Lan Seis
en Ga dain main apo
O8-Ba(e-t) Mawar) Gis
Oe = ath)(ab eid) Pree S ett
aa = ary uw atemelix:
Oe Ta = AD ameniener arts
Seat dts nineaeny bones = bn’ 2098
Paton pep ©
Lnaliice . Sealers be
Femetia ac te Qn
asbhyec , 4p: “eS
fa22 2 And. dohnce eh
aie
OR bares aK)
Pom
Was sae
FIROR , Sear adele, are
(20 ade.
oy sre) xe “fy Cabsese of)
Phy) En Swi (deat)
pee sars ne £IN)
{ fore seaaeo orem dee
awineers paso
2) Lis apa
RA. Mieve ae
BrSxaPeo -ae. care art tatetgte
GpNOx. 3
GeO, + Se xo- foe
Ge NG: Yea=gh > xe
hye 2 nf
d>0= todmite min f= -2 (4
Hace Yet @ aces aco
Fame Zigewon
ee m(ecit Cant) ao
2% nM connie ind mt)
Zo dato m2 Aes
EREL 294,45 09 (meaf
Etumunlé de rombe matruca”
sth ao
ofa. 22
sched. =octe24
Formule kenuannen’ Jouesas |
Tey = Ca oe ee
-e Kh
4 |e drteferg co es Fema
Cro) ye
AS AMy(R) cnvrscdnils Cor det A 4
RS nrtate bah Bb AA AA ale
aati ate Maer
wt Meda e, aie Rolie )
Woe a8) ae. ol : am AS As
ee Ee, duals x
Fee th Gea] Peet v4
Ja! PAPA) ave AxK=
Cazun” partion cane
Seg dj ¢
Teo ; :
aire? + itt X89?
Fnopaiehety Maggette nompatclal medeleanul
Aaja + dag,.8 = tay 8) © “detnz0 4 Seon?
Arg.A~ deg s = aig, (8) Antara tec coy atthe
4g, (A") mouteg, A
fet) i athlcn
Seierine a1 8
I gg0esi 9 Ray
Fitna) @ neo Ci ftaleo
JO anne. tafe Kaleo CD 426-a)
1S Ge. Reoree 2a fm saea-Vonae
1O be: yaaabe rat? => wy=a-le ake
JO) Rasarte fase” ale Loma’
comes
Oe et iis Cont
euphal
TE i
fx oxebrtsexed sate (fatin-ge d )
py. {Rb “Ma (51)
wemaarnga A (ed
Sitary = Ya.
‘obs: fo = S282.
Sscotlteeeedidane (paticgr”)
by Jatarye: Ha Ga ‘
mise yma 8K 29 (3)
Weary ny unr thts Fe
nek
det dered = Seo.
a ah.
eg de gempeniti
Tos
Hem pastel
i
2 Payot > xwyeH]
t 1
PEE Sea, wyae
7 rer > fle)
of 5 fin) 9
£
RANA age de conpg.
TRIGONOMETRIE
Ee 08d} celine)
Bim (Uidxy 2a, :
fon usd Socom}
eR
fe ee
BAR” ie ee
ae -2abe wrt
Dar FrioNes 5 p
pega y RoR
as
Bode SS out ree
Aparet = 5 Adyget the ean
» Fade
. eee (Lang Ati)
2. xin nae
ibe exbincan © ah nile
2 dds Lint
+ [Link] dep AR! F
ae Faw ABE Sent =0
oe ee i
cd aah) af ‘aie
dy YYp = mlx)
1 dey Pgrctdn,
onde Ae Fatidg 3 =
onsite
dyiids G2 myrm=-h
+ Btatamte dee fa pie
ay rea ala) = 12 ect
PCr i%e) jae
= Ell
“Pare ze sel
. Cmndrtia 44 hbinan tele =
oye
ee A
Ae Tap eagy reel bs pepe pt
we eteRE? Yo AE 1
s pecten = bres W
ie)
Ee wath bf
Depauarene
I f
eeaheo
(wali MATEMATICR
Seat ven be (im de fli Aina’)
| | ae
Asunetsis *
Seazeetele + del free => 422.9" a
OCLs mes unde, on = ie &
hye ,
fare
sifineardy 9 fas tee
fanwectmue Mer fbn >0
lc. fie foleter eee,
te edb (punt clan din 3)
[ton
doinancten > fourm Zeal
[ie fninanehy =F
fdenrunat. (Wer fejco
fammutnd Derr Henr>o
Bconcant MO? Peyce
Shin tae f oo by ef, ¥
Fi ene ey fentns
fest pact oft
te-F in
uf
Ramee © bole cvaieey
ae Cankgpte meet
Sh
AB= VG HA Ye)
S decjtre ur
2 Galal de apactalt
Grmubu dt ut eh BAEC
reo wae se wee
ds dxdeyee ro
coe a Sint 3
Pspndteutaatale
did, cor tet yor=0
va 5) He eA
of tral
mel eeseelet
Te ee E
BRE SES aig sc
ex Lihespitak
a. fect a
aon jeden fnltoeee | febgee nie
; peer a | meee
el!
