Proiect La Disciplina "Turism Interna Ional" Ț Monografia Turistică A Cehiei
Proiect La Disciplina "Turism Interna Ional" Ț Monografia Turistică A Cehiei
1.2Istorie i populaie
Cehii provin din slavii din vest, precum polonezii i slovacii. nainte de sosirea slavilor n secolul VI ns, aceast zon era locuit de triburi germanice i celte. Poporul din Boemia a avut foarte muli conductori ntre secolele VII i IX. Doar doi dintre acetia au fost Carol IV i Rudolf II. n timpul domniei lui Carol (1346-78), Praga a devenit unul dintre cele mai mari ora e din Europa. n acest timp a cptat nfiarea gotic i cldiri importante precum Universitatea Carol, Podul Carol i catedrala Sf Vitus. n a doua jumtate a secolului al XVI-lea, ora ul a prosperat sub domnia lui Rudolf i a devenit sediul Imperiului Habsburgic. Rudolf a colecionat mari opere de art i a invitat la curtea sa artiti i nvai renumii. La nceputul secolului XX ,Boemia fcea parte din Imperiul Austriac. Dup Primul Rzboi Mondial, Cehoslovacia i-a declarat independena, noua republic avnd trei pri Boemia, Moravia i Slovacia. Tomas Garigue Masaryk a devenit primul preedinte. n octombrie 1938 nazitii au ocupat Sudetenland, iar n martie 1939 Germania a ocupat Boemia i Moravia. Dei era condus de naziti, Slovacia i-a proclamat independena. Dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, Cehoslovacia a redevenit stat independent, iar dup lovitura de stat din 1948 comunitii au preluat conducerea. Guvernul comunist i-a dat demisia n 1989 dup o sptmn de demonstraii cunoscute ca Revoluia de Catifea i preedinte a fost ales Vaclav Havel. La sfritul anului 1992 Cehoslovacia s-a mprit n Republica Ceh (Boemia i Moravia) i Republica Slovac. Aceast desprire de comun acord a fost numit Divorul de Catifea. 12 ani mai trziu, n 2004, Cehia a devenit membr a Uniunii Europene. Pe baza datelor Institutului Naional de Statistic, la 1 iulie 2004, Republica Ceh numra 10 213 480 de locuitori, la fel ca Portugalia, Ungaria sau Belgia. Conform prognozei ONU, n viitor se va nregistra o tendin de scdere a populaiei, astfel nct pn n 2050 va ajunge la 9,2
milioane. In perspectiv, evoluia real va depinde mai ales de numrul de imigrani care vor fi primii n R.Ceh. Se remarc un proces de mbtrnire demografic a populaiei, n primul rnd datorit scderii rapide a natalitii: la 100 de copii revin 90 de persoane de peste 65 de ani. 129 locuitori pe km2, la fel ca n Danemarca, dar mai mic dect n UE unde 175 de locuitori triesc pe km2. 77% din populaie locuiete la orae, adic cu 5% mai mult dect media din UE. Majoritatea oraelor cu importan regional numr cca 100 000 de locuitori, iar structura populaiei lor este foarte veche, deoarece n majoritatea lor, oraelor au fost fondate n evul mediu. In mediul rural se remarc o densitate mai mare n partea de est a rii. Fiecare al 10-lea locuitor este stabilit n capital. Nici un alt ora din R.Ceh nu concureaz ca importan i numr de locuitori cu metropola praghez. 90% din populaie este de naionalitate ceh. Prin urmare, Republica Ceh poate fi considerat un stat deosebit de omogen. Minoritile cele mai numeroase provin din rile vecine: Slovacia, Polonia i Germania. In statisticile oficiale este menionat numai 0,1% rromi, dei numrul estimat ajunge pn la 2%. Muli dintre ei consider c sunt de naionalitate ceh, respectiv slovac.
