Validitatea si eficienta testului Zulliger in predictia anxietatii
In cercetarea de fata,cercetatorii isi propun sa analizeze validitatea si eficienta predictiei anxietatii si a tulburarilor de anxietate prin utilizarea unor date de evaluare proiectiva comparativ cu datele obtinute prin procedee autoeveluative. I. Partea teoretica: Testul Zulliger A fost elaborat de Hans Zulliger in 1942,pt selectia candidatilor la o scoala elvetiana de ofiteri !estul este unul proiectiv si consta din " planse cu pete de cerneala,care se bazeaza pe principiile fundamentale ale investigarii psi#ologice datorate lui Herman $orsc#ac# Acesta nu reprezinta un test $orsc#ac# in miniatura,el ofera doar o mai buna detectare a elementelor nevrotice si decelarea semnelor tipic patologice care apar in testul $orsc#ac# %videntiaza prezenta unor elemente simptomatice. Lucrarea lui Meehl - Clinical vs. statistical prediction & reprezinta punctul de plecare pt diverse discutii privind superioritatea validitatii predictive a metodelor clinice sau a celor statistice. ustinatorii testelor de autoevaluare in evaluarea starilor anxioase si depresive sustin superioritatea acestora si le aplica excesiv exista,insa limite importante inaceste proceduri care ignora aspecte semnificative ale anxietatii cum ar fi' a( mecanismele defensive ale eului b( utilizarea surselor adaptative c( flexibilitatea)rigiditatea acestora ustinatorii testelor proiective subliniaza tocmai aceste limite si evidentiaza avanta*ele folosirii acestor tipuri de teste' a(modul in care sunt structurate raspunsurile individului la stimulii nestructurati ai testului proiectiv reprezinta modalitati de reducere a anxietatii b(testele proiective evidentiaza supletea adaptibilitatii individului,in conditii de anxietate,mai mult sau mai putin resimtita constient c(manifestarile dinamice suscitate de anxietate sunt operationalizate,ca indici testologici proiectivi ai anxietatii. +ezavanta*ul acostor teste , de aici si critica adusa lor- provine din faptul ca nu implica raportarea la un sistem de categorii sau la o scala numerica .etalon(,concluziile reies din profunzimea intelegerii si din experienta psi#ologului.
II. !"iective: #: Analiza validitatii predictive a anxietatii si a tulburarilor de anxietate,realizate prin datele testului proiectiv Zulliger. $: Analiza comparativa a eficientei predictiei anxietatii si a tulburarii de anxietate prin modalitati de evaluare priectiva si autoevaluativa. III. Metoda: 1. Participanti: esantionul este format din 129 de persoane dintre care' 9/ de studenti ai 0niversitatii de 1est din !imisoara '19-22 ani .// femei 13 barbati( ,acstia reprezinta 4esantionul nonclinic& "1 de persoane internate in clinica de psi#iatrie 4%d. 5amfil& din !imisoara,cu diagnosticul 4tulburare de anxietate generalizata& '29-"1 ani .26 femei 2 barbati( ,acestia formeaza 4esantionul clinic&. %. Instru&ente: !estul Zulliger 7#estionarul de anxietate $.8. 7attell ,scala de autoevaluare ce cuprinde 43 itemi grupati pt evaluarea anxietatii care depind in mica masura de nivelul intelectual al subiectului -evidentiaza ' 1. cota generala,globala de anxietate .aprecierea anxietatii printr-o scalade 11 clase( 2. anxietatea voalata,mascata in comportamente ".anxietatea simptomatica-manifesta [Link] de personalitate-care contribuie la trairea anietatii. Inventarul de anxietate 9!AI- care vizeaza evaluarea intensitatii anxietatii ca stare si prezenta anxietatii ca element structural al personalitatii prin raspunsurile furnizate de subiect la un set de intrebari. 9cala pt evidentierea simptomelor de anxietate :.A.$.+.-formata din 4 subscale care evidentiaza scoruri ale celor 44 poli ai anxietatii&' [Link] vigilentei [Link] cognitiv ". polul relational 4. polul somatic. '. Procedura: (santionul nonclinic- a fost impartit in 2 esantioane,in functie de scorurile globale obtinute la c#estionarul 7attell' 4nonclinic cu anietate crescuta& 4nonclinic cu anietate scazuta& (santionul clinic- a fost selectat dintre pacientii cu tulburari de anxietate generalizata,ce aveau cel mai redus nr al factorilor de comorditate ai anxietatii. Testul Zulliger , a fost aplicat colectiv la participantii din esantionul nonclinic
-intr-o sala special amena*ata au fost examinate serii de /-13 participanti,prin proiectarea imaginilor pe un ecran -au fost respectate instuctiunile standrad ale aplicarii colective,cu exceptia instructa*ului completarii foii de raspuns -la sfarsitul proiectarii diapozitivelor,fiecare participant a fost c#estionat individual conform modelului lui %xner *r. 5t aplicarea testului $orsc#ac# Avanta*e ale acestui tip de metoda' -s-au obtinut informatii si clarificari despre localizarea raspunsurilor -s-au identificat starile emotionale care insotesc procesul de structurare a stimulului plansei. -s-au creeat conditii relativ apropiate de examinare cu cele ale subiectilor din esantionul clinic -esantionul clinic a fost testat individual -protocoalele testului Zulliger au fost codate si interpretate conform sistemului compre#ensiv $orsc#ac# elaborat de ;.%. %xner *r.
