Găşpărel Cornelia Margareta
Cornelia Găşpărel, Ph.D., specializing in Ethics, is researcher in the Romanian Academy - Iaşi Branch, Coordinator of scientific activities in the POSDRU Project ”Knowledge based Society – research, debates, perspectives” ID 56815 -2010 - march2013(www.proiectsbc.ro). email: [email protected]
Between 2002-2005, she held seminars of Educational psychology, Educational counseling and Educational Management in the Educational Department of the "Gheorghe Asachi" Technical University, Iasi. She has an interdisciplinary academic and professional experience in these areas as reference and human complement his professional profile. Areas of interest are ethics, psychology and philosophy of law.
She published articles in these scientific fields like Paradoxurile fiinţei umane si limita ca nonlimită a potenţialităţii sale (The human paradoxes and the limits like non-limits of his potentiality), or Experimentul Pitești – 1949-1952- De la memorie la uitare și angoasă. (Pitesti Experiment - 1949-1952. From memory to forgetfulness and anxiety/angst.)
Also, She is one of the editors of Limits of Knowledge Society, Institutul European Publishing House, 2011.
Cornelia Margareta Gășpărel s-a născut pe 8 decembrie 1977 în Dorohoi, jud. Botoșani – România. După studii de Filosofie, Asistență socială (2002) și Psihologie (2005), ea a susținut un doctorat în Filosofie/Etică (2008) la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași. Pe parcursul activității sale profesionale autoarea a activat în diverse domenii de activitate și de interes academic: economie și asistență socială (2001-2006); învățământ universitar (2003-2005), justiție (2007-2010) academic (2010-2013). În anul 2014 debutează cu prima sa carte intitulată:„ Etică epistemologică Teorie și proiect de studiu al omului” , Editura Academiei Române. Din anul 2015 și până în prezent Cornelia Margareta Gășpărel este conf. univ. dr. la Universitatea Apollonia din Iași. Între anii 2010-2013 ea a deținut funcția de coordonator al activității de cercetare, convergență tematică, analiză pragmatică şi implementare a rezultatelor în proiectul Societatea Bazată pe Cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective, din cadrul Academiei Române, Filiala Iași. Acest parcurs i-a permis să scrie și să emită o serie de ipoteze și teorii în domeniul eticii. A coordonat și inițiat mai multe proiecte, între care cel mai important a fost Europa și Valorile Globale (EGV692662) și cele 15 țări partenere ( Portugalia; Luxembourg; Olanda; Germania; România; Polonia; Spania; Angola;Timor Leste; Columbia; Nigeria; Cape Verde; Bangladesh; Guinea-Bissau; Mozambique). În domeniul eticii a adus o serie de contribuții care își vor dovedi importanța și validitatea de-a lungul timpului.
Cărți: Etică epistemologică Teorie și proiect de studiu al omului, Editura Academiei Române, București, 2014; Fundamente etice în domeniul intervernțiilor psihosociale Perspective critice asupra eticii profesionale, Editura Institutul European, Iași, 2014. Cărțile sale de autor au fost recenzate în reviste de specialitate și cultură din Tunisia și Portugalia. A coordonat mai multe volume (6 volume de editor) dintre care îl amintim pe cel mai recent: Politici sociale și academice pentru femei, Editura ProUniversitaria, București, 2015.
Between 2002-2005, she held seminars of Educational psychology, Educational counseling and Educational Management in the Educational Department of the "Gheorghe Asachi" Technical University, Iasi. She has an interdisciplinary academic and professional experience in these areas as reference and human complement his professional profile. Areas of interest are ethics, psychology and philosophy of law.
She published articles in these scientific fields like Paradoxurile fiinţei umane si limita ca nonlimită a potenţialităţii sale (The human paradoxes and the limits like non-limits of his potentiality), or Experimentul Pitești – 1949-1952- De la memorie la uitare și angoasă. (Pitesti Experiment - 1949-1952. From memory to forgetfulness and anxiety/angst.)
Also, She is one of the editors of Limits of Knowledge Society, Institutul European Publishing House, 2011.
Cornelia Margareta Gășpărel s-a născut pe 8 decembrie 1977 în Dorohoi, jud. Botoșani – România. După studii de Filosofie, Asistență socială (2002) și Psihologie (2005), ea a susținut un doctorat în Filosofie/Etică (2008) la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași. Pe parcursul activității sale profesionale autoarea a activat în diverse domenii de activitate și de interes academic: economie și asistență socială (2001-2006); învățământ universitar (2003-2005), justiție (2007-2010) academic (2010-2013). În anul 2014 debutează cu prima sa carte intitulată:„ Etică epistemologică Teorie și proiect de studiu al omului” , Editura Academiei Române. Din anul 2015 și până în prezent Cornelia Margareta Gășpărel este conf. univ. dr. la Universitatea Apollonia din Iași. Între anii 2010-2013 ea a deținut funcția de coordonator al activității de cercetare, convergență tematică, analiză pragmatică şi implementare a rezultatelor în proiectul Societatea Bazată pe Cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective, din cadrul Academiei Române, Filiala Iași. Acest parcurs i-a permis să scrie și să emită o serie de ipoteze și teorii în domeniul eticii. A coordonat și inițiat mai multe proiecte, între care cel mai important a fost Europa și Valorile Globale (EGV692662) și cele 15 țări partenere ( Portugalia; Luxembourg; Olanda; Germania; România; Polonia; Spania; Angola;Timor Leste; Columbia; Nigeria; Cape Verde; Bangladesh; Guinea-Bissau; Mozambique). În domeniul eticii a adus o serie de contribuții care își vor dovedi importanța și validitatea de-a lungul timpului.
Cărți: Etică epistemologică Teorie și proiect de studiu al omului, Editura Academiei Române, București, 2014; Fundamente etice în domeniul intervernțiilor psihosociale Perspective critice asupra eticii profesionale, Editura Institutul European, Iași, 2014. Cărțile sale de autor au fost recenzate în reviste de specialitate și cultură din Tunisia și Portugalia. A coordonat mai multe volume (6 volume de editor) dintre care îl amintim pe cel mai recent: Politici sociale și academice pentru femei, Editura ProUniversitaria, București, 2015.
less
Related Authors
InterestsView All (34)
Uploads
Books by Găşpărel Cornelia Margareta
Cuvinte cheie: filantropie, politici sociale, politici medicale, boală, Elias, Parkinson.
Theory and Study Project of Man
Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 2014
How is a new ethical theory possible?
When I came up with the idea of writing a book on political detention in Romania, I was working at the Romanian Academy, Iasi Branch, as research activity coordinator, thematic convergence and results implementation, of one of the most generous projects of Philosophy. On December 10, 2010, I had a conference on memory and forgetting during the Memorial of the Victims of Communism and Resistance in Sighetu-Marmatiei, Romania. Then the idea of an ethical project emerged and I realized the size of the subject with a focus on its scientific spread and not only. At the end of 2013 I first saw myself jobless, while I was working on this book. Epistemological Ethics is a book about Communism, political imprisonment, suffering and terror, and about the way in which various forms of memory and forgetting are manifested in the individual and collective memory, bringing new concepts and recovering the ethical time with its three great moments – past, present and future.
Within the area of knowledge and ethical thinking there is the scientific and writer’s approach that shows the construction manner and the emergence of a new theory. Considering the spread of this phenomenon and the methodological tools revealed by the two psychic processes, memory and forgetting, it is no wonder that the place where the idea originated is now a source of scientific knowledge and validation. At this point, the book can be a real foundation for future Alzheimer projects – Newton or Goethe? An ethical perspective of color theory with a focus on neurosurgery , or what Professor Mendo Castro Henriques has gathered under the title of Europe and global values. Epistemological Ethics focuses on truth - false and error, about the ethical value of time (past, present and future) and the space where man of all times demands to be regarded as a person.
The book is complex and difficult to be read, because the idea of theory, its concept and very structure has been shaped as we write to it. They were only some of the chapters and ideas that need to be rewritten, retained and capitalized on scientific research.
• Introductory study. Memory-Forgetting-Anguish, Psychosocial and Historical-Literary Perspectives on Political Detention in Romania
• Final considerations: from memory to forgetting and anguish – models of human and social rehabilitation
• Memory – historical fact or philosophical truth?
• Evolutionary Epistemology or Genetics? Ethical perspectives of resigning the existence of forgetting.
• Forgetting – genetic adaptation, context, or moral judgment?
The book enjoyed a first review in Tunisia and then in Portugal. I also launched the book in Botoşani, Romania, the city where my father passed away and there is a short distance from my hometown, Dorohoi. The book was published on April 1, 2014, at the Romanian Academy Publishing House. I hope that in the near future the book will be translated to show its purpose in the field of ethics and science.
*****
Epistemological ethics will contribute to two major areas: Medicine and Economics
On November 25, 1901, German psychiatrist Alois Alzheimer speaks for the first time about a “memory-loss disease” For example, on April 6, 1922, during a debate, Henri Bergson criticizes Einstein’s relativity for the reason that it refers to “epistemology” and not to “physics”. According to the Norwegian Nobel Committee, the Nobel Prize was awarded to Einstein “for his services to Theoretical Physics, and especially for his discovery of the law of the photoelectric effect.” The architectonics of what I call “epistemological ethics” has as a first foundation the recovery of the role and importance of memory, with an emphasis on the ethical knowledge of remembering.
The eye, according to Goethe, is due to light, and light has created an organ after its resemblance. Talking about the ethical role of memory, about colors, means to research and understand the concepts of time and space, to know and to investigate the struggle between light and darkness, good-evil, truth-false and error, and this seems to me to be one of the most interesting approaches in ethics.
*****
Inequality, discrimination, poverty are unjust and cause human degradation. On the other hand, the economy is not a laboratory where experiments are being carried out, because the basic rule is given by the demand-offer, by the market. Amartya Sen and Joseph Stiglitz accurately describe the sources of poverty and inequality as well as the resulting risks. And Mervyn King warns in his book that “the economy is not self-correcting”, which is why social issues are being asked to be brought back into economic analysis. And yet the question remains: is economic theory a moral theory? In other words, is economic science a moral science, which by its normative and prescriptive nature has the role of reducing human suffering and contributing to human well-being? The way we choose to memorize and forget our experiences as people (who come from a country in the former Communist bloc) can explain the degree of difficulty that we are exposed from an economic point of view, but it could help and better understand some of the springs of our institutional memory. “Trust Capital” is an ethical capital – a wealth of scientific and social knowledge. In this respect, we believe that “epistemological ethics” can bring important contributions to the economy as a result of a better understanding of ethical value, which constitutes a foundation for future legal values (freedom, property) and the economic interpretation of data and effects of a social nature.
Memory of the world
„The memory of the world is intuition and perfection – it is the desire to know the divine ones from here and beyond. One beyond that absorbs the one here, yesterday and today, as nations honor their thinkers, heroes, and worship their saints. It is a way of keeping in touch with the holy and the great destinies that the world here knew and our purpose to be, their role of being in the world.....” p. 231
Cornelia Margareta Gășpărel
02. 07. 2019
Iași - România
Originalitatea demersului autoarei este acela de a transfera funderentismul in planul eticului. Totusi, spre deosebire de Haack, Gasparel combina datele fundeterismului cu unele dintre cele apartinand doctrinei lui Peter Singer, care se angajeaza in cautarea consecintelor practice, sociale si politice ale cadrului teoretic creat de etica pragmatista. In acest fel, in opinia mea, autoarea se deplaseaza, in plan ideologic, intre cele doua extreme ale pragmatismului, Peirce si Bentham.