1.3 Economie
Una dintre cele mai stabile i prospere ri fost-comuniste, Cehia a nregistrat o cretere economic anual de 6% n ultimii 3 ani de dinaintea crizei economice. Creterea a fost datorat n mod special exporturilor ctre Uniunea European i investiiilor strine. Principalii parteneri comerciali, n ceea ce privete importurile sunt Germania i Slovacia. La fel ca toate rile fost comuniste, i Cehia, dup cderea regimului comunist s-a orientat ctre partenerii comerciali din Europa de Vest i ctre SUA. Sectorul agricol i-a pierdut din importan n ultimii ani. Veniturile intrate n PIB din sectorul agriculturii sunt n descretere ncepnd cu anul 1994. Numrul de mincitori angajai in agricultura, a intrat in declin de la sfarsitul comunismului. Agricultura joaca un rol relativ mic in industria de export a natiunii. Principalele recolte din Republica Ceha sunt: graul, porumbul, trestia de zahar, cartofii. Fermierii cehi cresc, de asemenea, si multe animale domestice, inclusiv: porci, vite si oi.
1.4 Transporturi:
Aeroportul Internaional Ruzyne este principalul din ar. De exemplu, n 2007 a avut un trafic de 12.4 milioane de pasageri, ceea ce l face unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa Central. n total, Republica Ceh are 46 de aeroporturi, dintre care 6 au i servicii aeriene internationale. Reeaua de ci ferate este una dintre cele mai dense din Uniunea European, avnd o lungime de 2926 km.
n raport cu gradul de concentrare a valorilor turistice, se pot delimita mai multe zone turistice:
PRAGA Orasul magic, Orasul de aur, Orasul celor 100 de turle, Parisul estului , iata cateva denumiri ale orasului Praga. Asezata pe cinci dealuri, Praga se intinde de-o parte si de alta a raului Vltava. O plimbare pe jos prin Praga este o plimbare printre secole. Praga este o marturie a stilului gotic, baroc, al timpului renasterii sau al artei moderne. Inca din Evul Mediu, Praga a fost cunoscuta ca unul din cele mai frumoase orase din lume. In secolul al XIV-lea, Praga era un oras modern care intrecea toate orasele central-europene. Podul de piatra de peste Vltava -Podul Carol - a ramas una dintre cele mai mari comori ale arhitecturii pragheze. Obiective turistice: Castelul din Praga Una din cele mai mari fortarete, castelul regilor din Bohemia domina Vltava de mai bine de 11 secole. Palatul Regal, fondat in a doua jumatate a secolului XIX, s-a pastrat aproape intact. Partea centrala a palatului cu faimoasa Sala Vladislav se pastreaza in stilul gotic tarziu. Uniformitatea stilului baroc se datoreaza perioadei de domnie a imparatesei Maria Tereza, care a facut ultimele retusuri si a dat forma finala a cladirii. Inconjurat de gradini si parcuri, Castelul impreuna cu Cartierul de Jos constituie o oaza de liniste in mijlocul orasului tumultos. In prezent aici este si resedinta presedintelui republicii. In interiorul Castelului se afla imensa Catedrala a Sfantului Vitus unde se afla inmormantat imparatul Ferdinand I de Habsburg, alaturi de mormintele cnejilor din Boemia , Moravia si Silesia. Tot in perimetrul Castelului a fost construita in secolul al X-lea, Bazilica Sf. Gheorghe , unde sunt gazduite aproape zilnic concerte de muzica de camera si galerii de arta vecge ceha. "Straduta de Aur" intregeste Cartierul Castelului. Locuite altadata de alchimisti, casutele construite in zidurile castelului adapostesc acum magazine de suveniruri. Orasul vechi Asezat pe malul drept al raului Vltava , orasul vechi impresioneaza vizitatorii prin faimosul ceas astrnomic si monumentala Catedrala Our Lady of Tyn, precum si prin Turnul Primariei, care ofera o frumoasa perspectiva asupra orasului. Ceasul astronomic din turn dateaza din secolul al XV-lea. Cadranul superior marcheaza ora centrala europeana si ora veche ceha, precum si fazele lunii si soarelui, miscarile astrelor, echinoctiile si sarbatorile vechi. Statuetele atasate cadranului - un schelet, un cersetor si un turc sunt o alegorie a desertaciunii lumesti. Figura mortii intoarce la fiecare ora o clepsidra si trage clopotul; apoi, cei 12 apostoli apar si dispar, unul cate unul, in spatele cadranului albastru. Din piata orasului vechi se desprind o serie de stradute inguste si alei, incununate de remarcabile locuri demne de vizitat: biserici, galerii si muzee, anticariate, crame de bere si vin vechi de secole. Podul Carol Podul de piatra, mandria Pragai si a intregii Bohemiei, a fost construit la porunca imparatului Carol al IV-lea de faimosul Petru de Gmung, arhitectul Catedralei Sfantului Vitus si a altor cladiri gotice, ridicate incepand cu anul 1357.
