilor.
1.0 Decontaminarea dispozitie!or medica!e inaintea
interentii!or de mentenanta' preentia sa" corectia
chipamentul trebuie decontaminat, indiferent daca se intervine
asupra lui local sau in afara spitalului, prin personal propriu sau
prin externalizare.
#n nici un caz, nici o persoana nu trebuie expusa riscului de
contaminare
Desi in mod curent, pentru interventii in departamentul de
inginerie clinica propriu, nu se cere un certificat de decontaminare,
echipamentul trebuie decontaminat conform standardelor.
Decontaminarea completa nu este posibila in anumite
circumstante, cum ar fi:
-echipamentul este subiectul unei investigatii, iar decontaminarea o
poate vicia.
-utilizatorul este incapabil sa decontamineze in siguranta parti interne
a unui echipament peste care s-au scurs in mod accidental fluide
umane.
!*
#n aceste circumstante utilizatorul trebuie sa indice natura
riscului sau riscurile remanente, prin declaratie remisa
personalului mentenor.
Daca nu se iau aceste masuri, personalul care asigura
mentenanta poate refuza manipularea dispozitivelor medicale
incriminate.
Din punctul de vedere al decontaminarii lor, echipamentele se
impart in patru categorii:
Cate$oria A I echipament care nu poate fi decontaminat fara a fi demontat
de catre un tehnician sau inginer care sa-si ia urmatoarele precautii:
- %a se asigure protectia cu manusi, ochelari protectie, masti si halat.
- "omponentele demontate se decontamineaza folosind apa fierbinte cu
sapun sau cu o solutie de hipoclorit de sodiu .,!:+ la fel se pot
dezinfecta si uneltele folosite pentru demontare.
- Dupa demontare, manusile si halatul de protectie sunt tratate ca deseuri
medicale.
Cate$oria 3 5 include dispozitivele de infuzie (pompe, seringi), instrumentele
chirurgicale, piese de mana pentru diatermie, endoscoape etc.
$etodele de decontaminare sunt indicate de catre producatori.
Cate$oria C % include dispozitivele care in mod obisnuit nu se contamineaza
pe parcursul functionarii cum ar fi regulatoarele de oxigen,
debitmetrele, monitoarele ", si inregistratoarele.
%e recomanda curatarea cu apa calda si sapun a suprafetelor, inainte de
interventia de mentenanta.
Cate$oria D 5 %e refera la anumite echipamente care implica metode de
ambalare specifice si sticte pentru transport, cum ar fi acelea care
contin mercur.
1.6. Ac#izitia dispozitie!or medica!e
#ntrucat aceasta etapa este primordiala, fiind prima din ciclul normal de
viata, inginerul clinic are posibilitatea sa anticipeze procedurile de
dezinfectare fastidioase sau scumpe. l va avanta6a acele dispozitive
medicale a caror conceptie (forma, materiale componente) permit
eliminarea niselor microbiologice inaccesibile tehnicilor de curatare
obisnuite.
xigentele care trebuie sa figureze in caietul de sarcini trebuie sa tina
cont:
- de metoda de decontaminare si eficienta ei.
- ca substantele sau metodele folosite pentru decontaminare sa nu induca
alterari ale suprafetelor (structurilor) ori modificari ale proprietatilor
materialelor.
- de termorezistenta dispozitivului medical.
- de anumite restrictii sau contraindicatii care sa implice dispozitivul
medical.
!2
ste deci util, pentru cumpararea unui dispozitiv medical, de a obtine
de la fabricant, o descriere precisa a procedurilor de decontaminare ( adica
curatare-spalare, dezinfectare, sterilizare).
-. Conditionarea aer"!"i pentr" (!oc"! operator
Importanta ca!itatii aer"!"i in (!oc"! operator
#nfectarea spatiului operator (#%<) poate avea trei proveniente: echipa
chirurgicala, pacientul, aerul ambiant. )iscul #%< este foarte variabil,
depinzand de natura interventiei practicate. Daca in cazul chirurgiei
digestive calitatea aerului este mai putin importanta, in cazul interventiilor
cu implantari de material protetic, aceasta devine importanta.
