0% ont trouvé ce document utile (0 vote)
15 vues4 pagesPoezii Barbu Ion Agora Attachment 1
Texte poetice
Transféré par
Lacrima BadescuCopyright
© © All Rights Reserved
Nous prenons très au sérieux les droits relatifs au contenu. Si vous pensez qu’il s’agit de votre contenu, signalez une atteinte au droit d’auteur ici.
Formats disponibles
Téléchargez aux formats PDF ou lisez en ligne sur Scribd
0% ont trouvé ce document utile (0 vote)
15 vues4 pagesPoezii Barbu Ion Agora Attachment 1
Texte poetice
Transféré par
Lacrima BadescuCopyright
© © All Rights Reserved
Nous prenons très au sérieux les droits relatifs au contenu. Si vous pensez qu’il s’agit de votre contenu, signalez une atteinte au droit d’auteur ici.
Formats disponibles
Téléchargez aux formats PDF ou lisez en ligne sur Scribd
Ton Barbu
POEZII
Prefata de
Gabriel Badea
ingrijirea editiei,
biobibliografie si referinte critice de
Valeria Filimon
Woo RA PREFATA,
lon Barbu -un aed
al timpurilor moderne
Volumul pe care il propunem cititorului este semnat de
lon Barbu, unul dintre principalii exponenti ai modernismului
literar romanesc, indeosebi in planul poeziei, Chiar daca ope-
ra sa poetica (intocmai ca cea a lui Rimbaud) consta intr-o
singuré tasnire a inspiratiei - volumul Joc secund (1930) -, nu-
mele lui lon Barbu a rémas in istoria literar’ datorita aces-
tui unic volum, aulic si maiestuos. intr-un sens anume, opera
sa poetica atesta faptul cd limba romana a acelei epoci oferea
resursele lingvistice si stilistice pentru geneza unei poezii de
natura ermetica sau abstract, depasind cadrele de manifes-
tare ale geniului eminescian si p&trunzand astfel in univer-
sul poetic modernist. Nu ma refer doar la descoperirea criti-
cii de intampinare, anume c poezia lui Barbu era sincrona
cu cea a lui Mallarmé sau Valéry, ci insusi spiritul acelei epoci
(cel ce forteaza limitele limbajului, prin poezie) ajunsese la ni-
velul unei poezii pure, eliberata de sub dominatia materialu-
lui si contingentului, Dat fiind caracterul ermetic al majori-
tatii poemelor incluse in ciclul Joc secund, interpretarile cri-
ticilor au fost adeseori divergente, indeosebi atunci cand au
incercat sé ajunga la semnificatul sau sensul poeziei barbie-
ne. ins majoritatea au cézut de acord in privinta caracteru-
lui anti-confesiv, anti-liric si infrarealist’ al acesteia, Tot aseme-
nea cu faimoasa tacere a lui Rimbaud, pentru Barbu volumul
Joc secund a insemnat despartirea de poezie si indreptarea
* lata curn Barbu intelege infrarealismul, sriind despre poezialui Rimbaud, Sinous
avions le godt des accouplements décevants de mots, nous aurions du parler ici de
"infraréaisme au lieu du surréolisme de Rimbaud, Un infraréalsme qui intertoge
les fondements de la perception pour en induire la lo. (.Dacé am fi avut gustul
‘acuplrlor dezamagitoare de cuvinte, ar fi trebuit 8 vorbim aici despre infrarea-
lism in loc de suprareatsmul ui Rimbaud. Un infrareasm care chestioneazé bazele
Percept’ pentru a induce legea') lon Barbu, ,Rimbau, in Luce, Vil, 16 (48),
| august 1964, p. 2 (textul a fost scrsin 1946), text reprodus in Opere, vol I. Prozd,
‘pet p. 92-87 (25) on
catre sferele austere ale matematicii, asa incat puter,
c& aparitia sa in planul literaturiiinterbelice a fost ung Spur
rica, dar nu efemeré. Meteo.
| Ternele majore ale artei poetice barbiene
Poetica barbiana contine, asa cum a fost de altfel Obser, |
vat de catre o parte a exegezel, un puternic filon de inspi ue]
te ofics, hermetic si alchiricd, ns fr a cBdes inepre c
ture ocult-esoteric’ a acestor doctrine. Faptul acesta este e
mai vizibil in poemele Oul dogmatic (corespunzator in
orfic-hermetice) si in Ritmuri pentru nuntile necesare (Coeg |
punzator viziunii alchimice’).in primul poem, cosmologia or.
csi analogia dintre microcosmos si Macrocosmos sunt des.
tul de clare’, pe care spiritul geometrizant al poetului fe sy.
prinde in imagini foarte vii: ,Dar plodul?/ De foarte sus/ Din
polul plus/De unde glodul/ Paméanturilor n-a ajunsi/ Acords
lin/ Si masculin/ Albusului in hialin/ Sarutul plin‘. Simplitates
si puritatea acestei cosmologii sunt puse in contrast cu la.
tura amnezicd a omului: Om uitator, ireversibil,/ Vezi Duhul
fant facut sensibil?/ Precum atunei, $i azi- Intocma’/ Marun-
te lumi pastreazi dogma.// Sa vezi, la bolti, pe Sfantul Duh/Ve-
ghind vii ape fara stuh,/ Acest ou-simbol ti-! aduc,/Om sters,
uituc", Revelatia Duhului Sfant se afla in cel mai umil lucru,
‘oul ca principiu generator si ca sursa a vietii’, insé omul igno-
r3'n mod fatidic si sistemnatic cea ce i se da in mod direct s
in flecare clip preferdnd s& caute sursa vieti prin diferte ate
cai de cunoastere, de naturé stiintifica sau rationals, in cazul
modernitatii. Uitarea omului este un obstacol in calea anam-
nesis-ului platonician, una din cele patru cai prin care spiritul
‘omenesc poate dobandi conditia de dinaintea nasterii in lu-
mea material, atunci cand sufletul a contemplat esentele in-
teligibile’. Poemiul poate fi interpretat si ca 0 critica la adresa
T Pentrao interpretare in cheie alchimica a operei lui Barbu vezi Dorin Teodores-
