Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Compo... more Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Componentei morale a strategiei de supraviețuire îi aparține un rol şi un loc aparte în strategia securității umane, fapt formulat şi argumentat încă în a. 1970 de marele umanist al sec. XXlea V.R. Potter în articolul său "Bioetica-ştiința supraviețuirii". Din păcate constatăm că până acum comunitatea ştiințifico-filosofică a Terrei n-a elaborat şi n-a instaurat structura vectorului bioetic al sistemului planetar de securitate, în particular importanța toleranței bioetice (TB) în acest ansamblu. Scopul lucrării. Esența şi conținutul TB şi evaluarea locului acesteia în combaterea pluralității morale, misiunii TB în inițierea şi devenirea bioeticii globale ca element de bază al strategiei de supraviețuire. Material şi metode. Studiu teoretico-bioetic, realizat prin abordările sistemico-activitațională şi discursivă. Rezultate. TB drept concept al spațiului cunoştințelor eticii biologice se determină pe de-a-ntregul de gradul manifestării bioeticii sociale şi a socio-comunicării, adică de nivelul de intensificare a bioetizării sociumului şi acomodării bioeticii la acesta. Bioetica globală, ca element de bază al vectorului moral al strategiei de supraviețuire, este pe deplin "calculată" în funcție de TB, care la rîndul său devine condiția necesară în devenirea eticii biologice de proporții planetare. Concluzii. Procesele de bioetizare a sociumului şi de adaptare a bioeticii la fragmentele realității sociale, constituind esența sociobioeticii, contribuie, în primul rînd, la depăşirea diversității morale în societate, în al doilea rînd, la transformarea pas cu pas a eticii biologice în una globală şi în al treilea rînd, în baza metodelor enunțate prin intermediul bioeticii sociale se stabileşte atribuția TB în constituirea bioeticii planetare. Cuvinte cheie: toleranță bioetică, bioetică socială, bioetică globală, bioetizarea sociumului, acomodarea bioeticii, pluralitate morală.
Teodor Ţîrdea, dr. hab. șt. med., prof. univ., cat. Filosofie şi Bioetică) Introducere. Dezvoltar... more Teodor Ţîrdea, dr. hab. șt. med., prof. univ., cat. Filosofie şi Bioetică) Introducere. Dezvoltarea accelerată a ştiinţei şi tehnicii începând cu a doua jumătate a sec. XX şi utilizarea cunoştinţelor şi rezultatelor acestora în sfera biomedicală, a produs o schimbare enormă şi o reconceptualizare a cercetărilor biomedicale. Astfel, în Europa apar primele comitete de etică, care aveau rolul de reglator etic în domeniul cercetărilor biomedicale şi a sănătăţii. Scop. Evidenţierea rolului comitetelor de etică în procesul expertizei biomedicale. Material şi metode. În cadrul acestui studiu s-au folosit diferite publicaţii din domeniul dat atât din ţară, cât şi din străinătate, acestea făcând referinţă la activitatea, componenţa şi rolul comitetelor de etică în efectuarea unei expertize biomedicale; în acest context s-au aplicat metodele: analitică, structuralistă, etică, bioetică, istorico-medicală etc. Rezultate. Efectuarea unei expertize etice în medicină presupune evaluarea raportului dintre riscurile la care poate fi supus subiectul cercetării şi utilitatea obţinută în urma participării acestuia într-o cercetare. În acest moment nu trebuie să uităm de regula "de aur" a eticii biomedicaleinteresele pacientului sunt primare în raport cu interesele investigaţiei ştiintifice. Cea din urma reprezintă una dintre cauzele de bază a apariţiei comitetelor de etică, care vin în ajutorul pacienţilor, subiecţilor examinării. Concluzii. Pe parcursul efectuării unei expertize biomedicale comitetele de etică trebuie să analizeze şi să studieze importanţa investigaţiei; limitele implicarii în viaţa privată a subiectului cercetării; volumul şi gradul de acces la informaţie al cercetătorului etc. Astfel comitetele de etică devin un instrument efectiv de realizare a unei expertize calitative a lumii biomedicale. Cuvinte cheie: Comitet de etică, expertiză etică, cercetare biomedicală.
The development of biotechnologies, as well as the emergence of genetic engineering and other inn... more The development of biotechnologies, as well as the emergence of genetic engineering and other innovations, promises great benefits, but it could also have a negative impact on the development of the human species and nature. Genetics is an area of research with an impressive history of evolution and significant practical advances that influence human experience. In 1953, Crick and Watson identified the structure of DNA. By the early 1970s, scientists succeeded in isolating genetic material from one species and attaching it to the genetic material of other species, thereby bringing about genetic engineering. In the same decade, the foundation for a program in gene therapy was established via the discovered possibility of identifying the genetic background of different pathologies. During its development, this field of research gathered supporters and opponents. Supporters point to successful achievements, such as solving the food problem, creating food with a higher medical value, potential development of food vaccines, treatment of genetic mutations, prevention of diseases in children in the prenatal period, extending the human life span, and prevention of diseases using genetic tests. Opponents highlight the risks of genetic defects, limited genetic diversity, increasing inequalities, and emergence of eugenics. This article analyzes some ethical issues that arise in practice from the use of genetic testing, gene therapy, and germ-line therapy, topics that are increasingly discussed in European context.
Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Compo... more Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Componentei morale a strategiei de supraviețuire îi aparține un rol şi un loc aparte în strategia securității umane, fapt formulat şi argumentat încă în a. 1970 de marele umanist al sec. XXlea V.R. Potter în articolul său "Bioetica-ştiința supraviețuirii". Din păcate constatăm că până acum comunitatea ştiințifico-filosofică a Terrei n-a elaborat şi n-a instaurat structura vectorului bioetic al sistemului planetar de securitate, în particular importanța toleranței bioetice (TB) în acest ansamblu. Scopul lucrării. Esența şi conținutul TB şi evaluarea locului acesteia în combaterea pluralității morale, misiunii TB în inițierea şi devenirea bioeticii globale ca element de bază al strategiei de supraviețuire. Material şi metode. Studiu teoretico-bioetic, realizat prin abordările sistemico-activitațională şi discursivă. Rezultate. TB drept concept al spațiului cunoştințelor eticii biologice se determină pe de-a-ntregul de gradul manifestării bioeticii sociale şi a socio-comunicării, adică de nivelul de intensificare a bioetizării sociumului şi acomodării bioeticii la acesta. Bioetica globală, ca element de bază al vectorului moral al strategiei de supraviețuire, este pe deplin "calculată" în funcție de TB, care la rîndul său devine condiția necesară în devenirea eticii biologice de proporții planetare. Concluzii. Procesele de bioetizare a sociumului şi de adaptare a bioeticii la fragmentele realității sociale, constituind esența sociobioeticii, contribuie, în primul rînd, la depăşirea diversității morale în societate, în al doilea rînd, la transformarea pas cu pas a eticii biologice în una globală şi în al treilea rînd, în baza metodelor enunțate prin intermediul bioeticii sociale se stabileşte atribuția TB în constituirea bioeticii planetare. Cuvinte cheie: toleranță bioetică, bioetică socială, bioetică globală, bioetizarea sociumului, acomodarea bioeticii, pluralitate morală.
Teodor Ţîrdea, dr. hab. șt. med., prof. univ., cat. Filosofie şi Bioetică) Introducere. Dezvoltar... more Teodor Ţîrdea, dr. hab. șt. med., prof. univ., cat. Filosofie şi Bioetică) Introducere. Dezvoltarea accelerată a ştiinţei şi tehnicii începând cu a doua jumătate a sec. XX şi utilizarea cunoştinţelor şi rezultatelor acestora în sfera biomedicală, a produs o schimbare enormă şi o reconceptualizare a cercetărilor biomedicale. Astfel, în Europa apar primele comitete de etică, care aveau rolul de reglator etic în domeniul cercetărilor biomedicale şi a sănătăţii. Scop. Evidenţierea rolului comitetelor de etică în procesul expertizei biomedicale. Material şi metode. În cadrul acestui studiu s-au folosit diferite publicaţii din domeniul dat atât din ţară, cât şi din străinătate, acestea făcând referinţă la activitatea, componenţa şi rolul comitetelor de etică în efectuarea unei expertize biomedicale; în acest context s-au aplicat metodele: analitică, structuralistă, etică, bioetică, istorico-medicală etc. Rezultate. Efectuarea unei expertize etice în medicină presupune evaluarea raportului dintre riscurile la care poate fi supus subiectul cercetării şi utilitatea obţinută în urma participării acestuia într-o cercetare. În acest moment nu trebuie să uităm de regula "de aur" a eticii biomedicaleinteresele pacientului sunt primare în raport cu interesele investigaţiei ştiintifice. Cea din urma reprezintă una dintre cauzele de bază a apariţiei comitetelor de etică, care vin în ajutorul pacienţilor, subiecţilor examinării. Concluzii. Pe parcursul efectuării unei expertize biomedicale comitetele de etică trebuie să analizeze şi să studieze importanţa investigaţiei; limitele implicarii în viaţa privată a subiectului cercetării; volumul şi gradul de acces la informaţie al cercetătorului etc. Astfel comitetele de etică devin un instrument efectiv de realizare a unei expertize calitative a lumii biomedicale. Cuvinte cheie: Comitet de etică, expertiză etică, cercetare biomedicală.
The development of biotechnologies, as well as the emergence of genetic engineering and other inn... more The development of biotechnologies, as well as the emergence of genetic engineering and other innovations, promises great benefits, but it could also have a negative impact on the development of the human species and nature. Genetics is an area of research with an impressive history of evolution and significant practical advances that influence human experience. In 1953, Crick and Watson identified the structure of DNA. By the early 1970s, scientists succeeded in isolating genetic material from one species and attaching it to the genetic material of other species, thereby bringing about genetic engineering. In the same decade, the foundation for a program in gene therapy was established via the discovered possibility of identifying the genetic background of different pathologies. During its development, this field of research gathered supporters and opponents. Supporters point to successful achievements, such as solving the food problem, creating food with a higher medical value, potential development of food vaccines, treatment of genetic mutations, prevention of diseases in children in the prenatal period, extending the human life span, and prevention of diseases using genetic tests. Opponents highlight the risks of genetic defects, limited genetic diversity, increasing inequalities, and emergence of eugenics. This article analyzes some ethical issues that arise in practice from the use of genetic testing, gene therapy, and germ-line therapy, topics that are increasingly discussed in European context.
Uploads
Papers by Daniela Rusnac