Clasa a IX-a

lll

Clasa a fX-a
1. Mulfimi gi elemente de logici matematici
1. tr'ormule de calcul prescurtat
(a+b)'?=a2 + 2ab+b2;(a-b)2 =a2 2ab+b2;
-
(a + b + c)' = a' + b' + c2 +2ab +2ac +2bc;
(a+b)t =at t3a,b+3ab2 +b3
a, _b, =(a_b)(a+b);
=(a+b)(a, -aO+br);
a3 +b3

at
-b, =(a-b)(a, +ab+b2).
2. Sume remarcabile gi inegalitifi

l+2+3+...+n=9,
l+3+5+. ..+(2n-l)=n2;

!2 +22 +32 +...+n2 -n(n+l)(2n+l) .

6',
22 +42 +...+(zn)2 -2n(n+l),(2n+l) .
J

_n(qn'-t) .
^,
J

13 +23 +33 ' L 2+t)1'?.

+...+n3_[z(n
)',
Inegalitateamediilor.Fie n eN, z) ZSi a,d2s...ta, elR., avem:

< loc .:.at= o2 =...=

IJ;= 'li,*r'-'*^ =9:9+':!-. Egalitatea are an.
ar a2 an
3. Modulul sau valoarea absoluti
FieaetR, arunci
bl={''oY:'o
I l-a,dacda <0^.
Proprietifi:
t) lol>o;lol=o<+a=o;
z) lal=l_al;

z) .
lo ul = lal.lol;lul=fi, u . o,

q J7 =lal;
s) la+bl<lal+lal;
O) lol<c Ai c>0 <> -c<a<c<r ael-", cf;

i1

liililllilili
t2l Bacalaureat 20 I 6 ; Matemuticd M
-St-rrut

Or
l\ lol'-c e ct= (-*, -c]u[c' *); inl
ca
sr llal -lall <la tbl < lal + lal;
.f
q) sau a=-b;
l"l=ltlea=b co
tO) lal+lal=0<+ a=b=0' Dz
4. Parte intreagi 9i partea frac{ionari -^+^ i-+-o, - .I
Fie cel mai mare numir intreg mai mic
a eR. .
sau egal cu 4 se numeste parte intreagd
ca
anum[rului a notat6la)' o
ProPrietifi: ca
l)[a]e Z,YaeR.; .l
Z) 1"1= aQ a eZ; na

3) a-1.1o)<o; l)
2)
$ lo)<a<la]+t; p(
5) la+tcl=fal+k,Vk eZ;
6) [,]=fnl=la-bl'1' Exer
Norni*i ,-lrl se nume$te partea ahi a notatd {c}'
fracfionar[
vil
a se poate scrie o =lo)* {'} '
Prin urmare. orice numdr real
Proprietifi:
1) 0<{a}<l;
I
'di
/.
Z) {o\=1QaeV'; I
{_.
:) {r} = {y}<+x- Y ez; rt
$ {a+n\={a\aneZ' II
5. Mu[imi ,
Fie A 9i B doui mu(imi: v
inclusl in mullimea B 'notatAc B '
' Spunem cd mullimla '4 este
daci pentru orice x astfel inc6tx e A'tentltd x e
B' I
notat^A=B 'dacd' Ac B Si Bc'A '
I
'spunemclmullimile A qi B suntegale' care apadin sau d
. Reuniunea muilimilor i Si B este irutfimea format6 din elementele
lui I sau lui B.
la
AvB:{xl xeA sau xeB\. apa4in 7
. Intersectia mullimilor A si B este mullimea format[ din elementele care a
lui ,4 9i lui B. I
AaB:{xl xeA Si xeB\. 1
. Diferenta mullimilor A si B este multimea formata din elementele care
lui ,4 qi nu aPar(in lui B '
apar{in
i\
Al B={xl xeA si x*B\. 1

. Fie E o -.rt1i-. gi AcE osubmulfime a ei. Se numeqte complementara

mulfimii '4 \
E care nu aparfin mullimii '4 '
in raport.o *u-t-lirilu E ,*,rl1im.a eiementelor lui t1l
CrA={xl xe ESi xeA\'
. Produsul cartezian al mullimilor A qiB este AxB={(', y) lxeA Si y.- B\' )
 Clasa aLt-d | 13

C tnnliime Se nllnle$te finiti, dacd are z elemente, n e N , i1 caz contrar, se nume$te

infipit6. Numdrul de elemente ele unei muliimi se nume$te cardinalul mullimii, notat
carcl A sau i,tl.
. Regula sumei. Dacta A gi B sunt mullimi finite q;i disjuncte, atunci
ctti't! {,.Awt B)=card A+cqrd B .

Dac[ B este o mulfime finitd ;i Ac: B , atunci: card (B I A')=card B -card A

. Regula produsului. l)acd A qi B sunt doud mullimi finite. atunci
iE-: - -.
card \ Ax B)= cat'd A'catd B .

O rnr.llJirnc zlcF. se nume$ie rnlrginitl, daca existd doud numere teale m,M pentru
careill <x<fuI ,'dxeA.
. principiul inducfiei matematice. Propozilia P(n) este adevdratd pentru orice numdr

natural n dacd sunt verificate utmdtoarele condilii:

1) Propozilia P(rr) este adevdratd pentru n:0;
2) Dil presupur.rere a cd P(ri) este adevdratd pentru n:k, k N rezultl cd este adevdratl
pentru tt:k*|.

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

lstaUititi valoarea de adev[r a propozi{iei: ,,Suma oricdror doud numere iralionaie este
'nirnrar irali<-rnal". (V. 2008)
I :
*fr l,i. u. U. .. cl uumere ra{ionale. Demonstrati cd a b",12 c + drlT dac6 gi numai
da,:-a a= c $i b = d. (V. 2007)
3: Cere nllmere naturale de 3 cifre au suma cilielor egal6 cu 24? (Y.2001)
"4.
Cltc l.lLrmere de pahu cifre se pot fonna cu cifrele 1, 2 qi 3? (v. 2007)
' 5. Deturminali elementele mullimri A = tx e N I l2x - 1l < 1)' (V' 2009)
Deteminaii mullimea valorilor lui r pentru care -4 ( 3x * 2 < 4. (V. 2009)
"6.
-7. Iletermina{i mullimea A = tx
e N I l2x + 1l > 3}. (V' 2009)
8. Dctermina{i probabilitatea ca, alerg6nd din mullimea{2,3,4,5} un numdr, acesta sd
verifice egaiitatea 2n = 112. (Bac 2009)
9. Dctcrmina{i mullimea A = {x,y lxz + y2 = i, x,y e Z}' lBac 2009)
10. Fie mullimea A : {1,2,3,4}. Determinali probabilitatea ca, alegind un numdr de
doua citie format cu elernentele mullimii A, acesta sa aibi cifrele egale. (Bac 2009)
11. ArStati cir rmrl{ime a {x e R.l (2m + \)x * m2 * nt = 0} are doud elemente, oricare
ar it trt jR. (V. 2009)
1f,. Dcrcrrlina{r in cite mocluri se poate alcatui un cuv6nt forunat din trei litere distincte
ale unui alfabet de qapte litere. (V. 2009)
tr3. Calculati probabiiitatea ca, alegAnd i.in element al mullimii t1',2,3,4j, acesta sd
vcr:ifice inegalitatca Ztt <. nt. (Bac 2009.1
14. Calculafi probabilitatea ca. aleg0nd un element n al mul{imii {1,2,3,4}, acesta sd
verifice inegalitatea 3n > n3. (Bac 2009)
15. Calculali probabilitatea ca, aleg6nd un element n al mullimii t2,3,4,5\. acesta sd

verifice inegalitatea n'z + tt < n!. (Bac 2009)

16. Calculaii probabilitatea ca. alegdnd un element n al mullimii A:{1,2,3,4}, acesta s[
(
verifice incgaiitatea n! 5. (Bac 2009)
17. caiculafi probabilitatea ca, aleg0nti un element la mu\imii {-3,4,5,6\, acesta sd
verifici: inegalitatea n(n.- 1) > 20. (Bac 2009)

4
16l Aacalaureat 2016; Matematicd M-;t-nat

2. $iruri. Progresii
1. Progresii aritmetice
Un;irdenumererealeincareoricetermen,incepdndcualdoilea,seoblinedin adicd
progresie aritmeticl'
temrenul precedent adunat cu acelaqi numSr se numeqte
a,,.l=au+ r , Y't> i unde reR' este numit rafie'
'
ProPrietI{i:
l)an=Lt,r (/r - 1)r'.Vn 2l:21o,=L'#o'Yrt> 2:

- '
u'+aa'rl 2a'+(n-l)r 'n.vrl> l.
3) S,, =--
? = ' 2 s- fiind suma primilor n tcmetli ai

progresiei aritmetice.
este egald cu suma
4) a, + a,,: ct,. * a,,,t..',V k> 1 , adicf, suma tetmenilor extremi
termenilor egal depdrtali de cei extremi'
Erer
2. Progresii geometrice
Ungirdenumererealecuprirnultermennenul,iarfiecaretermenincepAndcu
acelaqi uumSr nenul' se numeqte
al doilea se obline din precedentul prin inmullirea cu :
progresiegeometrici, adicdb,,,r*b,,'q,Yn> 1'unde qeR* esterafiaprogresiei' .:

ProPrietifi: :
l)b,,=br.qn .Vn> l;
t
2)b,,2 =b,,,'b,,*,,Vn> 2, b,'>0;
(,6,1-).q+t.
2) 5,,=),"' ,l -l'
I n'h, 'q =1
3)b|.b,,:br.b,*-,,Vk>l,adic6produsultermenilorextremiesteegalcuprodusul I
termenilor egal depdrta{i de cei extremi'
i
Exerci{ii selectate din variantele oficiale
(Problerne din Variante Bac 2009) i
i. Determinali tennenul al zecelea al girului 1"7 ' 13' 19' " ' 1
l
2. Calculali suma I * 5 + 9 + 13 + + 25' "'
geometrice, qtiind ca ra{ia este egalS 1

3. Determinali al noudlea termen al unei progresii

c, ] li Primul termen este 243'
4.Calculali suma I + 3 + 5 + "'+21'
5. Fie progresia aritmeticd in care a3 = 5'ee = 17' Calculali ae'
! as = 13' Calculali azoae'
6. Fie progresia aritmetic d (an)n tin .ut. dt = $i
(an)nt qtiind cd an - a2 = L6'
7. Detetminati raiia rr.l ptogittli aritmetice
8. Fie progresia aiitmetic-a (i)n-tin care dr = = 4' Calcula{i suma
2 qi az
primilor 10 termeni ai progresiei'
2 bz = 6' Calcula{i b5'
9. Fie progre.iu g.o-.t i Ja 1bn1n , in care br = $i
qi az = 5' Calcula{i a7'
10. Fi; prigresia"aritmetici (o")i".rin care &r = 6
11. Fie prog.e.ia aritmeticd (o)^r, in care oz =
5 qi r = 3' Calculali as'
12. Fie progresiu geometric6 i"i".t
( in care br = 7 $i bz -- 3' Calculati ba'
 Clasa a IX-a llg

3. Se considerl progresia geometricd (b,),.r, in care bz =8 qi bq=32. Sd se calculeze bu.

4. Sd se calculeze suma primilor zece termeni ai unei progresii geometrice
incare b,=4;i q=L.
5. Sd se calculeze suma primilor patru termeni ai unei progresii geometrice, qtiind ci
ralia este egal[ cu 3 suma primilor patru termeni ai progresiei este egal6 cu 40.
6. Si se determine primul termen al unei progresii geometrice (b,),r* qtiind cdralia
85
{ ll surla primilor patru termeni ai progresiei este egal6 cu
'1t este egald cu
64'
Testul3
1. Si se determine numirul real x, qtiind cE numerele x-2; x qi 2x+4 sunt in

. - i6{i. progresie aritmetici.

2. Sd se determine numirul natural x, qtiind cd l+4+7 +...+x=210.
3. SE se determine primul termen al unei progresii aritmetice gi ra{ia gtiind cE at+q=8
qi ar+au=17,
4. Si se determine num[ru] real x, gtiind cd numerele 3x-l; x+3 gi 9-x sunt in
progresie geometricd.

5. Sr se determine num[ru] natural n, qtiind ce *]+!+...*]=zlt-(+l]

6. Sd se determine primul termen gi ra{ia progresiei geometrice gtiind cI bd=64 $i b4 =16.

3. Funcfii. Proprieti{i generale

Fie I qi Bdouimulliminevide.Spunemcd f :A +.8 esteofuncfiedacifiecirui
element x e A ii corespunde un unic element f (x) eB .

Numim graficul functiei f :A -+ B mullimea Gr={(a,f (o))l ae A\c.AxB.

Dacd f este o func{ie numerici, atunci G, are o reprezentare geometricd intr-un
sistem de axe coordonate.
---'ai'\. Imaginea func{iei (sau mullimea valorilor func{iei) f A --> B este
:

ntleze aro.
Imf ={yeB llxeAastfel incdtf (*)=yl.
Fie f :A -+ B SiM cA, NcB. Atunci:
f (M)={y.B llxeA astfel incdt f (r)=y} se numegte imaginea multimii M
prin functia /.
/-' (N)={rlxe A si f (x)eN} preimaginea mullimii N prin functia
se nume$te /
sau imaginea reciproci a mullimii N piin f.
1. Operafii cu funcfii
Fie funcfiile -f , g:D -+R, DglR nevid[. Atunci definim:
. suma func{iilor/gigeste tunctia (f +S): D -+1R., ("f +gXr)= f (x)+g(x).
. produsul tunctiilor/gi g este tunclia (f . S): D ->1R., (f . S)G)=
"f(x).g(x).
cxleze b . . catul funcliilor/q i g, g (x) * 0,Y x e D, este func{ia I : D+ R,(f),r, =#
 20 | Bacalaureat 2016: Matematicd M_St-nat

Dacd f :A + B 9i g:B + C suntdoui func{ii, compusa lor gof :A+ C

definiti prin (g./)(
este 6.:
x') = s (-f (*)),Vx e A. i. -
Compunerea funcliilor este asociativi, nu este comutativd,
are element neutru func{ia 8.:
identici 1n: A -+ A,lu(x)=a.
sc.
Funclia f :A -+.8 senumegteinversabilidaciexistdofunclie 9.:
g:B -+l astfelincdt
g".f = lo qi.f lB.senoteazd
"g= f-t.Arelocrelatia f (x)=yex=-f-r(y). 10.
2. Monotonia funcfiilor 11.
Fie f , g:D -+lR, DclR.. Spunem ci: 12.
../este strict crescdtoare dacl yx*x2eD
cu xr<x, rezaltd,
f (xr) <f (*r); 13,
.lfeste strict descrescdtoare
dacd Vx,xreDcu xr<xrrezultd,
.f (xr) rf d); 1 -1,
'lfeste strict monotond dacS/este strict crescdtoare sau strict descrescdtoare;
./este crescitoare yx,xreD, xrlxz,reztltd, (xr) <f (xr);
dacd,
15.

../este descrescdtoare daci yx'

f 16.
xr e D , xr s x, , reztltd, (*r) rf (*r);
-f
'lfeste monotond dacd/este crescdtoare sau descrescdtoare. ti.
pa:
3. Funcfii pare, impare, periodice
18.
Fie f D -+ IR., D c IR , nevidl, centratd in origine.
:
Spunem cd: D_
./este pari dacd (*)= (_*),Vx l-

"f -f eD ;
19.
.lfeste imparl dacd, (x)=_-f
f (_*),VxeD; 20.
'/esteperiodici deperioadd T dacdf (x +T)=f (x),yxeD. ceamai mic6perioadd
pozitivd, se nume$te perioadi principali.
Observa{ii Exerci'
l)Suma a doud funclii pare (impare) este o func{ie par6 1. t
(impard).
2) Produsut (c6rur)a d-oud tunc1ii paie (imparel
Produsul (c6tur) a
.rt"'o n i.iii"i-u
de paritigi direrite..t" o nn"fie impard. )E
$oun^funcqii
3) compunerea a dou[ functii pare (impare) este o func{i. plra, iar dacd,func{iile
au
paritSli diferite este o funclie impard. 3.F
Simetrii ale graficului t
Fie f : D -+lR, DcrR. nevidi. Dreapta .tr=a este axr
de simetrie pentru graficul 4.F
funcliei f dacdf (a + x)=f (a-x),vxeD,astfer incdt
a - x, a + xeD. 5.F
Punctul M (a, b) este centru de simetrie pentru graficur
functiei dacd J
"f
(, + x)+f (a-x)=2b,VxeD, astfel incdt a _ x, a + xeD. 6.F
7.F
Exercifii selectate din variantele oficiale
(Variante Bac 2008-2009)
8.F
1. Fie tunclia f :(0-,_t*) d"
m,/(r) = logzx. calculati f (t) + f (4) _ f (2).
i
Z.Fief:R,-rR,/(r) =x2_3x*Z.Catcurafip.oA"rrif6_z).f(_1).f(0).f(L).f(z). 9.A
3. Fie tunc{iile f ,g,lt:R: Rdateprin (x)
f = i + t, g(i)'= Zx *2,h(x)= 3r * 3. 10.A
.(g + h) = g'y y. tl.
Jelncai rela{ia f 1. 11.D
4. Fie functia f : (0, *o) + R,
/G) = 3r * log, r. Calcula{i /(1). 12.F:
5. Determina{i punctele de intersec{ie ale graficirLi
axele de cocrdonate.
/: IR + fr,'1ii1,71*) = Jr+1 _ 1 cu 13.Fi
C
 Clasa a tx-a 123

pada principald Testul2

p feriodicS. 1. Se consideri funcfia /:lR-+lR, f (x)=2x+1. Sd se calculeze
fui z,neJR
I f (s')+ 7 1t)+ y (t'?)+ y (23).
t
!
2. Sd se determine domeniul maxim de definilie al
por tuncfiei / funcliei /:D-+lR, t@=F3.
3. Se considerd funclia /:R.-+1R., f (*)=-Zx+7. Sd se determine aelR astfel inc6t
a'*2a-7131=t4.
- t !i\
4. Fie tunc{ia /:R.-+lR, f (4=?YP. calculafi f (i-f (1), vxerR..
5. Fie tunclia /:(0,oo)-+tR ,f (*)=+. 56 se calculeze f (t).1 e).....f (20t4).
-]'
6. Se consider[ func1ia /:lR.-rR, .f (*)=5x, -2x+1. Si se studieze monotonia
''-i"t' tuncliei /.
Testul3
1. Se considerd funclia /:lR.-+lR, f (x)=5x-2. 56 se calculeze
f (-z)+ f (-t)+ f (0)+ f (r)+ f (z).
-:.. 2. Seconsiderdfuncfia f :{a),2,3}-+R, /(-r)=;{7.o.rr.rina}iimagineafunctiei /.
3. Determinali punctele de intersec{ie ale graficului func}iei
/:lR.+lR, f (r)=b},
_.i--j cu axele de coordonate.
4. /
Se considerd ftincfia f (*) = *. + 3x. Stabilili paritatea funcliei /.
: IR -+ IR,
.t
5. Se considerd funclia /:R+R, /'(x)=*o +3x2 _2. Stabilili paritatea funcfiei
/.
6. Se considerd funclia /:lR-+lR, f (x)=-3x, +x-2. Studiali monotonia funcliei
/.
4. Funcfia de gradut I
Funclia -+ iR.,/ (*) = * + b; a, b eF*, a * 0 senume$te funcfie de gradul
/ : IR
I.
Graficul funcfiei de gradul I este o dreapt[, de pantd a .
r- r
Intersecfia graficului cu axele de coordonate sunt punctele A(o,b)
$i B(-a,0) .

