Papers by Cristina Enache
Argumentation, 2009
1 1. . I In nf fo or rm ma aþ þi ie e º ºi i g ge en ni iu us s l lo oc ci i Crearea de spaþii a ... more 1 1. . I In nf fo or rm ma aþ þi ie e º ºi i g ge en ni iu us s l lo oc ci i Crearea de spaþii a fost mereu un proces supus unor constrângeri ºi dificultãþi de adaptare pentru a rezolva problemele specifice programului, probleme economice ºi de proiectare, înscrierea în condiþiile fizice naturale. Astãzi probleme filosofice, sociale, economice ºi tehnologice aduc factori noi în procesul de proiectare -care accentueazã esenþa dintotdeauna a construirii spaþiuluieste nevoie de o arhitecturã care sã readucã in discuþie relaþia în sine dintre om ºi naturã. Spiritul locului este o proprietate în acelaºi timp inerentã ºi emergentã. Pare sã se lege de formele teritoriale ºi de formele construite, creºte prin acumularea de schimbãri fizice ºi asocieri. Identificat într-un anumit spaþiu antropic, acesta este în puternicã relaþie cu contextul cultural, este împãrtãºit la nivel comunitar prin istoria localã ºi geografia locului. Pânã acum 200 de ani majoritatea oamenilor trãiau întreaga viaþã într-un singur loc ºi îºi dezvoltau o comunicare profundã cu acesta, fie prin sentimentul de apartenenþã, fie prin sentimentul de "prins fãrã speranþã". La începutul secolului XXI, motorizarea, cãlãtoriile aeriene ºi internetul au determinat o mobilitate fãrã precedent. Sensul locului ºi-a schimbat semnificaþia. Marshall McLuhan susþine nu numai cã fiecare mediu de comunicare reuneºte oameni sau idei, ci ºi cã transformã mediul cultural în care acþioneazã. Media electronicã transmite informaþii în jurul globului în câteva secunde, contractând timpul ºi spaþiul ºi creând satul global într-un mod prin care orice, oricât de exotic poate fi, pare acum oarecum familiar. Argumentul lui McLuhan este cã, aºa cum mediul creat de media comunicaþiilor este în permanentã schimbare, aºa se modificã ºi percepþia ºi modul de gândire, prin intermediul tehnologiilor electronice care fac posibil satul global, bazat pe o logicã riguroasã, angajând evident sentimente ºi emoþii. Paradoxal, trãim într-o erã în care sentimentele sunt în prim plan, iar raþiunea în plan secund, pentru cã mesajele media se adreseazã în primul rând simþurilor, înaintea logicii. Dezvoltarea actualã a utilizãrii mediei electronice coincide cu recenta creºtere a schimbului cultural care a afectat arta, literatura, filosofia, ºtiinþele, geografia, arhitectura ºi planificarea urbanã. În mod uimitor, miºcarea world-wide se manifestã ca un proces de protejare a patrimoniului, o miºcare care nu exista înainte de 1960localitãþi din Italia, Franþa, Spaniaaproape abandonate acum 50 de ani, sunt reocupate ºi revitalizate datoritã puternicelor identitãþi. Sensul locului mediatizat de tehnologiile comunicaþionale implicã cunoºtinþe asupra diversitãþii geografice, generând interes pentru educaþie, cunoaºtere, acumulare de informaþii. Crearea de locuri, realã sau virtualã, poate lua multe forme, unele superficiale, altele dificile. Arhitecþi ºi 1 17 78 8 Universitatea de arhitecturã ºi urbanism Ion Mincu PEISAJUL EREI INFORMAÞIONALE ÎNTRE TEHNOLOGIE ªI GENIUS LOCI L Le ec ct t. . d dr rd d. . a ar rh h. . C Cr ri is st ti in na a E EN NA AC CH HE E Rolul I In nf fo or rm ma aþ þi ie ei i în generarea I Id de en nt ti it tã ãþ þi ii i (relaþia Peisaj -Societate -Formã arhitectural -urbanã) Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / A AR RG GU UM ME EN NT T 1 17 79 9
Argumentation, 2009