"ontaminarea primara a aerului prin bacterii sub forma de aerosoli
poate surveni ca urmare a unor probleme tehnice cum ar fi , defectarea
unor filtre sau absenta diferentei de presiune intre sala de operatii si
culoarul de acces.
"ontaminarea bacteriana secundara a aerului datorita persoanelor
prezente in sala este mult mai dificil de controlat.
-.1 Lant"! de contaminare a! aer"!"i
<biectivele conditionarii aerului in blocul operator sunt:
#mpiedicarea introducerii sau stagnarii in sala de operatii a particulelor
susceptibile de a infecta o rana operatorie, pe care bacteriologii le
denumesc ?particule care dau nastere unor colonii@
liminarea din sala de operatii, cel mai rapid posibil a tuturor
particulelor care sunt produse in permanenta de catre echipa
operatorie, sau de catre pacient, fara a negli6a toate dispozitivele,
echipamentele si materialele folosite.
'sigurarea, pe cat posibil, confortului echipei operatorii(higrometria si
temperatura aerului).
'sigurarea unui proces de mentenanta le6er ( curatare, dezinfectare,
schimbare filtre).
$i6loacele pentru indeplinirea obiectivelor, combinate intre ele, sunt
urmatoarele:
E&icacitatea &i!trarii
%e dispun 2 bariere de filtrare pentru a garanta eficienta instalatiei:
- nivelul intai (;-: gravitometric) pentru retentia particulelor mai
mari decat 2.Jm.
- nivelul al doilea (*-: opacimetric) pentru retentia particulelor mai
mari decat 2Jm.
- nivelul al treilea (44,4: fotometric) pentru retentia particulelor mai
mari decat .,2Jm.
ficacitatea filtrelor se verifica in doua puncte:
- controlul scaparilor in centrala de aer nou.
- controlul scaparilor in aval de filtrele montate pe plafonul salii de
operatie, de unde iese fluxul laminar
!3
Reinnoirea aer"!"i
)eglementarile referitoare la utilizarea anesteticelor inflamabile
pretind o rata de innoire de minimum !- volume incapere5ora, in sala
de operatie.
#n anumite situatii, pentru interventii hiperaseptice, rata de innoire
depaseste valoarea anterioara dublata.
Di&"zia
)einnoirea aerului nu este suficienta pentru a garanta eliminarea
particulelor din sala de de operatie. xista o zona situata in centru salii
de operatie unde nu trebuie sa persiste nici o particula susceptibila sa
infecteze pacientul .
#n acest scop se baleiaza zona cu un 6et de aer, in ciuda
obstacolelor existente: capete, maini, lampi operatie, etc. %olutia cea
mai eficace este de a dispune pe plafon suflante plasate deasupra
spatiului operator care sa actioneze asupra unei suprafete suficiente
incat sa se compenseze eventualele deplasari ale mesei de operatie pe
parcursul interventiilor sau modificarile de pozitie ale echipei
chirurgicale.
S"prapresi"nea
#n sala de operatie trebuie teoretic sa se mentina o suprapresiune in
raport cu camerele vecine. ste indispensabil ca fiecare sala sa dispuna
de un sistem de ventilatie autonom. (n indicator uzual al
suprapresiunii poate sa fie incorporat in usa sau in apropierea intrarii
astfel incat personalul sa poata verifica in orice moment eficacitatea
sistemului de ventilatie.
$asurarea suprapresiunii se realizeaza cu a6utorul unui
micromanometru.
9ig.* %chema de principiu pentru instalatia de conditionare a aerului.
!-
K
K
K
K
K
!