Monotonia: Dacd a> 0,/este strict crescdtoare.

Dacd, a< 0,/este strict descrescdtoare.
-r. - -i. Semnul:
-- i iii _.J({j.-J j

: .:iinrl cI

-_1, unde sgn(a) este semnul lui a.

Punctul A(x,
"v) e G/'aJ(x): y.
 Clasa a tx-a
127

5. Se considerd funcliile /,g:lR-+iR , .f (*)=5*+2, g(x)=3x_4.

Sd se calculeze
f (-r) + f (r) -g(-r)- g (r).
6. Se considerd funclia /:lR+lR, f (x)=ax+b, a, DeiR. Sd
se determine a qi b
qtiind cd .f (-2)=-9 qi (2)=t.
f

5. Funcfia de gradul II
Functia /:lR-+lR, f (x)=ox, +bx+c, a, b, ceR,a*0 senume$te funcfie de gradul II.
Graficul func{iei de gradul II este o parabold de v6rf
,(_*,_#),
iar axa de simetrie este x=-*. Intersecfia graficului functiei cu rxa ox reprezintd,
'; = -r. iisiili solu{iile ecualiei/(x)=0. Astfel, daciA>0, parabola
intersecteazd axa ox in
doui puncte distincte, daci A = 0, parabola este tangent
il axei ox , iar dacd a < 0,
;'1r').=li--{ parabola nu intersecterzdaxa Ox .
-= --. ,: r .,/ , .
,:-i;aur.iline
Forma canonic[ a tunctiei de gradul rr esre
f 6= a(x. .*
*)'
Monotonia
. Dac6a>0, / este strict descrescdtoarepe intervalut(_*._ b1
'
\ 2;)$'
strict crescatoare pe intervalul
:;:iine l- *,*)
. Dacd a < 0 , / este strict crescitoare pe intervalul
sr- ieterflrine [-
-,_*1 u,

strict descrescdtoare pe intervalul i- a..*).

Puncte de extreme
L2a'I
e f(-t)=-1 ' Daci a > 0 , funclia admite un minim in punctul *^, =-* gi care are valoare

t,n--ljA .

' Daci a<0 , functia admite un maxim in puncful **=-* gi care are varoare
-1.
A
-y*u -- 4i
este
Semnul funcliei de gradul II
. Dacd A < 0, funcfia pdstreaz[ semnul lui a.
8(x)=2x+l'
. Daci A = 0, se anuleazi in * =
- gi are semnu llui a.
. {
DacdA>0,
28 20 I 6: Matematicd M-St-nat
| Bacalaureat

Observafii E rerc
l
1) Fie /:R.+lR. Dacd t>0, Imf =[-#,-)
Dac[ a<0 ,Imf =(-o-,-h1
2)Dacd a>0, functia este convexd, iar daci a<0, functia este concavS'
3) Intersecfia dintre o parabold 9i o dreapt[ sau doud parabole se determini
rezolvdnd eataliaf (x)= g(r), unde (r) qi g(x) sunt ecualiile care reprezinti
"f
cele doui curbe.

Exercilii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)
l.Fiefuncliaf:[0,1]-+R,/(x)=-x2'Determinalimullimeavalorilorluil
2. Calculali suma soluliilor intregi ale inecuafiei x2 5x 5 1. - * (
3. Fie /: m -r [&,/(x) = mx2 Bx - 3,m -
e IR.. Determinali m qtiind ci valoarea
maximd a funcliei este egal6 cu 5. i_
4.Fie f tR -r R,/(x) = mxz - mx * 2,m E IR*. Determina\im gtiind c6 valoarea
minimi a functiei este egal[ cu 1.
5.Determinatix R gtiindce {xlx e IR,r2 - (m+2)xlrn* 1= 0} = {1}.
6. Demonsffali c6, daci 11 ste solulie a ecuatiei x2 ' 2008x * 1 = 0,
atunci x, +!= 2008.
'xt
7.Afla{im E R qtiindcl Gy,/:R - R,/(x) = x2 -mx +m- l estetangentdaxei Ox.
8. Fie tunclia /: IR' -r R,/(x) = x2 - 77x * 30. calculati /(0)'f (L) ""' f (6)'
9.Fie f zR' -+ R',/(x) = x2 *5x *m* 6' Aflatrivalorilem R'gtiindci
f (x) > 0, (v)x e IR.
10. Fie /:rR. + m,/(x) = x2 - 3x * 2. Calculali /(/(0)) - f (2).
11. Fie /: IR -+ m,f (x) = x2 - 3x * 2. Calculali f (0)'f (L)
.'.. '/(2008).
12. Detirminali o ecua{ie de gradul al Il-lea de solulii x1,x2, qtiind cd x1* x2 = 2 $i
X1X2: -J'
13. Fie f : IR -+ R,,f (x) = x2 - Bx -l 7 . Calculati distanfa dintre punctele determinate
de GJ intersectat cu Ox.
14. Fie f:R. -+ R,/(x) = x2 - 6x * 5. Determina{i punctul de intersectie al dreptei
! : -4 ct't G1'
15. Afla{i m G R. gtiind cd valoarea minimd a funcliei /: IR' -+ IR,
f(x) : x2 - mx * m -1 este egald "u -1.
16. Determinatim e R gtiind ci soluliile x1,x2 ala ecuatiei x2 - (2m + \)x * 3m = 0
verificd relalia x1* x2 * x1x, = 11.
17. Fie ..ru1iu i' + Z* - 5 - 0 cu soluliile xl si x2. Calculali xl + xl.
18. Fie /: IR -+ R,,f(x) : (mz - 1)x * m *1. Ardtali cd, f(L) -;,(v)m e R..
=
 Clasa a IX-a l3l
nimul funcliei 3. Se considerd funclia /:JR-+lR, f (*)=-*, +3x_1. SI se determine coordonatele
punctului de extrem al funcliei
ul funcliei
/. Sd se precizezece fel de punct de extrem este.
4. Si se determine valoarea minimd func{iei /:lR._+lR, (x)=3x, _gx+2.
f
5. Se considerl funcliile /,g:R.\{-U+IR, +x+2, S@)=Z(x+t).
rngent axei Ox .
/(x)= x2
/ (')
, g(x) - , . n
sd se rezolve inecuatia
n axel O;.
r axele 6' sd se determine valorile reale nenule ale parametrului
rz pentru care graficul functiei
/:lR.-+1R., f (*)=*'-4mx+2m estetangent axei ox.

a,i !+1. Iestul3

-Tl x2
1. Sd se determine ecualia de gradul doi care are ridicini
).a e R* rr =-3 qi xr=4.
2. Sr se determine coordonatele vdrfului parabolei asociate funcliei
/:JR_+IR,
f (x)=2x'-x+1.
- -_") 3. S[ se determine coordonatele punctelor de intersec]ie are graficului
funcliei
lor*o'+l este /:iR -+R, f (x)=-3x, +8x*4, cu axele de coordonate.
4. S[sedetermine zeJR, qtiindcdgraficulfunc{iei
tangent axei ox.
/:iR_+1R., ,f(*)=*r_zx+l este
=.r: -6x+3 axa
5' Sr se arate cd pentru orice ,, e IR, graficur asociat funcliei
/ : IR -+ JR,
f (*)= x' -mx+m, +l este situat deasup ra axei ox.
6. Si se determine numirul rear m pentru care minimur func{iei
/:rR +rR,
f (*)=*'+mx+6 este egal cu 6.

6. Vectori in plan
-i

Regula triunghiului: Dacr A, B, c

sunt puncte in plan, atunci vE +Ee
=ze (fig.r)'
dak'iliilr1{l Regula paralelogramurui: tn paralelogr amur ABCD,
are loc iD =vE +ve $rg.i)
B
-+ _.(. t]

,2
ii
. ,-i- -r
--
CA
Fig. 1 Fig.2

' Daci M este mijlocur segmentului [AB), pentruorice punct o dinplan are Ioc
l-._
rela{ia OM = )@e+ OAy Xe loc Ai reciproca.
2'
' vectorii i qi i sunt coliniari dacd existd a erR * unic, astfel incdt i = ai.
+4.
' vectorul r., = oA se numeqte vectorul de pozifie ar puncturui A inruport cuo .
32 | nacalaureat 20 I 6: Matematicd M
-;t-nat

. M imparte segmentul IAB), itraportul k 'afltnci; =

DacI *".fi;
. M estemijlocul segmentului
,,
lABl, annci r-, = T
*i
Dacd

i*rn*r,
--;-'
. Dacd G este centrul de greutate alA'ABC ' atunci rG =

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)
i. ri. aanc echilateral, je centru o. Dacd punctul M estemijlocul segmentului
BC'

determinali numSrul real a astfel incdt AO -- aAM'

2. Ardtali cd, dacd AE = ZAe ,atunci c este mijlocul segmentului AB.
relaJia Vfi = z(eE + AF)'
3. Demonstrali cd, in hexagonul regtilatABCDEF'are loc
4. Fie pdtratul ABCD, de centru O' Calculali OA + OB + OC + OD '

5. Fie paralelogramul ABCD. Calculali AB + CD '

punctului c
i. in r.p.*r .or,?*:l"ctele,A(1, 1), B(3,5). Determina{i coordonatele
din plan, astfel incdt 0A + 0B = OC '

i. i, ..p.*r xoy se considerd punctele A(4, -8),8(6,3). Determinali coordonatele

vectorului oi + oB.
g.Determina{irLm,gtiindcSvectoriii=2i+aiqii=3i+(a-2)/suntcoliniari.
coordonatele vectorului Sil + 3i'
9. Fie vectorii d : -3;; ij qi i = 5i - i.Determ-ina1i
unui triunghi'
10. Calcula!t gE +Et +Ti,qtiind cd A,B,C sunt vdrturile
11. Fie LABC echilateral, iar o centrul lui. Ardtali cd,
oi + oE + oe =d.
astfel incat 3OA - Soi = (q,F)'
12. Fie vectorii frd,-;;,Ofl(t,-z).Afta\i a,B 1R
13. Dacd eE + zei = d, aflaii valoarea raportului ffi'
14. in reperul xOy se dau vectorii OA(2,-L),Ort(L,z). Aflati coordonatele vectorului
lfr,Mrmijlocul segmentului AB' -:--:i
15. Fie LABC echilateral inscris in cercul de centru
o. calculali AB + AC 3AO: -
16. Determin a\im e lR pentru care vectorii = 2i * i37- qi fr-: -\mi
sunt coliniari'

lT.FiehexagonulregulatABCDEFdecentruo.Ardta|icdAB*AF=A0.
ca l,E +Td =d,
1g.Fie punctele distincte A, B, C,D, nu toate coliniare. $tiind
demonslrali cd patrulaterul ABCD este paralelogram"

Exerci{ii propuse
l. Fie tAnC Ai M, N, P mijloacele laturilor AB' BC qi CA'
Ardtali cF Vfr+EF+eil =O '
2. Fie patrulaterul ABCD gi M, N mijloacele laturilor AB qi CD'
Ardtali cd, Mfr =\1AC*m1
z\/
3. Fie vectorii i=ai+lj,l'=21-4j. Aflatri aeR aqa incetili.
4. Fievectorii a=i+*j ,i=-1+lj' Afla{i m eR aqaincet {r['
 Clasa a IX-a 135

7. Elemente de trigonometrie gi aplicafii in geometrie

se determine
Cercul trigonornctric este cercul derazra 1, cu centrul in originea reperului cartezian
{to-"r I
I 1)

.rt
4",*
A1.1,0)
o

r! !:rfli11rl
)
lil t) rv
Ox *-axa cosinusurilor: Ov * axa sinusurilor
Proprietifi:
'-i.r . -lSsirzx(1; -l<co.rx<l ;
. si#x+ cos2x=1 :
.: i ii
' .sit(r+ 2ktr)= 5in1,y k eZ; cos(x+ Zkr)=gs5g,Yk eZ ;
-
' tg (x + k n) = tgx,Y k eZ; ctg (x + kE) = g1g*,Y k eZ ;
' sirt (-x) : - sin x; cos (-x) : cos x; tg (x) = - tg x; ctg (-x) = - ctg x.
tr
^ Formulc filndamentale. Reducerea la primul cadran:
_. l';

. sin({'-a)-cosd I cos({ _ a)=sina: tg({ -a)=ctga: $g(+-a)=tga.

2 2 -'2 -'2
c16,-2). sin(a a) = sin a ; cos(tr - a) : - cos a ; tg(tr - a) = -tg a ; ctg(tt - a) = -ctg a ;
*
r). sin(;r+a) = -sin a; cos(n+a)= -cosd;tg(tr+a)=tga; ctg(lr1-a)=ctga;
sin(2r -- a) = -' sin a : cos(2 tt - a) = cos d ; tg(2tt - a) = -tg a ; ctg(Zr - a) = -ctg a
LE*=Vfr. ;
o^ ' sin(a !b) : sin n'cosb t sinb'cosa ;
cos(c 1- b) = cos a' cosb + sin a' sinb ;
2). tca+tcb
tC.(u+t1\--:-'L''
-.,\-'--'
l;tga.tgb
':-1 .
. sin2a= 2sind.cos a: tg2a=:'gl ,cosla*0,cosa;e0;
- l-tg'a
AC,
cos2a : cos2 a -sin? a : l-2sinz a = 2cosz a-l ;
. sin 3a: sin a (3 - 3a: cos a (4 cosz a -3\;
4 sin2 a); cos
tului MA . .a
.t'
sll"t-
l-cos2x cos-, .T : -----:-
l+cos2x
MB ; i
22
i=4-i+mj sdfie 1-cos2x:2 sin2-r,' I *ces 2x:2cos2r;
. sincz+sinb =2rino*b sind-sinD =2rin'-b.o,o*0,
l); C(0,1). Sd se 2222
"oro-b:
: al triunghiului ABC.
36| Aacalaureat 20I6; Matematicd l,[-st-nat

COS4+COSD=ICOS-COS-l
a+b a-b cosd-cosb =-2sina*b sina-b Exercitii
22 22
,
(Variar

tga+tgb, =
sin(a tb) .
1. Cals

cosd.cosb' 2.in A,

. .1 :[cos(a 3. ln tri
sin 4 . sinD = -D) - cos(a + b)]; 4.Calc
2
-1
cosa.cosb = :[cos(a -b) +cos(a +D)]
5. Afla
2 6. Calc
I 7.Calc
sina.cosb = :[sin(a -b)+sin(a +b)]; 8. Afla
2'
9. Calc
2ts,9 l-ts'! 2ts!
--o2 2 rt,-a= -'82 :ts.g- l-cosa -
-o sina 10. Cal
. sina - : cosd -'
t+tg'! t+tg'! l-qz ?' " 2 sina l +cosa 11. Del
' 2 12.Cal
2. Aplicafii t.igorlmetriei in u"r;.,'n. 13. $tii
"te 14. Det
Considerim MBC culaturile a = BC, b = AC, c = AB.
Teorema cosinusului. in orice MBC, au loc relafiile: 15. Afl
az =b2 + c' -2bccos A; 16. A{l
b2 = a2 + cz -2accos B ; 17. Del
c2 = a2 +b2 -2abcosC, de unde 18. Det

cosl= b2+c2-a2:
19. Cal

2bc
cosB -a'+c'-b':
2ac
cosc -a'+b2-c' 20. Afl
2ab
Teorema sinusurilor. in orice MBC, are loc rela{ia:
ab Exercifii
sin,B= sin C =2R.unde
= .c - R este raza cercului circumscris MBC
sin I
.
1. Fie
-
f,'ormule -pentru aria AABC 2. Calr
,4 _b-hu _a.ho _c.h"
n"nrr__1__2:2, .
3. Cal
/ _b-csinA _a.csinB _a.bsinC
n"nrr____T__ : .
4.
Z 2 , Fie

A^rrr=@,unde p -a+b+c.
2' 5. Calr
, a'b'c
,,^A_BC
- 4R 6. Calr
7. Fie
Dacd, MBC este dreptun ghic, A^n , =+ .
8. Fie
Dacd MBC este echilateral,
,,G
Aonrr=7. 9. Aflr
10.Det
Lungimea medianei 11. Fie

t,..r 2(b?+c=)-at
_; tn; _ 2 2(a2 + c')-* b' 2
'rffi"=
2(a2 +b')-c' 12.Ca)
"4
 clasa a x-a l4l

Clasa a X-a
1. Multimea numerelor reale
=i) Formule de calcul prescurtat
(a+b)'? = a2 +Zab +b' ; (o -b)' = a' -zab +b' ;

(a +b + c)2 = a' + b' + c2 +2ab +2ac +2bc;

(atb)3 =a' t3a'b+3ab2 +b3;
1'0), Q(a,m).
a' -b' =(a-b)(a+b);
a3 + b3 = (a + b)(a'z - ab + b' );
a' - b' = (a - b)(a2 + ab + b'z ).

