Classical Archaeology

Reluarea săpăturii în sectorul basilicii „Parvan‛ a făcut posibile completarea informaţiilor provenite din săpăturile anterioare, sistematizarea datelor obţinute precum şi conturarea unor concluzii ştiinţifice referitoare la complexele şi materialele descoperite. Prezentul articol este primul dintr-o serie prin care ne propunem sa aducem la zi publicarea noilor descoperiri şi să eliminăm cateva semne de întrebare care încă mai planează asupra funcţionalităţii, succesiunii şi datării unor complexe din această zonă. Sectorul basilicii „Parvan‛, cum este denumit convenţional, se situează în partea de SE a oraşului roman tarziu. Primele săpături conduse de V. Parvan şi continuate de M. Lambrino, au fost efectuate în spiritul perioadei de pionierat a arheologiei romaneşti. Prin urmare, o bună parte din stratigrafia zonei a fost bulversată, iar informaţiile istorice aferente straturilor distruse imposibil de recuperat. Au rămas însă şi zone neafectate de vechile secţiuni.
Săpăturile „noi‛ au fost începute în anul 2001 şi au avut ca principale obiective: lămurirea problematicii legate de zidul de apărare roman tarziu; o analiză mai amănunţită asupra complexului ecleziastic; probitatea teoriei avansate de M. Lambrino, conform căreia acest edificiu creştin ar suprapune un sanctuar păgan; clarificarea situaţiei monumentelor greceşti din zonă.
Obiectivele asupra cărora s-au axat cercetările sunt: un bothros, de care ar putea fi legată prezenţa unui templu în zonă; un fragment de zid (Z29) construit din blocuri de şist verde legate cu pămant, descoperit pe o lungime de 10 m, datat între sfarşitul secolului VI – începutul secolului V a. Chr.; cinci construcţii greceşti (CG1-5); complexul ecleziastic roman tarziu format din basilica creştină (sec. V-VI p. Chr.), strada descoperită de-a lungul laturii ei nordice şi clădirea civilă de la nord de stradă; sectorul de sud al incintei romane tarzii. Cercetările arheologice recente au demonstrat că basilica „Parvan‛ (notată de noi basilica 2), suprapune o altă construcţie creştină (basilica 1), funcţională în sec. V p. Chr.

On the centennial anniversary of archaeological
excavations in Istros (Histria), the authors present a brief
survey of the researches carried out from 1914 to our days, the
most significant results and the main publications reflecting
the progress of the works. A special attention is devoted to the
series Histria (16 volumes since 1954).

The stratigraphy of the site was registred in one of the most  important Roman  architectural monuments from  Histria,  the  impressive bishopric basilica  uncovered in the  centre  of the city. During the archaeological campaign of 1989 a sondage was started to verify the depht of the foundations of this basilica.  The excavation was placed between the North wall of the basilica  and  the North wall of the central nave,  i.r. in the Northern nave of the monument. The main  result of the excavation is a stratigraphic profile  that  starts with  the frist level of the basilica.  And  ends  with  the cliff the whole city is placed on. The fact that  the Greek levels registered in this sondage were identified and  in other  various places  of the  city allowed to trace  a stratigraphic „model” of the Greek  city.  The  sondage was  alos  useful  for the  Roman  stratigraphy of the  site, confirming the archaeological succession of the strata proposed by Al. Suceveanu in Histria VI.