Cuprins

1 Formule de calcul prescurtat

1.1 Desfacerea parantezelor/Descompuneri in
1.2 Expresii simetrice . . . . . . . . . . . . .
1.3 Sume remarcabile . . . . . . . . . . . . .
1.4 Formula radicalilor compusi . . . . . . .
1.5 Metoda inductiei matematice . . . . . .

factori
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

3
3
3
3
4
4

2 Functii

3 Progresii
3.1 Progresii aritmetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2 Progresii geometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9
9
9

4 Numere reale
4.1 Modulul (valoarea absoluta) unui numar real . . . . . . . .
4.2 Ecuatii si inecuatii cu module . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3 Partea ntreaga si partea fractionara ale unui numar real .
4.4 Functia de gradul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.5 Functia de gradul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.6 Sisteme de ecuatii reductibile la ecuatii de gradul al doilea
4.7 Puteri cu exponent natural . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.8 Radicali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.9 Formule de calcul cu puteri si radicali . . . . . . . . . . . .
4.10 Ecuatii cu puteri; ecuatii cu radicali (ecuatii irationale) . .
4.11 Medii aritmetice, geometrice, armonice, patratice . . . . .
4.12 Inegalitati remarcabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.13 Functia exponentiala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.14 Functia logaritmica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.15 Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

10
10
11
12
13
14
22
24
25
26
27
28
29
31
32
34

.
.
.
.

35
35
37
41
42

6 Trigonometrie
6.1 Functiile trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.2 Formule trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.3 Ecuatii trigonometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

44
44
49
51

5 Geometrie sintetic
a
5.1 Triunghiul dreptunghic
5.2 Triunghiul oarecare . .
5.3 Patrulatere . . . . . .
5.4 Poligoane regulate . .

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

7 Geometrie vectorial
a

53

8 Geometrie analitic
a

58

9 Numere complexe
9.1 Numere complexe sub forma algebrica . . . . . . . . . . . . .
9.2 Numere complexe sub forma trigonometrica . . . . . . . . . .
9.3 Interpretarea geometrica a unui nr. complex . . . . . . . . . .
9.4 Ecuatii binome (radacinile de ordinul n ale unui nr. complex)
9.5 Ecuatia de gradul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9.6 Ecuatii bipatrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

62
62
63
64
65
65
66

10 Combinatoric
a
10.1 Produsul cartezian . . . . . . . . .
10.2 Multimi ordonate . . . . . . . . . .
10.3 Permutari, aranjamente, combinari
10.4 Formule de numarare . . . . . . . .
10.5 Formule combinatoriale . . . . . . .
10.6 Binomul lui Newton . . . . . . . .
10.7 Sume combinatoriale . . . . . . . .

67
67
67
67
68
69
70
72

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

1
1.1

Formule de calcul prescurtat

Desfacerea parantezelor/Descompuneri in factori

(a + b)2
(a b)2
(a + b + c)2
(a + b)3
(a b)3
a2 b2
a3 b3
a3 + b3
an bn
n = impar an + bn

1.2

= a2 + 2ab + b2 ;
= a2 2ab + b2 ;
= a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc;
= a3 + 3a2 b + 3ab2 + b3 ;
= a3 3a2 b + 3ab2 b3 ;
= (a b)(a + b);
= (a b)(a2 + ab + b2 );
= (a + b)(a2 ab + b2 );
= (a b)(an1 + an2 b + an3 b2 + + abn2 + bn1 );
= (a + b)(an1 an2 b + an3 b2 abn2 + bn1 );

Expresii simetrice
a2 + b2
a2 + b2 + c2
a3 + b3
a4 + b4

1.3

= (a + b)2 2ab;
= (a + b + c)2 2(ab + ac + bc);
= (a + b)3 3ab(a + b);
= (a2 + b2 )2 2a2 b2 ;

Sume remarcabile
n(n + 1)
;
2
n(n + 1)(2n + 1)
;
12 + 22 + 32 + + n2 =
6

2
n(n + 1)
3
3
3
3
1 +2 +3 ++n =
;
2
xk+1 1
, pt. x = 1;
1 + x + x2 + x3 + + xk =
x1
1+2+3++n =

1.4

Formula radicalilor compusi


a

1.5


b=

a+c

ac
,
2

unde c =

a2 b;

Metoda inductiei matematice

Fie P (n) o propozitie, unde n N. Pt. a demonstra ca

P (n) este adevarata n n0 , n N,
unde n0 N, se poate utiliza principiul inductiei matematice, n una
din urmatoarele doua variante:
Varianta 1. Se parcurg urmatoarele doua etape:
Etapa 1. (initializare) P (n0 ): vericam ca P (n0 ) este adevarata;
Etapa 2. (pasul inductiv) P (k) P (k + 1): presupunem ca P (k)
este adevarata, k n0 ind arbitrar xat, si demonstram ca P (k + 1)
este adevarata.
Varianta 2. Se parcurg urmatoarele doua etape:
Etapa 1. (initializare) P (n0 ): vericam ca P (n0 ) este adevarata;
Etapa 2. (pasul inductiv) P (n0 ), . . . , P (k) P (k + 1): presupunem ca P (n0 ), . . . , P (k) sunt adevarate, k n0 ind arbitrar xat, si
demonstram ca P (k + 1) este adevarata.
Obs. Daca n Etapa 2 pt. a demonstra ca P (k + 1) este adevarata este
nevoie sa utilizam faptul ca P (k 1) si P (k) sunt adevarate, atunci la Etapa
1 trebuie sa vericam ca este adevarata nu doar P (n0 ) ci si P (n0 + 1), iar
la Etapa 2 consideram k n0 + 1 (deoarece k = n0 + 1 este prima valoare
pentru care au sens P (k 1) si P (k)).