Shahid Rahman
""
Lucrarea Corneliei Margareta Găşpărel se impune, după părerea noastră, prin îmbinarea dialectică dintre structură şi evoluţie, dintre experienţă şi teorie, cu scopul constituirii unui proiect etico-epistemologic de studiere a acelor nevinovaţi nevoiţi să se manifeste în condiţii limită – cum ar fi pierderea (temporară sau definitivă) a libertăţii. De aceea, descrierea faptelor experienţiale se efectuează cu ajutorul prezentării unor evenimente tragice care au avut loc în închisorile politice. Partea teoretică se formează prin investigarea faptelor, prin formularea unor noi generalizări care să dezvăluie aspecte noi ale cunoaşterii, aspecte umbrite de tăcerea pe care oficialităţile au impus-o. Este vorba despre cunoaşterea ascunsului intenţionat cu scopul neînţelegerii dimensiunii etice a hotărârii acelora care au ales libertatea gândirii şi a sufletului, acceptând angoasa pentru salvarea „adevărului ca vitalitate a memoriei şi dreptatea ca liant al libertăţii”, expresie cu care autoarea îşi încălzeşte plastic expunerea.
Este posibilă o abordare ştiinţifică a moralităţii constituită în închisorile politice? La această întrebare se răspunde printr-o îmbinare metodologică, normativă şi enunţiativă, pentru a se dovedi că, şi în condiţii inumane, apelul la raţiune, credinţă şi forţă morală, conduce la instituirea unei logici ce pune accent pe caracterul ontic al trăirii faptelor şi ideilor memorate de intelectualii români în închisorile politice. De aceea, Cornelia Găşpărel a apelat la experienţa acestora, exprimată prin moduri particulare de fiinţare într-un spaţiu „unde nici zeii nu ar fi avut curajul să privească”. Logica, spune autoarea, doctor în etică, îşi justifică necesitatea într-o lume contingentă unde memoria, „formă de cunoaştere şi intuiţie, confirmă relaţiile şi varietatea modurilor în care a fost, ar fi putut să fie şi este lumea umanităţii”, surprinsă în ipostaza nefirească a captivităţii, adăugăm noi. Nefirescul acestei ipostaze provine din contradicţia sa cu afirmaţia unor importanţi gânditori, conform căreia „omul este fiinţa care se naşte liberă”.
În construcţia autoarei, etica îşi păstrează trăsătura sa principală a normativităţii, dar, totodată, îşi apropie valori ştiinţifice, principala valoare fiind veridicitatea. În acest fel, etica, menită să formuleze deopotrivă îndemnuri şi restricţii, poate să intre în obiectivul analitic al epistemologiei şi să i se micşoreze simpatia pe care i-au arătat-o uneori unele forme de totalitarism pentru a-şi umaniza ideologiile, transformabile în utopii de mulţi istorici şi interpreţi nedispuşi să observe consecinţele lor dramatice şi chiar tragice. Rezultă că se poate acorda eticii o dimensiune ştiinţifică, adică, mai ales, testarea alethică a unor enunţuri care nu au formă imperativă sau deontică. În acest context, îndemnăm cititorii să se apropie de paginile în care autoarea se referă la unele tipuri de adevăr, din perspectiva cărora s-ar putea constitui o epistemologie a eticii.
În felul acesta, apelul lui N. A. Berdiaev s-ar îndeplini. Acesta, în prima jumătate a secolului al XX-lea, declara că utopiile par realizabile, dar ele trebuie să fie evitate mai ales în secolul cu cele mai multe invenţii şi descoperiri, dar şi cu două extremisme (nazismul şi comunismul), care au împovărat gândirea şi libertatea cu privări dureroase. Marxist, la începutul carierei sale, Berdiaev, ajuns în occident după 1922, va considera comunismul o luptă contra spiritului şi a vieţii morale, pentru că urmările sale morale sunt mai înspăimântătoare decât urmările sale politice, juridice şi economice, pentru că ele se vor prelungi în viitor. Din păcate, profeţiile lui Berdiaev s-au adeverit, mai întâi în Germania, apoi, treptat, pe tot globul. La noi, după 1944, s-a întâmplat ceea ce a descris îndurerat însuşi Constantin Noica, în Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru: „Comuniştii s-au aşezat prea aproape de oameni; s-au instalat în cămara lor de alimente, în culcuşul lor, în sertarele lor cu manuscrise, pe cât posibil chiar în conştiinţele lor, încât indispun prin simpla lor voce,…”.
În lucrare, apare o expresie nouă, adevăr al suferinţei, pe care autoarea îl abordează ca fiind un liant între etică şi epistemologie, de fapt, dintre etică şi interpretarea sa cu uneltele teoriei generale despre ştiinţă, numită epistemologie la începutul secolului al XX-lea şi nu numai. Adevărul suferinţei este o parte a conştiinţei morale, fiind „o percepţie interioară prin care o vieţuitoare se raportează nu numai la lumea sa proprie, a conştiinţei, ci şi în exterior, la fapte, la evenimente”, care îl angajează, sau îl stânjenesc, sau care îi provoacă traume fizice şi morale neimaginate până atunci. Sau, cum spunea Popper, pe care Cornelia Găşpărel îl solicită din când în când, prin intermediul conştiinţei de sine, individul percepe lumea şi, odată cu ea, pe sine însuşi ca fiind obiect al lumii. Începând cu prima sa carte, Logik der Forschung (1934), şi până la ultimele The Open Society and Its Enemies şi The Poverty of Historicism, K.R. Popper a analizat aspectele sociale, politice şi filosofice ale faptelor şi ale raportului lor cu adevărul. El a considerat că este esenţial să nu fie amestecate problemele căutării şi descoperirii efective a adevărului (probleme epistemologice şi metodologice) cu problema explicării a ceea ce se înţelege atunci când se vorbeşte despre adevăr din perspectiva criteriului alethic al corespondenţei cu faptele. Cu alte cuvinte, un enunţ, şi chiar o propoziţie normativă, se află mai aproape de adevăr, dacă este conformă cu faptele la care se referă.
Rezultă că o propoziţie sau o descriere a unei suferinţe se apropie de adevăr, conform lui Popper, mai mult sau mai puţin, în funcţie de ponderea consecinţelor adevărate care derivă din propoziţie sau descriere. O propoziţie (să spunem p) se apropie mai mult de adevăr decât o altă propoziţie (să spunem q), dacă şi numai dacă a crescut conţinutul său de adevăr fără să fi crescut şi conţinutul său de falsitate.
Cu astfel de precizări, abordarea epistemologică a eticii ne ajută să înţelegem că moralitatea celor care suferă pentru ideile lor poate fi evaluată şi din punct de vedere alethic. Aşa se explică în lucrare de ce sinele multor supravieţuitori din lagărele torturii nu a fost distrus. În plus, moralităţii trebuie să i se alăture, ceea ce autoarea face, şi alţi factori care pot să asigure amplificarea istoriei personale a celor care au cunoscut diferite forme ale suferinţei. Este vorba despre factori precum: cod genetic, echilibru psihic şi fizic etc. În acest fel, se manifestă triada memorie-uitare-angoasă, hotărâtoare pentru ca fiinţa umană să ierte şi „să evite calea spre angoasă şi convieţuirea într-un mediu ostil”.
Scriind această carte, Cornelia Margareta Găşpărel şi-a propus să influenţeze gândirea cititorilor şi diverse forme de cunoaştere astfel încât să fie înţelese şi resemnificate excesele care au mutilat destinele unor generaţii de cetăţeni ai României.
Teodor Dima
Iași, 28 noiembrie 2013
"
30 noiembrie - 4decembrie 2011, Iasi - Romania
Volumul de fata reprezinta parte a lucrarilor prezentate la Conferinta internationala Rethinking Politics for the Knowledge Society organizata la Iasi in perioada 30 noiembrie - 4decembrie 2011, din cadrul sectiunilor Epistemology and philosophy of science si Ethics, social and political philosophy. Conferinta a avut un impact major, fiind pezentate lucrari ale unor cunoscuti specialisti din tara si strainatate printre care amintim: Susan Hack, John Symons, Stefan Afloroaie. Aceste participari au facut Conferinta actuala, dinamica si cu un bogat continut stiintific elemente care se regasesc si in volumul de fata. Astfel ca, volumul de fata are toate elementele necesare pentru pentru a fi considerat cu un bogat continut stiintific, actual, imbogatit de dialogurile preliminare dintre autori si public, pregatita pentru a fi lecturata de cititorii de filosofie, specialisti sau nu. Caraterul sincretic, datorat specificului conferintei permite fiecaruia dintre acestia sa gaseasca articole interesante intre paginile volumului.
Contributors:
Stefan Afloroaie,Victor Anches; Vlad Vasile Andreica; Vihren Bouzov; Mihaela Costin; Horatiu Crisan; Virgil Draghici; Ionut Isac; Ruxandra Ivan; Michael Link; Maria Marinela Mihaila; Adrian Nita; Antonio Sandu; Dan Gabriel Simbotin; Sabin Totu; Claudia Maria Udrescu.
"
Contributors:
Begioni, Louis; Bejan, Stefania; Belea, Simion; Boja, Alina; Bouzov, Vihren; Calauz, Adriana Florentina; Cirtita-Buzoianu, Cristina; Dunca, Daniela; Dunca, Isadora Ioana; Dunca, Petru; Falchi, Gian Luigi; Gasparel, Cornelia; Hrusca, Iulian-Gabriel; Iarcasoan-Claudiu, Farcas; Ivan, Ruxandra; Lagamba, Luciano; Margarit, Diana; Marin, Simona Mioara; Plesca, Vasile; Sandru, Daniel; Seidl, Horst; Stefanachi, Bogdan; Vajova, Maria; Vidam, Teodor; Vimercati, Emmanuele."
Romanian Academy, Iasi branch and The „Gheorghe Zane” Institute for Economic and Social Research, organized the “Knowledge and Action”International Conference within the “Knowledge Society” POS DRU project, no. 56,815. This event, which took place between December the
9th and 12th, 2010. It addressed the academic world and researchers in the
field of humanities, bringing together leading figures from 11 European
universities as well as 20 universities and research institutes in Romania.
The conference was divided into five sections: “Epistemology and
Philosophy of Science”, “Ethics and Social-Political Philosophy”,
“Psychology and Sciences of Education”, “Anthropology and Cultural
Studies”, “Economic theories and practices”. These were accompanied by
four round table discussions, three inside sections and a plenary one
entitled “The Memorial of the Victims of Communism and of the
Resistance – the Knowledge of the Historic Self”, which took place in
Sighetu Marmatiei.
This volume contains the revised and developed communications at
the „Knowledge and Action” International Conference in Baia Mare, in the
sections: “Social-Political Philosophy”, “Ethics”, “Psychology and
Sciences of Education”.
Subsumed to the same theme, but different and distinct from the
perspective of the issues addressed and methods of exposure, the articles of this volume focus on topics related to social and political philosophy.Major themes were highlighted regarding the main perspectives of democracy, the development of ideology, as well as the evaluation of concepts and ideas from the work of representatives of this field of philosophy.
The volume also includes papers from the field of ethics, papers that address the justification of modes of behavior and action, which determine the practice of living at certain individual and social levels. The authors of this chapter had in view the fundamental reporting of acts and moral actions to a specific social context. The papers’ concern in particular was how the individual acts in relation with himself, others, and social reality.
Studies of psychology and the sciences of education shape the
scholar constants, current issues of the educational field, educational strategies and models.Interventions in the volume belong both to the Project’s scholarship recipients as well as contributions of leading figures in philosophy andpsychology in Romania: Teodor Vidam (Cluj), Ana Gugiuman (Iaşi),
Anca Munteanu (Timişoara) and abroad: Gian Luigi Falchi (Italy), Vihren Bouzov (Bulgaria), Dominique Susini (France).