Faimosul turn, ridicat pentru apararea cetatii, in acelasi timp cu podul, a constituit principala intrare in Castelul din Praga. Fiecare picior este decorat cu statui, opera secolului XVII a faimosului sculptor, Matthias Braun.
Cartierul evreiesc O parte importanta a orasului vechi o reprezinta Cartierul Evreiesc. Originile sale dateaza din secolul al IX-lea cand a inceput ca o asezare a negustorilor evrei care s-au stabilit definitiv in Praga. In secolul al XVII-lea, aceasta a devenit metropola evreilor din Europa Centrala. Acesta a devenit mai tarziu un ghetou, inconjurat de ziduri si avand 6 porti de acces. Datorita aglomeratiei si conditiilor neigienice din aceasta parte a orasului, "Josefov" a fost demolat aproape in intregime la sfarsitul secolului al XIX-lea. 14 sinagogi, o sala de festivitati si tristul cimitir evreiesc - cu mai mult de 200.000 de morminte - au fost conservate de regimul nazist care a ocupat Praga in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, declarandu-le "Muzeul unei rase disparute". Totusi, fostul ghetou a supravietuit, ramanand o marturie a peste sapte secole de persecutii. Exista sapte gradini in jurul Castelului Praga, dar Gradina Regala este, din punct de vedere istoric, cea mai importanta dintre ele. Aceasta gradina a fost creata in 1534 pentru Ferdinand I. Pe masura ce timpul a trecut, a fost decorata cu copaci si plante exotice. Cedrul si lalele cresc aici din 1554, cand ambasadorul turc le-a adus la Castel. Lalele rosii, albe si galbene au inflorit in gradina Castelului Regal cu mult inainte de raspandirea pe intreg continentul european. In secolul al XVI-lea au fost adaugate diverse elemente de arhitectura: Casa de Vara a Reginei Ana, Fantana Cantatoare, Orangeria, Casa Smochin, Casa Leului etc. La inceputul anilor 1800, gradina a fost modificata in stil baroc. In prezent, gradina urmeaza un "stil englezesc" dar contine, de asemenea, elemente caracteristice Renasterii precum si elemente baroce. KARLOVY VARY Situata in partea vestica a Bohemiei, intr-o frumoasa vale impadurita, statiunea balneoclimaterica Karlovy-Vary este renumita prin izvoarele sale termale, prin cladirile si colonadele sale istorice, portelanul si sticla fabricate de micii mestesugari si lichiorul din ierburi Becherovka. Fondat de regele Carol al IV-lea, Karlovy Vary se afla la 130 de kilometri de Praga. Calitatea izvoarelor sale naturale, frumusetea arhitecturii si a imprejurimilor, toate acestea sunt atractii turistice pentru vizitatorii din lumea intreaga. Dezvoltarea orasului s-a datorat efectelor curative ale izvoarelor sale minerale fierbinti. Cele 12 izvoare minerale au o temperatura, ce variaza intre 420 si 730 C (cel mai fierbinte dintre ele tasneste in aer la o inaltime de 15 m). O alta atractie turistica o constituie gradina japoneza de meditatie, construita de gradinarii japonezi din regiunea Aichi. Faima statiunii vine si de la oamenii de vaza care au fost tratati aici. Regele Carol al IV-lea a venit de multe ori aici si venea insotit de cel putin 100 de trasuri. Tarul rus Petru cel Mare a fost tratat in 1711, iar pentru o perioada de cativa ani viata sociala a orasului a fost influentata de vizitele Regelui polonez Bedrich Puternicul. Poetul german Goethe a fost in Karlovy Vary de 13 ori intre anii 1785 -
1823. Alte figuri marcante care au trecut pragul acestui oras sunt Bach, Beethoven, Chopin, Liszt, Pagganini, Freud, Marx, Gogol, Turgenev. Anual, aici se desfasoara anual Festivalul de Film de la Karlovy Vary, care are loc in luna iulie. Festivalul atrage anual personalitati din lumea cinematografiei mondiale. De altfel, hotelurile din statiune se mandresc ca au gazduit diversi actori sau personalitati din lumea culturala, si isi atrag turistii afisand la intrare, pe langa meniu, poze cu acestia. (Michael Douglas, Morgan Freeman etc).