1Jre| Galant
sean ns
ike eae
me
: jie HS
ee
de = na
elf
[Stee = [ix = oe a
‘mau Iteagioade
Bascom der fe ofp
Seber cepts “ ee
{
jee serceet BE? fence __
M (att) =o? a 2d +20? Z|,
rb =faryyerabrl), ie Yep aethi¥o
Seeacaceyealn) | ae aga Ash EN HHO Rh Ose) |
= 1 1 Ay h aa ee
inaan Bk = ge” | anaeanten 1
cheer dy Sets Xe BIA? BA
4 ida Anea > re BB
a Ayer? xaos
jae ee
{aro f adnate
[ecg mod dette ent
bee)
otal
Seay Siem
cde. BURNER) > sist Crmaeee
“fs wig Sa
nus Slee BS nna) ):
ands Rebotity
(aa eek Cos) Seaton) =
=| f= calle bP dR? “pote
a
Ran at By
ire NOM ag te ee
flag et bees, siete trae anona
a a cones Fatnasiab
tin oe
Bz gob q
sineas noises,
haf. deco t
ont rad. at oo
CA care hed. [Dare
ceeches + sn HOR HYP, ment DEK
sallih, Mae are)
° 10.
a zona ‘Sam
Seka
{ “na Sindy = andy? ante
tuna tans 2 nea Sep" ek
No-An' = nus aomtch
sheet alesnh © poke
Os ta eacen® aoa
sks eBerabtol a 4ol = ake
[GEoreETRIe’ | ‘
j=
sole |e 3
sy e a i es
ay 5
spa pane fap
HA RieoMina onset te
A= 25 eZ 5 Vous
. sata
s Began ereidiae “dent Srizsel
ae
apes Ca, way
m2 hay rs
Baxtaag eek 0 (le RE
(Pedal ALS ~
ereniok |. oR -awyt2e
2
BOE ns oyna
fofoxemen fou)
Taye Feb
din Hack a oxe0. Ove
Becca fmafin
jt ont
paRIvaTece sy ee
fens 6" 4 fens a=> fono
“s Hip faa
|2) frome > Flore Be _|
BD fac a fice es
fue
9) faye dmx =) Fle %
leven alge* 9 fez
“yee
Fla
si
cn
sngist)= 2 me ee
en AB: 3 ie
Aaa ig 2&2 (Aer 08) | ROR n m OO d e an
ne juz] Bede maby pie ig) eapoumipaionetct
Vipul ane ih 52% BORE Toe ea aed oe ¢ don es
de Be a det 5 Bs A) fideexte | Share has
| @omereic aan Si, pied 106 a) freee, Stine Pee
“facia pile (tmgines Sgm)| Awe |¥ 1&4 5) ga etniniee og de lia
‘colar : Buse ee
# Ba becut nome’ egmmert se bit one i =
Nitumak Lifpeitastil AOD : i
1a Yo) se Ie BIS, ye REST Ns) faimar=-const 1 6) enxde = et
a * atelalia vere [See]- , Figg Lear fates) Jeno And
ge) an rg I HNirsnala ta tn yom i
<= — S| Cr omeyeeicy Wnt onpagatnipse | sa
ae aac Byer eal age enelge
Moe Hee oe C90RNK GO) Ea
+ tg pin EY 6ST ae BO
e ja (ain ct ra |+6
irs : istiza piaTeNaER) | eget Vial
eae
SS 5
ft aap
rca
nein 48 eS Rens tay fe
|
an RLt, PELE,
Bez sh gee ler at AE
nee Te dere ae [Ate Jee x
aS ge (EES 8 Lge £0/7S,
hadi egente. ——_—__—__nafte qutga
tafe AT fee z a R(x] Kemp oR
ee
i
| er Ze tag | ilar) Cand
eee itis eet 49 [6
~ae Gj? dante! _ yp byte? 2 cd.