Sume remarcabile 9i inegalittrfi

l+2+3+...+n=9!,
1+3+5+.. .+(Zn-l)=n' ;
. n(n+t)(2n +l)
1' +2" +3' + "'+n' =t--?-
.
;

22 +42 +...+(2n)2 =49{.f{9,

12 +32 +...+( 2n-l)2 :4v) 1'
J

n(n+t)1' .
riL +23 tJ +...+n,
tL +33 t..,t,. =l
-l Z ),
Inegalitatea mediilor: Fie z e N, n > 2 Sia,ar,...,4, lR*,

uu'- - ar+ a2+ ...+ an

;-m-3. -r
at q2
Jl*l ao
n

Egalitatea are loc e at = az = ...= a, .

Modulul sau valoarea absoluti

tuncliilor / Ei
Fie a eR., atunci lo'={o'd",* : : :
l- a,dacd a <0^
Proprietdti:
5i raza cercului 1)lrl> 0; lal=s e q =Q ; 2)lal<c ec>0<+ -c 3 a< c o a ef-c, cl
:) lol = l- al; +) lal>ce ae(-,-, -cfvlc,.o); 5) lo'bl =lrl lal' =]if ,
|fl
q^[7=lal;8) ll,l-lbll <latbl< lal+lal la+bl. l,l * ;r lul, o+o;
e) lal = lola a = b sau a = -b I 10) lal+lbl =0e a=b=0 .
421 Bacalaureat 2016: Matenaticd M-;t-nat

Parte intreagi gi partea fracfionari

Fie numir intreg mai mic sau egal cu a
a e R. . Cel mai mare se nume$te
3. Cel
parte intreagd a numirului a , notatd [a] . Proprietifi:
l) laleZ,VaeIR;
2) lal=qeaeZ; 4. DE

3) a-1.1r7<r; a)

$ lal<a<a+l; 5. Cal
5) [a+ft]=[a)+k,YkeZ;
6) [a]=[b]=+la-bl<t.
6. Csl

Exerci(ii seleetate din vrriantele oficiale

Prableme din variantele de Bac 2009 7. C8
1. Determinali a 2008-a zecimalB a num6rului 0,(2857L4),
2. Calcula[i suma 1 * I * # * ai * * &ci
3. Calculati log2(tg 45") + log2@tg 45"). 9. Cr
4. Determinali numerele reale a gi b pentru care (a - g)2 + (b + Z)z = a. flSt
a)
5. calcula{i tog24* (;)-' - V6.

6. catculati f1)-t
'\2/ - 'E.
\27
1I.C,
7. Dupi o reducere cu l0o/o un produs costd 99 lei. Determina{i pre{ul produsului 12.C-e
inainte de reducere.
a)
8. Calculafi log2 3 - rofr'r.
E}+tg'r+ ... +lg* = -r.
9. Verifica{i egalitatea: 13.Ca

10. Calculali log35 * log35 - log3 10. a)

11. Comparali numerele 22 qilog232.
c)
12. Demonstrali cdnumdrul
# - #,.t,. natural.
13. Demonstra{i cd numdrul W - rln + 2/3 este natural. 14.AI
15. Calculali log3 * log3 * ...* ,ot,
a)
f i i. c)
16. Calculali
0-' - 1og5 25. 15. G
17. Ardtalicd.log2 5 + log, 72 -log2 30 = 1.
r6.Al
18. Calculali Vq - +.
17.Ar
19. Ordonali crescdtor numerele a - ,12 Si b = ffi.
20. Demonstrafi cd (t + '12)'
+ (1 - VZ)' .ste numdr natural. 1E.tu

19.tu
Exerci{ii propuse
r. calculali' (g')' -l(_z')]' -(-5')'. 20.Ar

2. Carcurali, (3) ' _.lr+) '.(-;) ' 2l.At

 Clasa a X-a 145

Sd se calcule ze logrl+bgr]+...+foe,
{.
5" S[ se verifice egalitatea: f"s, s+*(])-'-logr 2=lg100s .

6. Si se demontreze cd logrlg6=2(a+l), unde a=logr2.

2. Func{ii qi ecuafii
Fie ,4 gi B doud mullimi nevide. Spunem cd f :A -+ .B este o funcfie daci fiecirui
element x e A ii corespunde un unic element f (x) e B .
Numimgraliculfunctiei f :A -+ B mul{imea Gr={a,f(o) laeA\c.AxB.
Dacd f este o funcfie numerici, atunci G, are o reprezentare geometrici intr-un sistem
de axe coordonate.
Imaginea funcliei (sau mullimea valorilor func{iei) f :A -> B este
Imf ={yeB llxe Aastfel tncdtf(r)=y}.
Fie f :A -+ B qiMc.A,NcB.Atunci
1l f (M\={yeB llxe Aastfel tncdtf (x)=y} senumegteimagineamullimii Mprin
fimclia /.
/-r (N)={rlx e A Si f (x)eN} se nume$te preimaginea multimii N prin funclia /
sau imaginea reciproctr a multimii N prin /.
1. Operafii cu funcfii
Fie functiile .f , g:D ->1R., DclR nevid6. Atunci definim:
. suma tunctiilor/qi g este tunctia (f + s): D -+ lR, (f + s)G): f (x)+ g(x).
. produsul tuncliilor/qi g este tunctia (f . s): D -+ lR, (f .
s)@) : f(x). s (x)"
. citul funcliilor/9 i g, g(x)* o,YxeD, este func{ial: D -+lR,(f),rr=#
r)=1og, (x+7)- Dacil f :A -+ B gi g:B -+ C suntdouSfunc{ii,compusalor g"f :A -+ C este
definitd prin (g.,f)( *) = s (f @)),Vx e A.
Compunerea func[iilor este asociativl, nu este comutativ[, are element neutru funclia
identici ln: A -> A,ln(x)=x.
FuncJia f :A -+ -B se numeqte inversabili dacd existd o func{ie g:B -+ I astfel inc6t
g"f :le qif "g=lr. Senoteazd f-'.Ar"locrela{ia .f (*)=ye*= f-t(y).
2. F'unc(ii injective, surjective, bijective
Func{ia f : A -+,B este injectivl dacl 9i numai daci este indeplinit[ una din condiliile:
I ) Pentru orice x,, x, e I astfel incdt f (xr) : f (*r), rezultd x, = xr.
'-rz). 2) Pentru orice x,, x, e I astfel incdt x, * xr, rcntltd f (*r) * -f (rr) .
ste numdr natural. 3) Pentru oiceyeB, ecua{ia -f (r)=y are cel mult o solu{iexel.
4) Orice paraleld dusi la axa Ox printr-un punct al codomeniului intersecteazd, graficul
functiei in cel mult un punct.
461 nacalaureat 2016: MatematicdM pt'nat

e 4. Funcfia putere
Pentru aardta cdf :A -+ B nu este injectivil ariltdm c5 exist[ xvxreA 4.1. Functia patcr
(*r).
"F(x, )= f
ctr xt+ x2 Si
o Dac[ / este monoton[, atunci / este injectiva. Reciproca nu are loc.
Functia f :A -+ B este suriectivi dac6 9i numai daci este indepliniti una din
condiliile:
I) Pentru orice y e B, existd x e A astfel incAt (x) : y'
/ Fie a, DelR+
2) Pentru orice yeBecualia f(*)=y are cel putin o solu[ie'
3) tm1=9.
4) Orice paralel[ dusl la axa Ox printr-un punct al codomeniului intersecteazi graficul
functiei in cel pufin un Punct.
o Pentru aardtacd f:A -+ B nuestesurjectivlar[timciexistl yeBastfelincdt Dacd, a>1, a'

pentru orice xeA , y*

(x). "f
Func{ia /:R
Proprietifi:
Funclia f : A -+ B este bijectivi dacd 9i numai daci este indepliniti una din condiliile: . / este pari
l) / injectivi 9i / surjectivi; ./ este strio
2) pentru oice y eB, ecuatia f (x)= y ate o unicl solu[ie; . ;f este strio
3) orice paraleld la axa Ox dusi printr-un punct al codomeniului intersecteazi graficul ./ este conr
func{iei in exact un Punct.
Observafli: ' ;f este conr
1) Daci / este injectivi gi ecua{ia f (x)= y xe o solu{ie, aceasta este unici. 12. Funclia radio
2) Surjectivitatea funcJiei asiguri numai existenfa solufiei. Fie a, be(O,.
3) Dacd f Si S sunt injective, atunci g";f este injectivl.
\\lV =a; 2l
Dacd f gi g sunt surjective, atunci g o;f este surjectivi.
Dacd f gi g sunt bijective, atunci g".if este bijectivd'
,ttT=#,u
4)Dacd gof esle injectivd, atunci / este injectivd. q'.la^k =417
Dacd g " f este surjectivi, atunci g este surjectivd.
Dacd gof estebijectivl, atunci f este injectivi qi g este surjectivi'
TGm=1
Func{ia f :A -+ B este inversabili dacd gi numai dacd este bijectiva. Dacd, m, neN
Inversa functiei o determinim din condilia de surjectivitate f (x)= y- <lo<<lb ea,
Se noteazd .f-' , B -+ I 9i f '.f-' =1, $i f-' of =le' Functia/:[0,
3. Funcfii pare, impare, Periodice Dacd n este ir
Fie /:D-+R., DclR , nevid6, centratd in origine. Spunem cI: Proprietlfi:
./este parl daci f (x)= f (-x),Vx e D ; a) dacl n este
./este impari dacd f (x)=-f (-x),VxeD; . graficul lui/
./este periodici de perioadi T dacd f (x +T)= f (x),Yxe D . . /(x)2o,v.r
.jfeste strict
Cea mai mic[ perioad[ pozitivd se nume$te perioadi principali' cr
Observafii ./este concavi
1) Suma a doui funcJii pare (impare) este o func(ie par[ (impari). b) dacl zeN,
2) Produsul (cdtul) a doui funcfii pare (impare) este o functie par6' . graficul lui/
Produsul (c6tul) a douS funclii de pariteti diferite este o functie impar6. ./este strict cr
3) Compunerea a dou[ functii pare (impare) este o funcfie pard, iar dac[ funcflile au ./este concari
paritdli diferite este o functie impard.
. graficul este:
 clasa a x-a 147

4. Funcfia putere, funcfia radical, funcfia exponenfiari gi funcfia logaritm

4.1. Funcfia putere cu exponent natural
l) a^ . an =a'*n ,
2) a^ : an =a'-'i
l)(o^)'=a")
Fie a, belR*,m, zQ.Atunci: 4)(a.b)^ =a^.b*i

=#,
't(t)
gra{icul 6) a-' =J-'
i astfel inc6t Dacd a)1, e'<a" em<n, iar dacda<l ,afilncia^ <a, em>n.
Funclia /:R+lR,/(r)= *',n eN* senumeqtefuncfiaputere degrad, n.
Proprietlfi:
. f estepar6pentrun pargi f esteimpardpentruzimpar;
. ;f este strict crescitoare pentru n impar;
graficul '/ este strict crescdtoare pe [0, *) gi strict descrescdtoare pentru z impar;
./ este convexi pe IR pentru n pa\
./ este convex6pe [0, .o) qi concavipe (-o, 0] pentru n par.
4.2. Funclia radical
Fie a, De(0,+o), z, n eN*. Atunci:
l)41 a' = a; 2)a,lab = ab;

t)\E=#'b*o; g\17 =al;

il'+la* =d7, v&eN*; af{<la =,<la;

TJ;IG =W.8, unde c'=a'-b.

Dacd m, n e N*, numere impare, atunci pentru a, DeiR proprietitile rim6n valabile.
<li o , <t;JZ =1a l, Va e R.
<<16

Func{ial:[0, oo) -+ [0, -), f (*)=<li,n eN, n>2, se numeqte funcfia radical.
Dacd n este impar, /:R.-+JR.,/ (*)=<li se numegte funclia radical de ordin impar.
Proprietifi:
a) dacd n este impar:
. graficul lui/intersecteazd, axele de coordonate in origine;
. f (x)20,Yxe[0, .o) 9i /(x)<0,V;re(-co, 0];
.lfeste strict crescitoare pe IR.;
./este concavi pe
[0, co) gi convexd pe (-o, 0] ;
b)daci n e N,n)2 gi x20:
. graficul lui/intersecteazd axele de coordinate in origine;
t .lfeste strict crescdtoare pe
cd functiile au [0, *) ;
./este concav[ pe
[0, o) ;
. graficul este strict deasupra axeiOx.
4811 Aaralattreat 2016: Matentaticd M qt-nat

4. 3. Funclia exponenliald
Functia/:lR + [0, .o),/(x) =a" , d>0, a+l se numegte funcfie exponen(iall.
Proprietifi:
. a>l,f este strict crescdtoare pe IR' ;
Dacd:
O<a< 1,/este strict descrescitoare pe iR ;
. Dacd: a>r,atunci lll:\li]ffiX:3,
o<a< 1, atunci
{Il:):\:,iffi;:3,
.
lfeste bijectivd; :-.
.
;feste convex[;
.dacda>l ,axa Ox este asimptotd spre -@;
0<a< l, axa Ox este asimptotl spre +o . :--.
4.4 Funclia logaritm
Fie a>0,a+l qix>0.Uniculnumdrteal y cuproprietateacd av =I senumeqte

logaritmul numErului x inbaza a,notat logox.

Proprietlfi: Fie a, b>O,a, b+l,x, Y>O.
l) logox=Y<3x=aYl
D.
2) at's" = )c;
3) log,a=l;
4) log,l=0; R.
5) log,x+ log,y=log,(*' Y);
F.:
6) log,x- log"y=log,j; -:-
ii F
7) log,a'=x;
--a-
8) log.xP = plog,x;

9) los
"x
=ffi- formula de schimbare a bazei;

t0) tos,b=fiV;
5.i. E.t
ll)log,*=-br"*.
Notim: lgx:logrox - logaritmul zecimal al lui x; Ir
lnx=log"x - logaritmul natural al lui x; -.-, -.-. EL l
i-
formula de schimbar e abazeise poate scrie log;=PA=W
tga lna a

Funclia/:[0, "o)-+lR, f (x)=tog,x,a>o,a+1, se nume$te funcfia logaritmici. a

Proprietlfi: 5.6. Et;,

' daci a>l , attncifeste strict crescitoare; Da
0<a< 1, atunci/este strict descrescitoare; :::
' dac[ a>l,festeconcavd;
0<a< 1,/este convexd;
 ctasa a x-a 149

. axa Oy este asimptotd verticalS;

. 0<.r<l
rr niiaiE" '''
dacs a>1, arunci {1"1']'9'
[/t,r) > 0.
1*:
dacd .r > I

.
U<a< I, stuncr ilt.r)>0.daca0<,r<1
i".' .
Il (x) < 0. daca .r > I
Func{ia logaritrn este inversa funcliei exponenliale, graficele lor sunt simetrice
fai6 de prima bisectoare.

5. Ecualii
5.1. Ecualia de gradul I
Ecuafia ax + b =0, a. be R., a +0 are ,a unicd
solu{ia x: -4 .

5.2. Ecualia de gradul II

Ecualia ax'+bx+ c:0, a, b, ce R, a*0 are'.

: .-::l;sial . doud riddcinireale Eidistinctc r , --!# daca A>0:

au
. doul rid[cini reale Ei egale x, =-* dacd A=0;
. nici o rlddcind reala daci A<0 .

Descompunerea binomului ax2 +bx* c=a(r - Jr)(r-.tr), unde x,,x,

sunt rlddcinile ecua{iei ax2 + bx + c:0.

rt - =7'
c
Relafiile lui Vidte. S=.r,-.r.
o P="
=-L. "r:
Formarea ecuafici de grad ll cind se cunosc soluiiile sale: xt Sy + P=0.
r-rr $i P:nr.r".
unde S:-r,
5. i. Ecualii iralionale
Rezolvarea unei ecualii de tipul JKi :g(x). xe D, presupune:
I. stabilirea condiliilor de existenld;
II. eliminarea radicalului prin ridicarea la pdtrat, respective la puterea n.
a ambilor termeni ai ecua[iei;
III. verit-rcarea soluliilor.
5.4. Ecua{ii exponenliale
p3s5 ,li.t) =b, a>0, a+l si b > 1, atunci .f (x):log,,b
Dacd, a/(') -as(a), a>0,a+1, atunci ./(.r)=g(x).
5. 5. Ecuuyii logaritmice
Se vor pune condiliile de existen[d:a>0,a = I qi /(,r) > 0.
o Dacd tog,.f(x)=log,g(r). a>0,a+1,.f (r), s(r)>0, atunci ./ (*):sO).
:" lilnrle #..
' Dacd /og,,,,g(.r): b,.f (x)>0,,i'(r)+1pi g(x)>0, atunci s(r):./ (r)o
5. 6. E cualii trigon ometric e
Daci sin r: a, a el-l.t] pentru a determina valoarea cos/ folosinr identitatea
sintl+cos'1=1.
52 1 Bacalaureat 2016: Matematicd l{-qt-nut

Toctul2 '"' i\c

1. Sd se determine domeniul maxim de definifie al funcliei /:D-+IR.,
O:.
f (x\ =logr,., (lx' - +41. \um!
2. 'xx' cI x+1=5.
Stiind Sd se calculer" *'+\-3, xe 1R.*. Binon
F:: ;
3. Si se determine solufiile reale ale ecuafiei 4gx+2 -'7x2+s. t-
-

4. SI se deterrnine solu{iile reale ale ecualieiJl x-12 = x. Terrn

5. SI se determine solufiile reale ale ecuafiei log, (5'-a)=0.
Cl s:
6. Si se determine elementele mullimii a= {x eZ /l3r + 2l < I U .
. S-:
Testul3 oS:
1. Sisedeterminedomeniulmaximdedefrniliealfuncliei /:D-+1R., f(4=Ji-S**.
2. Si se determine ecua,tia de gradul II, cu rid[cinile reale x, $i rz qtiind ci au loc Exerci[i
rela,tiile 4+.r2=8 qi x,+x, =-2.xr'xz. {\-a---"
1, -{:l
3. Sd se determine soluliile reale ale ecuatiei J(x'-A;+Z)=.t*t. eleri::
I C=-
4. Sd se determine soluliile reale ale ecuafiei 9'-4.3.'-3=0.
3. Rez
5. S5 se determine solu{iile reale ale inecualiei 4tlr>1
r- +i 4. Ca'.
5. Al:
6. "
Sd se cletermine solufiile reale ale ecuafiei 3rrg'rr-r) - -1-
27'
.