K
K
K
K
K
K
L
L
L
L
L
*
L
L
L
L
L
L
M
M
M
M
M
2
M
M
M
M
M
M
N
N
N
N
N
3
N
N
N
N
N
N
O
O
O
O
O
-
O
O
O
O
O
O
P
P
P
P
P
=
P
P
P
P
P
P
Q
Q
Q
Q
Q
A
Q
Q
Q
Q
Q
Q
'er nou
nou nou
'e
r

r
e
c
i
c
l
a
t
;
'er filtrat sala op.
opoperatie
opoperatie
1.Filtru nivelul intai
2.Filtru nivelul al doilea
3.Zona racire aer
4.Zona condensare
5.Zona preincalzire pana la 4C
6.Ventilator
7.Zona de umidificare
.Filtru nivelul al treilea
-.-Aspecte economice si te#nice

"heltuielile de functionare depind mult de eventuala varianta a reciclarii aerului %e
prefera limitarea aerului R nou S la un procent de *.:,intrucat tratarea termica(racire
sau incalzire) a unui aer in intregime sau in mare parte R nou S este foarte scumpa.
8oile directive recomanda o suprafata minima de 2x2metri pentru fluxul
laminar.Daca calitatea fluxului este optima, cu a6utorul fustelor de ghidare care
coboara pana la inaltimea usilor(apoximativ*,!metri de sol),se a6unge la o suprafata
prote6ata de *,=x*,*metri.'ceasta suprafata garanteaza ca atat echipa medicala cat si
masa de instrumente sunt ?izolate@ de catre fluxul laminar.
Tabelul 3. $oduri de ventilare. 'vanta6e si inconveniente.

F!"* t"r("!ent F!"* !aminar Dep!asari aer
.oasa iteza
Principiu
(nul sau mai multe
prize de difuzie pe
plafon.)ata de
innoire :!--*.
volume5ora
Plafon suflant
orientand fluxul
pentru a forma lame
paralele de aer.)ata
de innoire :-.-;.
volume5ora
%curgere diri6ata in
6os spre campul
operator,creand o
bariera dinamica in
6urul zonei de R mare
risc S.)ata de
innoire :2.-
3.volume5ora
'vanta6e
%olutie economica
#nstalare usoara
$entenanta
comoda,cost redus
"onfort termic bun
"alitate buna a
aerului
"alitate excelenta a
aerului
%olutie economica
#nstalare si
mentenanta usoara
"onfort termic si
acustic
!;
exceptional."ost
destul de scazut
Dezavanta6e
"alitate proasta a
aerului
<mogenitate
deficitara a
fluxului."onfort
scazut(turbulente,
zgomot)
#nstalare si punere in
functiune
dificila.$entenanta
complicata."ost
ridicat(filtreTenergie).
Uena acustica si
turbulente.
8u sunt
(tilizare
"amere anexe
aseptice ale
blocurilor
operatorii(culuoare,
sali endoscopie..)
%ali de operatie
aseptice(chirurgie
polivalenta)
%ali de operatie
hiperaseptice(ortoped
ie,cardiologie,neurol
ogie..)
Tabelul -. xigente de ventilatie in functie de tipul interventiei chirurgicale.
Cerinte Tip operatie Comentarii
9lux laminar
2V2m +!..:
debit(*,**mW5s,
=...mW5h)
#nterventii insotite de implantari
de material strain
<rtopedie
"hirurgie cardiovasculara
8eurochirurgie
"ontaminarea pe cale aeriana
trebuie prevenita.1entilatia este
mi6loc esential de preventie dar
insotita de dezinfectare si
prote6are prin imbracaminte
9lux
laminar2V2m +
-.: debit(!,!!
mW5s,3... mW5h
#nterventii fara implantari:
-8eutochirurgir
-"hirurgie cardiaca
-"ezariana
#nterventii pe zone de6a
contaminate :
-"hirurgie digestiva
-(rologie
-<)7
Pielea pacientului constituie
riscul principal."ontaminarea
aeriana pune probleme si se iau
masuri specifice.
"ontaminarea aeriana nu 6oaca
decat un rol marginal in raport
cu flora endogena.Totusi o
ventilatie eficace este necesara.
!A