The results of scientific research and philosophical analysis brought together in this volume reveal the originality and depth, encouraging the exchange of ideas and the opportunity to shape a favorable, positive, response, to the problems of the human being.
These significant coordinates of volume III – “Knowledge and
Action” will certainly awaken one’s interest and appreciation of specialists in the field, but also, from wider circles of knowledge-based society.
The Editors
international conference “The Limits of the Knowledge Society” from the second section - Psychology and Educational Sciences, and Anthropology and Cultural Studies (the first part). The conference was organized in Iasi on the 6th-9th of October by the Romanian Academy, Iasi Branch and the “Gheorghe
Zane” Institute of Social and Economic Research in the project „The Knowledge Based Society – researches, debates, perspectives” ID: 89/1.5/S/56815, cofinanced by the European Union and the Romanian Government from the Social European Fund by the Sectorial Operational Program of Human Resources
Development 2007-2013.
The conference theme, as the project is inspired by the goal of the policies of the European Union so-called „Knowledge Society” that imposes reflections, analysis and scientific development, theoretical as well as applied because the social, political, ethical, economic and educational implications of these policies, demands continuous clarifications. Based on these policies we wanted to identify epistemic and methodological issues behind official discourses, the implications of its application and, not least, the limits of these policies. Analysis of these limits in the context of current science, inspired the theme of the conference and volume: “Limits of a knowledge society”. The term “limit” is not used in the sense of boundaries, but in that of the dynamic maximum that can identify the development opportunities in the area of coverage of the theories.
The section Psychology and Educational Sciences have papers on the following topics: general psychology, lifelong learning and adult education, education and technology, learning theories and situated cognition: social, semiotic and psychological perspectives, the psychology of beliefs about knowledge and knowing, social psychology, life-span psychology and psychology of death and dying. In the Anthropology and Cultural Studies section, the papers are focused on the cultural diversity and change, religious beliefs and practices, migration, ethnicity, ideology and other topics of cultural studies as well as their impact upon the society of knowledge. Considering the large number of articles and the diverse visions of the authors, this syncretism is a special trait of this volume but, regarding its internal structure, the content is centered on specific themes of humanistic and sociobehavioral sciences."
Papers by Găşpărel Cornelia Margareta
Within the argumentative construction of the paper we consider two main roles: sacredness and sovereignty that woman accedes to by the perfection of knowledge, where the soul is the source of moral values, which are in fact largely spiritual values. In terms of this knowledge, it is imposed to see the ethical role of women – based on equality, solidarity, power and truth. The fundamental thesis from which we start our argument is that: if there is gender equality, then it exists as moral equality – in terms of non-difference, represented by the soul, understood as an ontogenetic construct. Our intention is to bring a number of ethical arguments for signifying the socio-moral role of women, which may contribute to the redefinitions of the scientific mind – largely philosophical. A number of authors, interpretations and theories about the nature of the soul and the various forms of knowledge still come to the thesis on which we grounded this paper. The great theological and Christian approaches on the woman’s position in the universe of human knowledge follow this idea and for a better perception of the ethical dimension of what can bring such an approach of the individual, where women become the criterion of existence that creates premises to a general human knowledge. What we mean here is to argue the importance of the soul within knowledge architectonics, where the ethical principles and values express the human nature and the spirit of the ages.
1.If the ethical rules of the EU and their correlation with what it should be called gender politics of science resolved the real problems of women’s representation in research excellence – which are the critiques, arguments and reasons that could rule the present situation – solutions and steps?
2.Does the analysis on research policy and on representing women within Romanian academia the present situation? The ethical implications and solutions as forms of response to the academic and research crisis that would really solve the problems on gender policies.
Keywords: ethics, ethical norms and values, gender equality, research, academic policies.
Keyword: ethics, knowledge, society, communism, theory, epistemological ethics.
Starting from the definition of myth and also of framework given by Karl Popper and having as landmarks a number of myths and philosophical frameworks of a historical-political nature, we will try to put into evidence a series of aspects related to the mechanisms of formation and functioning of the moral judgement, as the reasoning
which lies at the basis of the human thinking and action. And when ascertaining this, we have as reference the myth of the cave, Socrates’ trial, Philip Zimbardo’s experiment and the framework of the political detention. The myth implies a system of working similar to the mechanism of parables, which means that it imposes the perception and understanding of the medium of the genesis of the world, where it is “created” as an idea or as a form of truth manifestation. What differentiates between the myth of the framework and the mythological framework is the judgement criterion of the content, of the nature of the problem. But, this judgement criterion brings into discussion various ethical perspectives, which reveal mysteries of the intellect, that is, those of the thinking mechanisms and of the human action.
Keywords: the myth of the framework, intellect, knowledge,
understanding, moral judgement, Karl Popper, Philip Zimbardo
Key words: ethics, moral and legal liability, moral harassment at work, posttraumatic stress, European Agency for Safety and Health at Work
Cornelia Margareta Gășpărel
Romanian Academy, Iași Branch
Starting from Fr. Nietzsche’s view on the utilitarian man who suffers from daltonism, and trying to outline the causes for the modern moral crisis taking into account the resentful aspects (Max Scheler), we believe that a common constant in subsidiary of all ethical orientations is the most important component of the self, namely – the moral consciousness (J. Piaget, C. Gustav Jung). The critique that we bring to the pragmatism of the utilitarian stream (J. Bentham, J. Stuart Mill), in contrast with that typology of resentments (Max Scheler), highlights the relativism of interpretations and the lack of an apparatus for ethical knowledge. In our view the relativism of these ethical interpretations is due to ignoring three dimensions of
analysis: the concepts of equality, inequality and alterity. (N. Cusanus, De docta Ignorantia). And the laws of homogeneity and specification (Arthur Schopenhauer) support the concept of moral conscience as a unit which generates unit and coexist in us."
Cuvinte cheie: filantropie, politici sociale, politici medicale, boală, Elias, Parkinson.
Theory and Study Project of Man
Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 2014
How is a new ethical theory possible?
When I came up with the idea of writing a book on political detention in Romania, I was working at the Romanian Academy, Iasi Branch, as research activity coordinator, thematic convergence and results implementation, of one of the most generous projects of Philosophy. On December 10, 2010, I had a conference on memory and forgetting during the Memorial of the Victims of Communism and Resistance in Sighetu-Marmatiei, Romania. Then the idea of an ethical project emerged and I realized the size of the subject with a focus on its scientific spread and not only. At the end of 2013 I first saw myself jobless, while I was working on this book. Epistemological Ethics is a book about Communism, political imprisonment, suffering and terror, and about the way in which various forms of memory and forgetting are manifested in the individual and collective memory, bringing new concepts and recovering the ethical time with its three great moments – past, present and future.
Within the area of knowledge and ethical thinking there is the scientific and writer’s approach that shows the construction manner and the emergence of a new theory. Considering the spread of this phenomenon and the methodological tools revealed by the two psychic processes, memory and forgetting, it is no wonder that the place where the idea originated is now a source of scientific knowledge and validation. At this point, the book can be a real foundation for future Alzheimer projects – Newton or Goethe? An ethical perspective of color theory with a focus on neurosurgery , or what Professor Mendo Castro Henriques has gathered under the title of Europe and global values. Epistemological Ethics focuses on truth - false and error, about the ethical value of time (past, present and future) and the space where man of all times demands to be regarded as a person.
The book is complex and difficult to be read, because the idea of theory, its concept and very structure has been shaped as we write to it. They were only some of the chapters and ideas that need to be rewritten, retained and capitalized on scientific research.
• Introductory study. Memory-Forgetting-Anguish, Psychosocial and Historical-Literary Perspectives on Political Detention in Romania
• Final considerations: from memory to forgetting and anguish – models of human and social rehabilitation
• Memory – historical fact or philosophical truth?
• Evolutionary Epistemology or Genetics? Ethical perspectives of resigning the existence of forgetting.
• Forgetting – genetic adaptation, context, or moral judgment?
The book enjoyed a first review in Tunisia and then in Portugal. I also launched the book in Botoşani, Romania, the city where my father passed away and there is a short distance from my hometown, Dorohoi. The book was published on April 1, 2014, at the Romanian Academy Publishing House. I hope that in the near future the book will be translated to show its purpose in the field of ethics and science.
*****
Epistemological ethics will contribute to two major areas: Medicine and Economics
On November 25, 1901, German psychiatrist Alois Alzheimer speaks for the first time about a “memory-loss disease” For example, on April 6, 1922, during a debate, Henri Bergson criticizes Einstein’s relativity for the reason that it refers to “epistemology” and not to “physics”. According to the Norwegian Nobel Committee, the Nobel Prize was awarded to Einstein “for his services to Theoretical Physics, and especially for his discovery of the law of the photoelectric effect.” The architectonics of what I call “epistemological ethics” has as a first foundation the recovery of the role and importance of memory, with an emphasis on the ethical knowledge of remembering.
The eye, according to Goethe, is due to light, and light has created an organ after its resemblance. Talking about the ethical role of memory, about colors, means to research and understand the concepts of time and space, to know and to investigate the struggle between light and darkness, good-evil, truth-false and error, and this seems to me to be one of the most interesting approaches in ethics.
*****
Inequality, discrimination, poverty are unjust and cause human degradation. On the other hand, the economy is not a laboratory where experiments are being carried out, because the basic rule is given by the demand-offer, by the market. Amartya Sen and Joseph Stiglitz accurately describe the sources of poverty and inequality as well as the resulting risks. And Mervyn King warns in his book that “the economy is not self-correcting”, which is why social issues are being asked to be brought back into economic analysis. And yet the question remains: is economic theory a moral theory? In other words, is economic science a moral science, which by its normative and prescriptive nature has the role of reducing human suffering and contributing to human well-being? The way we choose to memorize and forget our experiences as people (who come from a country in the former Communist bloc) can explain the degree of difficulty that we are exposed from an economic point of view, but it could help and better understand some of the springs of our institutional memory. “Trust Capital” is an ethical capital – a wealth of scientific and social knowledge. In this respect, we believe that “epistemological ethics” can bring important contributions to the economy as a result of a better understanding of ethical value, which constitutes a foundation for future legal values (freedom, property) and the economic interpretation of data and effects of a social nature.
Memory of the world
„The memory of the world is intuition and perfection – it is the desire to know the divine ones from here and beyond. One beyond that absorbs the one here, yesterday and today, as nations honor their thinkers, heroes, and worship their saints. It is a way of keeping in touch with the holy and the great destinies that the world here knew and our purpose to be, their role of being in the world.....” p. 231
Cornelia Margareta Gășpărel
02. 07. 2019
Iași - România
Originalitatea demersului autoarei este acela de a transfera funderentismul in planul eticului. Totusi, spre deosebire de Haack, Gasparel combina datele fundeterismului cu unele dintre cele apartinand doctrinei lui Peter Singer, care se angajeaza in cautarea consecintelor practice, sociale si politice ale cadrului teoretic creat de etica pragmatista. In acest fel, in opinia mea, autoarea se deplaseaza, in plan ideologic, intre cele doua extreme ale pragmatismului, Peirce si Bentham.
Shahid Rahman
""
Lucrarea Corneliei Margareta Găşpărel se impune, după părerea noastră, prin îmbinarea dialectică dintre structură şi evoluţie, dintre experienţă şi teorie, cu scopul constituirii unui proiect etico-epistemologic de studiere a acelor nevinovaţi nevoiţi să se manifeste în condiţii limită – cum ar fi pierderea (temporară sau definitivă) a libertăţii. De aceea, descrierea faptelor experienţiale se efectuează cu ajutorul prezentării unor evenimente tragice care au avut loc în închisorile politice. Partea teoretică se formează prin investigarea faptelor, prin formularea unor noi generalizări care să dezvăluie aspecte noi ale cunoaşterii, aspecte umbrite de tăcerea pe care oficialităţile au impus-o. Este vorba despre cunoaşterea ascunsului intenţionat cu scopul neînţelegerii dimensiunii etice a hotărârii acelora care au ales libertatea gândirii şi a sufletului, acceptând angoasa pentru salvarea „adevărului ca vitalitate a memoriei şi dreptatea ca liant al libertăţii”, expresie cu care autoarea îşi încălzeşte plastic expunerea.