6. Ci:
t r.-
/. i1,i.

3. Probleme de numirare qi combinatorief, 8. Ca.

9. Ci:
o Fie I o mui{ime finiti cu n elernente gi l: e N, 13 k {n. Se nuuregte permutare a- 10. c.
mullirnii A orice mullime ordonatd care se poate forma cu elementele sale. P,,: n! 11. C:
o Se numesc aranjamente de n luate cite k orice rnullime ordonati din l: eletnent,-: 12. D,
ale lui .,1
unei r
,- n! 13. C,
" \n-k)l 14. \',
o Se numesc combinlri de n elemente luate cdte k orice submullime a lui ..{ fonnati 15. AI
din k elemente 16. C:
nt A:, 17. Rt
7k
", - Orrr, _ *- i 18. Rr
19. in
Formula combinirilor complementarc: C: : C;-o 20. c;
Formula de recurenfi a combinirilor: Cj : Ci,-, + C|-i .

Fie I o mul{ime cu rt elemente gi B o mullime cu n elemente. Aturtci: Exercifi

l) Dacdn <lz,numSrulfuncliilorinjective f :A -+ B este A|,. 1. De
2) Dacd tn= n, nnmdrul funcliilor bijective J" : A -+ B este P,,.
3) Dacd n<m,nLrmdrulfunc{iilorstrictcrescdtoare/descrescEtoare ./':A -> Bestc C'il . 2. Ca
 Clqsa a x-a lS3

4) Numirulfuncfiilor f :A -+ Beste n^ .
Obs.:Daci,l este o mullime cu n elemente, numirul submulfimilor sale este 2'.
Numirul submulfimilor cu k elemente, k<n aleluj A este C!.
Binomul lui Newton
Fie a, beiR gi n eN. Atunci:
(a + b)'=Cla'+C)a*'b +...+Cib'
Termenul de rang k: 4*, :gkon-k6k - termenul de rang k, k =0,n.
Cj se numeqte coeficient binomial al termenului Tou.
o Suma coeficien(ilorbinomiali: Cl +C)+...+Cil =2n .

. Sumacoeficien{ilorbinomialiderangpar(impar): C)+C)+...:C:+Cl+...:zn-t.
f g)=JJ -sr++.
cI au loc Exerci{ii selectate din variantele oficiale
(Variante Bac 2008-2009)
1. Aflati n N* astfel incdt numdrul subunitililor cu 2 elemente ale unei mullimi cu n
elemente s[ fie egal cu 6.
2. Calculali c?o - C3.
3. Rezolvafi ecua[ia ! =6- Z1t
4.Calculali h-Ci.
5. Afla1i c6te numere de 3 cifre distincte se pot forma cu cifre din mullimea {1,2,3}.
6. CAte numere de 3 cifre exist[, cu elementele din mullimea {1,2}.
7. Atlali n C N din ecualia Cfl + C] = g.
toricf, 8. Calculali C| + C|.
9. CAte submullimi cu 2 elemente are mul{imea A = t7,2,3,4,5,6}.
permutare a 10. Calcula{izcl A3.-
sale. Pn: r/ 11. ,Ai
Calculati"*r'l.
rdin ft elemente 12. Determina(i numdrul segmentelor orientate nenule, care pot forma cu elementele
se
unei mullimi de 4 puncte din plan.
13. Calcula{i C;s - Cs3
14. Verifica{i cd: C! + C; + Cl = 2a .

a lui I format[ 15.Arita{icdC!+1=3!.

16. Calculafi 0! + 1! + 2! + 3!.
17. Rezolvali inecua{ia C{, < Cll',x N, x >2 .

18. Rezolva{i inecuafia 2C; < n * B,n N,n ) 2 .

19. in cAte moduri se pot alege doud persoane dintr-un grup de 6 persoane.
20. Calcula[i Cloo, - Cloo, - C)oor.

,:.- ci: Ererci{ii propuse

1. Determinali neN pentrucare 1!*(I11)l=rs.
(n-l)!+nt' 4'
(n+l)!+n!
e f :A -+ Beste C|- l. calculari:
(n +2)l
56l Aacalaureat 2016: Matematicd M $t-nat

4. Geometrie analitici
in reperul xOy , frecare punct M (x, y) este determinat de vectorll de pozilie

OM=xi+yj.
. yr; gi B(.r, yr), atunci 7E
Dacd A(*o, 1*u-x.a, )tt--v.,) sau
, _: .-
7E=Gu-xn1i+(yu-y)j.
. Lungimeavectorului 7E este ll*ll =
. ^K;#.,.3{j:;\'
din planul.ror., atunci
Dacd i(*,, y,) sii(xT yr) sunt doi vectori
Ererc-iri
;.; =lpll lfli.cos(aiv) reprezinti produsul scalar'
.l-ii 1-
. Dacd v:xJ+/r./ $i v=xzi+)'zj,afunci tt'l'=.Yrx2-r"f i-r'"9i tittll= xr' * Y, I
I. :
_-_

lflil=",ft;rf , a..i .o,(fr)=ff$P

\ / *y,r.J.*r, n/,,
,lrr, :-- :
{--
+. -_-

o,"a cos (fr ). o = (fr )

>
!, ia,ouca cos (,fr ), o .* (,1;). ; \ l-

Vectori perpendiculari: licr a'i=0 e i xtxz* y,y, =0.

Vectori paraleli: illi o lt = !'

(r..:-:
x2 lz
8. .,-
Dreapta in plan :^-.
9.
Fie punctele A(x,1, !,e) li B(xr, 1,.r). Atunci:
. panta dreptei AB este 7n = b-)t. 10. :
xa - x,l I1, :.
Lt-
. ecuafia dreptei AB este ,1-1] = !o-!.t
:l'-',1 ._.r :. '
xn-x.,t
13.':'
. distanfa dintre punctele A qi B este.' AB=iG{r.,)'*0'r-;T L! -.-

. mijlocul M al segmentului [lBl, are coordonatele i.l, a'

l'! -- -

*, =L? qi yv =** 15. -,

punct
. M IAB), in raporlul /r
Punctul care imparte segmentul .
ffi=t are coordonatele 16. in
d2:x
,, =
il*, +
fr1*,; t,, = fi1!
+
fi1t u. a celo
^ t7.Fi
. ecua(ia dreptei ce trece prin A qi are panta n este ! -! .f rll(x - .r, ) .
d:2x
18. in
Daci dreapt a cl arcecua{ia d; ax + by +c = 0, atunci panta este ,n = -l'- .
incdt.
b
19. A
Fie clreptele: sin(x+2kr):,\inx,YkeZ; cos(r+2kn)=.r.r, VkeZ a\1;+h'y +c, = ii 20. Fi
Si d"'. arx+b,y+cz=0, atunci:
 clesa a x-o 157

a. b.
l) il,l:d. o o m,r, = nt.t :
;=-;
21d, t i1- *rir,, ',r.,. = . t,

3) d coincidecu d, o!]-- ? ='tc'1 .

o, o.
Distanla de la punctul,.l(xu,.l,r) la dreapta d : ax* by + c = 0 este

lrrx.+"bv.+cl
l(,1.J)=' 'l , ', L.

la'*b'
Exerci{ii selectate din variantele oficiale
(Variarrte Bac 2008-2009)
I.l)etermina{i ecua{ia dreptei care trece prin punctele A(2,-l),8(1,,-2).
2. Afla{i a R. dacd cireptele2x -!* * *
3 = 0 9i ax 2y 5 = 0 suntparalele.
3. Fie punctele 1(1,, a),8(2,-1),C(3,2) gi D(1", -2). Afla1i a IR., qtiind cd clreptele
AB Si CD sunt paralele.
4. Aflali ecua{ia dreptei care con{ine punctul A(1,,1) qi este paraleld cu dreapta
4x+2y*5=0.
5. Afla{i ecua{ia dreptei care con{ine punctul A(2, -3) ,si este paraleld cu dreapta
x*2Y*5:0.
6.;\fla{i aria LABC determinat de punctele A(7,2),8(-1,7),C(3,5).
7. Afla{i aria AABC echilateral cu 1(-1,1), B(3,-Z).
8. Aflali lungimea segmentului AB ctt A(2,3),8(5,-I).
9. Aflali coordonatele punctului C, qtiind cd el este simetricul punctului A(5,4)
fa![ de B(-2,L).
10. Aflali a IR. gtiind cd AB = 5 unde A(-7,2) qi B( - a,4 * a).
11. Afla{i distania dintre punctele ^A(3, -1),8(-7,2).
12. in reperul xOy se considerd punctele A(1.,2),8(5,6), C(-1,,7). Afla{i ecua{ia
medianei duse din vdrful C in LABC.
13. in reperul xOy se consider[ punctele A(2,3),8(1,5), C(4,2). Calculali distanla
cle la punctul I
ia mijlocul segmentului [BC].
14. Fic dreptele d1: - 2x my +3 = 0 $i d2:mx + y
- -5= 0. Determina{im R'
pentru care d1 ll d2.
15. tn reper-Lrl xoy se considerl A(-1,-1),8(2,3),C(3,1). Aflali coordonatele
punctului 1) astfel incl$ ABCD sd fie paralelogram.
coordonatele 16. in reperul xOy se considerd dreptele de ecualii d1:2x y 2 = 0 $i
- -
d2: x * - :
3y B 0. Calcula{i distanla de ia punctul O la punctul de intersec[ie
a celor dou[ drepte.
17. Fie punctul A(2,3). Determina{i m IR. pentru care punctul A se afldpe dreapta
d:Zx-!*m=0.
18. in reperul xOy se considerd punctele A(1,1.),8(2,3),C(3,m). Aflalim IR' astfel
incdt A, B, C coliniare.
19. Aflali simetricul punctului A(2, -4) fa{6 de punctul B (7, -2).
+bry+cr=0 20. Fie A(1,,2), B(5,2), C(3, -1). Calcula{i perimetrul LABC.
60 | Aacataureat 20I 6; Maretnaticci M-St-nat

2. a) S[ se determine lz e ]R astfel inc6t punctul A(-1,2) apa4ine dreptei de ecua{ie

t4.t
d:x+5y-3m:0.
15..r
b) Sd se determine ia e iR astfel incit punctul A(n2 ,8m) se afli pe dreapta de 16. I
ecua{ie d:x-y+15=0. 17. t
c) Sd se determine rn elR astfel incit dreapta d,'.mx+2y-3=0 sE fie perpendiculard 18. I
19. I
pe dreapta d. :4x-(m+1)y+5=0.
20.t

5. Numere complexe Exercil

1.C
Mulfimea numerelor complexe: ={a+ibl a,beR, i' =-1}
C ;

z=a+bi: c,De R. esteformaalgebricd alui z; 2.A

a :
Re.z este paftea reald, b:Imz este coeficientul pd4ii imagin are alui z
Conjugatul unui numir complex
.
3.A
z=a+bi* z:a-bi este conjugatul lui z. 4.F
Modului unui numir complex 5.R
Fie z e C , atunci lrl= ",k+ U' este modulul lui z .
6.C
Proprietdti: 7.D
a) izl>0 ;b;) lzl=0<*z:0;c) .r,l:lr,l.l:.1;d) l.:-l=]-1,--, *0.
lz,
-:
| I ltzl 8.A
Puterile lui ; 9.R
al
iok =1, =i, ioi'' =-1, iar'3:-i
ilk-t .

Formula lui Moivre 10.F

(cos/+isin /)' =cosr/+isin4/. r e N* .

Exerci{ii selectate din variantele oficiale t1.c

1. Calculali: a) i.i2. .,. .l'o; b) 1 + i + i2 +... + i10. ry. 2007)
t2.c
2. calculali: (,-, * *)' (v. 200e)
^)#*#,0) R.. (V.2009)
3. Demonstrali cd (L -- i)z+ z
4. calculali (9:+3i:1))n. {u. roor) 13.Fi
Demonstraticdtff;+ Z. (y.2009)
5.
*e 14.Fi
6. Afla{i partea imaginard a numdrului , :'#. (v.2007)
1s.c
7, Afla\iparrea reald anumdrului , =
X. (V . 2O0i) 16.A
8. Afla{i paftea imaginard a numErului complex z = (1+ d)i0 + (1
- t)10. (V. 2007) l7.E
e. Ardta{i ca (1 + ir[l)' + (r - i/5)' e z. (v.20os)
10. Calcula{i (2 + i)(3 - 2i) - (1- zi)(z 18.C
- ,). (V. 2009)
11. Determirnli x,y R astfet incAt 19.C
ff + H = 1. (V. 2007)
12. Afla{i a, b IR. astfel inc6t (f 20.E:
-
iV5)' = a tb. (y.2007) *
13. Determinali conjugatul numdrului i.3 + Z. (V. 2007) 2t.A
22.4
 64 | Bocalanreat 2016: Mutematicu M ;t-nat

Clasa a Xf-a 4. Fie

1. Matrice 5. Fie

.FunctiaA: {1,2,...,m} x {1,2,...,n\ --+ Dsenumeqtematricecu z liniigi r 6. Fie

coloane cu elemente din mullimeaD. Mullimea D reprezinti una din mullimiie de
numere IR.,Z,C,Q,N.
. Multimea matricelor cu rz linii gi n coloane 7. Fie
se noteazd Jvl,,,(D), elementele
matricelor se noteazd a,, .
8. Fie
.Fie A,8.M,,(D), A=(a,,) * A=@ Matricea (ar+ br).M,,(D) senume$te
).
sumamatricelor A gi B, notati A + B .
9. Fie
.Fie AeM..,(D), BeM,o(D). Matric ea (cr)et\,0(D),
", ",0=ioub,o se
numegte produsul matricelor A Si B,notatd,A . B . 10.Fie
(r o 0... o)
I 0 "' 0
. Matricea t:l : .u(D) cuA.I,=In-A, se nume$te marrice unitate.
11.Fie
|
[o o 0. .,.J 12.Fie
/o o 0... o\
^ looo...olI se numeqte matricea nuli.
. U,=1.
tt 13.Fie
[o o o... o]
14.Rez
' Dacd A= (ar)ekl,,(D), atunci transpusa matricei A estematricea ,
tr = (o1,).
Au loc rela{iile:
1)'('t)=t; 15.Fie
2)'(A+B)='A+'B:
3)'(a.A)=a.'tr;
4)'(A.B)='nJ A;yAe Jvt,,,(D) si BefulQ@). 16.Fie

a)(
Exercifii propuse
r. Fie 17.Fie
A=(?
^uti""t" i), ,=(30l).cur"uru1i,
a) A+B; b) A-B; c) AB+BA; d) AB-BA. a)(

2. Fiematricere r=(l ?),

,=(_0,
l). .u,.r,u,i: A2-82,
18.Fie

(' 2 -l) 19.Fie

^urrrrru,'=[? ; -:)'*'(R)'
3. Fie carcurati: (A+t,)'?'
a)(
 Clasa a XI-a 167

2. Seconsideramatricele e=(1 1). r=l,

\2 3J'," \-2
1 -i).
3 l',
a) Sd se arate cd A+ B =6lz.b) Sd se calculeze A2 + 82 gi demonstrali cd A2 + 82 =3412.

Testul2
(t 23) (t 23) (t00\
1. Seconsiderdmatricea,l(x)=l -: , ,' I, r=l -: 3 9 l, rr=l o I 01.
[ox'-t) (oe-r) [oot)
a) SI se determine x gtiind cd matricea I = B, x e IR. b) Si se calculeze ,AQ)+ A(0).
c) Pt..r=-3,sdsecalculezesumaelementelormatricei CeMr(JR.),unde C=A-B+It.
(t o -r)
2. Fiemafficea .1,=l-2 3 I leM,(R).
[-: o 2)
a) Si se calculeze A' . b) S[ se calculeze A+'A+ A2.

Testul 3
(2 2 -l) (3 -2 t'l
"-i;C -l 2 l. "',1,2;l
t. Se da matricea .4=i fi=l 2 -t i
2 ,i
l.

a) Si se caiculeze 3A-'B: b) Sa se e aiculezc ,42 't 82 .

2. Seconsiderimatricea o=(oo 3 ;l ,' o,=13 3 3l t M,(R).

[ooo./ [oooJ
a) Sisecalculeze 'A+A'; b) Sdsearateci A'=Oz, Vn e N,n)3.

2.Determinanfi.
. Dacd A = (a,,),Y A e M (D), numirul le (o)ar,rr1az,1z1.,a,orr; so oulnogte
oeS,

determinantul matricei, notat det A.