1 1. . I In nf fo or rm ma aþ þi ie e º ºi i g ge en ni iu us s l lo oc ci i Crearea de spaþii a ... more 1 1. . I In nf fo or rm ma aþ þi ie e º ºi i g ge en ni iu us s l lo oc ci i Crearea de spaþii a fost mereu un proces supus unor constrângeri ºi dificultãþi de adaptare pentru a rezolva problemele specifice programului, probleme economice ºi de proiectare, înscrierea în condiþiile fizice naturale. Astãzi probleme filosofice, sociale, economice ºi tehnologice aduc factori noi în procesul de proiectare -care accentueazã esenþa dintotdeauna a construirii spaþiuluieste nevoie de o arhitecturã care sã readucã in discuþie relaþia în sine dintre om ºi naturã. Spiritul locului este o proprietate în acelaºi timp inerentã ºi emergentã. Pare sã se lege de formele teritoriale ºi de formele construite, creºte prin acumularea de schimbãri fizice ºi asocieri. Identificat într-un anumit spaþiu antropic, acesta este în puternicã relaþie cu contextul cultural, este împãrtãºit la nivel comunitar prin istoria localã ºi geografia locului. Pânã acum 200 de ani majoritatea oamenilor trãiau întreaga viaþã într-un singur loc ºi îºi dezvoltau o comunicare profundã cu acesta, fie prin sentimentul de apartenenþã, fie prin sentimentul de "prins fãrã speranþã". La începutul secolului XXI, motorizarea, cãlãtoriile aeriene ºi internetul au determinat o mobilitate fãrã precedent. Sensul locului ºi-a schimbat semnificaþia. Marshall McLuhan susþine nu numai cã fiecare mediu de comunicare reuneºte oameni sau idei, ci ºi cã transformã mediul cultural în care acþioneazã. Media electronicã transmite informaþii în jurul globului în câteva secunde, contractând timpul ºi spaþiul ºi creând satul global într-un mod prin care orice, oricât de exotic poate fi, pare acum oarecum familiar. Argumentul lui McLuhan este cã, aºa cum mediul creat de media comunicaþiilor este în permanentã schimbare, aºa se modificã ºi percepþia ºi modul de gândire, prin intermediul tehnologiilor electronice care fac posibil satul global, bazat pe o logicã riguroasã, angajând evident sentimente ºi emoþii. Paradoxal, trãim într-o erã în care sentimentele sunt în prim plan, iar raþiunea în plan secund, pentru cã mesajele media se adreseazã în primul rând simþurilor, înaintea logicii. Dezvoltarea actualã a utilizãrii mediei electronice coincide cu recenta creºtere a schimbului cultural care a afectat arta, literatura, filosofia, ºtiinþele, geografia, arhitectura ºi planificarea urbanã. În mod uimitor, miºcarea world-wide se manifestã ca un proces de protejare a patrimoniului, o miºcare care nu exista înainte de 1960localitãþi din Italia, Franþa, Spaniaaproape abandonate acum 50 de ani, sunt reocupate ºi revitalizate datoritã puternicelor identitãþi. Sensul locului mediatizat de tehnologiile comunicaþionale implicã cunoºtinþe asupra diversitãþii geografice, generând interes pentru educaþie, cunoaºtere, acumulare de informaþii. Crearea de locuri, realã sau virtualã, poate lua multe forme, unele superficiale, altele dificile. Arhitecþi ºi 1 17 78 8 Universitatea de arhitecturã ºi urbanism Ion Mincu PEISAJUL EREI INFORMAÞIONALE ÎNTRE TEHNOLOGIE ªI GENIUS LOCI L Le ec ct t. . d dr rd d. . a ar rh h. . C Cr ri is st ti in na a E EN NA AC CH HE E Rolul I In nf fo or rm ma aþ þi ie ei i în generarea I Id de en nt ti it tã ãþ þi ii i (relaþia Peisaj -Societate -Formã arhitectural -urbanã) Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / A AR RG GU UM ME EN NT T 1 17 79 9
Suntem obișnuiți să concepem arhitectura în perspective sau chiar în imagini secvențiale, fiecare... more Suntem obișnuiți să concepem arhitectura în perspective sau chiar în imagini secvențiale, fiecare având un impact asupra ochiului și a minții (a perceptorului ca cititor). Desenul de arhitectură ca status și implicit definit ca exercițiu, conduce imaginația în rezultarea (uneori) a unor locuri și modele specifice. Procesul de educație în academiile de arhitectură se bazează de fapt pe desenul de mână, diagramare și sintetizări de informații prin desen, ceea ce este de fapt o acțiuneși-rezultat 2D, rezidând într-o imaginație a unui model-model spațial-a arhitecturii posibile (existente sau în procesul de fabricare). Așa cum programarea arhitecturii avansează în conformitate cu un număr