wredtte annex, VKCE EL Gaaaey
prairie wrasse A, 2tlonyth |
mafen cmagpocE, xe
mae (EA) |
wn mscarje se [wnrecx) ~
oe ate septa AA
EF
Formule de geometric
jp Teseeme Iu Ptagora
intrun turgnt
‘un triunghi dreptunghic are loc relafia:
2)Teorema tui Pi
‘Teorema lui Pitagora generalizath(teorems cosinusului)
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relafia:
BC? = AB? + AC? -2-AB- AC -cos A
3)Aria unui triunghi echilateral de Inturd /este:
3
Aria = igre
Aria unui triunghi oarecare(seaplcistunc cand se cunose dovd ltr si uunghiu! dintre ele):
_ _ AB-AC-sinA
Aria =——.-——
atunci cand se cunose toate cele tri Latur):
5)Aria unui triunghi oarecare(se apli
Ss: Mp-OXp—c) formula lui Heron
PA
i
unde pasthte ‘este semiperimetrul.
6)Aria triunghiului dreptunghie este:
_ _ eateta-cateta
Aria = =
‘7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relajia:
a) tao
sind sinB sinC
unde a,b,¢ sunt laturile triunghiului
‘A,B,C sunt unghiurile triunghiul
R este raza cercului circumscrs triunghiului
segment):
plan atunci distanga dintre ele este:
Vena? +,“
8)Distanta dintre dow puncte(lungimea
acd A(xi,yi) $i BGs2,y2) sunt doud puncte in
A
(x
9)Mijlocul unui segment:
Paes AGkiyi) §BGxy2) sunt doud puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este
(Ste nt
2
10)Vectorul de poritie a
acd A(xy) atunci OA = "Dac A(x.y) 51 B(x) sunt dous punete in lan atunci vectorul AB este dat de formula:
ui AB =(x,- 4) +02 “YI
AGx1,yi) si B(xa,y2) sunt dou puncte in plan atunci ecuafia dreptei AB se
x-% _ YN
XH -N
poate afla cu formula:
sau cu formula:
x yl
I, % y=0
bY |
13)Ecuatia unei drepte care trece prin punctul A(x), yp) si are panta dati m
Este data de formula:
5 (x — %)
14)Conditia de coliniaritate a trei puncte in plan
Fie AGx,yi) , Bxz,y2) » C(%s,ys) trei punete in plan.
Punctele A,B,C sunt coliniare daca gi numai dack
hs ys
15)Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , BOt,¥2) , C(as,ys) trei puncte in plan
Aria triunghiului ABC este dati de formula
1
Avwe=5 141
unde A este urmatorul determinant
ln nv
a=ip y |
sn |
16)Distanta de la un punct Ia o dreapti
Dacd A(z», yp) este un punet gi d : ax +4y +c=0 este o dreapt in plan atunci distanja de la punctul A la dreapta d
este dati de formula:
lar +by, +44
(Ad) =
eane a+b
17)Panta unei drepte : :
Daca A(%1,y:) si B(xa,y2) sunt doua puncte in plan atunci panta dreptei AB este dati de formula:
ma 2
mo*
de coliniaritate a doi vector in plan:
aji+b,j $i ¥,=4,1+0,7 doi vectori in [Link] de coliniaritate a vectorilor ¥ $i este:
Hub
a by Ha dey hi
hi +h] gi ¥, =
4,1+b,7 doi vectori in [Link]:
: ¥L¥; <2, -a,+5,-b, =0 (produsul scalar este 0)
20)Conditia de paralel piece i
Dowd drepte d, si d, ‘Sunt paralele dacd si numai dac& au acceasi pant adic&:
d,0d, €9 m, =m,
Altfel,daci dreptele sunt date prin ecuatia general:
hraxe+by +e, =0 si dy:a,x+by +e, =0
‘atunci dreptele sunt paralele dact 41. = t
a
21)Conditia de perpendicularitate a dows drepte in plan
: rn ‘lor este egal cu —1 adica:
Doud drepte d, si d, sunt perpendiculare daca si numai dac& produsul pantel
d, Ld, €2 m,-m, =—I (CELE 7 NEDETERMINARI (CAZURI EXCEPTATE)
3) Criteril tui Weierstrass
Orice sir monoton si miinginit este convergent:
4) Criterial Cesaro-Stolz
= im
Bim 212% 21 eR = 3tiny
7 bay —b,
(>,)yq: Strict monoton si nemirginit, b, #0, |
5) Criteriul raportului:
4>0,¥m21) (rci-olima,
Blin a =e 7 |r>1= lima, =+0°
© Criterial rddiicinil (Cauchy-<'Alembert)
a,>0, Vn
tim 2-1 eR| > 2B =
iT
7) Criterial eu subgirari
1) Dac un gir este convergent, atunci orice subgir al shu are acecasilimith cu a sirului dat.