Este posibilă o abordare ştiinţifică a moralităţii constituită în închisorile politice? La această întrebare se răspunde printr-o îmbinare metodologică, normativă şi enunţiativă, pentru a se dovedi că, şi în condiţii inumane, apelul la raţiune, credinţă şi forţă morală, conduce la instituirea unei logici ce pune accent pe caracterul ontic al trăirii faptelor şi ideilor memorate de intelectualii români în închisorile politice. De aceea, Cornelia Găşpărel a apelat la experienţa acestora, exprimată prin moduri particulare de fiinţare într-un spaţiu „unde nici zeii nu ar fi avut curajul să privească”. Logica, spune autoarea, doctor în etică, îşi justifică necesitatea într-o lume contingentă unde memoria, „formă de cunoaştere şi intuiţie, confirmă relaţiile şi varietatea modurilor în care a fost, ar fi putut să fie şi este lumea umanităţii”, surprinsă în ipostaza nefirească a captivităţii, adăugăm noi. Nefirescul acestei ipostaze provine din contradicţia sa cu afirmaţia unor importanţi gânditori, conform căreia „omul este fiinţa care se naşte liberă”.
În construcţia autoarei, etica îşi păstrează trăsătura sa principală a normativităţii, dar, totodată, îşi apropie valori ştiinţifice, principala valoare fiind veridicitatea. În acest fel, etica, menită să formuleze deopotrivă îndemnuri şi restricţii, poate să intre în obiectivul analitic al epistemologiei şi să i se micşoreze simpatia pe care i-au arătat-o uneori unele forme de totalitarism pentru a-şi umaniza ideologiile, transformabile în utopii de mulţi istorici şi interpreţi nedispuşi să observe consecinţele lor dramatice şi chiar tragice. Rezultă că se poate acorda eticii o dimensiune ştiinţifică, adică, mai ales, testarea alethică a unor enunţuri care nu au formă imperativă sau deontică. În acest context, îndemnăm cititorii să se apropie de paginile în care autoarea se referă la unele tipuri de adevăr, din perspectiva cărora s-ar putea constitui o epistemologie a eticii.
În felul acesta, apelul lui N. A. Berdiaev s-ar îndeplini. Acesta, în prima jumătate a secolului al XX-lea, declara că utopiile par realizabile, dar ele trebuie să fie evitate mai ales în secolul cu cele mai multe invenţii şi descoperiri, dar şi cu două extremisme (nazismul şi comunismul), care au împovărat gândirea şi libertatea cu privări dureroase. Marxist, la începutul carierei sale, Berdiaev, ajuns în occident după 1922, va considera comunismul o luptă contra spiritului şi a vieţii morale, pentru că urmările sale morale sunt mai înspăimântătoare decât urmările sale politice, juridice şi economice, pentru că ele se vor prelungi în viitor. Din păcate, profeţiile lui Berdiaev s-au adeverit, mai întâi în Germania, apoi, treptat, pe tot globul. La noi, după 1944, s-a întâmplat ceea ce a descris îndurerat însuşi Constantin Noica, în Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru: „Comuniştii s-au aşezat prea aproape de oameni; s-au instalat în cămara lor de alimente, în culcuşul lor, în sertarele lor cu manuscrise, pe cât posibil chiar în conştiinţele lor, încât indispun prin simpla lor voce,…”.
În lucrare, apare o expresie nouă, adevăr al suferinţei, pe care autoarea îl abordează ca fiind un liant între etică şi epistemologie, de fapt, dintre etică şi interpretarea sa cu uneltele teoriei generale despre ştiinţă, numită epistemologie la începutul secolului al XX-lea şi nu numai. Adevărul suferinţei este o parte a conştiinţei morale, fiind „o percepţie interioară prin care o vieţuitoare se raportează nu numai la lumea sa proprie, a conştiinţei, ci şi în exterior, la fapte, la evenimente”, care îl angajează, sau îl stânjenesc, sau care îi provoacă traume fizice şi morale neimaginate până atunci. Sau, cum spunea Popper, pe care Cornelia Găşpărel îl solicită din când în când, prin intermediul conştiinţei de sine, individul percepe lumea şi, odată cu ea, pe sine însuşi ca fiind obiect al lumii. Începând cu prima sa carte, Logik der Forschung (1934), şi până la ultimele The Open Society and Its Enemies şi The Poverty of Historicism, K.R. Popper a analizat aspectele sociale, politice şi filosofice ale faptelor şi ale raportului lor cu adevărul. El a considerat că este esenţial să nu fie amestecate problemele căutării şi descoperirii efective a adevărului (probleme epistemologice şi metodologice) cu problema explicării a ceea ce se înţelege atunci când se vorbeşte despre adevăr din perspectiva criteriului alethic al corespondenţei cu faptele. Cu alte cuvinte, un enunţ, şi chiar o propoziţie normativă, se află mai aproape de adevăr, dacă este conformă cu faptele la care se referă.
Rezultă că o propoziţie sau o descriere a unei suferinţe se apropie de adevăr, conform lui Popper, mai mult sau mai puţin, în funcţie de ponderea consecinţelor adevărate care derivă din propoziţie sau descriere. O propoziţie (să spunem p) se apropie mai mult de adevăr decât o altă propoziţie (să spunem q), dacă şi numai dacă a crescut conţinutul său de adevăr fără să fi crescut şi conţinutul său de falsitate.
Cu astfel de precizări, abordarea epistemologică a eticii ne ajută să înţelegem că moralitatea celor care suferă pentru ideile lor poate fi evaluată şi din punct de vedere alethic. Aşa se explică în lucrare de ce sinele multor supravieţuitori din lagărele torturii nu a fost distrus. În plus, moralităţii trebuie să i se alăture, ceea ce autoarea face, şi alţi factori care pot să asigure amplificarea istoriei personale a celor care au cunoscut diferite forme ale suferinţei. Este vorba despre factori precum: cod genetic, echilibru psihic şi fizic etc. În acest fel, se manifestă triada memorie-uitare-angoasă, hotărâtoare pentru ca fiinţa umană să ierte şi „să evite calea spre angoasă şi convieţuirea într-un mediu ostil”.
Scriind această carte, Cornelia Margareta Găşpărel şi-a propus să influenţeze gândirea cititorilor şi diverse forme de cunoaştere astfel încât să fie înţelese şi resemnificate excesele care au mutilat destinele unor generaţii de cetăţeni ai României.
Teodor Dima
Iași, 28 noiembrie 2013
"
30 noiembrie - 4decembrie 2011, Iasi - Romania
Volumul de fata reprezinta parte a lucrarilor prezentate la Conferinta internationala Rethinking Politics for the Knowledge Society organizata la Iasi in perioada 30 noiembrie - 4decembrie 2011, din cadrul sectiunilor Epistemology and philosophy of science si Ethics, social and political philosophy. Conferinta a avut un impact major, fiind pezentate lucrari ale unor cunoscuti specialisti din tara si strainatate printre care amintim: Susan Hack, John Symons, Stefan Afloroaie. Aceste participari au facut Conferinta actuala, dinamica si cu un bogat continut stiintific elemente care se regasesc si in volumul de fata. Astfel ca, volumul de fata are toate elementele necesare pentru pentru a fi considerat cu un bogat continut stiintific, actual, imbogatit de dialogurile preliminare dintre autori si public, pregatita pentru a fi lecturata de cititorii de filosofie, specialisti sau nu. Caraterul sincretic, datorat specificului conferintei permite fiecaruia dintre acestia sa gaseasca articole interesante intre paginile volumului.
Contributors:
Stefan Afloroaie,Victor Anches; Vlad Vasile Andreica; Vihren Bouzov; Mihaela Costin; Horatiu Crisan; Virgil Draghici; Ionut Isac; Ruxandra Ivan; Michael Link; Maria Marinela Mihaila; Adrian Nita; Antonio Sandu; Dan Gabriel Simbotin; Sabin Totu; Claudia Maria Udrescu.
"
Contributors:
Begioni, Louis; Bejan, Stefania; Belea, Simion; Boja, Alina; Bouzov, Vihren; Calauz, Adriana Florentina; Cirtita-Buzoianu, Cristina; Dunca, Daniela; Dunca, Isadora Ioana; Dunca, Petru; Falchi, Gian Luigi; Gasparel, Cornelia; Hrusca, Iulian-Gabriel; Iarcasoan-Claudiu, Farcas; Ivan, Ruxandra; Lagamba, Luciano; Margarit, Diana; Marin, Simona Mioara; Plesca, Vasile; Sandru, Daniel; Seidl, Horst; Stefanachi, Bogdan; Vajova, Maria; Vidam, Teodor; Vimercati, Emmanuele."
Romanian Academy, Iasi branch and The „Gheorghe Zane” Institute for Economic and Social Research, organized the “Knowledge and Action”International Conference within the “Knowledge Society” POS DRU project, no. 56,815. This event, which took place between December the
9th and 12th, 2010. It addressed the academic world and researchers in the
field of humanities, bringing together leading figures from 11 European
universities as well as 20 universities and research institutes in Romania.
The conference was divided into five sections: “Epistemology and
Philosophy of Science”, “Ethics and Social-Political Philosophy”,
“Psychology and Sciences of Education”, “Anthropology and Cultural
Studies”, “Economic theories and practices”. These were accompanied by
four round table discussions, three inside sections and a plenary one
entitled “The Memorial of the Victims of Communism and of the
Resistance – the Knowledge of the Historic Self”, which took place in
Sighetu Marmatiei.
This volume contains the revised and developed communications at
the „Knowledge and Action” International Conference in Baia Mare, in the
sections: “Social-Political Philosophy”, “Ethics”, “Psychology and
Sciences of Education”.
Subsumed to the same theme, but different and distinct from the
perspective of the issues addressed and methods of exposure, the articles of this volume focus on topics related to social and political philosophy.Major themes were highlighted regarding the main perspectives of democracy, the development of ideology, as well as the evaluation of concepts and ideas from the work of representatives of this field of philosophy.
The volume also includes papers from the field of ethics, papers that address the justification of modes of behavior and action, which determine the practice of living at certain individual and social levels. The authors of this chapter had in view the fundamental reporting of acts and moral actions to a specific social context. The papers’ concern in particular was how the individual acts in relation with himself, others, and social reality.
Studies of psychology and the sciences of education shape the
scholar constants, current issues of the educational field, educational strategies and models.Interventions in the volume belong both to the Project’s scholarship recipients as well as contributions of leading figures in philosophy andpsychology in Romania: Teodor Vidam (Cluj), Ana Gugiuman (Iaşi),
Anca Munteanu (Timişoara) and abroad: Gian Luigi Falchi (Italy), Vihren Bouzov (Bulgaria), Dominique Susini (France).
The results of scientific research and philosophical analysis brought together in this volume reveal the originality and depth, encouraging the exchange of ideas and the opportunity to shape a favorable, positive, response, to the problems of the human being.
These significant coordinates of volume III – “Knowledge and
Action” will certainly awaken one’s interest and appreciation of specialists in the field, but also, from wider circles of knowledge-based society.
The Editors
international conference “The Limits of the Knowledge Society” from the second section - Psychology and Educational Sciences, and Anthropology and Cultural Studies (the first part). The conference was organized in Iasi on the 6th-9th of October by the Romanian Academy, Iasi Branch and the “Gheorghe
Zane” Institute of Social and Economic Research in the project „The Knowledge Based Society – researches, debates, perspectives” ID: 89/1.5/S/56815, cofinanced by the European Union and the Romanian Government from the Social European Fund by the Sectorial Operational Program of Human Resources
Development 2007-2013.