Functii

Definitia notiunii de functie:

Fie A si B doua multimi nevide. O functie f definit
a pe A cu valori n
B este o lege de corespondenta prin care ecarui element x A i se asociaza
un unic element y B, notat prin y = f (x) (y = f (x) se numeste valoarea
functiei f n punctul x sau imaginea lui x prin functia f ). Notam
f : A B. Multimea A se numeste domeniul de definitie al functiei f ,
iar multimea B se numeste codomeniul functiei f .
Imaginea functiei f : A B este multimea
Im f = f (A) = {f (x) | x A}.
Graficul functiei f : A B este multimea
Gf = {(x, f (x)) | x A}.
Functie constant
a f : A B a.. c B a.. f (x) = c x A.
Compunerea functiilor: Fie f : A B si g : B C doua functii.
Compusa lui g cu f este functia
g f : A C, (g f )(x) = g(f (x)), x A.
Functii injective, surjective, bijective, inversabile:
Fie f : A B o functie.
a daca x1 , x2 A, x1 = x2 f (x1 ) = f (x2 ).
f se numeste injectiv
f se numeste surjectiv
a daca y B x A a.. f (x) = y.
f se numeste bijectiv
a daca este si injectiva si surjectiva.
f se numeste inversabil
a daca exista o functie g : B A a..
(f g)(x) = x, x B si (g f )(x) = x, x A.
In acest caz functia g este unica, se noteaza g = f 1 si se numeste
inversa functiei f .
Caracteriz
ari ale functiilor injective, surjective, bijective, inversabile:
Fie f : A B o functie.

 f este injectiva

x1 , x2 A, x1 = x2 f (x1 ) = f (x2 )
x1 , x2 A, f (x1 ) = f (x2 ) x1 = x2
y B ecuatia f (x) = y are cel mult o solutie x A
orice paralela la axa Ox dusa prin B intersecteaza Gf n cel mult un punct.

f este surjectiva

Im f = B
y B ecuatia f (x) = y are cel putin o solutie x A
orice paralela la axa Ox dusa prin B intersecteaza Gf n cel putin un punct.

f este bijectiva

f este si injectiva si surjectiva

y B ecuatia f (x) = y are exact o solutie x A
orice paralela la axa Ox dusa prin B intersecteaza Gf n exact un punct.

f este inversabila f este bijectiva

y B ecuatia f (x) = y are exact o solutie x A

Mai mult, n acest caz inversa lui f este f 1 : B A, f 1 (y) = x,
unde x A este solutia unica a ecuatiei f (x) = y.

Daca f este inversabila, atunci Gf si Gf 1 sunt simetrice fata de prima

bisectoare (dreapta y = x), adica (x, y) Gf (y, x) Gf 1 .
Functii monotone:
Fie f : A B o functie, unde A, B R.
f se numeste (monoton) cresc
atoare daca x1 , x2 A, x1 < x2
f (x1 ) f (x2 ).
f se numeste (monoton) descresc
atoare daca x1 , x2 A, x1 < x2
f (x1 ) f (x2 ).
f se numeste strict cresc
atoare daca x1 , x2 A, x1 < x2
f (x1 ) < f (x2 ).
f se numeste strict descresc
atoare daca x1 , x2 A, x1 < x2
f (x1 ) > f (x2 ).
6

 f se numeste monoton
a daca este monoton crescatoare sau monoton
descrescatoare.
f se numeste strict monoton
a daca este strict crescatoare sau strict
descrescatoare.
Functii m
arginite:
Fie f : A B o functie, unde B R. f se numeste m
arginit
a daca
m, M R a.. m f (x) M, x A.
Centre de simetrie/axe de simetrie:
Fie f : A B o functie, unde A, B R.
Un punct (x0 , y0 ) se numeste centru de simetrie pt. Gf (si spunem ca
a de punctul (x0 , y0 )) daca pt. orice (x, y) Gf
Gf este simetric fat


avem (x , y ) Gf , unde (x , y ) este simetricul lui (x, y) fata de (x0 , y0 ).
Punctul (x0 , y0 ) este centru de simetrie pt. Gf
pt. orice t R a.. x0 + t A avem x0 t A si f (x0 + t) + f (x0 t) = 2y0
pt. orice x A avem 2x0 x A si f (2x0 x) = 2y0 f (x).
O dreapta d se numeste ax
a de simetrie pt. Gf (si spunem ca Gf
este simetric fat
a de dreapta d) daca pt. orice (x, y) Gf avem
(x , y ) Gf , unde (x , y ) este simetricul lui (x, y) fata de d.
Dreapta d :

ax + by + c = 0 este axa de simetrie pt. Gf

(b2 a2 )x 2abf (x) 2ac

pt. orice x A avem
A si
a2 + b2

 2
2abx + (a2 b2 )f (x) 2bc
(b a2 )x 2abf (x) 2ac
=
B.
f
a2 + b2
a2 + b2
Caz particular: dreapta verticala x = x0 este axa de simetrie pt. Gf
pt. orice t R a.. x0 + t A avem x0 t A si f (x0 + t) = f (x0 t)
pt. orice x A avem 2x0 x A si f (2x0 x) = f (x).
Functii pare/impare:
Fie f : A B o functie, unde A, B R, A ind o multime simetric
a,
adica pt. orice x A rezulta ca x A.
f se numeste par
a daca f (x) = f (x), x A.
7

 f se numeste impar
a daca f (x) = f (x), x A.
f este para Gf este simetric fata de axa Oy.
f este impara Gf este simetric fata de originea axelor.
Functii periodice:
Fie f : A B o functie, unde A R.
f se numeste periodic
a daca T R a.. f (x + T ) = f (x), x A.
Un numar T cu aceasta proprietate se numeste perioad
a pt. f .
Daca f are o perioada T0 a.. T0 = min{T | T > 0, T = perioada pt. f },
a a lui f .
atunci T0 se numeste perioada principal
Functii convexe/concave:
Fie f : A B o functie, unde A, B R, A ind un interval.
f se numeste strict convex
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) < (1 t)f (x1 ) + tf (x2 )
(adica gracul lui f cuprins ntre oricare doua puncte (x1 , f (x1 )) si
(x2 , f (x2 )) este situat sub segmentul care uneste aceste doua puncte).
f se numeste convex
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) (1 t)f (x1 ) + tf (x2 ).
f se numeste strict concav
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) > (1 t)f (x1 ) + tf (x2 )
(adica gracul lui f cuprins ntre oricare doua puncte (x1 , f (x1 )) si
(x2 , f (x2 )) este situat deasupra segmentului care uneste aceste doua
puncte).
f se numeste concav
a daca x1 , x2 A, t (0, 1) avem
f ((1 t)x1 + tx2 ) (1 t)f (x1 ) + tf (x2 ).