MARIANSKE LAZNE O alta statiune de tratament, unde vizitatorii se reintorc iarasi si iarasi pentru regenerarea trupului si a sufletului. In apropierea orasului se gasesc nu mai putin de 100 de izvoare. Orasul insusi are o frumoasa arhitectura si este inconjurat de multa verdeata, avand unele din cele mai mari si mai frumoase parcuri din Cehia. Statiunea ofera posibilitati de distractie si pentru tineri. Exista numeroase terenuri de golf, de tenis; spectacole, concerte, piese de teatru sunt tinute in Casino House. Statiunea se afla la 160 km de Praga si se poate ajunge cu trenul sau cu masina. ESKY KRUMLOV Este un oras medieval situat in Boemia de Sud, respectiv in sud vestul Cehiei. Acest oras a ramas neschimbat inca din secolul al XVIII-lea. Este unul din cele mai atractive orase ale Cehiei si care, in prezent, se gaseste sub protectia UNESCO. In anul 2010, populatia orasului era de peste 14.000 de locuitori. Orasul este impartit in 10 cartiere si se gaseste la o altitudine de 492 m. Principalul obiectiv turistic al orasului este Castelul Krumlov, unul din cele mai impresionante monumente istorice, care a fost reconstruit in stil renascentist de catre arhitectii italieni in secolul XVI. Acesta este un complex format din 40 de cladiri si palate. Primul document care ii atesta vechimea dateaza din anul 1253.
Alt obiectiv turistic al orasului esk Krumlov este Podul cu trei nivele (Plov most), care are o inaltime de 40 m si o lungime de 30 m, si uneste Castelul Krumlov cu gradina si teatrul. Prin imprejurimi sunt si alte obiective turistice interesante. De exemplu, la 10 km se afla una din cele mai vechi manastiri, Zlatna Koruna. La 20 de km distanta se afla un alt castel, Hlubok, ce seamana uimitor de mult cu Castelul Windsor. In apropiere se mai afla si Parcul National Sumava, cel mai mare de acest fel din Cehia. Revenind in orasul Ceski Krumlov, puteti vizita si Beraria Pivovar Eggenberg. Orasul este si un important centru cultural, gazduind anual un numar mare de festivaluri si diverse evenimente. Cel mai cunoscut este Festivalul Five - Petalled Rose (Festivalul Trandafirului cu 5 petale), care are loc in fiecare an, in luna iunie, cu ocazia solstitiului de vara. In acest timp, orasul se transforma intr-un spectacol medieval, cu personaje costumate in hainele acelor vremuri. La castel, in parcuri si pe albia raului au loc concursuri de scrima, lupte, dar si dans sau teatru popular. Evenimentul se incheie cu un frumos foc de artificii la castel.
3.1 Ci de acces
-feroviar: Praga are o gar principal Hlavni Ndrai i una secundar Praha Holeovice. Gara principal se afl la doar cteva minute de centrul oraului Praga. n ambele gri vei gsi faciliti de schimb valutar , ATM-uri i un birou de informaii turistice. -rutier: Majoritatea serviciilor de transport internaional i naional cu autobuzul au sorirea la staia de autobuz i metrou Florenc n partea de est a oraului. Oraul Vechi se gsete la doar 10 minute de mers pe jos. Ruta: Bucuresti Alba Arad - Nadlac Szeged Bratislava Brno Praga -aerian: Aeroportul Praga, Ruzyne (unde ajung toate zborurile internaionale), se afl la 17km de centrul oraului i are toate facilitile moderne ale unui aeroport european. Aeroportul este deservit de un numar de companii aeriene: Czech Airlines, Wizz Air, easyJet, Bmibaby, Jet2.com, SmartWings, Swiss International, Aer Lingus, Norvegiana, Delta Air Lines, Aegean Airlines, KLM Royal Dutch Airlines, British Airways, Brussels Airlines, Lufthansa, TAP, Iberia, Germanwings, Air One. Cltoria de la aeroport n centrul oraului dureaz n jur de 20-25 de minute, sau n jur de 55 de minute cu mijloacele de transport public
3.2 Transporturi
Metroul un mod rapid de a cltorii prin Praga este curat i eficient. Biletele de cltorie pot fi cumprate n orice staie de metrou, n hotel etc. Pot fi cumprate n avans, dup care, forte simplu, aparatul special le marcheaz cu data i ora mbarcrii.