The conference theme, as the project is inspired by the goal of the policies of the European Union so-called „Knowledge Society” that imposes reflections, analysis and scientific development, theoretical as well as applied because the social, political, ethical, economic and educational implications of these policies, demands continuous clarifications. Based on these policies we wanted to identify epistemic and methodological issues behind official discourses, the implications of its application and, not least, the limits of these policies. Analysis of these limits in the context of current science, inspired the theme of the conference and volume: “Limits of a knowledge society”. The term “limit” is not used in the sense of boundaries, but in that of the dynamic maximum that can identify the development opportunities in the area of coverage of the theories.
The section Psychology and Educational Sciences have papers on the following topics: general psychology, lifelong learning and adult education, education and technology, learning theories and situated cognition: social, semiotic and psychological perspectives, the psychology of beliefs about knowledge and knowing, social psychology, life-span psychology and psychology of death and dying. In the Anthropology and Cultural Studies section, the papers are focused on the cultural diversity and change, religious beliefs and practices, migration, ethnicity, ideology and other topics of cultural studies as well as their impact upon the society of knowledge. Considering the large number of articles and the diverse visions of the authors, this syncretism is a special trait of this volume but, regarding its internal structure, the content is centered on specific themes of humanistic and sociobehavioral sciences."
Within the argumentative construction of the paper we consider two main roles: sacredness and sovereignty that woman accedes to by the perfection of knowledge, where the soul is the source of moral values, which are in fact largely spiritual values. In terms of this knowledge, it is imposed to see the ethical role of women – based on equality, solidarity, power and truth. The fundamental thesis from which we start our argument is that: if there is gender equality, then it exists as moral equality – in terms of non-difference, represented by the soul, understood as an ontogenetic construct. Our intention is to bring a number of ethical arguments for signifying the socio-moral role of women, which may contribute to the redefinitions of the scientific mind – largely philosophical. A number of authors, interpretations and theories about the nature of the soul and the various forms of knowledge still come to the thesis on which we grounded this paper. The great theological and Christian approaches on the woman’s position in the universe of human knowledge follow this idea and for a better perception of the ethical dimension of what can bring such an approach of the individual, where women become the criterion of existence that creates premises to a general human knowledge. What we mean here is to argue the importance of the soul within knowledge architectonics, where the ethical principles and values express the human nature and the spirit of the ages.
1.If the ethical rules of the EU and their correlation with what it should be called gender politics of science resolved the real problems of women’s representation in research excellence – which are the critiques, arguments and reasons that could rule the present situation – solutions and steps?
2.Does the analysis on research policy and on representing women within Romanian academia the present situation? The ethical implications and solutions as forms of response to the academic and research crisis that would really solve the problems on gender policies.
Keywords: ethics, ethical norms and values, gender equality, research, academic policies.
Keyword: ethics, knowledge, society, communism, theory, epistemological ethics.
Starting from the definition of myth and also of framework given by Karl Popper and having as landmarks a number of myths and philosophical frameworks of a historical-political nature, we will try to put into evidence a series of aspects related to the mechanisms of formation and functioning of the moral judgement, as the reasoning
which lies at the basis of the human thinking and action. And when ascertaining this, we have as reference the myth of the cave, Socrates’ trial, Philip Zimbardo’s experiment and the framework of the political detention. The myth implies a system of working similar to the mechanism of parables, which means that it imposes the perception and understanding of the medium of the genesis of the world, where it is “created” as an idea or as a form of truth manifestation. What differentiates between the myth of the framework and the mythological framework is the judgement criterion of the content, of the nature of the problem. But, this judgement criterion brings into discussion various ethical perspectives, which reveal mysteries of the intellect, that is, those of the thinking mechanisms and of the human action.
Keywords: the myth of the framework, intellect, knowledge,
understanding, moral judgement, Karl Popper, Philip Zimbardo
Key words: ethics, moral and legal liability, moral harassment at work, posttraumatic stress, European Agency for Safety and Health at Work
Cornelia Margareta Gășpărel
Romanian Academy, Iași Branch
Starting from Fr. Nietzsche’s view on the utilitarian man who suffers from daltonism, and trying to outline the causes for the modern moral crisis taking into account the resentful aspects (Max Scheler), we believe that a common constant in subsidiary of all ethical orientations is the most important component of the self, namely – the moral consciousness (J. Piaget, C. Gustav Jung). The critique that we bring to the pragmatism of the utilitarian stream (J. Bentham, J. Stuart Mill), in contrast with that typology of resentments (Max Scheler), highlights the relativism of interpretations and the lack of an apparatus for ethical knowledge. In our view the relativism of these ethical interpretations is due to ignoring three dimensions of
analysis: the concepts of equality, inequality and alterity. (N. Cusanus, De docta Ignorantia). And the laws of homogeneity and specification (Arthur Schopenhauer) support the concept of moral conscience as a unit which generates unit and coexist in us."
Jean Piaget – Max Scheler – Jean Libis
Researcher Cornelia Margareta GĂȘPĂREL, PhD
Romanian Academy, Iasi Branch,
[email protected]
Abstract: During the development of science, a series of changes in terms of real events that today we find in contemporary moral concepts were done upon the ancient moral virtues in terms of scientific and social aspects. In this context of changes in the paradigm of moral values we refer to the epistemic concept of moral judgment in children and we make a classification of moral events. Among all intentionality plays a major role and captures the moral character of any human feelings and moral events. In the moral judgment, intention is everything. We believe, therefore, that intentionality, will and memory are indicators that point us to the moral conscience substrate which is fundamental to any interpretation of ethics. We assume that the failure to interpret the role of moral conscience and manifestations must start with the paradigm of ethical knowledge which puts at stake the moral judgment.
This paper captures the transformation of moral values from a psychological, epistemological, and mythological-religious theories perspective. Moral judgment tells us that somewhere in the history of science there has been a reversal of moral values and one of these consequences could be this imbalance created by the interpretation of the universe based on male predilection forces. Should be moral conscience different in terms of masculine and feminine concepts, of anima and animus, yin and yang? How much of this universe is feminine and masculine? Or do we talk of different energies that govern from the particular to the universal everything that manifests in the universe? Therefore, we advocate for a balanced interpretation of scientific and religious aspect of what are the moral virtues governing any scientific or social work.
The paper Ethical Iterations on the concept of moral conscience makes a smooth transition from an epistemological perspective of psychological knowledge to the mythological and philosophical perspective of what we call moral conscience.
Keywords: “moral judgment”, law, memory-freedom-will, cooperation, im-mediate moral, gender equality-moral equality, autonomy, self-awareness, moral conscience.
to the issue of the subdivision of science but it also suggests, indirectly,some solutions to this issue:
- the separation from philosophy of a series of social disciplines and the development of the practical, experimental or statistical component;
- the secondary effects of separation or the phenomenon of hybridisation on the fields which are insufficiently scientifically or theoretically grounded;
- the lack of a balance between theory and practice, between experimental values and rational values leads to a lack of scientific identity in the case of those specialties which have parted too soon from the science that lay their foundation.
In this context, theoretical and applied ethics reveals its interdisciplinary nuances, and it may provide the scientific context needed to develop a series of analyses of the human condition from the viewpoint of values which are neither antiquated nor outdated but should be conceptually and socially
reiterated.
KEYWORDS: ethics, interdisciplinary, philosophy, psychology, social work, university policies, the phenomenon of the hybridisation of science.
Researcher Cornelia Găşpărel, PhD
Romanian Academy, Iasi Branch
The world today is faced with a lack of current moral models, so moral principles are often used as weapons for labeling and balancing certain social, political and economical circumstances existing in society. The presence in the social pace of such problems conducts to and brings dilemmatic interpretations, susceptible of overshadowing the discipline and the model of social coexistence on which the entire legal system is based on.
The deontological codes that exist in the diversity of academic and institutional communities, are just a brief insight into the meanings of the ethical principles. We note however that despite the emergence of new human rights, codes of conduct existing in the Romanian space remain the same, and the institutions that create and apply them remain tributary to limited and time dependent interpretations. In this context the notion of ethics is often misunderstood because there is an exaggeration of certain limitations of actions and the interpretation can be guided by criteria that have no connection with the internal standard, ie the principles of the Deontological Code .
Contextuality can be the solution to a part of the ethical dilemmas, but it does not lead to the logical indicators. One cannot bring too much criticism upon contextuality and therefore upon its relativity of interpretation, as long as reality shows this can be the only viable solution. Human habit is to reduce novelty to what he knows, in the idea of assimilation, which explains the reluctance to everything that is new or requires the effort of thinking. Once assimilated, the novelty becomes active, so the ethical reform in psychosocial research and practice consists in the removal of what is old and needs recontextualized, because we face new problems - genetic inventions, reordering of health insurance system, creation of new legal codes, etc.
We therefore believe that Martin Cohen’s 101 ethical dilemmas, Philip Zimbardo's failed experiment, joining a stream or another, whether it is utilitarianism, consequentialism or professional ethics, configure only at a descriptive level the topics regarding the understanding of the purpose and of the ethical interpretation in the scientific society area which itself includes the contemporary one. The basis of this scientific paper is built on a series of psycho-philosophical coordinates which are focusing on the philosophical, hereditary and neurological unconscious. Repositioning and analysing the theories concerning unconscious have conscience as a starting point (in terms of moral and spiritual virtues), followed by the importance and the role of memory, which may indicate or not the resources of will. In other words, we are talking about a different perspective on scientific and applied ethics, but the individuality of our demarche brings the idea of enhancing morality by reconsidering the ontological structure (conscience) which may justify or not the equity in human relations.
Starting from these conflicts, the human being is gradually developing the projection - according to Jung, or the transfer - according to Freud....
socialului. Această dezordine dată de legi care pot fi extrem de interpretabile, nu însă cel mai adesea în favoarea celor care au dreptul, exprimă în mod ironic paradoxul societăţii actuale cu reminescenţe ale trecutului concretizat în doctrina comunistă. Paradoxul constă aşadar în faptul că această societate s-a bazat pe o doctrină care poate doar inconştient a intuit ceea ce va urma. Iar pentru aceasta, Popper e de părere că Marx a fost „un profet al cursului istoriei, iar profeţiile sale nu s-au adeverit [...] Marx e răspunzător pentru influenţa devastatoare a metodei istoriciste de gândire în rândurile celor dornici să promoveze cauza societăţii deschise.”
Dr. Cornelia Margareta Găşpărel
Iași - [email protected]
Abstract.
We are concerned with the study on the mechanism of forgetting, of its structures, and in direct connection to the ethical value of life that might take place in the total absence or presence of the painful permanence of memory – over an ordinary live or over different neurological pathologies for very long time. Between these moments and the ethical meanings of forgetting, the memory state individuality of the former political prisoners plays a special role. We think that the study of forgetting phenomenon of the contemporary meanings of what we call forgetting and what could actually mean recollection, according to Plato’s terminology, we say that this study is absolutely necessary to knowledge and ignorance as well as to investigation in terms of a priori customs, because this has to do with time / duration and the concept of space. The forgetting structures that we do refer are subjected to selections in order to adapt to an environment that largely suppressed the moral and spiritual values, which are required to be reactivated because they are specific necessary to human and social life. This world to which we refer is not a world of acknowledging the truths, but a world of denying the errors such as Karl Popper said.
Key words: ethics, memory, recollection, forgetting, experience, communism, political detention.
