Regnul Monera

Regnul Monera (Procariota) Include organismele procariote: bacteriile i cianobacteriile (alge albastreverzi). Caracteristic pentru aceste organisme este organizarea simpl i primitiv a corpului. Celulele procariotelor sunt lipsite de nucleu bine-definit. Datorit dimensiunilor foarte mici ele nu pot fi vzute cu ochiul liber, motiv pentru care sunt incluse n grupa microorganismelor. Regnul Monera cuprinde 2 grupe principale de organisme: alge albastre-verzi(cianobacterii) i bacteriile (archebacteriile i eubacteriile). Aceste organisme au fost grupate mpreun, deoarece ele sunt organisme procariote. Ele nu au nucleu individualizat, ns n centrul celulei poate fi ntlnit un cromozom lung i circular, compus dintr-o fie lung de ADN, ns fr proteine. Nu au mitocondrii, respiraia fiind efectuat de suprafaa intern a membranei celulare. Peretele celular este alctuit dintr-un amestec de substane: murein, acizi teicoici i substane pectrice. Unele au flagel. Monerele se mpart n 2 ncrengturi: Cyanophyta i Schizomycophyta. La majoritatea monerelor nmulirea se face asexuat prin diviziune direct; majoritatea sunt heterotrofe. Regnul Monera este cel mai unitar dintre regnurile lumii vii, deoarece cuprinde un singur tip de organisme, bacteriile, similare din punct de vedere morfo-anatomic, dar extrem de diversificate eco-fiziologic. Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii de pe Pamant; aproximativ doua miliarde de ani au fost singurele forme de viata de pe Terra. Bacteriile sunt totodata cele mai primitive sisteme biologice; sunt procariote. Morfologia bacteriilor este destul de simpla. Denumirea de "bacterie" vine de la cuvantul grecesc "bacterion" care inseamna "bastonas". Forma de bastonas este caracteristica grupului de bacterii numite bacili. Exista insa si alte forme pe care le prezinta celulele bacteriene, cum ar fi cea sferica la coci, cea spiralata la spirili si spirocheti etc. Bacteriile sunt organisme unicelulare, solitare; frecvent acestea se asociaza in colonii de forma filamentoasa, de sirag de margele sau de ciorchine. Cuprinde cele mai mici organisme cu organizare celulara. Au dimensiuni cuprinse intre 0,1 si 10 cm. Mediul de viata al procariotelor: sunt raspandite in sol, apa, aer, in corpul

plantelor si al animalelor. Modul de viata: sunt solitare si mai rar coloniale, libere si parazite. Caractere generale: Forma bacteriilor: a, b) spirala (spirili, spirochete); c, d) sferica (coci); e, f) bastonase (bacili); g, h) virgula (vibrioni). Cele mai numeroase specii de procariote sunt bacteriile. Bacteriile sunt alcatuite din: - membrane plasmatica; - citoplasma; - ADN; - materialul genetic; - ribozomii cu rol in sinteza proteinelor si substantelor de rezerva. Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea forma sferica (coci), de bastonase (bacili), de spirala (spirili, spirochete) sau de virgula (vibrioni), (fig. 1). Bacteriile se hranesc: - autotrof prin chemosinteza si fotosinteza; - hetrotrof saprofit si parazit. Unele bacterii saprofite, produc fermentatia lactica si sunt folosite in industria laptelui (Lactobacillus lactis). Respiratia bacteriilor este: - aeroba (Bacillus subtillis raspandit in sol, Lactobacillus lactis); - anaeroba (Clostridium botulinum). Bacteriile se inmultesc : - asexuat prin diviziune directa; - in conditii neprielnice diferentiaza spori de rezistenta. Clasificare: Regnul Monera sau Procariota reuneste organisme unicelulare, fara nucleu individualizat, fiind compus din trei subregnuri: 1. Archaebacteria: cuprinde bacterii anaerobe (organisme care nu necesita oxigen), primitive, care populeaza habitate restranse cum sunt apele termale, zona artica, solurile saraturose si acide (bacteriile metanogene). 2. Eubacteria: cuprinde bacterii care populeaza o gama larga de habitate aerobe si anaerobe (Vibrio cholerae, Escherichia coli). 3. Cyanobacteria: cuprinde procariote (alge verzi verzui), fotoautotrofe, cu insusiri fizice asemanatoare bacteriilor (Nostoc commune (cleiul pamantului)).

Importanta procariotelor: - cianobacteriile contribuie prin fotosinteza la mentinerea concentratiei atmosferice a oxigenului; asigura compusii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic si constituie componentele fundamentale ale ecosistemelor acvatice; - alte procariote asigura reciclarea carbonului, azotului, fosforului si a altor elemente; - eubacteriile patogene produc boli ca tuberculoza, gonoreea, ciuma, pneumonia, sifilisul si botulismul; - unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria genetica pentru producerea industriala a unor vitamine, enzime, medicamente; - Archeobacteriile constituie hrana pentru alte organisme in ecosisteme ca apele termale sau zonele cu ghetari vesnici; - bacteriile metanogene sunt utilizate in curatarea apelor reziduale; - sub actiunea bacteriilor metanogene, plantele si algele care se dezvolta in noroiul format in apele reziduale sunt descompuse cu producerea de metan.