. Daci n=r,l1,r,,';;l: arazz* aztatz;

an arrl anazza33 + aaa32at3 + at2a23a3t -

.l)aca n=3, lan
lAzr dzz Aztl =
la, a, arrl
'alazza3t - anana32'anatza2l
Proprietlfi: Fie A e N\ (D)
l) det(A)=f,st('A\.
Z)Dacdtoate elementele unei linii (coloane) sunt nule, atunci det A = 0.
3) Daci dou6linii (coloane) ale unei matrici au aceleagi elemente, atunci det A=0.
4)Dacdschimbim doui linii (coloane) intre ele, atunci determinantul oblinut este opusul
determinantului inilial.
681 Bacalaureat 2016; Matematicd M-;t-nat

5) DacE doul linii (coloane) ale unei matrici sunt propor{ionale, atunci det A=0. 12. Fie mt
6) Dacd intr-o matrice adundm toate elementele unei linii (coloane) cu elementele
corespunzdtoare unei alte linii (coloane) inmultite cu un numir, valoarea determinantului matricele
nu se schimb[.
13. Fie m:
7)Dacdinmullim toate elementele unei linii (coloane) dintr-o matrice cu un numdr,
valoarea determinantului se inmullegte cu acel num6r.
8) det(m)=det A ' det B. l{.Fie A
9) Descompunerea determinantului dup[ linia i: det A= a,r6,r+a,r6,r* ... +a,n6,,, 15. Fie mr
unde d, =(-l)'*'A, este complementul algebric alluia,,,iar L,u este determinantul
16. Fie mr
matricei din A , ob(inut prin suprimarea liniei i gi coloanei 7.
ardtali cd
17. Deter
Exerci{ii selectate din variantele oficiale (cap. Matrice qi Cap. Determinanfi)
18. Fie m
(Variante Bac 2008-2009)r,
x2 xzl matricei
1. Fie determinantul d. : lx, xs rr I unde x1,x2,r3 E IR sunt soluliile ecua{iei
^l

l*= x1 xrl 19. Fie m

xs -3x *2 = 0. Calculajivaloareaderterminantului.
atunci ,A'
2. Fie determinantul d" = lx, xs rr I unde x1,x2,x3 G IR sunt solutiile ecua{iei
20. Fie M
lr, x1 xzl
are loc eg
x3 - 2x = 0. Calculali valoarea lui d.
3. tn mullimea M2(R) se considerd matricele O = (; uf X(A) = 12 * aA,a [&. 2l.Fie
Verificali dacd, X (a).X (b) = X(a * b + ab),(V)a,
-!)
b R..
G

(v)m,n
4. FiematriceaA
r),r IR. Determinatix, gtiindcddet(A) = ['
=f ;', 1
/t 0 0\ 22. in mt
5.FiemullimeaG ={A*lxeZ},Ar=(o 1 0 ) ,xe V..Verifica{icd
\r07)
A*.Ay= Axly,x,y e 7,. Aflali a,

: G\,, = ( ;),,
6. Fie matric etex = x.yt unde yt este transpusa lui I.
\;/" \-3l"
/1 2 -3\
23. Fie fi

Ardtalice,q=12
' 4 -6];. 24.Fien
\s6-s/ (V)A,B,
(1
l.pie A: \I -9) . Mz(R), An = A.A. ....A,,n N*. Ardtafi cd,Az + A3 = oz.
-3/ '-;r 25. Fie r
8. Fie matricr,, = (i i il, = ([ S il din M3(R). carcurali s,ma A2 + 82.
26. Fie n

e. Fie determinantul r,", = j jl," IR. calculali valoarea D1el.

matrice t

ll 27.Fie I
10. Fie matricea, =(; l) . arCo). Calculati A2 + A, 28. Fie I
11. Fie matricele o = (;
1),u = (!, l2).
verincafi cdAB = BA.
72 I Bocalour"ot 2016: Matematicd M St-nat

3. in
"ul,r,zr,ce]R. pentru
23.Fie determinatu, ,=lZ 2 a=-1, b=2, c=-3. Ardt
4. Fi
lncal
Calculali valoarea lui D. sd fir
5. in
24.Rezotvat,..ua,u li lL|ll=0,,=o. 6. in
sunt
lr 7.in
25.Fie matricea ,=(1, X).r,(lR). Calcul a1i det(A3 -2A'z+A). Afla
8. D,
Zl.Fiematricea n,=(; i),r.o f. in
. Aflati xetR pentru care det,4, =0.
10. i
AoA'
27.Pentru n, =(; 1),r.u. calculali det(A, + I,). r1. i
depi:
12.r
28.Fie determinantu, ,1r,ry=il : X:l,aerR. calculali D(1,0).
13. I
It o a*l
14. I
Zg.fie
ll a
D=ll o
Yl
yl"ua,yeR. Demonstrali DeZ,(y)a.yelR..
douE
cit ls. i
iz34l Pent
30.Fie O=1*.rr(R)lX, =Xl. Ardtalicd I,OreG. 16. I
l7,r
sunt
3. Aplicafii ale determinanfilor in geometrie 18. I
le. i
. Fie punctele A(ro, y,,), B(xu, 1,u), C(x, y,.). Atunci: 20.r
lx vl An(t
. ecua(ia dreptei AB este l* , , otl = O
Exerci!
'
l*' 1.F
"'l 2.F
.ariatriunshiuruiABC..A^ABC= jlol,unde^--ljji,jl, 3.F
el
4.F
lx. v, ll
SI
. conditia ca punctele A. B, C sr fie coliniare este ca A = =, 5.r
l*"r'r"uil
lr' 6.F
"tl a,

Exercifii selectate din variantele oficiale 7.4

(Variante Bac 2008-2009) 8.F
1. Pentru A(4,0),8(0,2),c(1,-7) aflali ecuatia medianei LABC,duse din vdrful c. 9.F
2. Pentru punctele A(4,0), B (0,2), C (1, -t) calculali aria LAB C .
pr
 Clasa a XI-a |75

festul 2
I x-1 ? \

t"-:i' l. Se considerd matricea 4.,=[^t' *7t),

o.M,(lR), xelR.
a) Sd se determine x astfel incAt det l ,, = 0.
b) Pentru r=1, sd se calculeze Oet(:4,,'?).

c) Pentru .x=-1, sd se calculeze det(\rr-tr).

i fie minimd. 2. Fiepunctele A(-1,0); B$,a); C(3,2).
a) Sd se scrie ecualia dreptei BC.
b) V x, ),, z e IR. determine ecualia tredianei duse din vdrful I in LABC
c) Sa se calculeze aria A'ABC.
: :'.;'ciiarrei duse
Iestul 3
001
1. Se considerd determin"r*, 4,,=l'3 t Ol, ,l.eU.(lR), xelR
0ll
a) A(3)-A(l), b) S[ se arate c[ A,'Ar=A,rr, V.r, yelR.
Sd se calculeze

b) S[ se demonstreze c[ det.I, =A(0)'

2. ln reperulcxtezianxQr,se considere punctele A(2,3), B(-1,- l), c(6,1), D(n,l), meR,J

a) S[ se calculeze"aria MBC.
--'.:..'
- ---tl!tv Lt
n.tir\- f'
--

-'
' :;lit coliniare
a

.
4. Inversa unei matrice, Ecuafii matriceale
ie Ael\(D). Spunem c[ inversabili dac[ exist6
,,4 este o matrice B et\(D),
astfel incdt A.B = B. A={. Inversa se noteazi cl A-' .
sa fie colinare.
f,C O matrice este inversabilS dac[ gi numai dacddet A +
(
[1no, io geometrie)
p =-]=.1., A* fiindadjunctamatricei
I

A, A'=l
detA

t
unde A7 =1-1)'*i6y, 6,i fiind determinantul obtinut din '
i
liniei si coloanei i.
Ecuafia A. X = B o X = A-t .B Si X. A= B o X = B' A-1
Rangul unei matricet Fie A=(au),p,^. M,, (D) fl reN, 1 3r <min(m,n).
c(4,2).
Se numegte minor de ordin ral matricei .,4 determinantul matricei formate din
r
elementele situate la intersectiile a r linii qi coloane ale matricei I
. Numirul natural
r :
este rangul matricei A ,notatrang A r, dacd" existd un minor de ordin r
nenul al
lui A, iar toti minorii de ordin mai mare decdt r, daci exist[, sunt nuli.
 Clasa axt-a 179

5. Sisteme de ecuafii liniare

, C=A+8. arrxr+...+ arnxn =b,

larrxr+
+ azzxz + "'+ arnxn = b,
Sistemul fazfiz cu rn, n N*, a, ,b,, e D se numegte sistem liniar
.? \.
l' ^r*,
o **r*,
o +... + a,nx, = b,
cuz ecuatii gi z necunoscute.
ria. Teorema lui Kronecker-Capelli: Un sistem de ecua{ii liniare este compatibil dacd gi
numai dacd rangA=rangZ,unde A, respectiv 7
reprezintdmatricea asociatd
sistemului, respectiv matricea extinsd a sistemului.
Teorema lui Rouche: Un sistem de ecualii liniare este compatibit dac6 gi numai dacd toli
minorii caracteristici sunt nuli.
Minorul nenul, de ordin r ) care dd rangul matricei ,4 se numegte minor principal.
Orice minor al matricei 7"ure se obline din minorul principal prin bordarea cu o linie qi
o coloand formatd din termenii liberi, se numegte minor caracteristic.
Algoritmul de rezolvare a unui sistem de rz ecuafii cu z necunoscute.
=B,XeM: (R). a) Se scrie matricea ,4 a sistemului gi matrice a extinsd Z .
b) Dacd m= n (m,n < 3) 9i det A * 0 , atunci sistemul este compatibil determinat qi se
rezolvd cu regula lui Cramer:
.-.-. .rsabilii. *,=+, *r=*,..., xn=+ ,unde d=det A Sidxoeste determinantul ob{inut din
determinantul matricei I a sistemului inlocuind coloana I cu coloana termenilor liberi.
eM, (R). . Un sistem liniar se numegte omogen daci toti termenii liberi sunt nuli.
. un sistem omogen este totdeauna compatibil, admildnd solutia nul6 x, x2 ... r,
= = = = 0.
. Un sistem omogen are solulii nenule e det A=0.
. Un sistem omogen are doar solu{ia nuli <> det A*0.

O.,X eMr(R). Exercifii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)
i XA:B,X eM, (R). px*y*z=7
l.Fiesistemuldeecualii lx + ay * z =7,a IR. pentru a= 0rezolvatisistemul.
AX =B,X eMr(R). lx+y*az=L
( ^r+y+z=mz -3
2.Fiesistemul
J 5x-2y * z = -2 ,m IR.Determinalim e Rastfelincat
'il-t l.(-+\)x*2y*32=-2
sistemul sd admitd solufia (1.,2,-3).
( x+!*z:7
. :r;tfice G
I x+2y * az = 1. Pentrua R.\{1,2} rezolva\isistemul.
c'lin
3.Fie sistemuldeecua{ii
lx+ay*a2z=L
ft-Zy*32=-3
este inversabilS.
4.Fiesistemuldeecuafii I zx+! rz = 4 ,meR.pentru m= -srezolvatisistemul
l*r-!*42=7
de ecuaJii.
841 nacalaureat 2016: Matematicd M-St-nat

Testul2
(t I 2) (t oo) (o I -r) . $irul (r,L
1. Se considerd matricele A=l 0 I 3 | Ei 1"=l o t ol,XtiB=l 2 3 ol
'[oot) . girul (r,L
[o o t) [r-r t) . girul G,)-,
in M, (R).
a) Si se verifice daci matricea .B este inversabild.
. Spunemdsi
b) Sd se calculeze inversa maticei A. condi{iile:
c) Si se rezolve ecualia X'A= B. l) Orice vecin&
lax+y+z=l 2) VV eY(l),a
2. Se considerd sistemullx+ay+z=l , q,x,y,zeF.. 3) Va>0,32.eJ
lx+y+or=a . Daci / esEf
a) Sd se demonstreze cd, det A=(a+2)(a-l)'z, unde I este matricea . $irurile caer
asociatl sistemului.
. Un gir conrr4
b) Sd se determine valoarea num5rului real a pentru care sistemul este . DacI un grrr
compatibil determinat.
doui subginrri cr
Teorema Iui Wc
c) Pentru a=-l sd se rezolve sistemul.
Orice gir monffi
Criteriul mejori
Testul3
Fie (x, ),* ua gir
t. in M,(R) seconsiderrmatricele n=(tr'r), ,=(i -:r)
Dacd lx,-xlSa.,
a) Si se calculeze det(a' ). Consecinld:Fic I

b) Sd se calculeze A-t +8. Atunci

|igo..r.
c) Si se rezolve ecualia A' X = B,XeM, (R).
Criteriul rspori
lx-Y+z=l
2. Se considerl sistemul de ecualii lx+y+z=3 , x,y,z,aeR.. ,* X, -/. Aurn
limx"{
l*+ y+ r=3o . dac50(/<1, m
a) Sd se determine a e IR pentru care sistemul are solulia (1,1,1).
b) Si se determine a astfel incdt sistemul este compatibil, ae IR.. Criteriul cleEtel
c) Pentru a=2, rezolva{i sistemul. anSx,<b,.W

6. Limite de func(ii. Asimptote

Criteriul Stolz{
$iruri de numere reale
rie (x, ),., si (1.
Fie (x, )n., *n gir de numere reale.
. g,, rr*r -J, -;a1
$irul (r, L., se numegte maiorat (mdrginit superior) dacd existd M eR n$ ln+l-ln
astfel incAt x,, 1 M,Y n e N.
. (*,)** Limite remarceli
$irul se nume$te minorat (mdrginit inferior) dacd existi meR

x,) ffi, YneN

astfel incAt . l',
. $irul (r, ),., se nume$te mdrginit dacd este mirginit superior gi inferior sau, l) li*q'=.1
u+@
altfel spus, M >0 , astfel inc6t l*,|<M , Vn e N . l,
[,
 clasaax-a 185

. I., este crescdtor dacd r, ( Jn*, V n ) I

$irul (r, , .

il .
.
$irul (*,)** este descrescdtor dacd,4 >4*r,Vn>1.
$irul (r,I., este monoton dacd,este crescdtor sau descrescdtor.
' spunem cd girul (*,)** converge la / qi scriem lig*,=r, dacd areloc una din
condiliile:
1) Orice vecindtate a lui / conJine toli termenii qirului incepdnd de la un anumit rang.
2) YV eV(l),3n, eN, astfel incdt Vr eN ,n)n,-+xneV .
3) Va >0,1n,eN, astfel inc6t Vn e N, n) n, +1x,,-11., .
. Dacd / este finit, spunem cI girul este convergent.
E:. . $irurile care nu sunt convergente se numesc divergente.
. Un gir convergent este mirginit.
L :i:3 ' Dacd un gir are limit6, atunci orice subgir al siu are aceeagi limitd.
Un gir care contine
doud subgiruri cu limite diferite este divergent.
Teorema lui Weierstrass:
Orice gir monoton gi mlrginit este convergent.
Criteriul majoririi:
Fie (4 I., ,n gir de numere reale, -r e iR. 9i (o,),.*un
$ir de termeni pozitivi cu a,, -) 0 .

Dacd lx, - xl< an,Y ne N , atunci

lgg.q =, .

Consecinld: Fie (a,),., un gir converge ntla zero qi (4 ),., un gir mdrginit.
Atunci
!\on.*n=0.
criteriul raportului: Fie (x, ),., un gir de termeni strict pozitivi, astfel incit existi

1i^xn+r -1. Atunci:

. dacd 0 < / < I . atunci .

l,g r, = 0 ; dacd dacd / > I . atunci l,ig4, = ** .

Criteriul clegtelui: Fie (a, ),., , (b,)** , (*,),.* giruri de numere reale gi Vz ) no ,
an{xn<b,.Dacd
fio,,=l $i }r;34 =/ atunci qi lim4 =/.
te (?\ <b,
Criteriul Stolz-Cesaro: I
Fie (x,, )., $i (-y, ),., . Daci (y,),.*este strict monoton qi nemirginit gi

. i {
-'l =--) -\ 1i, -x' -/elR., atunci limL=l
r"*r
.
'-- !r*t-!, '* l,
-.-D
'', t\
Limite remarcabile:
=

fo,
aaca lql . r

lferior l) 1' daca Q = 1

,+a =)
. sau, limq'
dac.d q e(t, a)
la,
lnu existd, dacd q < -l
861 Aacalaureat 2016: Matematicit M-;t-nat

Teoremi
fa,dacda>0 Fief , g:
2\' n4 =]1, dacd a =
iimn, 0 ;

lo,dacda<o Daci lim

r+&'
o;:;:"'.oo
3) rig(oono -t ct nlfip-'\ +,..+ afi+ a.l={I: ; f Q)<s(
Teoremi:

r, lo, ooru p < q

acumulare

4) \,xm=1';,*,"':"' q
limu( x\=
x-ro
Daci/este
P=
It,o*u Funcfii ek
funclia exp
s) tg(,.*)' =e', 6),,,g(,.i,-* *"'*\)='' precum gi I
compunerE
. Dacd
}igo,, =0,
a,,+0, atunci:
Obs.: l)1in
1)lg(1 +a,,)-;,,, =e

6) Dacd, a>
Dn*{::)
n)t An
=tna,

3;1i6!!j3J
n+t An
=i 7) Dacd 0 <

utt tin
4) lim lrn {:L rimtlao=
= ,r''t li*
il->{ (ln
= liyr1fB!"
n-)@ an
=t 8)limrg.x=
";:; an atr "t xl
x<i
Nedeterminiri: co - .o; 0.o;ff ,9;1';00;too '

I2)lim ara
Limite de funcfii
Fie ./: D -+ R 9i xo un punct de acumulare al lui 'D ' Asimptote
R in punctul xn (scriem 1S / ("t) ='l ) dacd . Asimptoti
Funclia f are lirnita /e
acumulare p
Y V eV (l), 1U eV (x) astfel incAt Yx e D etIJ' x + 0 sd rezulte f lx) eV'
funcliei spre
D n(-cc' rn]' respectiv Dn[xo'+tc)'
Dacd xoeste punct de acumulare pentru . Asimptoti
atunci/are limita/.R in x. e]5;/(,)=l*/
(') acumulare al

punct de acumulare al lui D '

Criteriul majoririi: Fie J' , g: D + R' xo un oblicd la +cc
D
Dacd lir1 B(r)=0 qi existd /eR, astfel incat i/('r)-/i(g(x)'V'te ' n= lim (f (t
IJ@

atunci lim .f (xo)=l .

spre +o(-c
lui D qi /'(x)<g(-t)' Vxe D
Fie f ,g: D + .R, -ro uttpunctcle acumulare al . Asimptoti
a) Dacd lig /(r)=+oo, atunci ]q s(')=**; la stdnga (res
tigf G) =:
b) Dacd ]q s(r;= --, atunci |S /(') =-*'

b-
 Clasa a xl-a 187

Teoreml (trecerea Ia limitl in inegalitifi)

Fief , g: D -+ R,.tr,, unpunctdeacumulareallui D.
Oaca hp_r / ( x) = \,li- S (.r) = /, qi existd V eV (x) astfel inc6t

/(x)s g(x), VxeZn(D\{.ro}), atunci lim/(x)<}qstrl.