"
Key words: ethics,“epistemological ethics”, freedom, memory, experience, communism, political detention
Sub aspectul abordărilor privind teoriile despre om ܈și resorturile supravietuirii lui, fenomenul comunismului, a experienței din închisorile politice din România, se impune a fi analizat și cercetat din perspectiva a ceea ce dezvoltăm în aria de cuprindere a eticii, cu titlu
de „etică epistemologică”. Ideea aceasta ce se regăsește sub denumirea de etică epistemologică justifică demersul de inovare conceptuală la nivelul eticii și aprofundează problematica abordării omului. Etica este din acest punct de vedere știința cea mai în măsură să valorifice materialul acestei cunoașteri ș i înțelegeri. Dar materialul acesta experențial pentru a avea valoare științifică și implicit socială creează condiții pentru întemeierea unei teorii cu întindere și cuprindere etice, care vizează spațiul acesta românesc, sub aspectul manifestării memoriei și libertății. Se impune a fi spus că, sub aspectul valorilor etice și a formelor de manifestare, fenomenul și teoria cu titlu de etică epistemologică îsi pot găsi valoare în continutul explicitării pluralitătii problemelor filosofice, în întregul fond uman – pentru că în cuprinderea lucrării se face vorbire despre probleme ale omului ܈și ale societătilor în ansamblul lor.
Cuvinte cheie: etică, „etică epistemologică”, libertate, memorie, experientă, comunism, detentie politică.
www.ulim.md
Key words: ethics, the Council of Trent, Reformation, Counter-Reformation, property, justification, original sin, freedom.
1. Introduction
During the first part of the 16th century, under the sign of Reformation and Counter-Reformation, in the area of religious debate there happened a subtle passage from the Aristotelian system of thought to the Platonic one. In other words, it was a passage from Christian morals to noble morals, formed under the influence of the dynasties which created a social framework of representation on a horizontal or on a vertical line . The religious divisions specific to the Middle Ages constantly led to a replacement of the social perspective with the intellectual one, through the replacement of the medieval mindset (according to which everybody was supposed to remain in the class they were born) with a perspective of exacerbation in various forms which would be better shaped during the Renaissance. And the history of arts and everything that relates to the period of the Renaissance mainly stem from the historical, religious, and philosophical context specific to the Middle Ages.
On the background of this crisis of moral values, in a climate set by the political-religious changes that occurred in the 16th century, the Council of Trent emerges as a major religious event, alongside the nineteenth General Council, which starts with an internal reformation of the Catholic area and ends with a Counter-Reformation, which leads to a separation of confessions, seen as a consequence in the division of the western Christian society into four confessional groups: Catholic-Roman, Lutheran, Calvin, and Anglican. The methodological material brought by the Council of Trident as an ethical and religious ground is less to be found in the Church dogma and more in the Roman system of law, which becomes the legislative system for the most part of the Habsburg Empire.
The Council of Trent is a particular one, and for a long time it was believed to be important only for the Catholic area, but the effects of Reformation and Counter-Reformation also had an impact on other confessions, because councils in general, and particularly the Synod of Trident Conciliul Trident fostered debates on institutional issues, moral rules for both the clerics and the people. These moral and social cohabitation rules were transposed in principles of law, and Roman law was for a long time the legislative tool of most European nations. The interpretations and analysis relative to history, religion, and philosophy should be conducted taking into account this transformation of moral principles into canon and common laws. According to this perspective, the Council of Trent comes back to our attention as a topic of research, which may reveal some coordinates whose partial solving should be reviewed and reassessed based on ethical criteria.
In Cronica Ilustrată a Omenirii – din Evul Mediu în Epoca Modernă 1204-1648 and the Istoria Bisericească Universală, the Council of Trent is said to have spanned over 18 years; its debates were divided into 25 sessions, presided over by papal legates. The 25 sessions took place over only four years, between 1545 and 1563.
Stage 1 – 13 December 1545 – 11 March 1547 – 8 sessions – Pope Paul III (1534 – 1549);
Stage 2 – 1 May 1551- 28 April 1552, - 7 sessions Pope Julius III (1550- 1555);
Stage 3 – 13 January 1562 – 4 December 1563 – 8 sessions under Pope Pius IV (1559- 1565); to these we should add two other sessions organised within the Synod of Bologna – Italy.
The great early themes of debate within the Council of Trent focused on two broad categories of decisions: canones de fide or dogmatic decisions and decreta de reformatione, relative to Church discipline and administration. This religious framework of debate, focussed on Christian ethics, would lead to what would later ground the principles of moral and law, and this is why it is important to take a look at the structure and the voting mechanism of the Trident Synod, summoned by Pope Paul III, opened on December the 13th 1545 with a number of 25 bishops, which will later become 70; the rest up to 255 members was made up of hegumens or abbots, and generals of monastic orders, who had the right to vote. “Only 199 bishops took part in the last session, on December the 4th 1563. (...) Voting was no longer based on nations (...), but on the majority. (...) Interruptions were due to the political factors which dominated the relationships established between the Habsburg-Spanish emperors Charles V and Phillip II and the Roman-Catholic Church” . From this perspective of political divisions that influenced the theological setting, the Tridentino Council played a major role in every aspect related to the exegesis of the Biblical text, which through writings and transformations of canon law were also translated and applied in society.
The Council of Trent emerges in philosophical and theological writings from a historical and religious perspective and it is less discussed from an ethical and legal standpoint, based on the criteria of analysis of the nature of the decrees adopted and enforced as laws or in their canon form. Or, the laws of a country, as Montesquieu said, “should be in relation to the climate of each country, to the quality of its soil, to its situation and extent, to the principal occupation of the natives, whether husbandmen, huntsmen, or shepherds: they should have relation to the degree of liberty which the constitution will bear; to the religion of the inhabitants, to their inclinations, riches, numbers, commerce, manners, and customs” . If we are to think about the establishment and the operation of the Reformed Anglican Church, which in the 16th century detached itself from Rome for mainly political and less religious reasons, we will find numerous rules and doctrinarian influences that came from the Papality, as an authority over the countries which made up the Habsburg Empire, and not only. The Roman system of law was for a long time the most effective system for the most part of the Roman Empire, which leads us to the later system of law, which had the same grounds and legal origin, namely, the Roman law.
“The clerics of the Middle Ages knew better: whether realists or nominalists, they knew that words and things are as closely related as soul and body. For historians of ideas and of mentalités, historians of the longue durée, historians of the deeply rooted, and the slowly changing, words – certain words – offer the advantage of making their appearance at specific points in time. Their introduction can be dated with reasonable accuracy, thus providing the historian with valuable chronological evidence, without which no true history is possible” .
The Council of Trent becomes a stake for the ethics of our time, through the interpretation and the revision of those decrees of law which, in time, revealed issues of the human being that, in essence, does not change, but is only perceived, represented and interpreted in a different manner.
Key words: ethics, the Council of Trent, Reformation, Counter-Reformation, property, justification, original sin, freedom.
Prestigiul și bunăstarea sunt două valori instituționale create de oameni, unde „morala acționează pe cale ierarhică, propagându-se de sus în jos, de la idealuri abstracte dar universale, către principii și standarde, coborând, de aici, către obiective și, în cele din urmă, către acțiuni”. Așa va fi privită orice acțiune care tinde către prestigiul actului medical și către bunăstarea unei instituții care se hrănește până la urmă din „resurse limitate”.
Criza pandemică pe care o parcurgem ne arată nu numai faptul că omul funcționează după hărți arthetipale de gândire și de răspuns la mediu, dar evidențiază mai cu seamă faptul că ne aflăm în faza unui nou început de cunoaștere. Nici știința și nici tehnologia nu au găsit forme de răspuns rapid la această criză cu multiplele ei repercusiuni sociale, politice și economice. Omul este în esență același, dar mediul cauzator de boală este în continuă schimbare, ceea ce arată că, cel puțin la nivel de metodologie, optica medicală necesită revizuiri, completări, extinderi. Studiile și cercetările mele se vor centra pe înțelegerea modului în care operează culoarea în dezvăluirea anumitor simptome și boli. Apoi mă interesează modalitatea de interpretare și diagnostic. Parafrazând titlul unui mai vechi dialog dintre Karl Popper și Konrad Lorenz, Viitorul este deschis, încercăm o apropiere discretă a celor două mari teorii despre culori, cea a lui Newton și cea a lui Goethe, tocmai pentru a face dovada unui fapt de mult știut, și anume acela că: ceea ce știința tehnicizează, spiritul decriptează și intuiește printr-o multitudine de alte mecanisme, căi și percepții. Cheia dezvoltării filosofiei morale, a eticii, se află în strânsă legătură cu medicina, teologia și tot ceea ce ne apropie de om, spre o mai completă cunoaștere a ființei sale. Iar parcursul acestui șir lung de elemente ce țin de lumină, culoare, timp și spațiu, face loc unei idei mai vechi și anume aceea că decriptarea unor coduri genetice va face legătura între om și univers într-un fel care ne va uimi.
Cuvinte cheie: suflet, lumină, culoare, conștiință, hartă mentală, memorie, uitare, genetica luminii/culorii, etică, metodologie etc.
Abstract
The pandemic crisis we are going through shows us not only the fact that the human being works on archetypal maps of thinking and response to the environment, but especially highlights the fact that we are in the stage of a new beginning of knowledge. Neither science nor technology have found forms of rapid response to this crisis with its multiple social, political and economic repercussions. Man is essentially the same, but the disease-causing environment is constantly changing, which shows that, at least at the level of methodology, the medical approach requires revisions, additions, extensions. My studies and research will focus on understanding how color operates in revealing certain symptoms and diseases. Then I am interested in the method of interpretation and diagnosis. Paraphrasing the title of an older dialogue between Karl Popper and Konrad Lorenz, The Future is Open , we discreetly attempt to bring close to each other the two great theories about color, that is, the theories of Newton and Goethe , precisely to prove a well-known fact, namely that: what science technicalizes, the spirit decrypts and intuits through a multitude of other mechanisms, paths and perceptions. The key to the development of moral philosophy, of ethics, is in close connection with medicine, theology and everything that brings us closer to man, for a more complete knowledge of his living being. And the course of this long series of elements related to light, color, time and space gives way to an older idea, namely that the decryption of some genetic codes will make the connection between man and the universe in a way that will amaze us.
Keywords: soul, light, color, consciousness, mental map, memory, forgetfulness, genetics of light/color, ethics, methodology etc.
Dr. Cornelia Margareta Gășpărel
[email protected]
Iași – România
Neuroetica, argument sau necesitate?
Se vor spune multe despre om și întreaga sa construcție culturală, istorică, economică dar cu toate acestea vor rămân câteva întrebări fundamentale la care tehnologia și știința nu pot răspunde. Ce este sufletul? Cum explicăm gradațiile memoriei, atenției și alte diferențe asociate cu cele cinci simțuri? Au toți oamenii aceeași percepție asupra culorilor? Când și de ce dispare orientarea în spațiu și noțiunea de timp? Ce este somnul și cum apare agresivitatea? Tehnologia timpului nostru reprezintă un real progres în diminuarea erorii umane și în creșterea calității actului medical, dar în esență cunoașterea despre om rămâne ascunsă în structura sa cea mai profundă.
O scurtă retrospectivă asupra medicinei evidențiază că, acolo unde există un vid de cunoaștere și înțelegere, acolo mai devreme sau mai târziu își va face apariția un nou domeniu sau o nouă specializare. Să ne gândim la modurile de apariție ale geneticii, neurochirurgiei, psihiatriei etc.
