Quechua
ZE |
Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize |
| Quechua Kechua | |
|---|---|
| Âtri nómmi | Runa Simi |
| Pronónçia | /ˈkɛtʃuə/ |
| Parlòu in | |
| Parlànti | |
| Totâle | 9.100.000 |
| Clasificaçión | |
| Filogénexi | Léngoe quechua |
| Sudivixón | Quechua I Quechua II |
| Statûto ofiçiâ | |
| Ofiçiâ in | |
| Còdichi de clasificaçión | |
| ISO 639-1 | qu
|
| ISO 639-2 | que
|
| ISO 639-3 | que (EN)
|
| Glottolog | quec1387 (EN)
|
A léngua quechua (pronûnsia: chèciua) o quichua (pronûnsia: chìciua) a l'è parlä attraverso l'òvest d'o Sûdamerica, essendo a quârta ciû desteisa inte l'Americhe e a léngua nativa ciû parlä d'o continente, seguîa da-o Guaranì e l'Aymara.
Descriçion e stöia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
O sêu nomme o deriva da "qhichwa", «zona tempiä», e a l'ëa a léngua de l'Impeo Inca, dominante inta zona d'e Ande sûdamerican-e primma de l'arivo d'a colonizassiôn spagnòlla.
E costitûssioîn de Bolivia, Ecuadòr e Perù diciàran e léngue native d'ògni Pàize (tra quelle o Quechua) comme segônde léngue d'arente a-o spagnòllo.
A l'è ofiçiâ in Perù, Bolivia, Colombia e l'Ecuadòr. A végne ascì parlä in Argentinn-a e Cile, e da comûnitæ piccinn-e d'emigræ in Canada, Stati Unïi d'America, Méscico, Brasî, Spagna, Italia, Fransa e Giappon.
I sêu parlanti rivan a-i 14 millioîn, d'i quæ 9.600.000 inti Pàixi dove o Quechua o l'è nativo.
A paròlla nativa pe 'st'idioma a l'è "runasimi" (runa = òmmo, simi = léngua) che sajéiva a dî, "lenguaggio ûmàn".
Atri progètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikipedia a gh'à 'n'ediçión in quechua (qu.wikipedia.org)
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Quechua
Colégamenti esterni
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Software in Quechua
- Red Quechua Ràddio in Quechua d'o Perù
- quechua.org.uk
- Pronûnçia de léngue d'e Ande.
- Dissionâjo quechua
- Yachay Wasi: Lessioîn de Quechua da-o professô Demetrio Túpac Yupanqui.
| Contròllo de outoritæ | LCCN (EN) sh85109790 · GND (DE) 4133214-3 · BNF (FR) cb11949781m (data) · NDL (EN, JA) 00575996 |
|---|