IV. )e*ultate: #: Pri&ul o"iectiv- care se refera la analiza validitatii predictive a testului Zulliger pt depistarea anxietatii in populatia [Link] in nonclinic-anxietate crescuta sau nonclinic-anxietate scazuta( si pt diagnoza)prognoza tulburarii de anxietate .incadrarea corecta in cartegoriile clinic sau nonclinic-anxietate crescuta( -pe baza raspunsurilor la proba proiectiva,folosind metoda regresiei logistice au incadrat indivizii in categoria cea mai adecvata.
1. 1aliditatea predictiva a variabilelor ZI<! pt depistarea anxietatii in populatia nonclinica'categoria 4anxietate crescuta nonclinic&
9-au introdus in studiu variabilele ZI<! .identificate intr-un studiu anterior si care sunt considerate ca avand corelatii semnificative cu scorurile anxietatii pt subloturile nonclinice si ca avand putere de discriminare intre aceste 2 subloturi .$,=,7:,:>,?,m,An,: @,A,%A,es,?asca,+scor,Ad*+,7+I(. +upa analizarea contributiei fiecareia la diferentierea subiectilor,aplicand testul statistic =ald,au fost retinute doar "' 7: -raspuns cu determinant 4 culoare-forma&,ce indica o afectivitate labila si fluctuanta ?asca- raspunsurile denota angoasa fobica si o tendinta de disimulare An- raspunsurile tip anatomie reflecta tendinte #ipocondriace .autorul intelegand prin acestea nevoia persoanelor de a-si demonstra capacitatile cognitive( 1alorile obtinute la testul =ald'
1ariabila ZI<! 7: An ?asca
1alori =ald ",92 4,3" B,131
5rag semnificativ ,34B ,344 ,33B
Indicatorii statistici arata faptul ca exista o influenta semnificativa a variabilelor ZI<! in distributia subiectilor in categoriile nonclinic- anxietate crescuta .testul Hosmer C Aemes#oD EFG11,14.nG2( pG,1"2 si testul <F al raportului de verosimilitate al modelului predictiv este semnificativ <FG23,62" la un pG,3331(
Aceasta inseamna ca raspunsurile de tip 7:,An si ?asca influenteaza semnificativ includerea participantilor intr-o categorie sau cealalta
1aloarea predictiva a acestui model e evidentiata de procentul in care clasificarea [Link] scor 7attell( se reflecta in impartirea realizata de variabilele ZI<! $ezultatul obtinut prin regresie logistica arata ca in 29,41 @din cazurile studiate impartirea realizata prin variabilel ZI<! este similara celei realizate din categoriile initiale prin scorurile anxietatii.
7ategorii [Link]<!( Honclinic nonclinic Anx scazuta anx crescuta
7ategorii observate 7attell
nonclinic Anx scazuta Honclinic Anx crescuta
"6
23
2",24@
24
/3,33@ !otal'29,41@
$ezultate diagrama' +in "3 de subiecti identificati de testul 7attell ca fiind in categoria anxietate crescuta,modelul ZI<! clasifica corect 24,adica /3@ +in 66 subiecti identificati ca fiind din sublotul anxietate scazuta,modelul ZI<! recunoaste "6,adica 2",24 @.impartire realizata la o 4cut value&G3,"6( +eci,modelul este un predictor bun pt apartenenta la una din aceste categorii
a(?odificarea sanselor unui individ de a apartine categoriei nonclinicanxietate crescuta'
:olosind coeficientii logit ai fiecarei variabile .coefic 4exp 8& din regresia logistica( %xp.8( ?asca 4,434 An 3,463 7: 3,266 $ezultate' -pt variabila masca,cresterea scor cu o unitate determina o crestere de 4,4 ori a sanselor ca individual sa fie incadrat in categoria nonclinic-anxietate crescuta,atunci cand celelalte 2 raman constante -pt variabila An,orice crestere cu o unitate a scorului ei det o descrestere de a fi incadrat in categoria nonclinic-anx crescuta,de 2,22 ori -la fel pt variabila 7:,se sc#imba doar valoarea,ea fiind de 1,62 ori.