Progresii

3.1

Progresii aritmetice
a+c
2b = a + c;
2
(an )n = pr. aritm. an+1 an = r n 2an = an1 + an+1 n;
a2 = a1 + r; a3 = a2 + r = a1 + 2r; . . . (r = ratia)
a, b, c = pr. aritm. b =

an = a1 + (n 1)r ;
Sn =

3.2

(a1 + an )n
2

an = ak + (n k)r;

(unde Sn = a1 + a2 + + an );

Progresii geometrice

a, b, c = pr. geom. (abc = 0) |b| = ac b2 = ac ;

an+1
= q n a2n = an1 an+1 n;
(an )n = pr. geom. (a1 = 0, q = 0)
an
a2 = a1 q; a3 = a2 q = a1 q 2 ; . . . (q = ratia, q = 0)
an = a1 q n1 ;
Sn =

an = ak q nk ;

a1 (q n 1)
, pt. q = 1 (unde Sn = a1 + a2 + + an );
q1

Numere reale

4.1

Modulul (valoarea absolut

a) unui num
ar real

Definitia modulului (formula de explicitare):


x, daca x 0
|x| =
;
x, daca x < 0
Paritate:
Functia modul este para:
| x| = |x|;
Semnul:
x

|x|

0
+

0 +

Monotonia:
x

|x|

 0 

Propriet
ati:
|x| 0;
|x| = 0 x = 0;
|x y| = |x| |y|;

x |x|
=
y |y| (y = 0);
|xn | = |x|n , n N;
|x + y| |x| + |y|;


|x| |y| |x y|;
|x|2 = x2 ;
10

4.2

Ecuatii si inecuatii cu module

Rezolvare (n R)

Ecuatia/inecuatia

a < 0 x ;
|x| = a

a = 0 x = 0;
a > 0 x = a

|x| < a

a 0 x ;
a > 0 x (a, a)
a < 0 x ;

|x| a

a = 0 x = 0;
a > 0 x [a, a]
a < 0 x R;

|x| > a

a = 0 x R \ {0};
a > 0 x (, a) (a, )

|x| a

a 0 x R;
a > 0 x (, a] [a, )

Ecuatiile si inecuatiile n care necunoscuta face parte din unul sau mai
multe module pot rezolvate prin explicitarea acestor module.

11

4.3

Partea ntreag
a si partea fractionar
a ale unui num
ar
real

Definitii:
Fie x R.
Partea ntreag
a a lui x: [x] = cel mai mare numar ntreg mai mic
sau egal cu x;
Partea fractionar
a a lui x: {x} = x [x] ;
Propriet
ati:
[x] Z,

[x] x < [x] + 1 ;

0 {x} < 1

( partea fractionar
a este o functie m
arginit
a);
k Z [x + k] = [x] + k;
k Z {x + k} = {x}
( partea fractionar
a este o functie periodic
a de perioad
a principal
a 1);
[x] + [y] [x + y] [x] + [y] + 1;


1
[x] + x +
= [2x] ;
2

 



1
2
n1
[x] + x +
+ x+
++ x+
= [nx] (n N, n 2);
n
n
n

12

4.4

Functia de gradul nt
ai

Are forma f : R R, f (x) = ax + b, unde a, b R, a = 0.

Gracul sau este o dreapta.
Semnul:

b
a

ax + b, a > 0

ax + b, a < 0

Monotonia:
x

ax + b, a > 0

ax + b, a < 0

13

4.5

Functia de gradul al doilea

Are forma f : R R, f (x) = ax2 + bx + c, unde a, b, c R, a = 0.

Gracul sau este o parabola. V
arful parabolei este



V = punct de minim pt. Gf , daca a > 0

b
,
V ,
,
2a 4a
V = punct de maxim pt. Gf , daca a < 0
unde
= b2 4ac
se numeste determinantul (discriminantul) functiei f (sau al ecuatiei de
gradul al doilea f (x) = 0).
b
Axa de simetrie a parabolei (graficului lui f ): x = ;
2a
Forma canonic
a:

2
b

2
ax + bx + c = a x +

.
2a
4a
Monotonia:

b
2a

4a

4a

ax2 + bx + c, a > 0
ax2 + bx + c, a < 0

R
ad
acinile (solutiile) functiei f (sau ale ecuatiei de gradul al
doilea f (x) = 0):
Daca > 0 ecuatia are doua radacini reale distincte
x1,2

b
=
;
2a

Daca = 0 ecuatia are o radacina reala dubla (adica doua radacini

reale egale)
b
x1 = x2 =
;
2a
14

 Daca < 0 ecuatia nu are are radacini reale. Ea are doua radacini
complexe conjugate

b i
x1,2 =
, unde i C \ R, i2 = 1.
2a
Descompunerea n factori:
ax2 + bx + c = a(x x1 )(x x2 ) .
Semnul:
f are semn contrar lui a ntre radacini si semnul lui a n rest. Mai precis:
Daca > 0, e x1 < x2 radacinile functiei f .