Parcul Carol – patrimoniul artistic, arhitectural și natural, 2019
Argumentation, 2013
The urban identity depends on reshaping urban landscape following the restructuring of the city. ... more The urban identity depends on reshaping urban landscape following the restructuring of the city. Agreed with the trends dictated by the society transformed by the new technologies, the new identity must be linked with society, urban history, the local values and character, the specificity or potential elements. Urban image, supported by the phenomenon of appropriation by the society of the living space, becomes it's "brand", and the spatial continuity becomes an essential quality of the urban landscape, that must be understood, memorized, appropriated. In the intervention approach is necessary to understand the escape from the physical limitations of the project itself, the perception at different scales of the site, in connection with the territory that belongs to, the "read" of space as a sum of different accumulations, as identitary space belonging to the local community, a result of needs and social interactions. Building urban landscape requires a sequential approach, but not segmented, allowing urban development running parallel with the evolution of society, so the sequences can be so versatile, convertible to the new requirements arising in the ongoing process of change in traditional social structures. In the the urban interventions developed in recent decades, this has proved the main motivation of investors and the starting point of designers, achieving this by identifying, then marking or intensifying regional or local character (as a reaction to some negative consequences of globalization)-either through a process of restoration and revitalization of heritage, or by marking spaces or areas with no identity. It was intended in all cases to restore urban spatial coherence, building a "mosaic city" characterized by the sequence of places with certain meanings, related to a network perceptible at the urban landscape level.
Abstracts - ICAR 2012. ICAR 2012 International Conference on Architectural Research: (re)writing ... more Abstracts - ICAR 2012. ICAR 2012 International Conference on Architectural Research: (re)writing history. Book · May 2012 Edition: 1, Publisher: Editura Universitară „Ion Mincu” Bucureşti, Beatrice-Gabriela Jöger, Andra Panait, Editor: UAUIM, Beatrice-Gabriela Jöger, Andra Panait, Marina Mihaila, Daniel Comşa, ISBN: 978-606-638-022-5 Editura Universitară „Ion Mincu” Bucureşti, Beatrice-Gabriela Jöger, Andra Panait authors: Beatrice-Gabriela Jöger, Andra Panait, Marina Mihaila, Daniel Comşa, Adham Abulnour, Ileana Apostol, Maria Boştenaru Dan, Dragoş Horia Buhociu, João Paulo Cardielos, Stefania Chirico, Laura Vivola, Luigi Chirone, Cristina Constantinescu, Mihaela Hărmănescu, Ilinca Constantinescu, Cerasella Craciun, Cristina Enache, Giuseppe Gangemi, Cristina Olga Gociman, Sever Georgescu, Tiberiu Florescu, Artan Hysa, Bob Jarvis, Valbona Koçi, Andrei Eugen Lakatos, Vera Marin, Ana Opriş, Gabriel Pascariu, Simona Pascariu, Alexandru-Ionut Petrişor, Andreea Popa, Alexandru Calcatinge, Radu Radoslav, Tudor Morar, Monica Rădulescu, Angelica Stan, Branislava Stoiljkovic, Goran Jovanovic, Nataša Petkovic, Tai-Chee WONG, Ramona Albert, Ionuţ Anton, Daniel Armenciu, Konstantinos Antoniou, Kleo Axarli, Aikaterini Meresi, Bogdan-Eugen Bănică, Laura Andreea Burlacu, Oana Andreea Caplescu, Andreea