Teoremi: Fief :D-+R,u:A-+D Si h: A-+R,h=fou. Dacd xn estepunctde
acumulare pentru A cu ur=u(xo) punct de acumulare pentru D qi

]iq rz (x) = uo, tt(x) ;. u6, Vr,4 \ {xo }, !y.f {i = t, atunci }q / (, (r)) = lq /{.r).
Daci./este o func{ie elementard gi aeD.
\ry; "f (x)=
atunci f (a) .

Funcfii elementare sunt functiile poiinomiale rationale, functia radical, funclia putere,
funclia exponen{iald, functia logaritrnicd, func}iile trigonometrice directe gi inveise,
precum gi func{iile provenite din acestea prin aplicarea operafiilor algebrice, de
compunere, de inversare.

obs. : I ),,1U
+.=
o; 2) li,#
+
= -* ; 3) li#+ = * ; 4) lg V; =.o r 5) Li_g,,Vi = -* .

i) lim^a' = 0; ii)lima' =oo;

6) Dacr o -' f iiffi bg,n=-iiiv)rimlog,x=al

i) lim a'=co;ii)lim a'=0;

7) Dacd 0 < a < l, i,;yi,a /rg,, = +.'i'r) I fu log
"x
= -q ;
r>0

8) lim tg x = co; 9) lim tgx = -oo; I 0) lim clg.r = +co; I l) liqr c tgx = -a4
14 'nt r>o r<o
*if ,"t
12) lim arctgx =tf ;13) lim arcctgx=0;14) lim arcctgx= n.
Asimptote
aci . Asimptotr orizontalfl: FieJ' : D -+ R astfel inc6t +oo (respectiv -co ) este punct de
acumulare pentru D . Dreapta de ecuafie y = a este asimptotd orizontali Ia graficul
ie .f (,t) e tr/.
funciiei spre +oo (respectiv -co ) dacdlim f (*)=o, (respectiv ,[q,f
(x)=a ).
rir Dnlxo,+m),
. Asimptoti oblici: Fie f : D -> Rastfel inc6t +o , respectiv
-.o , sunt puncte de
acumulare ale lui D.Dreapta de ecuafie y=mx+n, m,neR, m*0 esteasimptotd

ulare al lui D. oblicdla +co (respectiv -co) <+existi9isuntfinitenumerele nt=tim /(')- ri

.7reD, r+tc
,? = t{n (,f (r)-mx). o funcfie nu poate avea simultan asimptotr oblicd 9i orizontald
spre +co(-rc).
)<g(."), Vre D . Asimptoti verticali: Fie /: D -+ Rastfel incdt xn este asimptotd verticald
la stAnga (respectiv dreapta) pentru graficul funcfiei
f dacd
tjgl(x) =tcc (respectiv lim./(.r) =t*).
92 | Bacalaureat 2016: Matematicd M-St-nat

7. Func(ii continue 2. /:R.+i

. Functria
"f : D -+ R este continui in punctul a eD dacd'pentru orice gir continul in ,

(r,),.,,xn e D astfel incdt *, a, atunci (*,) = f (o).

lX =
I!*f 3. Fie func!
. Dacd a eD este punct de acumulare pentru D, atunci / continui in
Determinati
,o\i*f (r)= f (r),
4. Studiali <

. funclia f : D -+ R este continul pe D dacd este continul in fiecare punct a eD.

. Daci a eD estepunct de acumulare pentru(-oo, a) a D, spunem cd / este
5. Studiali r

continudlastdnga in a dacdlm-f(*)= f(o).

Analog se definegte continuitatla la dreapta.
. 6. Fie f '.?.
.f : D -+ Restecontinuiin a<+ Wf Q)=t^"f (*)= f (o).

. un punct d eD este punct de airronlrurto* d;:;qr.I al tuncliei f : D -+ R

dacd are limite laterale finite ina , dar nu este continud in a . 7. Studiati
Daci cel pulin una din limitele laterale nu existd sau este *co,
atunci c este punct de discontinuitate de spela II.
8. Fie -f :f
Proprietlfi:
L. Teorema lui Weierstrass: Orice funclie continud pe un interval compact este
mdrginitd 9i igi atinge rnarginile. 9. Fie -l :l
2. Proprietatea lui Darboux: O funcfie f : I -+.R are proprietatea lui Darboux pe !
Afla1i a
intervalul I dacdY x, xre 1 9i a cuprinsintre /(x,) s; f (xr)existd ce(x, xr) =

astfel inc6t (r) = o. 10.Fie rur:

"f
O func{ie are proprietatea lui Darboux <+ marginea oricdriu interval prin func{ia/este
tot un interval. ll.Fie ,i -'
O func{ie cu proprietatea iui Darboux nu are puncte de discontinuitatea de speta I.
3. Lema lui Bolzano zFie f :la, b)-+ R o funclie continud astfel incdt
12.Dete=-
f (r) f (b)< 0. Atunci existi ce (o, b) astfel incat/(r)= o.
Orice funcfie continud care nu se anuleazd pe 1 are semn constant pe 1 .
13.Fie '.
Orice funclie f : I -+ R continud gi injectivd este strict monotonS.
rdddcini'-
Dacd f : I-+J estecontinudgiinjectivd,atunci /-r: J-+1 estecontinuiqi
monotond.
14.Fie r;

l. s,ual4i continuitatea tuncliei Afla1i c e.

1. Fie func[ia /:R -+1R.,/(*)={2,1*-3:.lf
__,/ \--,
t ln x,x>l
/
in puncfui ro =1. 15.Sruci:
 Clasa a XI-a lg7

Testul3
incdt / ('l!,it)
1. Se considerd tunc1ia /:R + m' ,f (')=
a) Si se calculeze f'(*)'
lei "f .
f (x)- f (l)
b) Sd se calculeze
\ry-t;:-
f'( x\- f'(l\
c) Sd se calculeze lim--;:i--

2. Se considerd funclia / :iR + R',

in punctul xo = 1 ( Ei apoi pe R )'

a) S5 se studieze continuitatea funcliei /'
b) 56 se calculeze f'(x).
: ecualia funcliei / in punctul A(-2'l)
c) Sd se scrie ecualia tangentei la graficul
'

:uleze /'(0). 8. Funcfii derivabile

e' + x3 -2x+8.
e panta Fie f : D-+Rofunclieqi xo eD unpunctdeacumulareallui D'

Spunem cd f arederivati in punctul xodaci exista l''(xo)= ll*4*#d'N

I Dacd f' (xo ) e R, att.rirci f este derivabili in xo '

ofunclie.f:D-+RestederivabildpeDdac6estederivabildinoricexneD.
continud in acel punct'
Orice funclie derivabild intr-un punct este
Se definesc derivate laterale

t \ ,:* /tr) - flxd f('t) - /('ro)

r, , (.r,,)= lim
nu4 in l. (xo =
) lT _ ro $i
i:.i r -.Yo
(,to

-..
-t

Funcfia f : D-> R are derivati in xo -f', ('o )= f' o (xo )e R'

in punctul xo =2. admite tungentdin punctul N(xo' '/ ('' ))'
Dac1t feste derivatd in x0, graficul func{iei
de ecua{ie y - J' ("0)= 7'(xo )(x - xo )'
Fie/:D-+RofuncliecareestecontinuS,darcarenuestederivabildinpunctul
x = xs, insd are derivate laterale'
Atunci:
. xo este pttnct unghiular al graficului dacl cel pulin

o derivatd laterald este finiti'

diferite'
. J(o este punct de intoarcere al graficului dac6 derivatele laterale sunt infinite 9i
rnctur ,lIr..1-).
\'2) .Iostepunctdeinflexiunealgraficuluidac6derivatelelateralesuntinfiniteqiegale.
 98 | Bacalaureat 2016: Matematicd M $t-nat

Derivatele functiilor elementare Propri

Fie fun
Tabel cu derivatele unor funcfii uzuale Tabel cu derivatele funcgiilor compuse
o punCl
c'=0
(mr)'=i (tn4'=l e punCl
x =I (r')' =2u.u' Puncte
(*')'=2* (1og, x)' =x.lna
I (u')' =3u2 .r,t' (log,u)'=* gdsesc

(r')'=3*' (uo)' =4tt3.n'

Teoret
(sinx)' = cos.x (sina)' =cosu'tt'
(*o)'=4*' (un)' = n.un-l .u t funcfit

)' = -sin, 'tt'

/ n\l n-l x)' = -sin x (cosu
\x ) =n'x (cos Teore
u'
/t)' I (tg*)'=-+ (;) (tgu\' =-!: (o, b
t;.1 --7
tt_ u2
cos- cos- il
Jr
,u' Conx

(J;)'=*
("tg*\'= -.+x sln-
(#) 2J; ("t1u\' = -4-
sln- xl
Fie /
1) int
., I
("")' =e'.u' (arcsinu)'=#
(arcstnx) =---, 2) int
("')'=,. r/1 - x'
Teort
,
(arccos x)
tl I (n')| =-e-u 'u' (arccosu)' =-#
(,-')'=-,-' Vl-x' pe (a
(o')' = au .lna.u'
(o.)' = a' 'lna (arctgx\'=-1- (arctgu)'=# Cons
l+ x" 1.Ol
(arcctgx)'=-# (arcctgu)' =-# 2.Do
3. Fi
dacd

Reguli de derivare: 4. Fi(

lim.;
ts)' =.f ts';
t)("f rr&
z)(f .s)' = .f' .s + f .g'; Teor
lui D
,l[/] -r"s--r's',s*o; Regt
\s/ s' Fie r

q("f)' =a'f i Daci

a)
s)(f"")' = 7'(u)"u'; li
b)l
ol (r') = uu (v' lnu+v'L).
u c) el

Dacil f :D + Restederivabili,bijectiv[, f'(")* 0, atunci ./-r este clerivabild pe

s(I
O= f (o),aeD siarelocrelafia (fr),(b)=
,--rr,
 Clasa a xl-a 199

Proprietlfi ale funcfiilor derivabile

Fie funcfia .f : D -+ R, xo e D. Punctul .x0 se nume$te:

r:iilor compuse
.punctdemaximlocaldacd YV eV(x) astfelincAt .1(x)<f (xr),VxeVa D'
.punctdeminimtocatdacd YV eV(x) astfelincdt 7(x)>f (xo),V, eV o D.
punctele de minim sau maxim local se numesc puncte de extrem local al func{iei 9i se
ll
=-lt.lila gdsesc printre punctele critice ale funcliei.
Teorema lui Fermat: Fie 1 un interval deschis 9i xo e 1 un punct de extrem local
al
costt .ul
f : | -+ R .DacI / este derivabild in .x6 , atunci /'('o )= O'
functiei
,-sinu.u' Teorema lui Rolle: Fie f :la, b]-> .R o funciie continud pela, bl, derivabilS
pe

u'
(o, b) qi f (a)= f (b). Atunci existi c e(a, b) astfel incdt/'(")= O '
: - st ii
Consecinfe
Fie f : I -+ R o functie derivabili pe I, I interval deschis. Atunci:
1) intre doui zerouri consecutive ale lui f se afldcel pulin un zero al
derivatei /' ;
u
r-,
\l-l/
2) intre doui zerouri consecutive ale lui f' se afldcel mult un zero al funcliei / '

LI,
Teorema lui Lagrange: Fie / :la, bf-> R o funclie continul pe la, b], derivabil6

^.lt - u' pe(a,b).Atunciexist6celpuJinunce(a,b)astfel,n"u,ff=.f,(c).

ll
Consecinfe
\*u"
1. O func1ie derivabila cu derivata nul[ pe intervalul / este constantd
pe 1.
'lt I
pe un interval 1 difer[ printr-o constant[ pe 1'
2. Dou6 func{ii derivabile cu derivatele egale
L' lt 3.Fie f derivabil[ pe 1 . DacS /',(x)>0,vre1, atunci l" este crescatoare pe 1,
dacl /'(.r)<0,Vxe-I,atunci / este descrescdtoare pe 1'
4.Fie f :,I-+R continudpe 1gi xe,I. Dacd f estederivabilSpe /\{xo} giexista
/e IR, atunci are/ derivatd in rc=itro 9i /'(xo)=7'
!!gf'(r)=t,
Teorema lui Darboux: Daci f : I -+ R este derivabildpe I, atunci f' ate proprietatea

lui Darboux pe 1 .
Regula lui L'HosPital
Fie a, beR,a <b si I cR un interval cu (a, b)c I cla, bl'
DacI xo ela,b) $i -f, g:1\{xo}-+lR' suntfuncliicuproprietd{ile:
a) lims(x)=0 (respectiv
ligr/(x)= IrI0
X)XO lqls(')l=t* );

b) f , C derivabile gi g'(xo) *0,V.xe.I\{xr} ;

c) exist[ rir,
/, !e] =/, / eR' atunci existd U eY(xo ) astfel ca
, x+xo g (xo )
te derivabild pe
g(x)+0, vxeun/\{xo} qi }*ffi=r.
104 | Aacalaureat 20 I 6; Matematicd M-st-nat

9. Studiul funcfiilor cu aiutorul derivatelor

7. Fie /:lR
Rolul derivatei intai in studiul funcfiei: exhem ale I
Fie J': I -+R ofunc(iederivabildpe/.Atunci:
este crescltoare pe 1. 8. Fie /:(t
1) Dacd,f'(r)r-0,Vx e 1, atunci /
2)Dacd "f '(*)< 0, Vx e 1, atunci / este descrescitoare pe 1 ' 9. Fie /:H
Puncte de extrem ale funcfiei:
Punctele de ertrem, din interiorul intervalului I (conform teoremei lui Fermat ) trebuie
10.Fie /:E
ciutate printre punctele critice.
Presupunernl'(xc)'= 0. Dacd pe I: 1l.Fie /:(t
a) pentru x ( x(r, -/''(x) > 0 ;i pentru x ) X0, ./'(x) < 0, atunci x0 este
12.Fie /:F
punct de maxim al tirnctiei.
b)perrtru x'( xo, f'(x) < 0 qi pentru x ) X0, .f'(x) > 0, atunci x0 este 13.Fie /:F
pnttct de minim al fi-rnctici.
9!_s.: Pentru detr:rminarea intervalelor de monotonie, ale unei funcfii derivabile
l4.Fie f :(t
l': D -> R. sc procedeaz[ astfei : 15.Fie /:(
. se detcnnini derivate/'pe I.
. se rezolvl in R, ecualia./'(x) : 0, x I (se determind punctele critice ). 16.Fie /:!
. se determind intervalele din I, pentru care.f 'p5streaz6 semn constant.
. se aplicl teorenla.
ll.Fie f -, :

18.Fie /:I
Rolul derivatei a doua in studiul funcfiei :
Fie J- : I -+ R o funcJie de doui ori derivabildpel . Atunci: 19.Fie /:(
l) Dacd f'(*)r- /
O,Vx e 1, atunci este convexi pe -I.
20.Fie /:!
2) Dacd f " (*)< 0, Vx e 1, atunci / este concavi pe 1 . ale funcfiei

3)Dacd xoe Int lestepunctdeinflexiuneallui f ,aturrrci f'(xr)=g'

in x,
Exercifii prt
Punctul .x0 este punct de inflexiune al lui f , dacd f are deivatd 9i dacd de o
1. Fie func
parte a lui xo, / este convexd respectiv concavS. concal'i'
2. Fie -f ::
Exerci{ii selectate din variantele oficiale 3. Fie /::
1. Determinali intervalele de monotonie ale funcliei /:R.\{-l}-+R,/(x)=-{' care tan
2.Fie/:lR-+R.,/(x)=x'oot-2008(x-1)-1'Aritalici/esteconvexdpeR'
4. Fie ,f ::
3. Fie /:R-+R.,/(x)=e' +x'.Demonstralici / esteconvexipe lR'
4. Fie / : IR.x -+ R., / (i = 4. Demonstra li c1t f este descrescitoare pe (0, 2l ' 5. Fie /::
x
5. Fie Demonstrali ca3<7!<2,(V)xe[0,1]
--./\'-./x+2-eJ\x)
/:[0.1]-+R.,f(r)=4. . 6. Fie fun;

6. Fie /:R\{1}+R.,/(x)= t#. Ardta}i cd tunc{ia/ admite doudpuncte de extrem' 7. Fie -/' ::

8. Fie -t':,
ll0l Aacataureat 2016: Matematicd M-St-nat

Clasa a XII-a /
Rez

10..
1. Legi de compozifie fuE

Fie M o mullime nevid6. Se numegte lege de compozifie pe M ,ll')