x1

x2

ax2 + bx + c, a > 0

ax2 + bx + c, a < 0

Daca = 0:

b
2a

ax2 + bx + c, a > 0

ax2 + bx + c, a < 0

Daca < 0:

ax2 + bx + c, a > 0

ax2 + bx + c, a < 0

15

Relatiile lui Vi`

ete:

x1 + x2 =
a ;

c
x x
=
1 2
a


Notam

S = x1 + x2
P = x1 x2

Avem

x21 + x22 = (x1 + x2 )2 2x1 x2 = S 2 2P

x31 + x32 = (x1 + x2 )3 3x1 x2 (x1 + x2 ) = S 3 3P S

Ecuatia de gradul al doilea av

and r
ad
acinile x1 si x2 :
x2 Sx + P = 0 .
Natura r
ad
acinilor:
Cerinta

Conditii echivalente

x1 , x2 R (radacini reale)

x1 , x2 R, x1 = x2 (radacini reale si distincte)

>0

x1 , x2  R (ec. nu are radacini reale)

<0

x1 = x2 (o radacina (reala); radacini (reale) egale)

=0

x1 = x2 (radacini (complexe) distincte)

= 0

16

Semnul r
ad
acinilor (reale):
c
b
Fie S = si P = .
a
a
Cerinta

Conditii echivalente

x1 , x2 0

0, S 0, P 0

x1 , x2 > 0

0, S > 0, P > 0

x1 , x2 0

0, S 0, P 0

x1 , x2 < 0

0, S < 0, P > 0

x1 0, x2 0

P 0

x1 > 0, x2 < 0

P <0

Pozitionarea r
ad
acinilor:
Fie , R, < .
Cerinta

x1 , x2

x1 , x2 >

Conditii echivalente

Alte conditii echivalente

0,

0,

b
,
2a

(x1 ) + (x2 ) 0,

af () 0

(x1 )(x2 ) 0

0,

0,

b
> ,
2a

(x1 ) + (x2 ) > 0,

(x1 )(x2 ) > 0

af () > 0

17

Cerinta

x1 , x2

x1 , x2 <

Conditii echivalente

Alte conditii echivalente

0,

0,

b
,
2a

(x1 ) + (x2 ) 0,

af () 0

(x1 )(x2 ) 0

0,

0,

b
< ,
2a

(x1 ) + (x2 ) < 0,

(x1 )(x2 ) > 0

af () > 0

Cerinta

Conditii echivalente

Alte conditii echivalente

x1 x2

af () 0

(x1 )(x2 ) 0

x1 < < x2

af () < 0

(x1 )(x2 ) < 0

Cerinta

Conditii echivalente

Alte conditii echivalente

0,
x1 , x2 [, ]

b
[, ]
2a

x1 , x2 ,
x1 , x2

af () 0, af () 0
0,
x1 , x2 (, )

b
(, )
2a

af () > 0, af () > 0
18

x1 , x2 > ,
x1 , x2 <

Cerinta

Conditii echivalente

x1 (, ), x2  [, ]

f ()f () < 0

Alte conditii echivalente



x2 < < x1
x1 , x2 >
sau
x1 < < x2
x1 , x2 <

Conditii privind semnul functiei pe intervale fixate:

Cerinta

Conditii echivalente

ax2 + bx + c 0, x R

0, a > 0

ax2 + bx + c > 0, x R

< 0, a > 0

ax2 + bx + c 0, x R

0, a < 0

ax2 + bx + c < 0, x R

< 0, a < 0

Fie R.
Cerinta
ax2 + bx + c 0, x

ax2 + bx + c > 0, x

ax2 + bx + c 0, x

ax2 + bx + c < 0, x

Conditii echivalente

> 0
0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2


0
<0
sau a > 0

a>0

x ,x <
1 2


> 0
0
sau a < 0

a<0

x ,x
1 2


0
<0
sau a < 0

a<0

x1 , x2 <
19

Cerinta
ax2 + bx + c 0, x >

ax2 + bx + c > 0, x >

ax2 + bx + c 0, x >

ax2 + bx + c < 0, x >

Cerinta
ax2 + bx + c 0, x

ax2 + bx + c > 0, x

ax2 + bx + c 0, x

ax2 + bx + c < 0, x

Conditii echivalente

> 0
0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2


0
<0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2

> 0

0
sau a < 0

a<0

x ,x
1 2


0
<0
sau a < 0

a<0

x1 , x2

Conditii echivalente

> 0
0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2


0
<0
sau a > 0

a>0

x ,x >
1 2


> 0
0
sau a < 0

a<0

x ,x
1 2


0
<0
sau a < 0

a<0

x1 , x2 >

20

Cerinta
ax2 + bx + c 0, x <

ax2 + bx + c > 0, x <

ax2 + bx + c 0, x <

ax2 + bx + c < 0, x <

Conditii echivalente

> 0
0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2


0
<0
sau a > 0

a>0

x ,x
1 2

> 0

0
sau a < 0

a<0

x ,x
1 2


0
<0
sau a < 0

a<0

x1 , x2

Fie , R, < .

Cerinta
ax2 + bx + c 0,
x [, ]
ax2 + bx + c > 0,
x [, ]
ax2 + bx + c 0,
x [, ]
ax2 + bx + c < 0,
x [, ]

Conditii echivalente

> 0
0
sau a > 0

a>0

x1 , x2 sau x1 , x2

0
<0
sau a > 0

a>0

x1 , x2 < sau x1 , x2 >

> 0
0
sau a < 0

a<0

x1 , x2 sau x1 , x2

0
<0
sau a < 0

a<0

x1 , x2 < sau x1 , x2 >

21

> 0
sau a < 0

, [x1 , x2 ]

> 0
sau a < 0

, (x1 , x2 )

> 0
sau a > 0

, [x1 , x2 ]

> 0
sau a > 0

, (x1 , x2 )

Cerinta
ax2 + bx + c 0,

Conditii echivalente


x (, )

0
sau
a>0

ax + bx + c > 0,
x (, )
ax2 + bx + c 0,
x (, )