Regnul Protista In acest regn sunt incadrate organismele vii nucleate,denumite eucariote,care prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste organizarea celulei,caracteristicile reproducerii si ale ciclului de viata. A. Increngatura Protozoare Caracterizare generala Protozoarele sunt organisme unicelulare,eucariote,care populeaza diferite medii de viata. 1. Clasa flagelate a) Caracteristici generale Flagelatele sunt organisme unicelulare si colonial care prezinta intotdeauna un nucleu bine individualizat.Caracteristic acestui grup este si prezenta in stadiul vegetative a flagelului,care serveste drept organ locomotor. b) Reprezentanti Euglena verde traieste in apele dulci statatoare(balti si lacuti).Este formata dintr-o singura celula,cu aspect fusiform,dar poate sa isi schimbe permanent forma.La exterior prezinta o membrane citoplasmatica,iar in interior citoplasma.In partea anterioara prezinta un flagel cu ajutorul caruia se deplaseaza in apa.La baza flagelului se afla o formatiune de culoare rosie,sensibila la lumina,numita stigma,cu rol in captarea luminii. In aproprierea stigmei se afla o vacuole pulsatilla cu rol de excretie.In citoplasma exista un nucleu mare,situate central,individualizat.la periferia citoplasmei se gasesc numerosi cromatofori,care contin pigmentii verzibruni-galbeni si numeroase vacuole mici. 2. Clasa rizopode a) Caracteristici generale Cuprinde animale care populeaza mediul marin,dulcicol si solul umed. 2. Reprezentanti Amiba(amoeba proteus)este raspandita pe fundul baltilor. Corpul lor este format dintr-o celula lipsita de perete celular,cu o citoplasma care contine nucleul,o vacuole pulsatilla si numeroase vacuole digestive.Citoplasma emite pseudopode,cu rol in miscare si in inglobarea particulelor alimentare.

Foraminiferele si radiolarii au un invelis protector calcaros sau silicios.Dupa moartea lor,sceletul se depoziteaza pe fundul marilor,formand sediment calcaroase sau silicioase. 3. Clasa sporozoare a) Caracteristici generale Cuprine specii parasite care produc boli la animale si om.In ciclul lor de viata formeaza spori,prin care rezista la conditiile nefavorabile aparute in mediul extern,de aceea se numesc sporozoare. b) Reprezentanti Plasmodiul malariei traieste parazit in sangele omului producand malaria.Transmitatorul acestei boli este tantarul Anofel. La animale exista un alt parazit numit babesie,producandu-le boala numita babesioza.Transmiterea bolii se face prin intermediul capusei 4. Clasa ciliate a) Caracteristici generale Ciliatele includ animale unicelulare,libere,care traiesc in apele dulci si sarate,parasite si simbionte. Protozoarele sunt cele mai mici animale de pe pmnt : frme microscopice de via, compuse fiecare dintr-o singur celul ce conine toate mecanismele supravieuirii independente. Aceste organisme au fost probabil primele forme de animale aprute pe pmnt, de aceea sunt cunoscute sub numele de primele animale sau protozoare. Majoritatea sunt organisme microscopice cu diametrul mai mic de un milimetru, invizibile cu ochiul liber. Fiecare este, n esen, o pictur de citoplasm gelatinoas, nchis ntr-o membran care permite intrarea i ieirea substanelor chimice simple, n timp ce rein nuntru proteinele complexe. Citoplasma nsi conine o varietate de structuri responsabile pentru prelucrarea substanelor nutritive i controlul coninutului de ap, i un nucleu care acioneaz asemenea unui creier, coordonnd activitile celulei. Protozoarele aparin regnului Protista, care include i algele unicelulare. Protozoarele sunt un subregn, constnd din apte ncrengturi :

- ncrengtura Sarcomastigophora include amibele i flagelatele. Exist aproximativ 18.500 de specii. Printre specii se numr : Euglena. - ncrengtura Ciliophora const din ciliate. Exist circa 7.200 de specii. Printre specii se numr : Didinium. - ncrengturile Apicomplexa, Labyrinthomorpha, Microspora, Myxospora i Ascetospora formeaz mpreun protozoarele parazite. Exist aproximativ 5.600 de specii. Printre specii se numr : Plasmodiul. Protozoarele prosper n numr imens i sunt o parte esenial a reelelor de hran i a ciclurilor de descompunere ale lumii dar, pentru c sunt att de mici, abia dac ne dm seama de existena lor.

EUGLENA Prea mrunt pentru a fi vzut cu ochiul liber, Euglena prezint la microscop forma unui fus turtit, purtnd n vrf un bici (flagel), cu care bate cu putere apa pentru a nainta mai rapid. Corpul ei unicelular conine granule verzi de clorofil, ceea ce ne-o arat capabil s ndeplineasc funcia complex a fotosintezei. Datorit micrilor ei independente i vioaie, ajutate de micul organ de locomoie, ea ne sugereaz mai mult lumea animal. Marea ciudenie a acestei plante o constituie modul ei de hrnire, cnd animal, cnd vegetal. Aeznd o Euglen la ntuneric i adugnd n mediul ei de via substane organice, ea i pierde culoarea verde, devine aproape strvezie i ncepe s se hrneasc ca un animal. Adus din nou la lumin, i rectig granulele de clorofil i revine la modul vegetal de hrnire. n ce regn putem ncadra aceast fiin uimitoare? Dac pentru stabilirea filiaiei ei va trebui s-I urmrim rudele apropiate, ne vom ncurca i mai ru. Unele neamuri se hrnesc cu substane minerale i nu-i schimb niciodat culoarea verde; altele, dimpotriv, lipsite de clorofil, se hrnesc saprofit, ca orice animal. ntre sutele de mii de fiine microscopice ce populeaz apele, multe i dintr-un regn, i din altul prezint asemnri i grade de trecere spre Euglena. Ea face parte dintre acele numeroase vieuitoare n care se terg

parc deosebirile dintre animale i plante i care constituie un fel de punte direct ntre unele i altele.