b(9tabilirea sanselor unui individ de a fi introdus in categoria 4nonclinic-anxietate crescuta&
9e folosesc coeficientii 48& ai fiecarei variabile si rezulta ecuatia de regresie An.I(G3,1"J1,4/.masca(-3,[Link](- 3,42.7:( ,det probabilit ca un individ sa intre in categoria nonclinic anxietate crescuta 5rin raportul celor 2 [Link]-anxietate crescuta si nonclinicanxietate scazuta( se afla sansele unui individ de a fi in categoria nonclinicanxietate crescuta
2.1aliditatea predictiva a variabilelor ZI<! pt diagnoza tulburarii de anxietate'categoria 4clinic- tulburare de anxietate&
introduse variabilele ZI<H! care coreleaza cu scorurile anxietatii la sublotul nonclinic-anxietate scazuta si nonclinic-anxietate crescuta si pe cele care au o buna sensibilitate in discriminarea celor [Link] studiului citat anterior( prin testul =ald au fost retinute urmatoarele' 1. 7+I- indice deficitului de coping .incompetentei sociale( -conform lui %xner 7+I e un bun indicator al capacitatii de control a [Link] cu un 7+I cu valori ridicate se simt adeseori neputincioase)inadcvate in relatiile sociale sunt vulnerabile la reactiile celorlalti si se retrag adesea din competitia sociala,manifestand relatii superficiale,limitate( 2. II , indice de intelectualizare .reflecta defensa eului prin care se produce ascunderea)negarea prezentei afectului -conform lui %xner aceasta e o forma de evitare a confruntarii directe cu emotiile daca emotiile devin intense se poate crea vlunerabilitate la dezorganizarea psi#opatologica( ". :@ -procentul raspunsurilor cu determinant 4forma& -indicator al capacitatii individului de a se adapta la realitate prin actiunea reglatoare a gandirii -valori :@ crescute semnifica o rigiditate a mecanismelor defensive care suprima exigentele sinelui si le refuleaza .Aaplanc#e C 5ontalis( 1alorile testului =ald si semnificatiile acestuia pt variabilele ZI<! 1ariabila ZI<! :@ II 7+I 1alori =ald B,2469 2,"62B B,432/ 5rag semnificativ ,336 ,311 ,332
Indicatorul $F .nG2(- HagelKerKe ,arata ca modelul celor " factori retinuti explica /4,/@ din modul de evolutie al variabilelor pt categoria clinictulburari de anxietate !estul Hosmer C Aemes#oD demonstreaza ca exista o influenta semnificativa a var ZI<! asupra distribuirii participantilor in categoria 4clinic& .EFG1,"22" la un pG,994/( 6
!estul raport de verosimilitate e semnificativ .<FG21,22 la un pG,333(GL modelul celor " variabile influenteaza semnificativ sansa ca variabila criteriu sa tinda spre o categorie sau alta. clinic-tulb de anxietate sau nonclinic-anxietate crescuta(
Pt a determina in ce masura variab ZIGT poate distribui subiectii in categoriile de anietate si cu ce probabilitate se face o comparare a impartirii realizata de acestea cu criteriul de distributie Cattell Categorii prezise (ZIGT) Nonclinic n! crescuta clinic
Nonclinic n! crescuta
"#
#$%$&'
Categ observate Cattell
clinic
")
#*%("'
Total+ #(%,,'