0
sau
a<0

ax + bx + c < 0,
x (, )

4.6

<0
sau
a>0

<0
sau
a<0

> 0
a>0

x1 , x2

0
a>0

x1 , x2

> 0
a<0

x1 , x2

0
a<0

x1 , x2

sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2
sau
sau x1 , x2

> 0
a<0

, [x1 , x2 ]

> 0
a<0

, [x1 , x2 ]

> 0
a>0

, [x1 , x2 ]

> 0
a>0

, [x1 , x2 ]

Sisteme de ecuatii reductibile la ecuatii de gradul

al doilea

Sisteme formate dintr-o ecuatie de gradul nt

ai si o ecuatie de
gradul al doilea:

ax + by = c
.
dx2 + exy + f y 2 + gx + hy = k
c ax 
c by 
sau y =
...
Se rezolva prin substitutie: x =
a
b
Obs. Analog se rezolva si sistemele formate dintr-o ecuatie de gradul ntai
si o ecuatie de grad n 3.
Sisteme de ecuatii simetrice:

f (x, y) = 0
,
g(x, y) = 0

unde f (x, y) si g(x, y) sunt polinoame simetrice, adica
22

f (y, x) = f (x, y)
, x, y.
g(y, x) = g(x, y)


x+y = S
xy = P

Notand

se obtine un sistem cu necunoscutele S si P ; dupa rezolvarea acestuia se

determina x si y ca ind radacinile ecuatiei de gradul al doilea


x = t1
sau
y = t2

t2 St + P = 0


x = t2
y = t1

Sisteme de ecuatii omogene de gradul al doilea:


a1 x2 + b1 xy + c1 y 2 = d1
.
a2 x2 + b2 xy + c2 y 2 = d2
Se reduce termenul liber (de exemplu se nmultesc cele doua ecuatii cu d2 ,
respectiv cu d1 si se aduna ecuatiile obtinute), rezultand o ecuatie omogena
de forma
ax2 + bxy + cy 2 = 0.
 2
x
x
x
2
Pentru y = 0, mpartind prin y a
+ b + c = 0; notam = t,
y
y
y
x
determinam t, apoi rezolvam sistemul format din ecuatia = t si una din
y
cele doua ecuatii ale sistemului initial.
Cazul y = 0 se rezolva prin nlocuire n sistemul initial.
Obs. Analog se rezolva si sistemele de ecuatii omogene de grad n 3.

23

4.7

Puteri cu exponent natural

Fie n N .
Paritate:
Functia xn este para pentru n = par, respectiv impara pentru n = impar:
n = par (x)n = xn ;
n = impar (x)n = xn ;

Semnul:
x

xn , n = par

0 +

xn , n = impar

0 +

Monotonia:
x

xn , n = par

xn , n = impar

0 

0 

24

4.8

Radicali

Fie n N , n 2.
Functia radical este inversa functiei putere:

Functia (bijectiva)

Inversa

f : [0, ) [0, ),
f (x) = xn ,

f 1 : [0, ) [0, ),

f 1 (x) = n x,

n = par

n = par

f : R R,
f (x) = xn ,

f 1 : R R,

f 1 (x) = n x,

n = impar

n = impar

Not
am

x=

Mon.

Formule

n
xn = |x|, pt. n = par, x R;

( n x)n = x, pt. n = par, x 0;

xn = x, pt. n = impar, x R;

( x)n = x, pt. n = impar, x R;

n
x = n x, pt. n = impar, x R;

x , x 0;

x2 = |x|, x R ;

( x)2 = x, x 0 ;

Domeniul
de definitie:

n
x, n = par : x 0;

n
x, n = impar : x R;
Semnul:
x

x, n = par

0 +

0 +

x, n = impar

Monotonia:
x

x, n = par

0 

x, n = impar

25

 0 

4.9

Formule de calcul cu puteri si radicali

Puteri cu exponent rational:

x0 = 1, x = 0;
1
x1 = , x = 0;
x
1
xn = n , x = 0, n N ;
x

1
x 2 = x, x 0;

1
x n = n x, n N, n 2 (x 0 pt. n = par);

m
x n = n xm , n, m N, n 2 (x 0 pt. n = par);
m
1
x n =
, x = 0, n, m N, n 2 (x 0 pt. n = par);
n
xm
Operatii cu puteri:
xa xb
xa
xb
(xa )b
xa y a
xa
ya

= xa+b ;
= xab
= xab ;
= (xy)a ;
 a
x
=
y

(x = 0);

(y = 0);

Operatii cu radicali:
Fie n, m N , n 2, m 2.

n
x n y = n xy (x 0, y 0 pt. n = par);



n
xy = n |x| n |y| pt. n = par si xy 0;


n
x
x
n
=
(y = 0) (x 0, y > 0 pt. n = par);

n y
y


n
|x|
x
n
pt. n = par si xy 0, y = 0;
= 
n
y
|y|

( n x)m = n xm (x 0 pt. n = par);



n
xm = ( n |x|)m pt. n, m = pare;


m
n
x = mn x (x 0 pt. m n = par);
26

4.10

Ecuatii cu puteri; ecuatii cu radicali (ecuatii irationale)

Fie n N , n 2.
Ecuatia

Conditii de existenta

Rezolvare (n R)
a < 0 x ;

xn = a, n = par

a = 0 x = 0;

a>0x=na

xn = a, n = impar

x=

x0

x = a, n = par

a < 0 x ;
a 0 x = an

x = a, n = impar

x = an

a+x+

b x = c.