Pen
oricefunc{ie*:MxM -+M.
O submullime nevidd H alui M se numeqte parte stabili alui M in raport cu t2.l
operalia,,*"dacd Yx, ! e H + a * y e H. xo
. Operatria ,,*" se numeqte asociativi dacd (x* y)* z = x*(/* z),V x, y, z e M.
13.I
. Operatria,,*" senumeqte comutativi dacdx* y = y* x,Y x, y e M .
. Operalia ,,*" admite element neutru dacl I e e M , astfel incdt Arn
X*e=e*X=XrY XeM ,
t4.t
Toate elementele lui M sunt elemente simetrizabile dac5 Y x eG,l x' eG Rez
astfel incdt x* x' = x' * x = e .
/,
Exerci{ii selectate din variantele oficiale Arit
1. Pe lR definirnlegiledecompozilie xoy=x+y+3 $i x*'y=xy-3(x+y)+IZ. 16.I
Rezolvali in R. ecualia x"(x+1)+(x*(x+1)) = 1 1. Rez
2. Pe lR definimlegea x*y=3xy+3x+3y+2. 17.r
a) Ardtati cd, x*y =3(x+lXy+1)-l,Vx,yelR; Aft
b) $tiind cd legea e asociativE, calculali 18.r
(-2008) x(-2007)x...x (-1) *Q+l * 2*...*2008.
ArIl
,,{ r" lR. se defineqte legea de compozil ie x o
! = 2xy- 8x - 8y + 36 .
19.P
Rezolvati ecua{ia x" x =36.
Rez
4. Pe Z se definesc legile de compozilie x* ! = x+ y +2 qi xo y = xy +2x+2y +2 .
20.P
l r' * r' ='7 Dete
Rezolva{i sistemul ]
lx' y'o =16
5. Pe iR.sedefinegtelegea xo !=3xy+3x+3y+2,(V)x,ye IR. Exer{
P
Determinali doud numere a,b e Q\ Z againcdt aoD e N. )14
2.4
,i ," Zse defineqte legea de compozilie asociativ6 x* ! =3xy +7x+7 y +14.
Determinati elemenful neutru al legii. 3.P
,.4'. Pe R sedefineqtelegeadecompozilieasociativa x*!=xy-6x-6y+42,Yx,"yeR. .I
a) Ar6ta{i cd x,F y = (x - 6)(y- 6) + 6,Vx,y e IR.
b) Calculati I*2*3{,...,t 2008
/r si
8. Pe lR se defineEte legea x * y = xy-x- y+2,(V)x,y e IR .
/;
Aritali cd legea este asociativS. sl
 ll4l Aacalaureat 2016: Matematicd M-St-nat

i
*estul3 2) -i
| ,. Se considerl legea de compozilie xx y = xy -3lx+ y)+ l0' simet
SE se rezolve ecualia x * x =2, x e liR' Fie ((
2. Si se verifice dacd legea xo y =(r-:Xy-3)* 3. este asociativ6, Vr,y e 1R' Cel n
se nu:
3. pe mul{im ea M = (-2,2), se considerd legea de compozilie x o
! = #*
Teor,
1 lui .E
Si se arate oa .1. G.
22 1. Inele gi
4. Pe IR. se def,ureqte legea de compozilie x* ! = x + y +3'
Tripl
Sd se rezolve ecualia (Z- *)'(2x +l) = q' l) (.
5. Pe lR se definegte legea de compozilie xo ! = 4(x+t)(l+t)-t' 2) (,
Sd se determine doud numere nt'n eQ\ Z astfel incdt m n e N'
o 3) ln
6. Pe R. seconsiderilegea,,I"definitdprin: r Ly:2x+3y-1' x, !,

Sd se rezolve in IR' inecualia (x + 1) I (x + 2)'0' "Tr

.EI
2. Structuri algebrice .In
tUt
Perechea (M,*) se numegte monoid dac[: domt
.EI
1),,*" este lege de compozi{iePe M
2) ,,*" este asociativd Inelu.

3) ,,x" are element neutfu. rapor

DacSarelocai4),,*,,esteconrutativd,atunci(M,*)estenronoidcomutativsauabelian. Fie (
se nu.
Perechea (G,*) se nume$te gruP dacd:
1) ,,*" este lege de comPozi{ie Pe G
r)f(
2) ,,*" cste asociativd 2)fr
3) ,,*" are element neutru
3)f
4) orice element din G este simetric.
Dacd are loc si 5) ,,*" este comutativS, aflrnci (G'
*) se numeqte grup abelian' .Di
. O submullime .I1 c G se numeqte subgrup al lui (G, *) dac[: Dacd.
tOl
l)Vx,yeH+1*,YeH nUt
2)YxeH>t'eH. .O:
. Fie (G, *) qi (G, ") doui grupuri. O func{ie f : G -+ G, se nume;te morlism de
, 2. Inelul c

grupuri dacFtf(x * y)=/(r)" f (y)V", yeG 'Dacd / estegibijectivd'

atunci 'f Pentr

este izomorfism de grupuri 9i se noteazd G - G, adicd

G izornorf cu G, ' impir
n Dac[ (G, x) gi (G,, o) sunt doud grupuri gi l- : G -> G, rnorfism de grupuri, ahtnci: Inelul
tl ./ (u) = e, urde e, er sunt elementele neutre ale celor doud grupuri. inelu
 Clasa a XII-a lll1

zl "f {*')=(/tx))',VxeG,unde x'simetricullui x inG,iar (,f(r))' .rt.

sirnetricul Iui ./(.x) inG.
Fie (G,') un grup. - grupului
a- -E Se numegte ordinul a--r cardinalul mullimii G .
_
E x\'
., - U
' Cel rnai mic numdr natural nenul fr cu proprietatea cd xk = e

.___.- se nurne$te ordinul

^-l:..,.t x
r,.: - .- t/1 ^^t^+ ^..,5 / -\
lui in G, notat ord(x).
- - !1' Teorema lui Lagrange: DacLFI este un subgrup al lui G, atunci numdrul elementelor
lui 11 divide numdrul eiementelor lui G.

l. Inele 9i corpuri
Tripletul (A,*,.), A* A se numegte inel dac6:
l) (A,+) grup abelian;
2) (A,.) monoid;
3) inmullirea este distributivd fa{d de adunare:
x, !, z e A, x.(y+ z)= x. !+x. z si (y* r).x= y.x+ z.x.
" Tripletul (A,+,.) se nume$te inel comutativ dacd legea ,,." este comutativS.
. Elementul neutru al operafiei "+" se nume$te element nul gi se noteaz5 0, .

. Inelul (,4,+,.)nuaredivizoriailuizero, dacd x+0n gi !+0e implicdx.!* 0o.

. Un inel comutativ, cu cel pufin doui elemente gi fIrE divizori ai lui zero se numegte
domeniu de integritate.
. Elementul neutru al ,,." se noteazd In.
Inelul (1, +,.) se numeqte corp dacd 0, + 1, gi orice x e A, x * 0, este simetrizabil in
raport cu inmullirea.
v sau abelian. Fie (A,+,.) ti (A',@.O') doui inele. O funclie f : A -+ A'
se numegte morfism de inele dacd:
t) f (x+ y)=f (r)@ .f (y),Yx, y e A;
2)
"f
(x. y) = f (*)o f (y),vx, ! e Al
3) (t^)=tn,.
"f
abelian. . DacE A gi A, sunt corpuri,/se numegte morfism de corpuri.
DacS/este 9i bijectivd. atunci/este izomorfism de inele (corpuri).
. Orice morfism de corpuri este injectiv"
' Un corp nu are divizori ai lui zero.
. Orice domeniu de integritate este finit.
2. Inelul claselor de resturi modulor
ivd, atunci ;f Pentruoricenumdrnatural fl, fr) 2 giunnumdrintrega,senoteazi (a modn) restul

impS(irii lui a lan. Notdm i={o e Zlamod n=t} qi 2,,={6,i,...,{)y.

grupuri, atunci:
rnelul (2,,,+,.), unde i *i =Gb si;.b ={)8, vo, b eZ senumegte
inelul claselor de resturi modulo n.
116l nacalaureat 2016: Matematicd M ;t-nat

Fie neN, n) 2 Si aeZ.Elementul i esteinversabilinZ,ali,il=1. tl.Fie (2,,r,

Mullimea elementelor inversabile se noteazi U(2,)' xoy=xy-.
(V,,,+,') este corP <+ n numdr Prim. l6.Rezolva1i

l1.Pe Z se c

Exercifii selectate din variantele oficiale 18.Pe IR se c

1. Pe IR. sedefinegtelegea xo y=xy+4x+4y+!2, (v)x,yelR"
r\rdtali cd (F
Aritali ca (lR, ") este monoid.

+21, (V)x,y
/ ," lR. se definegte legea x" y :2xy-6x-6y
e IR' ' i'
(g.Fie G =),
/l
Arita{i ca (iR,.)este grup abelian.
3. Pe lR seconsiderdlegea xo y=xy-2(x+y)+6' Ardtatica (lR''") estegrup'
20.Pe lR. se c

Demonstra{i
(--x'ez\unde matrice ^ n,=l'o
/r*mullimea G ={A,lx ? 31," r

/ [, o r) '' Exercifii protr

Ardtali ce (G,.) e.on. 1. Pe R. sec
= (5;+o) qi legea x* ! = xy -5x-5y+30,(V)x,y e G' Aritali cd
,{r*tr
Ardtali ce (C,*) grup abelian. z. Fie G=(
6. Pe lR.seconsiderSlegeade compozi{ie x* ! =1x-Jb0-J *Jl' este grupu
3. Fie grupur
Ardta{i ca (IR,*)grup abelian.
Ardta{i ca
7. pe lR. se considerd legea xo y = ry - x - y +2. Ardtalica (1R,") grup abelian.
+. Fie G=(
8. Fie tr=(0;+oo)\{f} si legea xoy=x3hv,(Y)*,yeG.Aritalica (G,") estegrup'
este grupu

9. Fie G(-1,1) 9i legea de compozotrie x* y" =*!.

Ardtali ca (C,*) grup abelian. 5. Fie inelul
l+xy
Demonstr,
10.Pe lR. sedefineqte legea x oy=xy+3x+3y+6, (v)x'yelR" 6. Fie inelul
Ardta{i cd (1R,.) estemonoid. 7. Fie inelui
ll.Fie (Zr,*,') inelul claselor de resturi modulo 8 ' 8. Fie pe l
Calculali produsul elementelor inversabile ale inelului' Ardtali ca
12.in inelul (Zr,+,') calculali suma elementelor inelului'
9. Ardta(i ca
l)* +3,
- =) 10.Pe R. se c
y't.irin"tut (Zr,+,')
\ o"/ rezolvali sistemul de ecualii: 1'"" it
/ t3x+2Y=5 ArataJi ci
l4.Pe Z se definesc legile de compozilie x* ! = x + y +3 qi x o y = xy+3x+ 3y + 6' ll.Pe iR se c
Ardtali cd (2,*,") este inel comutativ. Verificati .
l20l Aacalaureat 2016: MatematticdM st-nat

Testul 3 Fie f,
l. Pe Z, se considerilegiledecompozilie xo!=mx+y-3 qi x*y=x+y+3
1) sp
qi tunclia f :Z -+2, f (*)=2x-9.
2) Poli
a) S[ se determine m eZ, astfel incdt legea ,, o " sd fie comutativi'
a) dl,
b) Pentru m=1, sdsecalcule^ [(-t)'t]'r(2":). b) d,l.
c) SE se verifice daci functia / este morfism intre grupurile (2;) $i (2,*),
3) Poli
Pt. m=1.
2. Pe IR se consideri legeade compozilie x L y = xy- x+my +n, m,n eR' flt
a)
a) S[ se determine m e R. astfel incat legea ,,I " sd fie comutativi' b)fl'
b) Pentru m = -1, sI se determine n e IR', Etiind cd legea $f;
xLy-t+(x-t)(y-t). 5) Nur
c) Pentru m = -I qi n = 2, sE se arate c6 legea ,,I " este asociativi. Teorer
f<
3. Polinoame Restul

1. Inelul polinoamelor Fie/r

Fie K unul din corpurile Q, R, C satZ"p, p prim, L) f e
. Expresia = anX' + An-rXn-\+ ... + arX +ao, unde Ai e
.f Krn e N se numegte
2)fe
polinom de variabili X gi cu coeficienli in K. Unpol
Mullimea acestor polinoame se noteazd KlXl.
Un pol
. DacS f e XlXl, atunci .f = anX' ... + arX + 4o se nume$te
+ en-rXn-l + X17X2t

forma algebrici a polinomului f ; ao, a1, ..., a, e K se numesc f=a,

coeficienfii polinomului /. Daci u
nie (rK[X],+,.) inelul polinoamelor in variabila X cu coeficienti din K.
Dacd f = 0 spunem cd f are gradul -oo, iar daci 3. Teorema
+ ... +ao,a0*0, cdf gradulr, Orice I
.f =a,X" +a,-rX'-t + arX spunem are
are cel
notatgradf = n.
Unpol
Referitor la gradul polinomului, avem:
t) grad(f+g)< geKlXl
max(gradf ,gradg),Yf , nu exis

2) grad(f '91=gradf +gradg,Yf , geKlXl Orice 1

ireduct
3) daci Klxldomeniu de integritate, atunci grad(-f+g) = gradf + Sradg Un pol

Un pol
2.Teoremaimplrgiriicurest. Fie f , g eKlXl, g + 0 qi K uncorpcomutativ.
Orice
Atunci existd qi sunt unic determinate polinoamele Q, r e KlXl astfel incAt/ = gq * r 1

,cugradr<grad g.
alxl
 Clasa axa-a ll21

Fief,gex[x].
-r; y+3
1) Spunem ci g divide pe f dacd existd h f e XlXl astfel inc6t = gh.
2) Polinomut d e K[x]este cel mai mare divizor comun alrui f gi g dac6:
a)dlfsidls;
-.i.), b) d,l f si 4l s + d,l d,Vdl e xlxl.
3) Polinomul m e Klx]este cel mai mic multiptu comun arrui f qi g dac6:
a)"flmsiglm;
b) f lmrSi glmr+ mlm,Ym, e t<lxl;
q f qi g suntasociateindivizibitit^te(f -g) dac6 f lS siglf .

5) Numdrul aeK esterldicinlalui 7 eXlXldacd f (a)=0.

Teorema Iui B6zout. Dacd, f e rlxlqi a e K, atunci a este rdddcind a lui
fex-alf.
Restulimpd4irii lui f la X
-a este f (a).
Fie f e R[X], grad f =2,f (X)=aX2+bX+c. Atunci:
l) / este reductibil peste C.
se nume$te
2) f estereductibilpeste R<+A>0.
Un polinom f e X[X], gradf = n,.f * 0 are cel mult n rdddciniin K.
Un polinom .f e ClXl, grad"f: n,f + 0, are n rdddeini in C, nu neapdrat distincte,
x.1;x2, ...,.tr, gi se descompune in C[X] astfel

.f = a,(X - xr)...(X - x,).

xr)(X -
Daci un polinom de grad n ur" (n+ 1) rdddcini, arunci f = O

3. Teorema fundamentali a algebrei (D,Alembert-Gauss).

Orice polinom cu coeficien{i complecgi, de grad mai mare sau egal cu 1,
are cel pulin o rddicind in C.
Un polinom f e X[X]de grad mai mare sau egal cu 1 se numegte ireductibil dac6
nuexistd B,heKlXl,cu f -g.h si grad g<1, grad h3L.
orice polinomf eK[x) de grad 1 este ireductibil. Singurele polinoame din cffi
ireductibile sunt cele de grad 1.

un polinom f e xlx), gradf ) 2 careare o rddicind,in K este redu'ctibil.

--. ri,r;1: Un polinom f e XlXlde grad 2 sau 3 este ireductibil <+ nu are rddicini in 71.

- -;,eii :: gQ -t'r' Oricepolinom f eA[X], gradf ) 0, sereprezinticaunprodus finitdeordin l din

7r'

A [X] , unic determinate, mai pulin ordinea lor gi o asociere in divizibilitate.

l22l Bacalattreat 2016: Matematicd M-st-nat

finit de polinoame de
4. Ecuafii ra
Orice polino m .f eR [X], gradf > 0 , se reprezint6 ca tm produs O ecuafr
pulin ordinea
grad 1 9i grad 2 Oin R [X] m.e raOa.ini reale, unic determinate rnai dacd ar
factorilor qi o asociere in divizibilitate' Orice ect
Fie f + ... + atx +au eC[x] ,an+a '
= cr,,X" +a,-rXn-' rddicini,
NotAncl x1,x2, ...,x, eC rdddcinile lfi f , au loc rela{iile lui Viite:
Ecuafia
S, = ,, + xz + "'* x, = -dn-'
an
IrxercrT[ s
S, = xrx, + \x3 + .,.+ xn-txn =?a, 1. Fie Pt

a .f = arn
S, = xrxrx, + xrx2x4 + "'+ xn-zxn-tx, = -t 2. Fie P'
'iS^=xfi2,..x,=(-l)'b f=arn
3. Fie/
l' an
4. Fie 1

. la g=Y
DacI x, r:, ..,,xn C , atunci ele sunt soluliile ecuatiei
+ SrX"-z..' * (-1)' S, = o. 5. Fie
X" - Stxn-t .,1

. Spunem cd a eC este ridicin[ multipll de ordin r pentru / e C[X], Aaca 6. Fie .;

aflati rir
(x - a)' l.f si
7. Fie p
(x - o)'.'+ f sa, f(a)=.f'(a)= "'= fu"t(o)=O $i 7o1a1*a'
rddlcini
bie f eR [X], un polinom nenul cu coeficienli reali 9i d' = a + bi o rdd[cind a lui /" 8. Fie ,
Atunci: incit po
1) d = a-bi este rddicin[ alui J' .
9. Fie
2) a"a au acelaqi ordin de multiplicitate' "

b'[i S=rr-
Fie f un polinom nenul cu coef'rcien{i ra[ionaii qi cv = a +
10. Fie
(a, b,,/e Q, d>0,J4 eQ) oriddcin[alui /' t

Aflafi ci
I a -bJd este de asemenea rlddcind a lui .f 1l.Fie
2) a + UJi qi - bJi au acelaqi ordin de multiplicitate' "
a
ale polit
un polinom nenul cu coeficien{i intregi $i a = L o rddircinti ra}ionald a lui ./,
F-ie f q 12. }.rdt
13.Afla
p, Q eZ,q # 0, (p, {) = t. Atunci:
14.Fie
1) p divide termenul liber ar. tr

aqa inc6
2) q divide coeticientul dominant 4,, '
 clasaaxa-a ll23

4. Ecuafii reciproce
Oecua{iedefonna e,.x" +fr,-rx''-' + ...+ afi+ao-0 senume$tereciprocd

dac'a uo = a,,-a, pentru orice k = 0,r,.

