RESURSE POLUANTE
Studente:
Grupa : 345 Seria : A
RESURSE POLUANTE
Resursele reprezint mijloace oferite de natura care sunt utile societatii omeneti; Resurse poluante sunt: - crbuni - petrolul
I. CRBUNELE
NOIUNI GENERALE
Carbunii reprezint resurse energetice, dupa valoarea calorica se impart in: carbuni superiori(huila, antracitul); crbuni inferiori ( lignitul, crbunele brun de turba).
Cele mai mari rezerve de carbuni se afla in Emisfera nordica aproximativ 70-80% din rezervelemondiale
NOIUNI GENERALE
Crbunele a reprezentat primul combustibil utilizat n timpul revoluiei industriale i a jucat un rol foarte nsemnat n dezvoltarea marilor ri industrializate.
Crbunele conine carbon, care i confer acea culoare neagr , caracteristic, precum i alte gaze inflamabile, cum ar fi hidrogen, azot i oxigen.
ORIGINEA CRBUNELUI
Cea mai mare parte a crbunelui s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera, tocmai datorita cantitatilor imense de carbune care s-au format atunci.
Acesta a luat nastere din padurile tropicale preistorice, ce cresteau pe pamanturile mlastinoase.
CLASIFICAREA CARBUNELUI
Exista trei categorii principale de carbune:
Lignitul, numit si carbune brun dupa culoarea lui, este cel mai putin
modificat si are cel mai mic continut de carbon, de aproximativ 30%.In timpul arderii, acesta degaja mult fum si relativ putina
caldura.
Huila este cea mai raspandita si degaja cea mai mare cantitate de caldura.
Antracitul este carbunele superior. Se compune din 98% carbon si
este foarte greu de extras, dar curat la manipulare.
UTILIZARILE CARBUNELUI
Carbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Este ars pentru a genera
electricitate sau in procese industriale.
Carbunele este si materia prima pentru procese chimice. Amoniacul, gudroanele
si uleiurile usor volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea
altor produse: vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, lac de unghii, etc.
EXTRACTIA SI PREPARAREA CARBUNELUI IN ROMANIA
Primele exploatari industriale sunt cunoscute in anul 1790 in:
o
o o o
Banat (Anina, Doman, Secu);
Comanesti (1835); Codlea in judetul Brasov (1830); Baraolt in judetul Covasna (1830-1839).
Dupa anul 1840, sunt cunoscute exploatari din Petrosani, remarcandu-se
cele de la Petrila, Vulcan si Lonea (1868).
In Muntenia, extractia lignitului a inceput in anul 1878.
EXTRACTIA SI PREPARAREA CARBUNELUI IN ROMANIA
Pana la Primul Razboi Mondial, productia de carbuni era neinsemnata. Odata cu dezvoltarea cailor ferate, extractia a cunoscut un ritm inalt de crestere. Geografia actuala a industriei carbunelui in Romania evidentiaza cateva exploatari carbonifere indeosebi pentru huila, carbune brun si lignit. Principala zona de exploatare a huilei in Romania este considerata depresiunea Petrosani.
EXTRACTIA SI PREPARAREA CARBUNELUI IN ROMANIA
Cunoscut prin exploatarea carbunelui brun este cunoscut bazinul Comanesti. Exploatarea lignitului este cunoscuta indeosebi intr-o serie de zone ale tarii precum: bazinul Rovinari-Tismana; bazinul Motru;
bazinul Valea Jiului.
REPARTITIA GEOGRAFICA A PRODUCTIEI CARBONIFERE
Rezervele de carbune din cateva tari ale lumii si raportul Rezerve/Productie la nivelul anului 2010:
REPARTITIA GEOGRAFICA A PRODUCTIEI CARBONIFERE
Cresterea productiei globale de carbune in perioada 1998-2008 a dus la reducere semnificativa a indicatorului R/P de la 200 la 147 ani.
Europa (inclusiv CSI).
Europa are suficient carbune pentru a-si acoperi partialele nevoi (5% din rezerva mondiala de carbune).In Europa celor 27 de tari se
spera ca in viitor, carbunele va acoperi 1/5 din necesitatea de energie
primara.
CSI se inscrie intre cele mai mari producatoare de carbuni din lume,
detinand, totodata, intre 1/3 si 2/3 din rezervele mondiale certe si
probabile, din care 90% sunt localizate in partea asiatica.
America de Nord
Aceasta regiune participa cu aproape 1/5 la productia mondiala, remarcandu-se Statele Unite ale Americii, care prin productia lor in 2010
se situeaza pe primul loc in productia mondiala.
Rezervele Statelor Unite ale Americii sunt estimate a fi intre 2900 si 3900 mld tone (inclusiv cele pana la 1800 m adancime).
Repartitia rezervelor este foarte inegala, cantitativ si [Link]
4/5 din acestea sunt concentrate in vest, in zona Muntilor Stancosi (in stateleMontana,Wyoming,Utah,Colorado,Washington,NorthDakota), zona
care participa cu aproape 2/5 la productia tarii (pana nu demult cu numai
1/4). Restul de 1/5 din rezerve se afla in estul si centrul tarii,zone care participa insa cu mai mult de jumatate la productia totala.