Dupa impunerea eventualelor conditii de existenta, notand


u+v =c
...
x = un a = b v m

27

n
a+x=u

m
bx=v

4.11

Medii aritmetice, geometrice, armonice, p

atratice

Fie a1 , a2 , . . . , an R, unde n N, n 2.
Media aritmetic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
1
a1 + a2 + + an
;
ai =
Ma =
n i=1
n
n

Media geometric
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
Mg =

a1 a2 . . . an

(a1 a2 . . . an 0 pt. n = par);

Media armonic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este
Mh =

n
n

i=1

1
ai

n
1
1
1
+
++
a1 a2
an

(a1 , a2 , . . . , an = 0);

Media p
atratic
a a numerelor a1 , a2 , . . . , an este


 n
1 
a21 + a22 + + a2n
2
.
Mp = 
ai =
n i=1
n

28

4.12

Inegalit
ati remarcabile

Inegalitatea mediilor:
Fie a1 , a2 , . . . , an > 0 (n N, n 2). Atunci
min{a1 , a2 , . . . , an } Mh Mg Ma Mp max{a1 , a2 , . . . , an },
iar egalitatile au loc daca si numai daca a1 = a2 = = an .
Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz:
Fie a1 , . . . , an , b1 , . . . , bn R (n N, n 2). Atunci
 n
2  n
  n 



2
ai bi

ai
b2i ,
i=1

i=1

i=1

iar egalitatea are loc daca si numai daca

k R a.. ai = kbi

i {1, . . . , n}.

Inegalitatea lui Minkowski:

Fie a1 , . . . , an , b1 , . . . , bn 0 (n N, n 2). Atunci



 n
 n
 n





2
 (ai + bi )2 
ai + 
b2i ,
i=1

i=1

i=1

iar egalitatea are loc daca si numai daca

k R a.. ai = kbi

i {1, . . . , n}.

Inegalitatea lui H
older:
Fie a1 , . . . , an , b1 , . . . , bn 0 (n N, n 2) si p, q (1, ) a..
Atunci
n

i=1


ai bi

n


1 1
+ = 1.
p q

1  n 1
 q q
p
api
bi

i=1

i=1

iar egalitatea are loc daca si numai daca

k R a.. api = kbqi

i {1, . . . , n}.

Obs. Luand p = q = 2 n inegalitatea lui Holder obtinem inegalitatea

Cauchy-Buniakowski-Schwarz.
29

 Inegalitatea lui Jensen:

Fie f : A B o functie convexa, unde A, B R, A ind un
n

ti = 1
interval. Fie x1 , . . . , xn A si t1 , . . . , tn [0, 1] a..
(n N, n 2). Atunci
 n

n


f
ti xi
ti f (xi ).
i=1

i=1

i=1

Mai mult, daca f este strict convexa si t1 , . . . , tn (0, 1), atunci

egalitatea are loc daca si numai daca x1 = x2 = = xn .
Fie f : A B o functie concava, unde A, B R, A ind un
n

ti = 1
interval. Fie x1 , . . . , xn A si t1 , . . . , tn [0, 1] a..
(n N, n 2). Atunci
 n

n


f
ti xi
ti f (xi ).
i=1

i=1

i=1

Mai mult, daca f este strict concava si t1 , . . . , tn (0, 1), atunci

egalitatea are loc daca si numai daca x1 = x2 = = xn .

30

4.13

Functia exponential
a

Fie a > 0, a = 1.
Functia exponential
a:
f : R (0, ), f (x) = ax
(a se numeste baza functiei exponentiale).
Semnul:

x
ax , a > 0, a = 1

Monotonia:
x

ax , a > 1

ax , a (0, 1)

Formule de calcul:
ax ay
ax
ay
x y
(a )
ax bx
ax
bx

= ax+y ;
= axy
= axy ;
= (ab)x ;
 a x
=
b

31

(a = 0);

(b = 0);

4.14

Functia logaritmic
a

Fie a > 0, a = 1.
Functia logaritmic
a este inversa functiei exponentiale:
Functia (bijectiva)

Inversa

f : R (0, ),

f 1 : (0, ) R,

f (x) =

f 1 (x)

ax ,

a > 0, a = 1

Formule

loga ax = x, x R;

= loga x,

aloga x = x, x > 0;

a > 0, a = 1

(a se numeste si baza functiei logaritmice, sau baza logaritmului).

Not
am

lg x = log10 x, x > 0

ln x = loge x, x > 0

(logaritm zecimal) ;
(logaritm natural),

Domeniul de definitie:
loga x, a > 0, a = 1 : x > 0;
Semnul:
0

loga x, a > 1
loga x, a (0, 1)

Monotonia:
x

loga x, a > 1

loga x, a (0, 1)

32

e  2,7 ;

Formule de calcul:
Fie a > 0, a = 1 si b > 0, b = 1.
loga 1 = 0;
loga a = 1;
loga ax = x, x R;
aloga x = x , x > 0;
loga x + loga y = loga (xy) , x, y > 0;
loga (xy) = loga |x| + loga |y|, x, y a.. xy > 0;
x
loga x loga y = loga , x, y > 0;
y
x
loga = loga |x| loga |y|, x, y > 0 a.. xy > 0;
y
loga xn = n loga x , x > 0, n R;
loga xn = n loga |x|, n Z, n = par, x = 0;
n
loga x , x > 0, n, m R, m = 0;
logam xn =
m
n
logam xn = log|a| |x|, n, m Z, n, m = pare, m = 0,
m
x = 0, a R \ {1, 0, 1};
loga b =
loga x =

1
;
logb a

lg x
ln x
logb x
=
=
, x > 0;
logb a
lg a
ln a

33

4.15

Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice

Fie a > 0, a = 1.

Ecuatia/inecuatia

Conditii de existenta

ax = b

Rezolvare (n R)
b 0 x ;
b > 0 x = loga b

loga x = b

x = ab

x>0

b 0 x ;
ax < b

b > 0, a > 1 x < loga b

b > 0, a (0, 1) x > loga b
b 0 x R;

ax > b

b > 0, a > 1 x > loga b

b > 0, a (0, 1) x < loga b

loga x < b

a > 1 x < ab

x>0

a (0, 1) x > ab

loga x > b

a > 1 x > ab

x>0

a (0, 1) x < ab
Aa2x + Bax + C = 0. Notam ax = t At2 + Bt + C = 0, t > 0 . . .
 a 2x
 a x
x
x
x
A(a2 ) +B(ab)x +C(b2 ) = 0. Impartim prin (b2 ) A
+B
+C = 0
b
b
af (x) = bg(x) . Logaritmam (n una din bazele a, b, e, 10) . . .
34

...