bb) Dac& un sir are doud subsiruri cu limite diferite, atunci sirul este divergent. Delfinitia 1. 0 functie a:N’ +R, a(n)=2,, Vnz1 se numeste sir de numere rele.
Definigin 2. Numim subyir al siatui (2,),.,. ral (a, ),, unde m, a,,,, Vnz; 4) strict descrescitor dack a, >A,,4 Yn 21;
'5) monoton dact este crescitor sau descresc3tog, 6) strict monoton daca este strict crescBtor sau strict *
Definitin 4. Sirul (a,),,, este marginit dact IM >0 astfelincat |o,|< Mj vn N’.
Definitia 5. (definijia cu vecinatifa limitei unui st)
lim x,=1eR <> orice vecindtate a lui ! confine toi termeniisirului incepénd de la un anumit rang.
Definitia 6. Un gir este convergent dack are limith si aceasta este finiti; in caz contrar, siruleste
Teoremd. (teorema de caracterizare cu 5 a limitei unui sit)
lim x, =/eR <> Ve>0, 3n, €N astfel incit |x, -/]<#, Vn2m,5
lim, = +20 ¢> Ve>0,3n, €N astfel incdt x, >6, Wa2n,5
fim x, =o > Ve>0, 3n, EN astfel inoit x, <-e, Vnzn,.
SIRURI REMARCABILE
1) Siral puteriior cu exponent real_
tan, dec a > 0
lima" =} 1, dacka=0 .
. | 0, deck a <0
2) Siral exponential de baz a
+00, dacka>1
. 1, dack a=)
ee) oO, deckae(-tl) °
nu exist, dack.a<—1
3) Siruri ca limita e
Sirut e-(4) se ait cet mig sil f= (+2) este strict descrescator gi
:
Inirint, srl £,=1+1+-1-+..4-1 este strict cresedtor si mrginit
In plus, tn 1+ 2) -tin(1+2) -tian(te dete. |=
men) eel) eM a a
(int coe(tet]" new =.
Ss
[Link]
Pentru a studia existenta asimptotei orizontale spre + la graficul unei functii se
calculeaza lim f(x).
(Cazul 1. Dack aceasta limiti nu existi sau este infiniti atunci grafictl mu are asimptots
i spre +0.
Caza] 2. Dac aceasti limit existh gi este finitd,egala cu un nomi real ¢ aminci graficul
are asimptoti orizoatald spre +0 drenpta de ectiatie y=:
Analog se studiazA existenta asimptotei orizontale spre —<°
* Asimptote oblice
g
s Asimptota oblick spre +0 (dac& existd) are ecuatia y~unctn unde m si n se calculeazs cu
formulele:
m= tim £2 -
nee x
n= kim [f(x)—m-x]
Analog se studiazi existenfa asimptotei oblice spre —
© Asimptote verticale
Se calculeazd lim f(x) $i lim (2).
Dac una din aceste limite este infinith anunci graficul are asimpkotd vertical cteapta de
ecuatie X= 1p. t
Derivata unci fancfil intr-un punct:
fa) im LL
sy TOM
‘Tangenta la grafical unei fanctil im punctul de abscisi x4:
¥— Ff) = fA Hy) ‘=8
(-fse-s’
S-a¥afigtf-g’
or at
y= 200" (ea) #5
Wy = 3a
ty 40?
Wy sna
(totju).2
wha
(sin) sconx 5 (sinu)' mcosa-n’
(cosx) wsinx (cosa) ssinw-u
a 'y * ca
twine | (=e
(oef=-se |
(aresin x} "7
(acess) = =e!