Asia
Pe acest continent exista doi mari producatori de carbuni: China si [Link] continentului la productia mondiala este tot mai insemnata, reprezentand circa 1/3, fara CSI si peste 45% impreuna cu productia asiatica a acesteia.
Australia
Australia ocupa locul IV in ierarhia mondiala, are rezerve apreciabile de huila si lignit. In 2010 avea o productie de aproximativ 78 milioane tone. Zacamintele sunt concentrate in partea de est, de-a lungul Cordilierei Australiene, in statele New South (deosebit de important este bazinul Sydney, unde se exploateaza numai huila), Queensland si South Australia, unde se fac cele mai mari exploatari in cariera.
HARTA
DATE STATISTICE PRIVIND PRODUCTIA DE CARBUNE IN ROMANIA SI IN CELE MAI IMPORTANTE TARI ALE LUMII
Productia de carbune a Romaniei a totalizat anul trecut 6,4 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 4,3% mai mica fata de cea din 2011, si a reprezentat 0,2% din productia mondiala de carbune, conform statisticilor companiei petroliere British Petroleum. In 2012, productia de carbune a fost cu 200.000 tone mai mica fata de cea din 2002. Cea mai mare productie de carbune a realizat-o China 1,825 miliarde tone echivalent petrol (tep), urmata de Statele Unite ale Americii 515,9 milioane tone echivalent petrol. In Uniunea Europeana, productia de carbune a fost de 165,1 milioane tone echivalent petrol (4,3% din total).
DATE STATISTICE PRIVIND PRODUCTIA DE CARBUNE IN ROMANIA SI IN CELE MAI IMPORTANTE TARI ALE LUMII
Cel mai ridicat consum s-a inregistrat in China 1,873 miliarde tone echivalent petrol, SUA 437,8 milioane tep si India 298,3 milioane tep. In Uniunea Europeana consumul a fost de 293,7 milioane tep si a reprezentat 7,9% din consumul mondial, informeaza Agerpres. Romania detinea, la finele anului trecut, rezerve de carbune de 291 milioane tone, cele mai mari rezerve gasindu-se in SUA 237,295 miliarde tone, Rusia 157,01 miliarde tep si China 114,5 miliarde tep. Rezervele UE totalizau 56,148 miliarde tep (6,5% din total). In ceea ce priveste consumul de carbune, acesta a fost in Romania de 6,7 milioane tone echivalent petrol (minus 9,5% fata de 2011) si a reprezentat 0,2% din consumul mondial.
TERMOCENTRALA DIN NIERDERAUSSEM, GERMANIA
EXCAVATOR LA O CARIERA DE CARBUNE DE LA BELCHATOW, POLONIA
COPIII MINERI IN INDIA
CARIERA DE CARBUNE IN RUSIA
II. PETROLUL
NOIUNI GENERALE
Petrolul (numit si titei) este un produs de natura organica, care se gaseste in
scoarta pamantului, formand zacaminte. El este un lichid vascos, a carui culoare
variaza de la galben-verde pana la negru, avand reflexe colorate diferit.
Densitatea lui este cuprinsa intre 0,750 si 0,970.
Petrolul nu este solubil in apa.
Petrolul este considerat la fel de valoros ca si aurul, de aceea a fost numit aurul negru.
Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate intr-un
amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substante lipofile.
COMPOZITIA PETROLULUI
Petrolul brut este un amestec complex a carui compozitie difera de la un zacamant la altul.
Principalele clase de compusi care se gasesc in orice zacamant de petrol brut sunt: hidrocarburile (alcani, cicloalcani si arene); compusii organici cu oxigen, azot sau sulf si unele metale (vanadiu, molibden, nichel).
OBTINERE (EXTRACTIE)
Dac zcmntul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafa, zcmintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adncime). O alt modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zcmintele submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj unde dificultile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesit o greutate specific mare, pentru aceasta se adaug baritin, lichidul de foraj trebuie s aib o anumit vscozitate. Capul de foraj, freza, este prevzut cu tiuri cu vrf de diamant coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz mpreun prin nurubare (una n alta) aceast coloan atingnd lungimi de pn la cteva mii de metri. n cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub presiune, aceast presiune se realizeaz prin pomparea de ap sau gaz, iar n cazul zcmintelor cu o vscozitate ridicat se preseaz lichide pentru reducerea vscoziti
REZERVE DE PETROL
EVOLUTIA PRETULUI PETROLULUI 2011-2012
EXPLORARI - PRODUCTIE
PLATFORM DE EXTRAGERE A PETROLULUI (INSUL DE FORAJ) PE MARE
EXTRACIA PETROLULUI CU O POMP DE ADNCIME MARE
INDUSTRIA PETROLULUI N ROMNIA
Piaa petrolier din Romnia era estimat la 9 miliarde de Euro n anul 2007. Conform estimrilor din anul 2007, rezervele Romniei sunt de 74 milioane tone iei, care se vor epuiza n circa 13 ani.