-iagrama "+Clasificarea subiectilor in categoriile .clinic/ si .nonclinic0an! crecuta/ pe baza variabilelor ZIGT 1ezultate diagrama+ -intr0un total de (1 subiecti diagnosticati cu tulburare de an!ietate%modelul ZIGT recunoaste ") %adica #*%("' -in cei (1 subiecti ai sublotului nonclinic0an!ietate crescuta%modelul ZIGT recunoaste "# %adica #$%$&' (impartire realizata la o .cut value/ de *%2 ) a)3odificarea sanselor unui individ de a apartine categoriei .clinic/ atunci cand valoarea variabilelor creste cu o unitate%celelalte ramanand constante coeficienti+ e!p (4) 5' 1%#12 II *%*), C-I ")%),( 1ezultat+ 0pt C-I%cresterea scorului cu o unitate%det o crestere de ")%), ori a individului de a fi incadrat in categoria clinic6 0la fel pt variabila 5' doar ca diferacresterea care e de 1%#1 ori6 0pt II%orice crestere cu o unitate det o descrestere a sanselor de a fi incadrat in categoria clinic de 1"%2 ori Concluzie+ C-I are cea mai mare influenta in stabilirea categoriilor
b)7ansele unui individ de a fi inclus in categoria clinic+ 7e foloseste ecuatia de regresie alc pe baza coeficientilor 4 8n(9):0"1%"# ; *%1&(5') ;(%($(C-I) < "%,&(II) Concluzie+ 1ezultatele obtinute din prelucrarile anterioare arata faptul ca modelul ZIGT distribuie subiectii in procente diferite pt categoria clinic0 tulburari de an!ietate si pt categoria nonclinic0an!ietate crescuta%eficienta predictiei fiind mai mare pt categoria populatie clinice II. !"iectivul %: #nali*a co¶ta a capacitatii de predictie a &odelului ZI+T in raport cu &odelele de evaluare psihologica si psihopatologica
1. naliza comparata a eficientei modelului ZIGT si a scorurilor an!ietatii pt depistarea an!ietatii nonclinice crescute+
)7corul starii de anietate 7T I =01+ 0indicatori statistici+ 01> Nagel?er?e+1*%(' din modul de evolutie al variabilei criteriu6 01aportul de verosimilitate (G>: $%$1$ la un p: *%*1) 0insa%testul @osmer A 8emesBoC(D>:1#%*, la un p:*%**)) arata ca nu e!ista o influenta semnificativa a scorului 7T I =01 asupra distribuirii subiectilor in categorii (distribuirea corecta + 2)%)1') 4)7corul de an!ietate 7T I =0"+E 0indicatorii statistici arata ca scorul 7T I =0" este un predictor semnificativ (1> Nagel?er?e+ ,2%&' din modul de evolutie al variabilei criteriu6 1aportul de verosimilitate+ G>:(,%(2 la un p: *%**)0este semnificativ 0Testul @osmer A 8emesBoC (D>:&%&1 la u p:*%(2)) indicao influenta semnificat a variabilei 7T I " asupra distribuirii (clasific corecta e+ )1%1)') C)7corul an!ietatii 5. .1.-. 0predictor semnificativ pt categoria nonclinic0an!iet crescuta 0e!plica ")%)' din modul de evolutie al variabilei criteriu (1>:*%"))) 01aportul de verosimilitate (G>:1#%#) la un p:*%***) e semnificativ 0testul @osmer A 8emesBoC(D>:1,%1) la un p:*%*,))arata ca rezultatele estimate de 5. .1.-. sunt semnificativ diferite de cele din realitate (clasific corecta+&"%#,')
Concluzie+ 7cor 7T I " are cea mai mare acuratete in predictia apartenentei unui individ la categoria +/nonclinic0an! crescuta/.