Dr. Cornelia Margareta Gășpărel
[email protected]
Abstract
Trecut, prezent și viitor. Fără aceste trei momente omul poate supraviețui dar nu va înțelege niciodată dificultatea parcursului său în viața aceasta socială, unde libertatea și proprietatea sunt cele două principii fundamentale de drept. Oare e cu putință ca trecutul, prezentul și viitorul, să nu prezinte o valoare morală în Drept și Economie? Sau poate că, tocmai aici e cheia unor înțelegeri dincolo de fondul socio-cultural, politic și religios al unei societăți. Din întuneric se naște lumina și grație luminii cunoaștem culoarea. Iar lupta pentru putere sau supraviețuire este o secvență a tuturor timpurilor și doar maniera e una diferită sau mult îmbunătățită. În acest studiu voi face vorbire despre etică, oameni și o scurtă istorie a pietrelor prețioase, unde diamantul ocupă sub aspect economic și social un loc aparte. Vorbind despre bogăție, dorințe și oameni ne referim la suflet și la cele mai importante resurse și fundamente morale. Abia așa putem înțelege și depăși crizele economice și sociale prin care trece societatea zilelor noastre. Iar „oricine dorește să înțeleagă istoria economică mondială trebuie să studieze China cel mai precoce și, vreme îndelungată, cel mai de succes creator în toate domeniile. Iată o țară ce deține 7% din teritoriul globului și care susține circa 21% din populația lumii. Vechiul slogan chinezesc rezumă lucrurile: Teritoriul este restrâns, iar oamenii sunt numeroși.” Ceva oarecum opus stării de uimire a exploratorilor: „Sunteți o civilizație pierdută! i-a strigat triumfător antropologul căpeteniei indiene. „Nu ne derajează să fim pierduți, a răspuns căpetenia. Să fim găsiți e ceea ce ne sperie” .
Cuvinte cheie: etică, avuție, trecut, prezent și viitor, economie și drept.
“Physicists have long wondered why space has three dimensions and time one – why we live in a four-dimensional space-time. ” We can say that the answer to this question has a hidden substrate in the forms and in the working mechanism of oblivion, which is strictly related conventionally and terminologically to the three moments: present, past and future (Cornelia Margareta Gășpărel, Epistemological Ethics: Theory and Study Project of Man, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 2014). And yet the human being can survive and without their denomination, but not without the content of what these three can stockpile and archive, not without the rational-affective content: “the patient is clinically dead when his brain is dead, even if other organs and tissues works. ”
The eye, according to Goethe, is due to light, and light has created an organ after its resemblance. In his Opticks, Newton believes that “by this method, natural philosophy will ultimately improve in all its parts and the boundaries of moral philosophy will also widen. ” Talking about the ethical role of memory, about colors, means to research and understand the concepts of time and space, to know and to investigate the struggle between light and darkness, good-evil, truth-false and error, and this seems to me to be one of the most interesting approaches in ethics.
/ La 25 noiembrie 1901 psihiatrul german Alois Alzheimer vorbește pentru prima dată de o „boală a uitării” (Krankheit des Vergessens) care ulterior va capta întreaga atenție a lumii medicale cu dezbateri și necunoscute până în științele cogniției și neuroeticii de astăzi. În dezbaterea din 6 aprilie 1922, Henri Bergson critică relativitatea einsteiniană pe motiv că aceasta se referă la „epistemologie” și nu la „fizică” iar Einstein va primi în anul 1922 premiul Nobel pentru celebrul paradox potrivit căruia „lumina posedă proprietăți corpusculare și de undă”. Potrivit comitetului de decernare a premiilor Nobel lui Einstein i se recunoaște „munca în slujba fizicii teoretice şi, în special, pentru descoperirea legilor care guvernează efectul fotoelectric”. În articolul de față îmi propun să susțin faptul că „etica nu este relativă” și să evidențiez rolul „memoriei” și „uitării” în procesul cunoașterii. Arhitectonica a ceea ce eu am numit „etică epistemologică” are drept prim fundament recuperarea rolului și importanței memoriei, cu accent pe cunoaștere etică a reamintirii.
„Fizicienii s-au întrebat de multă vreme de ce spațiul are trei dimensiuni, iar timpul una – de ce trăim într-un spațiu-timp cu patru dimensiuni.” Cu titlu de reflecție am putea spune că răspunsul la această întrebare are un substrat ascuns în formele și în mecanismul de funcționare a uitării, care este strict legată convențional și terminologic de cele trei momente: prezent, trecut și viitor. (Etică epistemologică Teorie și proiect de studiu al omului, Cornelia Margareta Gășpărel, Editura Academiei Române, București, 2014). Și, totuși, omul poate supraviețui și fără denominarea acestora, dar nu și fără conținutul a ceea ce acestea trei pot stoca și arhiva, nu fără conținutul rațional-afectiv: „bolnavul este mort clinic atunci când creierul său este mort, chiar dacă alte organe și țesuturi funcționează.”
Ochiul susține Goethe se datorează luminii iar lumina și-a creat un organ după asemănarea sa. În Optica Newton este de părere că „prin această metodă filosofia naturală, în fine, se va perfecţiona în toate părţile sale, hotarele filosofiei morale de asemenea se vor lărgi.” A vorbi despre rolul etic al memoriei, despre culori înseamnă a cerceta și înțelege conceptele de timp și spațiu, a cunoaște și cerceta lupta dintre lumină și întuneric, bine-rău, adevăr-fals și eroare și aceasta mi se pare a fi una dintre cele mai interesante abordări în etică.
Cuvinte cheie: etică, lumină, memorie, teoria culorii, „etică epistemologică”.
2.Conceptele, noțiunile au valoare morală și implicit valoare istorică, care în bună parte este de fapt o valoare socială. Inegalitatea este un astfel de concept care confirmă rolul fundamental al noțiunilor/conceptelor în construcția teoriilor și capacitatea lor de redare a unor adevăruri cu caracter ascuns. Egalitatea/inegalitatea, echitatea și dezvoltarea umană, sunt concepte vehiculate în cadrul marilor reuniuni și dezbateri ce au loc la nivel mondial pe teme ce țin de Securitate umană și Pace. Utopic sau nu dar proiectele politice vorbesc în prezent de Etică globală care este adesea asociată cu noțiunea de Pace.
Immanuel Kant și proiectul „Spre Pacea eternă” aparțin perioadei Iluministe însă elementele metafizice ale Dreptului și Moralei au rămas de actualitate datorită caracterului universal al drepturilor omului - drepturi care pe măsură ce nu sunt respectate determină un anume dezechilibru în ordinea constituțională și în orânduirea politică.
„Nici o încheiere de pace nu trebuie să fie socotită ca atare, dacă s-a făcut cu rezerva ascunsă a materiei pentru un viitor război.” „Nici un stat de sine stătător (mic sau mare, aici este indiferent) nu trebuie să poată fi dobândit de către un alt stat prin moștenire, schimb, cumpărare sau dăruire”. I. Kant
3.Argumente pentru o reconsiderare filosofică a egalității si implicit a inegalitatii
In 2001 Joseph Stiglitz primeste Premiul Nobel pentru contributii in Teoria piețelor cu informație asimetrică. Ideea unui preț al inegalității și a informației asimetrice m-a condus cu gândul la principiul simetriei în cristale. ” Dacă anumite cauze condiționează apariția anumitor rezultate, cauzele simetriei trebuie să se repete și în rezultate.
Dacă o stare determinată, manifestă o anumită disimetrie, atunci această disimerie trebuie determinată, deasemenea și în cauzele care au provocat această stare. În sens invers, aceste două situații nu se justifică, cel puțin practic, pentru că rezultatele obținute pot să fie mai simetrice decât cauzele.” Principiul simetriei în cristale 1893-1895 Pierre Curie.
Și am să închei cu un ultim argument in favoarea eticii și a științificității ce o comportă rămânând la ipoteza newtoniană potrivit căreia: îmi propun să descopăr prin observație și experiență proprietățile ființei și ale „caracterului” omului, ce nu pot fi nici sporite și nici micșorate” ( I. Newton, Filosofia naturală) dar cu speranța că în evoluția conceptelor și teoriilor, etica ocupă un loc aparte.
Uitarea sau reamintirea în sens platonician, presupune supraviețuire și/sau progres, evoluție.
Angoasa și opusul ei – detașarea și formele variate ale desăvârșirii sunt reprezentări ale poziției omului în raport cu lumea, cu viața de aici, ca preludiu a unei vieți de dincolo.
Orice teorie etică nu poate face rostire doar despre viața de aici fără a avea în vedere valoarea sufletului sub aspect ontologic, și aceasta tocmai pentru că aici omul capătă valori diferite sub aspect religios și cutumiar.
Sub aspectul selecției și reprezentării lingvistice la Premiile Nobel prin modul de reprezentare pe domenii, pe țări, se evidențiază șansa femeii de a reprezenta propriul domeniu în care activează, cercetează și scrie.
În lucrare ne propunem, să conturăm câteva ipoteze de lucru privind responsabilitățile etice ce țin de politica de formare universitară și de implicațiile ce decurg din slaba reprezentare academică a femeii pe piața muncii, în criteriile competenței și unei promovări echitabile. În criteriile unor raționamente ce țin de relația de convergență valori europene versus valori globale (Ian Manners, ‘Normative Power Europe: A Contradiction in Terms?’, Journal of Common Market Studies 40 (2): 235–58; Gasper D. Migration, Gender and Social Justice: Perspectives on Human Insecurity - Hexagon Series on Human and Environmental Security and Peace) se pot identifica cauzele și soluțiile la o problemă ca aceea a inserției femeii în cercetarea de excelență. Problematica reprezentării femeii în cercetarea de excelență pe domenii este una de actualitate și se află în dezbatere cu predilecție în domeniul Filosofie, unde femeia nu se regăsește într-un raport echitabil formare - promovare în domeniile de competență. Aici problema egalității de șanse a femeii în mediul academic din România, dezvăluie problematici cu caracter etic ce dezvăluie vulnerabilități ce țin de politica de formare, cercetare și inserție pe piața muncii. Se disting aici căteva direcții ce se impun a fi clarificate în criteriile a ceea ce această lucrare inserează în universul de dezbatere și analiză privind situația femeii în mediul academic din România.
1. Pe de o parte avem în vedere politica de formare academică ca opțiune individuală, ca alegere autonomă, pe
parcursul anilor de formare universitară și care poate fi adesea una cu un pregnant caracter interdisciplinar . În acest sens se impune a fi spus că formatorul universitar nu are o metodologie sau criterii ce restricționează sau semnalează dificultăți de inserție pe piața muncii, ci dimpotrivă încurajează cercetarea intersdisciplinară prin însăși criteriile de admitere doctorală. Și această deschidere spre formare a tuturor acelora interesați să-și deschidă orizonturi de cercetare și formare, altele decât cele care țin de specializarea de bază, fac trimitere spre o cunoaștere ce ține de managementul profesional și academic al fiecăruia.
2. Pe de altă parte în criteriile unei bune înțelegeri asupra a ceea ce presupune judecata morală începând cu
formarea universitară în strictă coroborare cu cerințele pieții muncii, această pune în evidență o discrepanță uluitoare între gradul de formare și inserție a femeii pe piața muncii . În alții termeni avem în anii de formare universitară potențial uman într-un procent foarte mare de femei dar acestea după finalizarea diverselor etape de formare universitară nu se mai regăsesc procentual în structura de învățământ universitare și de cercetare.
Din cercetările noastre reiese că este de actualitate constatarea că „progresul înregistrat de femei, inclusiv în zone-cheie ale Strategiei de la Lisabona, precum educaţia și cercetarea, nu este pe deplin reflectat în poziţia ocupată de femei pe piaţa muncii. Această situaţie este o irosire de capital uman, pe care UE nu și-o poate permite. Egalitatea de gen a fost un scop fundamental al Strategiei europene de ocupare a forţei de muncă, încă de la începuturile sale. De asemenea, egalitatea de gen este considerată un instrument pentru progresul în direcţia obiectivelor de la Lisabona privind creșterea și ocuparea forţei de muncă.”