Geometrie sintetic
a

5.1

Triunghiul dreptunghic
C

D
M

Teorema lui Pitagora: BC 2 = AB 2 + AC 2 ;

Teorema catetei: AB 2 = BC BD; AC 2 = BC CD;
Teorema n
altimii: AD 2 = BD CD;


AB AC produsul catetelor
Formula n
altimii: AD =
;
BC
ipotenuza
BC
;
2
AB AC
BC AD
Aria: AABC =
=
;
2
2
Functii trigonometrice:




AC cateta opusa
AB cateta alaturata
sin B =
;
cos B =
;
BC
ipotenuza
BC
ipotenuza




cateta opusa
AB cateta alaturata
AC
;
ctg B =
;
tg B =
AB cateta alaturata
AC
cateta opusa
Formula medianei: AM =

C = 90 B sin C = cos B, cos C = sin B, tg C = ctg B, ctg C = tg B;

sin2 x + cos2 x = 1 ;
tg x =

sin x
;
cos x

ctg x =

35

cos x
1
;
=
sin x
tg x

Unghiuri importante:
x

0 0

sin x

cos x

tg x

ctg x

30
1
2

3
2

3
3

45

2
2

2
2
1

60

90

3
2

1
2

3
3

x = obtuz sin x = sin(180 x) ; cos x = cos(180 x) ;

36

5.2

Triunghiul oarecare
A

A + B + C = 180

ha

a ma

E M

Inegalitatea triunghiului:

a + b > c
a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi a, b, c > 0 si a + c > b

b+c > a
Aria:


BC AD
baza naltimea
AABC =
;
2
2
AB AC sin A
=
2

a+b+c
;
= p(p a)(p b)(p c) (formula lui Heron) , unde p =
2
= p r, unde r = raza cercului nscris;
abc
, unde R = raza cercului circumscris;
=
4R
Teorema lui Pitagora generalizat
a (teorema cosinusului):
BC 2 = AB 2 + AC 2 2 AB AC cos A;
Teorema sinusului:

b
c
a
=
=
= 2R;
sin A
sin B
sin C
37

2(b2 + c2 ) a2
;
Formula medianei: ma =
4
2AABC
2
Formula n
altimii: ha =
p(p a)(p b)(p c);
=
a
a
AB
EB
=
;
Teorema bisectoarei:
EC
AC
(bisectoarea mparte latura opusa n segmente proport
ionale cu laturile alaturate);
2bc
A
2bc
p(p a)
Formula bisectoarei: la =
cos =
;
b+c
2
b+c
bc
O alt
a formul
a a bisectoarei: AE 2 = AB AC BE EC;
AB
tg
ab
2 ;
=
Teorema tangentei:
A
+
B
a+b
tg
2
Formule trigonometrice:


A
A
(p b)(p c)
p(p a)
sin =
;
cos =
;
2
bc
2

 bc
A
(p b)(p c)
p(p a)
A
;
ctg =
;
tg =
2
p(p a)
2
(p b)(p c)
B
C
A
cos cos ;
2
2
2
B
C
A
cos A + cos B + cos C = 1 + 4 sin sin sin ;
2
2
2
tg A + tg B + tg C = tg A tg B tg C, pt. A, B, C =
 90 ;
sin A + sin B + sin C = 4 cos

38

Triunghiuri congruente:
A

B

C


A
 , B
B
 , C

A
C
ABC A B  C 
[AB] [A B  ], [AC] [A C  ], [BC] [B  C  ]
Cazurile de congruenta: LLL, LUL, ULU.
Triunghiuri asemenea:
A

B
C

A
 ,
A
ABC A B C AB

=
A B 
Cazurile de asemanare: LLL, LUL, UU.


C

B
 , C

B
C
AC
BC
=  


AC
BC

Teorema lui Thales; Teorema fundamental

a a asem
an
arii:
A

Fie ABC si M AB \ {A, B}, N AC \ {A, C}.

AM
AN
=
(T. Thales);
MB
NC
AN
MN
AM
=
=
MN  BC AMN ABC
AB
AC
BC
MN  BC

39

(T.F.A.)

Teorema lui Menelaus:

A
C
B
B

A

Fie ABC si A BC \ {B, C}, B  AC \ {A, C}, C  AB \ {A, B}.

AC  BA CB 
A , B  , C  = coliniare    = 1 (segmente orientate)
CB AC BA

exact 2 sau 0 din punctele A , B  , C  sunt pe laturile ABC

AC  BA CB 

=1
C  B A C B  A
Teorema lui Ceva:
A
C
B
A

Fie ABC si A BC \ {B, C}, B  AC \ {A, C}, C  AB \ {A, B}.

AC  BA CB 
AA , BB  , CC  = concurente    = 1 (segmente orientate)
C B AC BA

exact 3 sau 1 din punctele A , B  , C  sunt pe laturile ABC

AC  BA CB 

=1
C  B A C B  A

40

5.3

Patrulatere

Patrulaterul

Aria

oarecare


AC BD sin (AC,
BD)
2

Paralelogram

baza h
= AB AD sin A
2

Dreptunghi

Ll

Romb

l h = l2 sin A =

Alte formule

Diagonala d2 = L2 + l2
d1 d2
2

Diagonala d = l 2

Patrat

l2

Trapez

(baza mare + baza mica) h

2

Linia mijlocie:
baza mare + baza mica
lm =
2

Un patrulater ABCD este inscriptibil (adica exista un cerc care trece

prin punctele A, B, C, D, numit cercul circumscris patrulaterului ABCD)
+C
=B
+D
 = 180 ABD

ACD
A
(unghiul format de o latura cu o diagonala este congruent cu unghiul format
de latura opusa cu cealalta diagonala)
AC BD = AB CD + AD BC
(relatia lui Ptolemeu).
Un patrulater ABCD are un cerc nscris (adica un cerc tangent la laturile patrulaterului) AB + CD = AD + BC.