(ercips) at
(en) =
I¢x lew
(arcengry == Ly (arceiga) noo
I
(u’) =v dew e ual
SB ;
ai & Bee 97?
b20
eet '
1 nde be Ze
ee oe
zg http:/[Link]
[rin sd con +
Joosidr=sinx +
; '
Jaen
Japenese
1 1 x
dx = —arctg=+C
Sree
1 1
Satzenanbcse:
x 1 (era)
fedrmet+e Soren eee
fetdre-er+e Sypeeen elem e}ec
foe“ +0 :
Formals de integrare prin pirfi pentru integrale medcfinite este:
Jf@)e'@ade = Fodg@)-f f@IgGdde
Formula de integrare prin parti pentru integrale definite este:
- .
[f@)s'@odr= fogcoft-[ F's rar
5 ‘Alicante ee
Dey en eueetnmece eeu .
MO af’ finde pe a J a|-*
, ze
‘© Velumul anui corp de retatie
Daca f:{a.6]-+0 este o funcie continua atunci avem:
VG =a f. fdr
[faee = Faglny- Lefer)
d Jutnarmuayee
Juco- “wade = ro
7 (x)-u'(aidr = 2 i,
ften-wear= ce
WO) 5
Saas ux)
Jew addr =e 40
Jem wlandr =e 46
+C
nee
Jorrwindr= 2 +c
a
J sine) -a/(xddr = ~008 (x) + C
oosu(x)-u (aide = sinn(x)+C
jo. HO) eign x)
cos’ u(x)
wo a
j Tata Geeeetiar
j out d= fareig 4 c
w(x)+a* a
a(x) 1 [art x)
== c
tt a lected”
he?(x) +a"
Lee
ey
ihe = In (ucar+ fea +c Formule de algebra
Eeuatia de gradul doi
* Ecuatia ax” + bx +c=0 Se calculeazs A= b - 4ac
* Daca A>0 atunci ecuatia de gradul doi are doud ridacini reale diferite date de formula
+VA
2a
© Dac& A=0 atunci ecuatia de gradul doi are doud ridacini reale egale date de formula
4
9% =
x=x,=-—
2a
© Dac& A <0 atunci ecuatia de gradul doi are doud ridicini complexe diferite date de formula
-btiv-A
et A=
© a tbxte=a(x—x)(x-%)
© Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul doi ax’ +bx+c=0:
Saata,——
a
Pax -xm=5
a
© Alte formule folositoare la ecuatia de gradul doi:
Dee tex? = S?-2P =) -2%
fo 2 Oph: Bee =s-39P-Te3 FE
i. lege, Hi f CEM 2%
Fur sin dosrniat chi we # Lees +8 TI
f:ROR gis (34 5 Poa
Yojzar rire ey «(%t Ze] * (te,
Graficul functiei de gradul doi este o parabold cu varful in punctul (-£-3)
act a>0 atunci parabola are ramurile indreptae in [Link] acest caz valoarea minim& a functiet este fu, = i
ja
Dact a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in [Link] acest caz valoarea maximé a functiei este f.4, = i
ia
Progresii aritmetice
Formula termenului general: * Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a, +4,)
2
* Conditia ca trei numere a,b, si fie termeni consecutivi ai unei progresiiaritmetice este:
atc
ore,
2
Progresii geometrice
* Formula termenului general:
b,=5-q""
* Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
5 A=)
bel
* Conditia ca trei numere a,b,c sa fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
B=a-c
mere complexe
2=a+bi este forma algebricd a unui numar complex
2=1(cos@ + isin) este forma trigonometric’ a unui numér complex unde:
© =a? +5? este modulul numérului complex
4 <[0,2n) este argumentul redus al numarului complex si se scoate din relatia 1g = 2
-1
a+bi=Va? +P
z=a-bi
Formula lui Moivre
(cos@+isin9)" = (cosnd + isinn8)
Elemente de combinatoricA
nl=1-2-3-..00
P.=n!
Aa : Calculeazi numarul de submuljimi ordonate cu k elemente ale unei muljimi cu n elemente.
(n-b!
Ck = Caleuleard numirul de submuljmi cu k elemente ale uei muljmi cu n element.
" kM(n-k)!
Binomul lui Newton: (a+b)" =C%a" +Cla"'b + C2a"*b? +...+ Cha” *b* +... + C7"
Formula termenului general din binomul lui Newton este ;,, = Cra" *b*
Formule cu logaritmi
log, b exist dack a>0,a+1,b>0
log, b=c<>a°=6 Aceasti echivalenta transforma o egalitate cu logaritm intr-o egalitate férd logaritm
log, 1=0
log,a=1
Inl=0
Ine=1
Igl=0
Ig10=1
log, A +log, B =log,(4-B)
log, A~log, B= 1,4)
log, A” =n-log, A
_log.6
log.a
log, 6
log, b=
log, a
Probabilitatea unui eveniment
Se calculeaza cu formula:
nr. cazuri_favorabile
P(E)= 5
nr. total cazuri posibile
Legi de compozitie
Fie M 0 multime nevidd pe care s-a dat o lege de compozitie notata *.