Tramvaiele sunt puin mai ncete, ns n schimb ofer un minunat mijloc de cltorie vedei cu mult mai multe. La fiecare staie de tramvai se afl lista cu staiile liniei respective i cu orarul cursei. Autobuzele Deoarece metroul i tramvaiele din Praga sunt foarte eficiente, autobuzele nu sunt folosite frecvent de ctre turiti. Liniile de autobuze din Praga acoper n principal zonele periferice ale oraului. Circul destul de regulat, zilnic de la ora 5.00 pn aproximativ la miezul nopii. Noaptea, autobuzele de noapte circul n intervale de o jumtate de or de la miezul nopii pn la ora 5.00.
Hotel Aria 5* Luxosul Hotel Aria este situat n cartierul istoric Mala Strana, n centrul istoric al oraului Praga. Exist acces gratuit la internet de mare vitez prin cablu. Departe de aglomeraie, dar la numai 30 de metri de linia de tramvai, oaspeii pot ajunge n oraul vechi ntr-o plimbare de 15 minute, trecnd Podul Carol. n fiecare camer exist o bibliotec ampl de muzic i DVD-uri, precum i iPod cu melodii ncrcate. Camerele au bi cu nclzire prin pardoseal i ofer vedere spre Biserica Sf. Nicolae sau spre Atriumul cu grdina de iarn. Toi oaspeii primesc o butur gratuit de bun venit. Dup-amiaza se ofer gustri i buturi gratuite. De pe terasa cu grdin situat pe acoperi, oaspeii beneficiaz de vedere direct asupra oraului. Restaurantul Coda de la hotel servete preparate cehe i internaionale n sala de mese sau pe teras. Hotelul Aria ofer acces direct la Grdinile Baroce Vrtbovska.
Tower Park 5* O cladire catalogata printre cele mai urate din lume a devenit hotel de lux. cu o singura camera. Este vorba, de fapt, de un apartament de cinci stele, amenajat in turnul de televiziune construit la Praga pe vremea comunismului. Marea atractie a apartamentului situat la 70 de metri inaltime este, fireste, vederea panoramica asupra orasului. Dupa amenajarea unui apartament de lux in fostele spatii tehnice, acum inutile, turnul a devenit hotelul cu o singura camera. Pe langa vederea panoramica, vizitatorii se pot bucura si de mobilierul importat din Suedia sau de instalatiile si obiectele sanitare de inalta clasa. Desigur, si pretul este pe masura: 1000 euro pe noapte, care include, ce-i drept, cina, micul dejun, transport cu limuzina si serviciile unui valet.
Acesta are una dintre cele mai bune oferte de buctrie francez din Praga i este situat la ultimul etaj al uneia dintre cele mai faimoase embleme arhitecturale moderne din Praga: Casa care danseaz. Privelitea asupra oraului este uluitoare att din sala interioar a restaurantului ct i de pe terasa de pe acoperi.
Restaurant Bellevue Cu o panorama excelenta catre Castelul Praga, Bellevue este o alegere de top. Proprietarii va vor surprinde cu un meniu foarte bogat si deosebit: carne de vita, sosuri Nouvelle, peste si rata, paste delicioase si deserturi artistice. Daca doriti ceva deosebit incercati obrazul de vitel la cuptor cu piure de cartofi. Pentru desert incercati crme brulee de vanilie. Daca doriti o masa care sa va asigure o priveliste inspre castel, se recomanda sa faceti rezervarea in avans Preturile: meniuri prestabilite (2 feluri) de la 990Kc pana la (5 feluri ) 1390 KC. Vinul nu este inclus.
4.Gastronomie nationala
Multi dintre turistii care vin in Praga nu incearca deloc bucataria traditional ceha care este in mare parte bazata pe carne si este destul de diversa. Un fel de mancare national este carnea de porc cu varza acra si galuste, care trebuie neaparat insotit de o halba de bere, cea mai cunoscuta bautura din Cehia. Bucataria ceha foloseste foarte mult carne prajita, de obicei de porc sau de vita, si uneori la ocazii special, vanatul si pestele, sunt servite cu galuste, din cartofi sau orez, in sos. Alte feluri de mancare pe care le puteti incerca sunt rata prajita sau carne de vita in sos de smantana decorate cu coacaze.