Iosif, Safaa M. Issa Abdou, Slaviša Kondic, Ivan Kostic, Milan Tanic, Aleksandra Kostic, Miloš Dacic, Nikola Cekic, Ana-Maria Machedon, Justin Ionescu, Oana Mihăescu, Ştefan Mihailescu, Ovidiu Mihalache, Anca Mitrache, Cristina Pană, Radu Pană, Sergiu Cătalin Petrea, Danica Stankovic, Mihailo Timotijevic, Daniela Tănase, Ovidiu-Horaţiu Teleche, Alexandra Anghelache, Bjelic Igor, Ana Momcilovic-Petronijevic, Letiţia Bărbuică, Ruxandra Berinde, Ana Elisabeta Botez, Daniela Calciu, Hanna Derer, Dragoş Mihai Dordea, Elena-Codina Duşoiu, Mihaela Bălan Lazăr, Petru Gheorghiu, Niculae GRAMA, arh. Marius PANDELE, Mihai CHISARĂU, Bahareh Hosseini, Ali Namazian, Elena Ion Tomlinson, Radosveta Kirova, Adriana Matei, Andreea Motu, Alexandra Bontea, Ioana Pop, Horia Radu Moldovan, Mihai OPREANU, Toader Popescu, Cecilia Ruiloba, Monica Sebestyen, Maria-Iulia Stanciu, Florian Stanciu, Matei Luca Stoian, Miruna Paula Stroe, Alexandra Teodor, Vlad Thierry, Irina Teodora Tulbure, Branko Belacevic, Antonino Di Raimo, Cosmin Caciuc, Silvia Costescu, Alexandru Crişan, Mihaela Criticos, Oana Diaconescu, Melania Coralia Maria Dulămea, Vlad Eftenie, Cristina Aurora Enuţă, Mihaela Zamfir Grigorescu, Desantila Hysa, Codruţa Iana, Emil Ivănescu, Ives Noah, Joanna Jablonska, Ljiljana Jevremovic, Tana - Nicoleta Lascu, Cristina - Victoria Ochinciuc, Mărgulescu Andrei, Irina Elena Mereoiu, Aleksandar Milojkovia, Marko Nikolia, Ioan Miloş, Georgică Mitrache, Adrian Moleavin, Florin Mureşanu, Daniela Negrişanu, Brânduşa Havasi, Delia Florescu, Bilge Atac Ozsoy, Bilgen Atac, Mihaela Pelteacu, Flavia - Maria Roşu, Livia Elena Rus, Anda-Ioana Sfinteş, Magdalena Stănculescu, MelekZühre (Sözeri) Yildirim, Raluca BUZDUGAN, Faredah Mohsen Al-Murahhem, Stefania Victoria Ruse, Beatriz Villanueva Cajide, Francisco Javier Casas Cobo, Staicu Mihaela, Andreadou Tatiana, Gavra Eleni, Vlachodimos George, Eugeniu Apostol, Fathi Bashier, Agnieszka Stepien, Lorenzo Barnó, Ana Maria Crişan, Alexandru M. Crişan, Carmen Ştefania Dumitrescu, Cristian Dumitrescu, Diana Giurea, Fani Vavili, Efthalia-Thaleia Grigoriadou, Zina Macri, Mihnea Ghilduş, Mihnea Ioan Mihăilescu, Gabriela Mindu, Anca Oţoiu, Cristina Constantin, Mihaela Şchiopu, Ioana Raluca Şerbănescu, Ştefan Simion, Dorina Onescu-Tărbujaru
Logos Universality Mentality Education Novelty: Philosophy & Humanistic Science, Jan 29, 2019
Ever since William Whyte's The social life of small urban spaces (1980) we have become preoccupie... more Ever since William Whyte's The social life of small urban spaces (1980) we have become preoccupied with analyzing, understanding and predicting how users are going to react, behave or interact with their surroundings. We've noticed patterns, we've come up with formulas, we've written about space consumption, about design and public space becoming goods or products. What experience and sensible research have shown is that in fact we are able to impact our environment just as much as it impacts us. Once you add social media to the mix you get the new urban citizen: the prosumer. He interacts with the city and his peers in a new way; within a slightly virtual, slightly surreal environment, he adapts design to his needs, he has the freedom to express himself with little regard to the (initial) intent of his surroundings. He is the Millennial. The undeniable force that is the power of the Millennials to see things differently, to experiment tirelessly, to brake rules without thinking about it has in fact changed the urban perception and social guidelines. Thus we observe a new trend, one that has developed organically throughout the last decade: the Space SELFIEfication. The concept derives from the already well-established habitude of the space consumer, to take self-pictures with the surrounding landscape-natural or built landmarks. The study is an open-paper, continuing the preoccupation expressed in a previous research regarding the Landscape Consumerism and Social Sustainability, aiming to improve the relation between society and its surrounding landscape.
