BISECTOAREA

Denit ie. Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta nchis a cu propriet a tile: are originea n v arful unghiului; trece prin interiorul unghiului; formeaz a cu laturile unghiului dou a unghiuri adiacente congruente. Se poate vorbi a sadar de bisectoarea unui unghi numai dac a acesta este un unghi propriu, adic a un unghi cu m asura mai mare de 0 si mai mic a de 180 . In gura 1, este desenat a bisectoarea rOM a unghiului AOB.

Figura 1 Observat ie. Bisectoarea unui unghi exist a si este unic a. Teorem a. (Proprietatea bisectoarei.) Dac a un punct se a a pe bisectoarea unui unghi, atunci el este egal dep artat de laturile unghiului. Demonstrat ie. Fie unghiul AOB si punctul P situat pe bisectoarea lui. Construim P E K OA, E P OA si P F K OB, F P OB, ca n gura 2.

Figura 2 Deducem c a EOP F OP (I.U.), deci P E P F, adic a P este egal dep artat de laturile unghiului AOB. Teorem a reciproc a. Dac a un punct interior unui unghi este egal dep artat de laturile unghiului, atunci acel punct se a a pe bisectoarea unghiului dat. Demonstrat ie. Fie unghiul AOB si punctul P situat n interiorul unghiului astfel nc at rP E s rP F s, unde P E K OA, E P OA si P F K OB, F P OB, ca n gura 3.

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Bisectoarea

Profesor Marius Damian, Br aila

Figura 3 Deducem c a EOP F OP (I.C.) de unde rezult a c a ?EOP ?F OP , ceea ce spune c a P se a a pe bisectoarea unghiului AOB. Observat ie. Teoremele anterioare se pot da ntr-un singur enunt : Un punct interior unui unghi se a a pe bisectoarea unghiului dac a si numai dac a este egal dep artat de laturile unghiului. Denit ie. O bisectoare interioar a ntr-un triunghi este segmentul care are un cap at ntrun v arf al triunghiului, cel alalt cap at pe latura opus a si mparte unghiul n dou a unghiuri congruente. In gura 4, este reprezentat a bisectoarea interioar a rADs. Observat ie. Orice triunghi are trei bisectoare interioare. (vezi gura 5)

Figura 4

Figura 5

Teorem a. (Concurent a bisectoarelor interioare.) Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente. Demonstrat ie. Fie ABC si punctul I, intersect ia bisectoarelor unghiurilor ABC si ACB. Trebuie s a ar at am c a rAI este bisectoarea unghiului BAC. Not am cu M, N, P picioarele perpendicularelor cobor ate din I pe laturile rBC s, rCAs si respectiv rAB s, ca n gura 6. T in and cont c a rBI este bisectoare, rezult a c a rIM s rIP s, iar din din faptul c a si rBI este bisectoare, obt inem rIM s rIN s. (2) (1)

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Bisectoarea

Profesor Marius Damian, Br aila

Figura 6 Din (1) si (2) deducem c a rIN s rIP s, ceea ce spune c a rAI este bisectoarea unghiului BAC. In concluzie, bisectoarele interioare ale triunghiului ABC sunt concurente n I. Observat ie. (Vezi gura 7.) Punctul de intersect ie a bisectoarelor triunghiului poart a numele de centrul cercului nscris n triunghi si se noteaz a, de obicei, cu I. Acesta este egal dep artat de toate laturile triunghiului, iar distant a r de la I la ecare latur a se nume ste raza cercului nscris. Exist a a sadar un cerc cu centrul n I si de raz a r tangent celor trei laturi ale triunghiului. Il vom numi cercul nscris n triunghi.

Figura 7

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Bisectoarea

Profesor Marius Damian, Br aila

Denit ie. Prin bisectoare exterioar a a unui triunghi nt elegem bisectoarea unui unghi exterior al triunghiului. In gura 8, este reprezentat a bisectoarea exterioar a rAE a triunghiului ABC.

Figura 8

Figura 9

Observat ie. Fiecare bisectoare exterioar a a unui triunghi este perpendicular a pe bisectoarea interioar a care pleac a din acela si v arf cu ea. (Vezi gura 9.) Teorem a. Dreptele-suport a dou a bisectoare exterioare ale unui triunghi sunt concurente cu bisectoarea interioar a din al treilea v arf. Demonstrat ie. Fie ABC si unghiurile exterioare ?P AB, ?QBA. Bisectoarele acestor unghiuri se intersecteaz a n Ic si e P, S, Q proiect iile punctului Ic pe dreptele AC, AB si respectiv BC, ca n gura 10.

Figura 10 Deoarece rAIc este bisectoarea unghiului P AB, rezult a c a Ic P Ic S. Totodat a, rBIc este bisectoarea unghiului QBA, deci Ic Q Ic S. Ultimele dou a egalit a ti conduc la Ic P Ic Q, ceea ce spune c a rCIc este bisectoarea unghiului ACB si teorema este demonstrat a.

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Bisectoarea

Profesor Marius Damian, Br aila

Observat ie. Teorema precedent a asigur a existent a punctului Ic exterior triunghiului si egal dep artat de dreptele-suport ale laturilor. Acest punct se nume ste centrul cercului ex nscris corespunz ator laturii rAB s, iar distant a de la Ic la AB se nume ste raza cercului ex nscris corespunz ator laturii rAB s si se noteaz a cu rc . Cercul de centru Ic si de raz a rc se nume ste cercul ex nscris corespunz ator laturii rAB s. (Vezi gura 11.)

Figura 11 Fiecare triunghi are 3 cercuri ex nscrise. (Vezi gura 12.)

Figura 12

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Bisectoarea

Profesor Marius Damian, Br aila