© Legea * este asociativa daci (x#y)*z=x*(y*z) Vx,y,2€M
© Legea * este comutativl dack xtyayex Vx,yeM
@ Legea* are element neutruedaci = x#e=e#x=x VreM
© Unelement x eM se numeste simetrizabil dact 3x’ eM astfel incét § x*x'=x'#x=¢
te pentru ecuatia de gradul trei Dac ax’ + bx? +ox+d =0 are ridicinile x,,x,,%, atunci avem:
b
a
X42, +x,=
Hy Xz $k, Hy,
d
1%
Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul patru
Daca ax* + bx’ +cx” + de+e=0 are ridacinile x,,x,,%,,%, atunci avem:
b
Ate ty tHE
Cpa ts akg Ha be A
d
a
Hy yy Hy Hy Ny Hy HY Ay
e
2° %3- Ms Ap
TRIGONOMETRIE - REZUMAT TEORETIC
Soren
Pe Eeeeeeeeeeeeetee ees eee
1. VALORI REMARCABILE ALE Pat X
FUNCTULOR TRIGON' METRICE
t olz |z1Z2/2 + it
6 4 3 2 Eo
an) oi [2] #2] a
2 2 2
wi} 1 | 2/2] 4] 6 on
oT =|+
wri ola]! V3 | xia —|+
mu 1
agt| fa} 8] 1 | |e
ROPRIETATI FUNDAMENTALE
2 pacer formula fundementali a
smite trigonometrici
—1ssint st satliaatl 7
eel nctiile sin si cos sunt marginite
sin(-1)=—sint funcfia sin este impari;
c0s(-1) = cost functia cos este pari
sin(t4ka)=si0t yoy
cos(t-+2km) = cost
funcfiile sin si cos sunt periodice
(perioada principald este 2)
1g ((#ha)=
» VkeZ
cig (I-+kn) = ote ¢
funcfiile tg si ctg sunt periodice
(perioada principali este 7) 3. FUNCTII TRIGONOMETRICE ALE SUMEI SI
DIFERENTEI DE. UNGHIURL
: ; tgat igh
6) = sin acoss 6) = Bath
sin(a-+6)=sin acosb-+sinbeosa | te(a+8)= eee
Fin (ab) =sinacosb-sindeose [ tg(a—#) = B=
isa
a : eigacigh 1
eas(att) =eosacosb-sinasind | (a8) = ERE
z —— Ty a stgactgb +1
c0s(a~b)=cosacosb+sinasin’ | etg(a-b)= TET a,
4. FORMULE PENTRU JUMATATEA,
DUBLUL $1 TRIPLUL UNGHIULUI
sin 2x = 2sinxcosx; “sin3x =3sinx—4sin’x
iN PRODUS
[5 TRANSFORMAREA SUMET |
‘cos 2x = cos? x—sin? x; t083x
# cosdx=
jcos? x—3eosx
~2sin’? x; Eos2x = 2c0s*x-1
Treos2x
Ss
2x,
ight
T+cos2x
; ty coe
sinx+sin y ne
ig 2: Zeost*¥ sty
sin x—sin y=2sin>= eos
Fe
cos +008 y = 20084 eos
c0s3~cos y =—2sin = sin =
sin(x+y)
tgxtt,
Osx COs y
iz sin(x-y)
6. TRANSFORMAREA
_PRODUSULUIINSUMA ___|
sinxo0sy=2[sin(x—y) sn (x+y)]
cosxcosy=[os(xy}+008(x+y)]
ie
siny =i oos(s—y)-cos(x+)]
ne nb
x
\ Bee Xp BLD I ons 4 top =
ad \ 2
wx. 4 Ces t DLA ae + C0 nk MOE TES
Mtl x ae Bram et E
renin (-x) = — ahesinr
Ana cos x: [-4,1} 4 [0,0]
Oncor
. h .
ln
4 oxy ow VY
ante (*
S
onetas s one ax -
aa Veer
Orassin, (Herx) = x, v xeLEa
ances (ars) = x ¥xeloF]