". naliza comparativa a eficientei modelului variab ZIGT si a scorurilor an!ietatii pt categoria +/tulburari de an!ietate/+
) 7corul starii de an!ietate 7T I =01+
0indicatorii statistici ai modelului 7T I =01 arata ca acest model nu este
semnificativ pt apartenenta unui individ la categoria .clinic/ 1> e!plica doar 2%2 ' din modul de evolutie al variabilei criteriu 1aportul de verosimilitate nu e semnificat(G>:"%,2& la un p:*%11) 4)7corul trasaturii de an!ietate 7T I =0"+ 0indicii statisti 1> e!plica 1"%#' din modul de evolutie al variabilei criteriu 1aportul de verosimilitate(G>:$%"*1 la un p:*%1")) e semnificativ Clasificarea corecta+ $&%"1' C)7corul an!ietatii 5. .1.-.+ 0predictia 5. .1.-. e mai buna decat a scorurilor anterioare+&2%,1' subiecti sunt impartiti corect in categorii 01>:(&' 01aportul de verosimilitate este semnificativ(G>:1#%)(, la un p:*%***) -) 7corul an!ietatii relationale 5. .1.-.01( scorul polului relational al scalei 5. .1.-. e cel mai puternic diferentiator al celor " subloturi) 0scorul 5. .1.-.01 e cel mai bun predictor pt categoria clinic0 tulburare de an!ietate/: )1%#&' dintre subiecti sunt corect impartiti de acesta 1>:,&%#' din modul de evolutie al variabilei criteriu 1aportul de verosimilitate(G>:"&%1$& la u p:*%***) Concluzie+7corul 5. .1.-.01 predictor puternic al categoriei .clinic/
Cand se doreste stabilirea criteriul eficientei se ia in calcul si raportul dintre costuri si beneficii+
1)7cala de autoevaluare+0aplicare probei+ 2012 min6 0cotareAinterpretare+ 12 min6 Total+ (* min pt fiecare persoana
")Testul Zulliger+0aplicarea test+ 120"* min6 0ancBeta+ 1*012 min6 0cotareAinterpretare+ ,20$* min6 Total+ 1 B%(2 min pt fiecare persoana
[Link]*ii si discutii:
1elevanta testelor cBestionarelor%testelor si scalelor studiate in acest studiu depinde de scopul diagnosticuluiFpredictiei.
,- Pt categoria nonclinic-anxietate crescuta.:
3odelul predictiv alc din variabilele ZIGT (C5% N%3asca)0predictor destul de slab pt categoria aceasta categorie ($#%,1') <are totusi avantaGul ca sunt evitate distorsiunile intentionate ce apar in procesul autoevaluativ 7corul 7T I =0" al trasaturii de an!ietate este un predictor mai eficient pt impartirea indivizilor in acieasta categorie ()1%1)') 7cor 7T I =01 si scor 5. .1.- 0nesemnificative
%- Pt categoria clinic-tul"urari de personalitate.:
3odelul variabilelor ZIGT(C-I%5'%II)este un predictor f bun pt aceasta categorie (#(%,,')6 7corul 5. .1.-. este un predictor semnificativ pt aceasta categorie%totusi%e ingerior modelului var ZIGT (&2%,1') 7cor 7T I =01 si scoar 7T I =0" <predictie nesemnificativa sau slaba
VI. #vanta/e:
Instrumente bine definite si e!plicate0 inntelegem astfel la ce se folosesc%ce masoara6 Procedura strcturata0e!plicata pas cu pas6 0aplicarea intai colectiva%apoi cBestionarea individulala la esantionului nonclinic pt a creea conditii asemanatoare subiectilor din esantionul clinic%unde aplicarea a fost individuala6 Hfera indicatii pt demersuri de imbunatatire a modelului variabilelor ZIGT0 integrarea unui alt scor%cum este cel al trasaturii de an!ietate 7T I =0" care are o buna validitate pt predictia an!ietatii nonclinice6 Isi asuma limitele studiului si lasa loc replicarii pt o imbunatatire a acestuia6
10
Nu generalizeaza rezultatele doar pt a ademonstra ipotezele0 accepta ca testul are un domeniu de aplicabilitate restrans6 Compara testul Zulliger cu celelalte instrumente de investigare si e!pune pt fiecare limitele si avantaGele reale.
[Link]&ite:
Isantioanele sunt reduse numeric0 ceea ce poate modifica rezultatele studiilor predictive6 5idelitatea dintre evaluatori pt cotarea raspunsurilor la testul proiectiv Zulliger nu este stabilita6 -omeniul de aplicabilitate cel mai relevant pt valorificarea rezultatelor acestui studiu este preventia primara in sanatatea mentala si somatica%prin depistarea an!ietatii crescute si identificarea elementelor de morbiditate ale an!ietatii din populatia nonclinica si clinica.6 Nu se fac referiri la testul Jald cu aGutorul caruia e!trage variabilele ZIGT relevante pt studiul de fata6 Iste citat un studiu anterior si sunt folosite concluziile acelui studiu%dar nu se precizeaza despre ce studiu este vorba si nici nu0l e!pune pe scurt6 In cadrul rezultatelor studiului se precizeaza coeficientii e!ponentiali (4) ai regresiei logistice%dar nu stim ce presupun acesti coeficienti6 -emersurile matematice in urma carora se stabilesc ecuatiile de regresie pt fiecare variabila nu sunt incluse in studiu0astfel nu pot fi reluate pt stabilirea veridicitatii rezultatelor.
11