5. Cultura, arhitectura
Cultura ceh are rdcini serioase n trecutul su bogat. Astfel, vizitatorii din ntreaga lume pot s viziteze unele dintre cele mai frumoase i mai vechi opere ale arhitecturii, literaturii i artelor plastice. Cea mai veche statuet descoperit este evaluat de arheologi c ar avea o vechime de 30 000 de ani. Cu o nlime de 17 cm i forme ovale, Venue din Vstonice (Venus din Vstonice) poart acest nume dup locul n care a fost descoperit n Doln Vstonice n Moravia. Din anul 1100 pn la nceputul secolului al 13-lea artele plastice au fost dominate de arta romanic, reprezentat de sculpturi n relief, fresce i ilustraii de manuscrise .Reprezentative pentru sculpturile n relief este forma ferestrelor palatului din Olomouc i tripticul din mnstirea Sv.J din Hradul praghez, reprezentndu-l pe Pemysl I i starea Anka. Cea mai veche i mai important fresc n stil romanic este aa - numitul ciclu al lui Pemysl din rotonda sf.Ecaterina din Znojmo n timp ce Codexul de la Vyegrad, coninnd numeroase iniiale, scene din Vechiul i Noul Testament este un manuscris superb ilustrat de clugri. Un rol cheie n evoluia artei n stil gotic l-a avut arhitectura. Stilul gotic a fost adus n rile cehe din Frana n prima jumtate a secolului al 14-lea de arhitectul francez Matei din Arras. El a proiectat prima faz de reconstrucie a catedralei Sf.Vt i biserica Carol cel Mare din Karlov n Praga, mnstirea praghez Na Slovanech, biserica sf.Jacob din Kutn Hora, biserica sf.Ilie din Tebon, biserica sf.Bartolomej din Plzen i sala capitulului de la mnstirea din Szava. Dar arhitectura gotic a atins apogeul su i un nivel european prin creaia arhitectului german Peter Parl din Gmund (1330-1399). Parl provenea dintr-o familie german de arhiteci i sculptori care au avut o contribuie remarcabil la dezvoltarea artei i arhitecturii gotice din Europa Central. Tnrul arhitect care a fost invitat la Praga de regele Carol IV i a rmas s lucreze aici pn la sfritul vieii a primit sarcina de a ncheia reconstrucia catedralei Sf.Vt care n 1344 fusese nlat la rangul de sediu arhiepiscopal. Noua catedral urma s fie folosit ca loc de ncoronare i loc de nmormntare a regilor cehi. Parl a introdus elemente noi de proiectare a boltei imensului spaiu al catedralei - bolta sub form de evantai, prima de acest fel din Europa Central i noi ancadramente ale ferestrelor, avnd ca motiv principal flacra. De asemenea, Parl i discipolii si a conceput i construit Capela Sfinilor din castelul Hradany, portalul nordic al bisericii Sf.Fecioarei Maria Tn, biserica sf. Bartolomj din Koln i a nceput s lucreze la ridicarea catedralei sf.Barbora din Kutn Hora. Muzic A fost ntotdeauna o component natural a vieii cehilor i a creat opere care fac parte din elita muzicii universale. Inceputurile tradiiei muzicale independente i au originea n evul mediu, cnd slujbele erau cntate n slavon i nu n latin. In perioada baroc muzicienii cehi au preferat s plece din ar, ca de pild Johan Wenzel Stamitz care a ajuns compozitor la curtea principelui elector Karl Theodor din Manheim. In secolul al 18-lea viaa muzical din Cehia era att de bogat nct cltorul englez Charless Burney a poreclit-o "Conservatorul Europei": In 1787 a avut loc la Praga premiera operei Don Giovanni compus de Mozart pentru Teatrul Nostitz (astzi Teatrul de Stat), iar compozitorul a devenit i a rmas fiul adoptiv i cetean de onoare al oraului Praga.