Orice ecua{ie reciproc[ de grad impar admite rdddcind pe Jr = -i . Pentru aflarea celorlalte

rdddcini, impd4im f la x + I gi oblinem un polinom reciproc de grad parg (x) = 0 .

Ecua{ia g(r)=0seimparte cux* qi se lace substitulia ,+1= f .

.,I

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

l. Fie polinonul / = (1 + x + xt)uo' eZlXl cu fbrma sa algebricl
./' = aroor:y','' + ... + a.r +" c" calculali / (l)* / (-1)
2. Fie polinonul
"f = (** 1)'nu' * (, - l)'oo' .u forma sa algebricd

J' = arnnrx"'" -l-' ... + a,"Y + ao Aflali suma coeficienlilor polinomului / .

3. Fie.l'eZrlxl,f =.r2+'ax+b.Afla{i a,beZ, aqaincdt/'slaibdrdd[cinile i li 2.

4. Fie .f *ZrlXl,.f =.r'+ ?:'e )r-,-i. Anuli cdtul gi restul imp[r{irii lui /
la g=r*i,g eZrlX).
5. Fie J' eZulX), f=.tr' + (2at-l)x+ o+4. Afla1i a eZustiindcd
/(2)=0
:[x], aace 6. Fie J" =x'+ax'+bx+c: a.b,c eR.. $tiind cd a=-3,b=l,c:1,
aflali raddcinile reale ale polinomului f .

(a) * 0, 7. Fiepolinomul,f e RlXl, f =.x' - 3x + a. Aflati rdddcinile lui /, gtiind cI are o

rdddcind dubld pozitiv6.
a lui/'.
8. Fie .f ,geRlX], .f =xt +ntx2 +nx+6 li g =x'--x-2.Afla1i nt,ne R aqa

inc6t poiirromul .f si se dividi cu polinomul g.

9. Irie j' = xt -2x1 +1 cu r[ddcinile J,, x2tx3txq e ]R . Calculati protlusul ^S.P unde

5 = -t, + x.) +.xj + -{4 $i P = x1x2x\x4.

l0.Fiepolinoamele J'=x'+3x1 +3x+1 gi g=x2 -Zx+l ,J',g e m.[X]"
Aflafi cAtul qi restul irnpdrlirii lui f la g .

1t.Fie .f eZrfXl, F =)*' +l*' +3*+ i . aRali numarul rrdScinilor din Z,

ale polinomulfi f .

a lui /', 12. Aratali cI polinomul -g = -t' + x' + x --1 nu are toate rdd[cinile rcalc.
13.Afla{i riicldcinile polinomului g e R IX], I = x3 +x'+x+1.
l4.Fiepolinomul ./'=xt +x'+mx+l,me ]R.,cur5ddcinile .l,,.x2,xr. Af1a1i me R.

aga ?ncdt :r,, =2 .

 ctasaaxtt-a ll27

2. Seconsideripolinomur /eR[x], f =xo -4x3 -x2 +4.

8(-r) =, - t,
a) Si se determine cdtul qi restul imp6rlirii polinomului f lapolinomul g = x2 +2.
b) SE se determine r[dlcinile polinomului /.
c) Sd se scrie forma algebricd a polinomulrti h = g .
f .

4. Primitive
polinomul ft.
[mnr
Fie g lR un interval. Spunem cd f : I -+R admite primitive
^I
dacd existl o functie
| -+x+2, derivabili F : I -+ R. astfel incit F'(x) = f (*).
Mul{imea primitivelor unei functii se noteazd
L *te divizibil cu If O>a*.

Dacd F:.I -+lR. este o primitivd a tuncliei /, atunci

If OV*= F(x)+C .

[,*.,. Orice functie continui admite primitive.

Orice functie care admite primitive are proprietatea lui Darboux.
f
Dacd nu are proprietatea lui Darboux pe /,
atunci/ nu admite primitive pe ,I.
Dacd f :.I -+ are un punct de discontinuitate de spela I,
lR.

atunci / nu admite primitive.

:a algebricir
Formula de integrare prin pirfl:
Dacd f , g : 1 + IR sunt dou[ functii derivabile,
iar f' .g are primitive, atunci qi "f -g'are primitive gi
i1
I f tid@)a*= f (x).g(x)-!f'tis{ia* .

I = -r"+ 1. I J,
Teorema de schimbare de variabili: Fie functiile z : -+ / : -/ -+ IR..

Dacd u este derivabilS, iar f are plimitiva F, atunci (f "r)u' are primitiva F o a,
aaice f @(x)). u' (x)dx = F (u(x)) + c.
poiinornului I
/'.

:inile x,, -xr, jr., iR.

l28l Sacataureat 2016: Matematicd M-st-nat

Integrr
Tabel cu integrale nedefinite

t2*^*=-b
dx: -cosr+ , r-c t,.*'
#
I
lldx=x+C lsinx J

Ila* dx:i*c J"or.'

dx:sinx+C I{XAf ' In t lrc
[
*'*:'t*' I#*:tex+c F'(rl =&t" I
Exergifi
Jl|.-a.: -cts.r+ c
l*'*:"o
4
*, sln- x /. ri'.
[ -J_----at : !arctgx +c Verifit
*'*' J x'+a' a a
JI x'dx: n+l nC 7{ ri..
!7j,.:*^l#1.'
I+*:mlxl+c {ri,,
+C I
["'d*:e* este cl
Ie'dx:-e-* +C
=r = &:nl**J7 -,r'l*c
I J*'-a' I

,{ri,.
o* *C | | a*: arcsinl + C
Jlo'dx: lna J Jo'-*' a functt
,{ru
Tabel cu in le nedefinite ale fu 6i rl
'u'(x) dx= -cosu(x) + C primi
Jsina(x)
t"'@)
dx=u(x)+ C 'u'(x\ dx = sinrz(x) + C {r,
Jcosz(x)

lrt*l'u'(x)
dx=**, 1u'"(x) 4*=tgu(x)+c
sunt I
J cos'a(x) .s'Ji
Iu'e).u'(x)
dx=t!\+c u'-(*)
I sin'z(x) d*=-ctgu(x)+c Ardtt
.l

dx =ff *, ,{ri
Iu'@).u'(x) , _u'(x) . dx =l ur"tgu(r) * C esy
J u'(x)+a' a ct
1{r. F

!u'@)'u'(x)dx =IP *, I u'(r) d*= I t .,l'(') - ol* c Ardtt

J rrG)-a2*'- =
2a-'lu(x)+al i.r
- k5t
I#*=hlu(x)l+C '1xy+ a'
e"G) +C
!fi\#dx=h(u'@)+ ).' d.r
Ie"(iu'(x)dx- Ar[t
!
e-"a\ u' 1x1dx - -"-u(') +C 17a;l.c
o-.ut*'
.yt.r
- *
JI
sur*\u,(x)dx C +c
lrla d*=urcsinu(*)
a .14.r

Den
 ClasaaXII-all2g

Integrarea funcfiilor rafionale

n+l n

{-c , anxn +an-rxn-l+...+ a,x+ar)dx=o,=+on-r!-*...*aox+C;

I
lrc | A,r=r+C,yn>zrl A tu=A.tnlx-al+C.
; t--l-a*=-
J (x-a)'-
-..
n-l (x-a)n*' J x-a

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

.f. rie func{iile ./,F:lR+R,f (*)=*r' Ei f (r):(,r-1)"'.
Verificati cd .E este o primitivd aluj .f .

7{ rr"tunc}ia /:lR +R,/ A>{ii:,::'-, . Ardtati cr tunclia / admite primitive pe R.

{fi"tunclia /:[l;+oo)-+R,,f (r)= r(#lrrr) . Ardtafi cd orice primitivi a tuncliei /

este crescdtoare pe [1;+.o).
y'" r i"funcliile /, g (0; +.o) -+ R., / (x) = e' 9i g (x) = -!- . Calcutali primitivele
:

tuncliei f +5.
dri"funcliile f :[0,1]+lR ,f^(x)=m2x'*(*'-m+l)x+l,rn elR. Calculali ! fr@a-.
r{ pr"func}ia,/:(0;+o)-+R definit[ prin /(x)= lnx-x. Demonstrafi ci orice
primitivi F afunctiei / este ioncavipe (l;+co).
fri"tunclia /:(0;+.o)-+m,,r(r)=# . Arntali cdprimitivele tuncliei /
do
sunt funclii crescdtoare pe (0;+oo)

.,{fi"tunc}iile f ,F:ll;+a)-+IR., dateprin /(x)=lnr+1 9i r(x)=(x+l)lnx-x+l.

Aritali funclia F' este o primitivl aluj f , care se anuleazd in x=l.
cd

{fi"funcfia /:R.-+R.,/(r)=rt*o +2008'. ArIta{i cd orice primitivd a funcliei /

estqp funclie crescdtoare pe R .
Sd f ie fi.rncliile f , g :(O;+a)-+ R,/(x) = 1 + In x Ei g (x) = Il1 I .
Ardtali ci g este o primitivi ahti f .
f ,g:(0;+a)-+R,/(x)= x2 +xlnx Ei g(x)=2v+lnx+l.
",X{li"funcfiile
Aretali cd / este o primitivd a lui g .

df i"func{iile /, F lR + f (x) = e' +3 x2 + 2, F (x) = e' + x3 + 2x -l

: JR., .

Ar6tali c[ F este o primitivi alfi f .

,F.r*tuncfial:lR+lR,/(x)= l::i;:;'r.
Ardtati cE / admite primitive pe ]R.

Jffi' "tuncfiile
/, g : R -+ IR, / (x) = h (x'z +1) li S @) =
h.
Demonstrali ce s @W
I =/(x)+ C, C e R .
732 | Aacalaurectt 201 6: tufatentaticd M-qt-nat

Q&atcutatl J (rn x + x e'Yx . Daci

23.F-ie / : R -+ m,,f(.r) = ir3 + 2x2 + x+3 - e'. Calcula(i f 1ry-
! echidi
| *+3,x < 0
r-!
@f" /:iR-+m,,f(r)=t*. 2,x>O.Ardta{i cd f admiteprimitivepe IR. ,i-
1

Daci
25.Fie tunc1ia F: lR + R,r(x) -zx3 -gL-tzx .

Afla\i f gtiind cd F este o primitivi a sa.

[!.*
forrnu
Orice
26.Fiel: R -+ R,,f (r)
\ '/={'[*r'"1 ,re IR . Aflafi cd a eR stiind c5
| ax,x <7 Orice
f admite primitive pe R. Orice
discor
'r\ ) ={*'
27.Fiel: [0;+m)-+ IR,/(x) .**t:''-[:'t)
| hx+l,x)l Orice
Ardtali cd f admiteprimitivepe [0,+.o). Form
DacI
28.Fie f : (0;+m) -+ R, F(x) =
j .
*-.r-l- I!,n
Aflali f :(0:+m) + IR aqa incll' F primitivd alui f .
Forr
2g.Calculali
[(r' * x' +2px . Dacd

tcalculali t Q *t)' a*,,f IR + IR, /(x) = (-r + t)' ri r (o) = t . atunc

'
Teor
5. Integrala definitl DacE

Funcfii integrabile F:lt

Fie a,beiR, a <b, L=(a=Io (Ir <...<xn=b) odiviziuneaintervalului [a,b] li
=(4r,2,...,,) (,efx,-r,x,),i=li unsistemdepuncteintermediareasociate adicE
"u
diviziunii A. Prop
Notlm 1;{l=max{lf -r,-rl,i=rya} oo.madiviziuniiA.Pentrufuncfia /:[a,D]-+R
Dacd

notim oo(f ,)=ftG)(xi-xi-r) suma Riemann asociatd tunctiei /, diviziunii DacZ

i-l
A $i sistemului de puncte intermediare. llr
f :la,bl-+ R. este integrabila pe la,b] aacn Uffioo (,f,f,) .rt. nntte. Daci

(f ,) =i m(b
in acest caz notim
6isooo
t {-)*,
 Cla.sa a XII-a l133

Dacd, f:[o,t]-+lR este integrabilape [o,t], tudnd o=(0,!,2,...,L=r)

( n'n' 'n aiuiriun.u )
echidistanti a intervalului [0,1] gi punctele intermediare 6 =(r,6r,...,6,) ,

n ln n) avem .u m*] r(;)= ir(,) *.

itive pe IR .
6, =
L. [.t,il,
Dacd f :la,b]-+ IR este o functie integrabild care admite primitive, atunci
rb
!, f @)a* = F (b) - F (a), unde l7 este o primitivd a lui f. Formula se numegte

formula lui Leibnitz-Newton.

CA
Orice func(ie continui pe un interval fa,bfeste integrabil5.
Orice funclie monotond pe un interval fa,bfeste integrabili.
Orice funclie continud pe la,bf, cu exceptia unui num6r finit de puncte de

discontinuitate de spela .f , este integrabilS pe fa,b]

Orice funcfie integrabili pe un interval la,bfeste mirginitd.
Formule de integrare prin pirfi
Dacd f ,g:la,bf -+ IR func1ii derivabile cu derivata continud, atunci

lu -f tir'1*)4,= f @)ealll-l' r'tx)g(x)dx.

Formula de schimbare de variabili
Dacd g:la, bl-+ -I derivabilE cu derivata continui, iar f :-r -+ IR. continui pe -/,

arunci
lo ft {,))r'(t)dt = li,',i),taw.
Teorema de existenfi a primitivelor unei funcfii continue
Dacd J':la,bl-+R funclie continud, atunci functia

F:la,bf-+lR, F(r) =it(r)0, esteprimitivahti fcarese amlreazdin a,

a
[a,b] ri
asociate I
adica( l- f @a,)' = .f (x), Yx ela,bf.
L'r
\J,"" )
Proprietifi
':la.b]+R
Dacd. f :la,bf-+[0,*.) este integrabili, atunci
[u f ti*ar.
' . diviziunii Dacd, f ,g:la,bf -+ lR sunt integrabile qi /(x)< S(x), Vx efa,bf, atunci

[u .f{r)rr<lo s@)a*.
Dacd f :la,b)-+lR. este integrabilS qi m3 f (x)<U, Yx efa,bf, atunci
rb
!, f @)a* < M (b - a).
m(b - a) <
138 | Bacalaureat 2016; Matemaiicit lul-;t-rtttt

6. Aplicafii ale integralei definite

Aria suprafe{ei plane cuprinsl intre graficul lui / , axa Ox qi dreptele de ecua{ii

x= a si -r = b este lr, =
l,'1,.f
{r)irtr.
Aria suprafefei p1a,e cuprinsa intre graficele func{iilor !,g:la,bl+ R este

cb.
Ar, g("r)ldx
, =
l,lttrl- .

Volumul corpului obiinut prin rota{ia graficului func{iei / in jurul axei Ox este

rb
tr't = o),f'(x) dx '

Exercifii selectate din variantele oficiale

1. Fie .f :[0. + iR., / (x)= xe' . Calculali aria suprafelei plane determinate de G, , t-

axaOx qi drePtele r=0 $i x=l

2. Fie tunclia /:,s.-+R./(r)={;+r']."1, . calculali volumul corpului oblinut prin

rotalia in jurul axei Ox, a graficului funcliei g:[0,2]-+R ,g(x)= f (x)'

3. Fie funclia./:[0,1]+R,l'(x1=s*J;'+1 . Afla1i aria suprafelei plane cuprinse intre

Gg,g:R.+R,,f(x)-xe''/('r),axaOxqidrepteledeecualiix=0$ix=1'
4. Fie / [0. 1] -+ lR., /(x) = n' J7 *t. Afla{i volumul corpului oblinut prin rotatia, in
:
Ererrit
jurnl axei Ox. aG, .

5. Fie./:(0,+"o)-+1R.,/(x)=ln.:r'-x.calculaliariasuprafeleiplanecuprinseintre
Go^h:ll,ef-+R,lz(.t):./(x)+r, axaOx 5i dreptele x=l $i x=e '
6. Calculali Volumul corpului oblinut prin rotalia, in jurul axei ox , a
G.,B :[0,1] -+ R, g(x) =3' .

7. Determin a\i ct >2 aqa incit aria suprafelei plane determinate de G p aria ox $

dreptele x=2 $i -r=cz s[ fie egal6 cu 1n3 ,unde J':12'+co]'-+R'/(x)='!1J- '

8. Fie q;irul 1,, =!r'x"e.'dt,tre N. Ardtali cd (r+1)/, +1,,'t-e(2"-'e-1)"(V)neN'

9. calcula{i .!n+fi /(t)dt'.f :R-+R.,/(x)= x'+'tx'+nx+ p,m,n,pR'

l0.Fieg:(0.+co)-,'R,g(.t)=.tlnx.AflaliariasuprafeleiplanecuprinseintreG.,
axa Ox r;i drePtele -r=l $i x=e '
l l.Aflati volumul corpului ob{inut prin rotalia, in jurul axei Ox a G, ,
./ : [0. l] -+ iR. /(x) = | -;5 .

12.Afia1i aria suprafblei plane cuprinse intre G, , axa Ox 9i dreptele de ecualii x = 1 Si

x= e, f '.(0,+ro] -+ 1R',.f(x) ='r' +xlnx.