Procedia Environmental Sciences, 2016
Lusofona Journal of Architecture and Education, Jan 25, 2014
Apparently two well known notions, landscape and density never cease to redefine their meaning an... more Apparently two well known notions, landscape and density never cease to redefine their meaning and equation algorithms that are understood in the new perspectives of the sustainable and …emergent city, but especially in the light of global population growth. Urban density landscape. Extreme anthropic environment. In the context of territory expansion limitations and the need to protect the nature, urban densification means reconsideration of space. The reconsideration of urban life, image, of the landmarks and of the landscape. Where does it start and where does it end? Landscape begins where perceptions starts. Beautiful, ugly, sublime, grotesque, or as it is seen and understood by humans. Densification could mean changing or reducing perception. It could be the modeling of urban life, the alteration or augmentation of the urban values. Starting from zero/ from the scratch, the extrusion of built areas appears to be easiest to quantify while the results could be assessed in a graph...
Procedia - Social and Behavioral Sciences, 2013
Landscape science was developed as a way of understanding and interpreting the human being in its... more Landscape science was developed as a way of understanding and interpreting the human being in its relation with nature. Now, the concept of landscape is related to the social and cultural dynamics of daily environment. The present moment is a complex mixture of political, cultural, social relationships, influenced by demographic explosion, urbanization without limits, the extinction of natural resources and the emergence of an ecological mass consciousness. This paper wants to debate the importance of the landscape-natural or anthropogenic, in the process of establishing an identity in the context of globalization and cultural homogeneity. In a time when physical contacts are replaced by virtual contacts, communication is overused until it loses the value of the concept itself, making room for superficiality. In a word of mobility, dematerialization, communication, identity and character are essential. Identity is generated by that quality of a certain space which, through the natural or anthropogenic configuration it has, makes the individual aware of the place where he lives, giving him a sense of belonging. The nature or the urban landscape often offered significant elements that have been assimilated by the community, who frequently identified with them. Currently, the notion of landscape becomes ambiguous, complicated by the overlapping between different structures, images and various features that are often opposing from the point of view of typology. The resulting landscape is characterized by multiplicity, variety and structural and spatial discontinuity. There is a need for significant images, for a spatial identity that may become representative for society. The existing landscape-sometimes lacking form and incoherentneeds to regain its identity by reinventing itself. Spatial coherence is an essential condition for building a local character and an identity in the context of the current informational and communicational era through a "brand"-an internationally recognizable concept in the age of globalization.
Uploads
Papers by Cristina Enache