Secolul 19 este marcat de cele trei nume de referin ale muzicii naionale cehe: Smetana, Dvok i Janek. Bedich Smetana (1824-1884), compozitor, dirijor, pianist i pedagog la Goteborg n anii 1856-1861 a oferit lumii opera ceh cea mai des reprezentat Mireasa vndut, dar i alte opere ca de pild Dalibor i Libue, aceasta din urm fiind prezentat la inagurarea Teatrului Naional n 1883. Smetana a creat i ciclul de poeme simfonice Patria Mea, o celebrare a zonei rurale i a istoriei pmntului su natal. Din acest ciclu cel mai cunoscut i mai des interpretat este poemul Vltava. Antonn Dvok (1841-1904) a fost un maestru al simfoniei, al muzicii de camer i oratoriei. De asemenea a compus piese pentru pian (valsuri, humoreti, dansurile slave) i pentru coarde, lieduri, coruri, opere ( Rusalka) i 9 simfonii. In 1892-1895 a fost directorul Conservatorului naional din New York i din aceast perioad dateaz celebra simfonie a 9-a Din Lumea Nou care n 1969 a nsoit primi pai ai astronuailor pe Lun. A compus de asemenea ciclul Muzic din Moravia (1875) care dovedete o sensibilitate deosebit bazat pe interpretarea genial a folclorului morav. Leo Janek (1854-1928 ) a preluat metoda lui Smetana i Dvok, dezvoltndu-i propria sa teorie despre "melodia vorbit", conform creia forma melodic urmeaz modelul de ton al vorbirii. El a compus opere recunoscute pe plan mondial Jenufa , Mica vulpi viclean i Katia Kabanova . La doi ani dup nfiinarea Academia de art muzical de la Praga (27 octombrie 1945), n 1947 Janek a fondat Academia de art muzical de la Brno i festivalul anual de muzic contemporan i clasic care se bazeaz pe opera lui i are loc n fiecare toamn. Teatrul Dei nc din evul mediu, cehii se puteau luda cu nceputurile unui teatru propriu n limba naional, adevrata lui dezvoltare a nceput n perioada renaterii naionale, respectiv la sfritul secolului al 18-lea. Primul spectacol dramatic n limba ceh a avut loc la Praga n 1771, dei actorii erau germani i aveau probleme de pronunie. La sfritul secolului al XVIII-lea prima pies naional important a fost dramatizarea unei legende din secolul al XI-lea Oldich i Boena. In 1781 contele Anton Nostitz, una din figurile marcante ale oraului a fondat Teatrul Nostitz, o cldire n stil neo-clasic (astzi Teatrul de Stat) care a fost inaugurat cu piesa Emilia Galotti de Lessing. Dei obinuser promisiunea de a juca pe scen n limba ceh, curnd actorii au fost nevoii s se mute ntr-un teatru mai mic din lemn numit Bouda n Vclavsk nmst. Aici n 1834 n cadrul comediei muzicale a lui Josef Kajetan Tl (1801-1856) Fidlovaka a fost lansat cntecul Unde este ara mea natal care avea s devin imnul naional ceh. Nrodn Divadlo (Teatrul Naional) fondat prin colect public i inaugurat n 1881 a ars mai trziu i a fost reconstruit cu promptitudine tot prin colect public. Cldirea superb proiectat de Josef Ztek, a fost reconstruit n mare parte de arhitectul Josef Schulz care a proiectat i Muzeul Naional din Vclavsk nmst. La inagurarea Teatrului a fost prezentat premiera operei lui Smetana Libue, bazat pe legenda prinesei care s-a cstorit cu un ajutor de fermier umil i l-a inpsirat n fondarea oraului Praga i a dinastiei Pemyslilor. Fondarea primei Republici Cehoslovace n 1918 a nsemnat un nou progres al teatrului ceh. Cea mai important personalitate a perioadei a fost fr ndoial Karel apek(1890-1938), scriitor, dramaturg, ziarist, estetician, filozof. Este autorul unor drame utopice i fantastice ( Din viaa insectelor, Reeta Makropoulos, Mama, Boala alb). In piesa sa R.U.R., prescurtare de la Roboii Universali din Rossum, apek a folosit pentru prima oara cuvntul "robot", unul dintre
