Teaching Documents by Cristina Cojocaru
Iconographic constants of 18th century mural painting in the Bucharest area", the National Confer... more Iconographic constants of 18th century mural painting in the Bucharest area", the National Conference on Dogmatic and National Unity in Church Painting, 8th edition-Unitary norms and guidelines in iconography and restoration of church heritage,
Books by Cristina Cojocaru
Un sfert de veac de la martiriul unui monument bucureştean: mănăstirea Văcăreşti, coord. Anca Beatrice Todireanu, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti , 2013
Spicilegium: studii și articole în onoarea Prof. Corina Popa / ed.: Vlad Bedros, Marina Sabados, București: Editura UNArte, 2015
Books (edited) by Cristina Cojocaru
Russian Icons from Transylvania, 2023
This publication is part of the project “Ricontrans – Visual Culture, Piety and Propaganda. Trans... more This publication is part of the project “Ricontrans – Visual Culture, Piety and Propaganda. Transfer and Reception of Russian Religious Art in the Balkans and the Eastern Mediterranean (16th to Early 20th Century)”, funded from the European Research Council (erc) under the European Union’s Horizon 2020 research and innovation programme (grant agreement No. 818791). The book contains the catalogue of the exhibition of Russian icons from Transylvania, Romania, organized in Alba Iulia in June-August 2023, together with a series of studies by Ana Dumitran, Ilya Borovikov, Dumitrița-Daniela Filip, Atanasia Văetiși and Cristina Cojocaru, on the transfer of Russian mass icons to Romanian territories and on their restoration.
Papers by Cristina Cojocaru
Museikon, 2021
Grigorie Zugravul, cunoscut de-a lungul vieții sale sub numele de Papathodor, Popovici și Frujine... more Grigorie Zugravul, cunoscut de-a lungul vieții sale sub numele de Papathodor, Popovici și Frujinescu, a fost unul dintre cei mai importanți pictori ai Țării Românești de la finalul secolului al XVIII-lea și inițiator al curentului de occidentalizare a artei locale. Conform datelor descoperite de Constantin Săndulescu-Verna într-un caiet de schițe care i-a aparținut pictorului, Grigorie s-a născut lângă București, în satul Frunzănești, în familia preotului zugrav Tudor, și a fost dat la ucenicie în 1766, la vârsta de 16 ani, unui anume maestru Ioan / kir Iancu. Împreună, cei doi au călătorit timp de zece ani pe teritoriul Imperiului Habsburgic și au semnat împreună iconostasul mănăstirii Lepavina din Croația și pe cel al bisericii cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Székesfehérvár, Ungaria. Revenit în țară, în 1777, Grigorie a început o carieră prolifică de zugrav de icoane, lucrând, în același timp, pictură în frescă, la Biserica Icoanei din București, miniatură de manuscris și tablouri în ulei, ca de exemplu ampla compoziție istorică reprezentându-l pe „Nicolae Mavrogheni împărțind daruri oștenilor participanți la luptele împotriva austriecilor” (1789), expusă la Muzeul Național de Artă al României. Până acum, însă, identitatea maestrului Ioan și anvergura europeană a carierei lui Grigorie nu au fost cunoscute în spațiul românesc. Istoriografia mai veche l-a considerat în mod greșit pe Ioan un zugrav local, identificându-l fie cu șeful școlii de pictură de la Episcopia Râmnicului, fie cu Ivan Rusul, conducătorul școlii de pictură de la mănăstirea Căldărușani. Ceva mai recent, C. Săndulescu-Verna și Marina Sabados au avut intuiția originii sale balcanice și au presupus că este un pictor grec sau macedo-vlah, dar nu au reușit să îi descopere precis identitatea. Acest studiu pune pentru prima dată în legătură cercetările românești despre acest subiect cu cele publicate în Serbia (Aleksandra Kučeković), Bulgaria (Emmanuel Moutafov) și Bosnia-Herțegovina (Ljiljana Ševo), identificându-l prin argumente documentare pe „kir Iancu” cu Jovan Četirević Grabovan, aromân originar din Albania, autorul frescelor din altarul și naosul Catedralei Episcopale din Roman. Cariera acestuia a avut un traseu cu adevărat remarcabil pentru epoca respectivă, legând la propriu Occidentul cu Răsăritul Europei prin călătoriile sale între Croația și Marea Rusie via Buda și București, aspect ce oferă o perspectivă cu totul nouă asupra relațiilor culturale care animau mediul pictorilor valahi în veacul al XVIII-lea. Asemenea lui Jovan, și elevul său Grigorie s-a dovedit a fi un vehicul exemplar al transferurilor culturale între Vest și Est, o verigă într-o mare rețea comercială și politică, dezvoltată la intersecția celor trei mari Imperii: Otoman, Rus și Austriac. Totodată, el a influențat în mod decisiv evoluția școlii de pictură de la Mănăstirea Cernica și s-a afirmat ca o figură-cheie pentru scena artistică locală, datorită meritului de a fi unul dintre primii pictori care au modernizat arta românească. Pe lângă clarificările importante pe care acest studiu le aduce asupra perioadei de ucenicie a lui Grigorie Popovici, el îmbogățește nivelul cercetărilor și prin atribuirea icoanelor din iconostasul bisericii Manea Brutaru din București lui Jovan Četirević Grabovan, prin descoperirea a zece noi lucrări ale zugravului Grigorie, incluzând atribuirea picturii murale de la Biserica Icoanei din București, prin transcrierea a șapte inscripții inedite de pe icoanele acestuia, respectiv prin identificarea câtorva pagini din caietul său de modele și stabilirea legăturii între aceste desene, exemplarul Bibliei Ectypa care i-a aparținut maestrului Ioan și icoanele din iconostasul capelei cu hramul Sfântul Lazăr de la Mănăstirea Cernica.
Uploads
Teaching Documents by Cristina Cojocaru
Books by Cristina Cojocaru
Books (edited) by Cristina Cojocaru
Papers by Cristina Cojocaru