Researcher PhD. Cornelia Margareta Gășpărel
Romanian Academy, Iaşi Branch,
„PECAFROM – Promovarea egalității de șanse în cariera universitară și academică pentru femeile din România” / Promoting equal opportunities in universities and academic careers for women in Romania, POSDRU/144/6.3/S/127928/ SOPHRD/144/6.3/S/127928
In the construction of arguments we consider two main roles, sacredness and sovereignty, to accede woman by perfecting knowledge, where the soul is the source of moral values, which are in fact largely spiritual values. Regarding the criteria of this knowledge, it is necessary to see the ethical role of women – starting from criteria of equality, solidarity, strength and truth. The main thesis from which we start argumentation is that: if there is gender equality, then it exists as moral equality - in terms non-difference, represented by the soul, understood as an ontogenetic perspective. Our intention is to bring a number of ethical arguments, signifying socio-moral role of women, which may contribute to the redefinition of scientifically – philosophically mentalities. We continue the thesis with few authors, interpretations and theories about the nature of the soul and the various forms of knowledge. After that, for a better perception of the ethical dimension of the man, approach where the woman is the criterion of existence that creates preconditions for a general human knowledge, it follows the great theological and Christian approaches on the position of women in the universe - a universe of human knowledge. What we mean here is that to argue the importance of the soul in the creation of architectonics of knowledge, where ethical principles and values expressed human nature and spirit of the ages.
Keywords: women, society, sovereignty, sacredness, ethics, soul, value, moral principles.
Femeia, un argument etic al sacralității și suveranității?
Cercetător Dr. Cornelia Margareta Gășpărel
Academia Română, Filiala Iași,
„PECAFROM – Promovarea egalității de șanse în cariera universitară și academică pentru femeile din România“ POSDRU/144/6.3/S/127928
[email protected]
Abstract
În construcția argumentativă a lucrării avem în vedere două mari roluri, sacralitatea și suveranitatea la care femeia accede prin desăvârșirea cunoașterii, unde sufletul este sursă de valori morale, care în bună parte sunt de fapt valori spirituale. În criteriile acestei cunoașteri, se impune a vedea rolul etic al femeii - în baza criteriilor de egalitate, solidaritate, putere și adevăr. Teza fundamentală de la care pornim argumentarea este aceea că: dacă există egalitate de gen, atunci aceasta există ca egalitate morală - sub aspectul nondiferenței, reprezentată de suflet, înțeles ca un construct ontogenetic. Intenția noastră este aceea de a aduce o serie de argumente etice în semnificarea rolului socio-moral al femeii, care pot contribui la resemnificări ale mentalului ștințific - filosofic. În continuitatea tezei de la care pornim în construcția lucrării, vin o serie de autori, interpretări și teorii, cu privire la natura sufletului și diversele forme ale cunoașterii. În continuitatea acestei idei și pentru o mai bună percepție asupra dimensiunii etice a ceea ce poate să aducă o astfel de abordare a omului, unde femeia se constituie în criteriu de existență ce creează premise spre o cunoaștere a generalului uman, vin si marile abordări teologice și creștine cu privire la poziția femeii în univers – un univers al cunoașterii umane. Ceea ce avem în vedere aici este faptul de a argumenta importanța sufletului în constituirea arhitectonicii cunoașterii, unde principiile și valorile etice exprimă natura omului și spiritul epocilor.
Cuvinte cheie: femeia, societate, suveranitate, sacralitate, etică, suflet, valoare, principii morale, teorii, filosofie.
In conditions of freedom or adaptation / survival, in the size of which the perception, representation, intention and action may bring about, the human nature endowed with reason and soul can be seen.
Within the stretches of this continuum we can view the entire contents of the ethical theories (theories of action or theories of virtue) and the size of the researcher/ scientist’s thinking, as a manifestation of moral judgment and all that accompanies the scientific view of man's position from particular to the universal, in terms of dignity and personality.
• Not only the scientific revolutions, but also the revolutions of various states are based on the criteria of dismantling that system underlying the functioning of theories or states. The motives of all life takes place between different scales of Eros and Thanatos - life and death. The researcher’s purpose, either the philosopher or scientist is to place the man in full dignity where life experience and reason are referenced in defining the ethical value of time: in the present, past and future time.
• The human mind, regardless of religion, is situated between two major moral responsibilities that scientific or mythological transforms in: the origin and manifestation of original sin and representations of the underworld as punishment or reward. Action , deed and virtue are linked to a here and a there. The key to this must be seen in the ethics that includes and brings the ontological content of the soul, the value of human life and the bearing of it.
New ethical dimensions of argumentation on gender equality
Researcher PhD. Cornelia Margareta Gășpărel
Romanian Academy, Iaşi Branch,
„PECAFROM – Promovarea egalității de șanse în cariera universitară și academică pentru femeile din România” / Promoting equal opportunities in universities and academic careers for women in Romania, POSDRU/144/6.3/S/127928/ SOPHRD/144/6.3/S/127928
[email protected]
Abstract
The issue of women’s role in “creation” and “science” represents an ethical problem. In terms of argumentation on “gender equality” the problem arises from the ethical methodology as a period at any level of knowledge – in terms of ethical evidence or epistemological excuse. The issue of “gender” and the various practices that lead to the formation of one of the fundamental ethical issues, where the woman is required to be found, as a universally valid topic of reasoning, in terms of thinking from particular to general. This is due to the fact that the issue of “gender equality” or “discrimination” creates and determines knowledge climaxes at a scientific and social life level. Gender equality or discrimination is a matter of ethics where the moral values and the context and argumentation criteria are criteria under which the role and place of women in creation and science is classified – within the plurality of thought and societies. The competition of women in social and scientific life is a competition having a series of values as a starting point, which have freedom as basis – freedom of mind, creativity and moral imagination, in other words the value of soul that archives and preserves the value of knowledge.
Keywords: ethics, argumentation, judgment, philosophical categories, values, equality, discrimination, gender, woman, creation, science.
Problema rolului femeii în „creație” și „știință” se constituie într-o problemă de natură etică. În termenii unei argumentări privind „egalitatea de gen”, problema se pune la nivelul metodologiei etice, ca etapă în orice nivel al cunoașterii – în termeni de justificare etică sau justificare epistemologică. Problema „genului” și diferitele practici ce contribuie la constituirea lui este una dintre problemele etice fundamentale, unde se cere a fi situată persoana femeii, ca subiect universal valabil al rațiunii, în termenii unei gândiri de la particular la general. Pentru că problema „egalității de gen” sau a „discriminării” creează și determină gradații ale cunoașterii la nivel de viață socială și științifică. Egalitatea de gen sau discriminarea, se constituie într-o problemă de natură etică unde tabla valorilor morale și criteriile de contextualitate și argumentare sunt criterii în baza cărora se clasifică rolul și locul femeii în creație și știință – în pluralitatea gândirii și societăților. Competiția femeii în viața socială și științifică este o competiției care are ca fundament o serie de valori ce au ca fundament libertatea - libertatea minții, creativitate și imaginație morală, cu alte cuvinte valoarea sufletului care arhivează și conservă valoarea cunoașterii. „Tradiția filosofică occidentală articulează structurile de profunzime ale experiențelor și conștiinței unui sine, despre care pretinde că ar fi reprezentative pentru oameni ca atare. Dar, în categoriile sale cele mai profunde, filosofia occidentală obliterează diferențele de gen și felul în care acestea formează și structurează experiența și subiectivitatea sinelui. ”
Dr. Cornelia Margareta GĂȘPĂREL
Iași-România
[email protected]
În lucrarea de față facem cunoscută comunității academice teoria cu titlu de etică epistemologică, unde vom prezenta maniera de întemeiere a teoriei și conceptele cheie care au stat la baza construcției teoriei, care pornește de la fondul problemei experienței intelectualilor din închisorile comuniste din România. Noutatea demersului constă în a propune criticii, dezbaterii și reflecției științifice limitele cunoașterii teoretice. Or, cunoașterea oricare ar fi ea presupune organizare și variate forme de „acomodare” și „asimilare”. Iar limitele acestea ar putea fi depășite printr-o serie probabilistică de cum-uri: cum ar fi să testăm adevărul prin recursul la detenția politică, în cheia gândirii logice sau epistemologice?; cum ar fi de asemenea, să analizăm limitele libertății pe care au experimentat-o supraviețuitorii închisorilor comuniste în cheia înțelegerii unei cunoașteri etice? Și între toate acestea, se impune a reflecta asupra menirii faptului de gândire ca fapt de conștiință – memorie, cunoaștere și înțelegere. Lucrarea și implicit teoria îşi propun o construcţie în paralel cu tot ceea ce s-a scris până acum din perspectivă ştiinţifică despre închisorile politice din România, pentru că ideea este aceea a unei legături directe între teorie şi practică, între ştiinţă şi experienţă. Pentru că fenomenul detenţiei politice încadrat în tot ceea ce a reprezentat comunismul în România este o experienţă în baza căreia ştiinţa poate trasa sau depăși limite ale cunoaşterii teoretice. Pentru că ceea ce oferă teoria cu titlu de etică epistemologică este depăşirea acelor bariere ultime pe care teoria le surprinde prin sisteme coerente, de gândire şi logicitate, care în hăţişul unei realităţi precum cea din comunism sau din închisorile politice, ne dezvăluie aspecte noi ale cunoaşterii.
Ideea unei etici epistemologice are ca sursă Logica cercetării al cărei autor este Karl Popper, unde accentul cercetării cade pe logică și unde etica vine să justifice caracterul unei morale secvențiale, a unei etici a intervalului. Între logica aceasta și ceea ce a urmat ei au avut loc numeroase cercetări, descoperiri și evenimente social-istorice și politice între care cel al comunismului face dovada unei imperioase justificări cu caracter de etică epistemologică atunci când societatea sau știința își ia drept obiect de studiu și relație Societatea și Omul. Pornind de la perspectiva popperiană asupra eticii prin și în relație cu logica, respectiv faptul de a afirma că (…) etica nu este o știință. Dar deși nu există un temei științific rațional al eticii, există un temei etic al științei și raționalismului, - Karl Popper, am conturat ideea de etică epistemologică, de teorie și studiu al omului având ca fundament problematic acest episod experimental cu caracter ideologic care exprimă natura ideii, a contextului și a unei lipse a judecății morale în termeni de justificare epistemică și justificare etică, ceea ce ar presupune că, sub aspect etic, cel mai bine sau cel mai util, cel mai frumos, cel mai adevărat este ceea ce respectă toate acestea și sub aspect epistemologic.
Arhitectonica teoriei ce am denumit-o etică epistemologică este o arhitectonică solidă care nu revoluționează sau răstoarnă arhitectonici trecute sau viitoare, ci consolidează și reamintește de un fundament ce se află în mai toate marile teorii de până acum iar diferența ar consta doar în modul de a privi și înțelege omul – ca „specie” sau ca personalitate, ca om înzestrat cu rațiune și suflet, cu libertate și destin – caracter. Etica epistemologică conferă valoare cunoașterii și întregului ce se formează din părți și diverse ramuri ale științei, pentru că etica aceasta însoțește în egală măsură știința și practica - Omul și Lumea.
Cuvinte cheie: memorie, uitare, angoasă, desăvârșire, experiență, detenție politică, comunism, cunoaștere, etică, etică epistemologică, inovare, teorie, epistemologie.
Keywords: moral theory, ethics, „epistemological ethics” conceptual innovation, value, man, person, Roberto Poli.
Cuvinte cheie: etică, angoasă, desăvârșire, reprezentare, voință, experiență, „etică epistemologică”, teorii etice B. Spinoza, N. Berdiaev, M. Eckhart, P. Botezatu, C. Noica.
"