puinele cuvinte cehe care au intrat n vocabularul internaional. Roboii din pies au emoii umane i apoi se revolt mpotriva stpnilor lor asupritori - tem care nu ar fi fost de loc pe placul regimului sovietic de mai trziu. Dou forme tipice de teatru ceh sunt teatrul de umor negru i spectacolele de marionet. Teatrul negru este reprezentat de spectacolele de la Lanterna Magica bazate pe o combinaie foarte reuit de proiecii cinematografice, ecrane care se mic i stlpi caree susin scena. Actorii evolueaz n lumin i ntuneric, la diferite niveluri ale scenei, n combinaie cu proieciile schimbtoare de pe ecrane unind filmul cu teatrul, mima i dansul. Lanterna Magica a fost fondat de productorul Alfred Radok care dup 1968 a fost forat s prseasc ara i a murit n exil n Suedia. Teatrul de ppui are o veche tradiie n cultura ceh i este foarte popular. La Universitatea Carol din Praga se predau cursuri de ppuari i design teatral. Dintre cele mai cunoscute spectacole sunt Orfeu i Euridice sau Don Giovannni prezentate de Teatrul Naional de Marionete. Incepnd din 1967, odat la 4 ani, se organizeaz la Praga concursul internaional de scenografie i arhitectur de teatru, cunoscut sub numele de Cvadrienala de la Praga. Este singura manifestare de aceast amploare din lume deoarece prezint n mod unic cultura teatral de pe toate cele cinci continente. Pe lng expoziia de scenografie, sunt organizate seminarii, ateliere de creaie, ntlniri ale oamenilor de teatru din ntreaga lume..Prestigiul internaional al manifestrii este confirmat i de sprijinul permanernt acordat de UNESCO. Film Primul premiu Oscar a fost adus cinematografiei cehe de Jan Kadar i Elmar Klos cu filmul Magazinul de pe strada principal n anii 60. Aceast perioad este cunoscut datorit aa numitului "nou val al cinematografiei cehe", ai crui reprezentani marcani sunt Milo Forman (nscut n 1932 i stabilit n SUA dup 1968) i Ji Menzel(nscut la Praga la 23.2.1938). Principalele filme cehe ale lui Forman Peter cel negru (1963), Iubirile unei blonde (1965) i Mingea Pompierului (1967) sunt considerate capodopere ale genului comic n epoca comunist. Primul film regizat n SUA este Decolarea (1971), urmat de Hair (1979), dar filmele care i-au adus premiul Oscar i celebritatea n ntreaga lume sunt Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975) i Amadeus (1984) . Dup 1968 timp de mai mult de 20 de ani s-au produs puine filme de valoare. O excepie l constituie filmul Ucho (Urechea) a lui Karel Kachyadin 1970 axat pe obsesia regimului comunist de a trage cu urechea n vieile private ale cetenilor. Fimul a fost interzis i a nu a putut fi difuzat timp de alte dou decenii. O caracteristic a tradiiei cehe de film o constituie ecranizarea basmelor care n vremea regimului socialist a oferit tinerilor actori posibilitatea necontroversat de a-i ctiga existena ntr-un mod necompromitor. Filmele turnate n castele bine conservate n localiti cu aspect medieval evoc poveti de dragoste simple, desfurate ntr-o lume ireal. Dei valoarea lor artistic este discutabil, jocul artitilor este ntotdeauna de calitate. O alt caracteristic a cinematografiei cehe o constituie filmul animat, a crui tradiie ncepe dup cel de-al doilea rzboi mondial. Reprezentanii de frunte ai filmului animat ceh au fost: Ji Trnka, Karel Zeman i Hermna Trlov. Filmele animate cehe pot fi vizionate la Centrul special amenajat de la castelul Kratochvile, la 20 km de Prachatice n Cehia de sud. Un eveniment important n domeniul cinematografiei din Cehia, dar i din ntreaga lume l reprezint Festivalul Filmului de la Karlovy Vary care din 1950 se organizeaz odat la doi
ani. Organizaia FIAPF l-a clasificat ca festival de categoria A, la fel ca cele de Cannes, Berlin, Veneia i Tokio. Dei n perioada 1959-1963 a fost obligat s se alterneze cu Festivalul de la Moscova, este singurul festival de film din fostul bloc comunist care a atins cel mai nalt grad de audien internaional,. Festivalul are cte o tem anual i a introdus i o nou categorie de filme, respectiv filmele de debut ale tinerilor regizori. Din 1994 organizarea lui a fost preluat dee actorul J Bartoka i criticiul de film Eva Zaoralov. In decembrie 1983 Societatea de film i televiziune FEBIO a avut iniiativa nfiinrii unui studio ceh de creaie independent a filmelor documentare i a festivalului dee film documentar Fabiofest, festival unic de acest fel n Europa.
6. Bibliografie
http://www.mzv.cz http://www.prague.fm www.towerpark.cz Marea Enciclopedie Statele Lumii, Editura Litera, Bucureti,2009 http://www.infotour.ro http://www.slideshare.net http://www.turistik.ro http://www.besttourism.ro