41

Patrulaterul

Paralelogram

doar n dreptunghi

doar n romb

Dreptunghi

d
2

doar n patrat

Romb

doar n patrat

l
2

l 2
d
=
2
2

Patrat

Trapez

5.4

l
2
doar daca AB + CD = AD + BC;
h
r=
2

doar n trapez isoscel

Poligoane regulate

u
2

u
2

An
A1


l

A3

A2

n = num
arul de laturi (v
arfuri); R = raza cercului circumscris;
Unghiul la centru: u =

2
360

;
n
n

42

u
Latura: l = 2R sin ;
2
u
Apotema (raza cercului nscris): r = R cos ;
2
Aria: A = n

lr
R2 sin u
=n
;
2
2

Unghiul poligonului: 180 u =

(n 2)180
;
n

Poligoane regulate importante:

Poligonul

Formule specice

l 3

Triunghi echilateral Inaltimea h =

2
Patrat
Hexagon regulat

Diagonala d = l 2

Aria

l2 3
lh
=
2
4

l 3
2
h=
3
3

d
l 2
=
2
2

l 3
1
h=
3
6

l2

l2 3
6
4

43

l
2

l 3
3

Trigonometrie

6.1

Functiile trigonometrice

Cercul trigonometric:
Cadranul II: t


2


,

y = sin t

cos t < 0
sin t > 0

 
Cadranul I: t 0,
2

cos t > 0

cos = 0
sin t > 0
2

2
sin = 1
B(0, 1)
2
t=


cos( t0 ) = cos t0
sin( t0 ) = sin t0

N (cos( t0 ), sin( t0 ))

cos = 1
t=

sin = 0
A (1, 0)

M (cos t0 , sin t0 )
t0
R=1

+ t0

K t0
 t0

2 t0
P (cos( + t0 ), sin( + t0 ))

cos( + t0 ) = cos t0
sin( + t0 ) = sin t0

cos t < 0
sin t < 0


t=0
cos 0 = 1

A(1, 0)
sin 0 = 0 - x = cos t

cos 2 = 1
t = 2
sin 2 = 0
Q(cos(2 t0 ), sin(2 t0 ))

cos(2 t0 ) = cos(t0 ) = cos t0
sin(2 t0 ) = sin(t0 ) = sin t0

cos
=0
B  (0, 1)
2
3

t=
sin 3 = 1
2
2



3
Cadranul III: t ,
2


Cadranul IV: t

Domeniul de definitie:
sin t, cos t : t R;

tg t : cos t = 0 t = + k, k Z;
2
ctg t : sin t = 0 t = k, k Z;

44

cos t > 0
sin t < 0


 
3
, 2
sau t , 0
2
2

Periodicitatea:
Functiile sin si cos au perioada principala 2:
sin t = sin(t + 2) = sin(t + 2k), cos t = cos(t + 2) = cos(t + 2k), k Z;
Functiile tg si ctg au perioada principala :
tg t = tg (t + ) = tg (t + k), ctg t = ctg (t + ) = ctg (t + k), k Z;
Paritate:
Functia cos este para, iar functiile sin, tg si ctg sunt impare:
sin(t) = sin t, cos(t) = cos t,
tg (t) = tg t, ctg (t) = ctg t;
Argumentul redus (din [0, 2)):

sin t = sin t0

cos t = cos t
0
t [2k, 2k + 2), k Z
, unde t0 = t 2k [0, 2)

tg
t
=
tg
t
0

ctg t = ctg t0
(t0 = argumentul redus)
Unghiuri importante:
90

180

0 0

sin t

cos t

tg t

ctg t

45

270

sau 90
2
2

Semnul:
t

3
2

sin t

cos t

tg t

0 +

ctg t

Reducerea la cadranul I:

Cadranul II
 
t
,
2

Cadranul III


3
t ,
2

Cadranul IV


3
t
, 2
2

Cadranul IV
 
t ,0
2

sin t = sin( t)

sin t = sin(t )

sin t = sin(2 t)

sin t = sin(t)

cos t = cos( t)

cos t = cos(t )

cos t = cos(2 t)

cos t = cos(t)

tg t = tg ( t)

tg t = tg (t )

tg t = tg (2 t)

tg t = tg (t)

ctg t = ctg ( t)

ctg t = ctg (t )

ctg t = ctg (2 t)

ctg t = ctg (t)

M
arginirea:
sin x [1, 1];

cos x [1, 1];

46

Monotonia:

3
2

sin t

cos t

tg t

+|

+|

ctg t

| +

| +

Functiile trigonometrice inverse:

Functia (bijectiva)

[1, 1]
sin : ,
2 2

Inversa

arcsin : [1, 1] ,
2 2

Mon.

Formule
arcsin(x) = arcsin x;

sin(arcsin x) = x;

arcsin(sin x) = x, pt. x ,
2 2
arccos(x) = arccos x;

cos : [0, ] [1, 1]

arccos : [1, 1] [0, ]

cos(arccos x) = x;
arccos(cos x) = x, pt. x [0, ]

 
R
tg : ,
2 2

 
arctg : R ,
2 2

arctg (x) = arctg x;



tg (arctg x) = x;
 
arctg (tg x) = x, pt. x ,
2 2
arcctg (x) = arcctg x;

ctg : (0, ) R

arcctg : R (0, )

ctg (arcctg x) = x;
arcctg (ctg x) = x, pt. x (0, )

47

Semnul:
1

arcsin x
arccos x

arctg x

arcctg x

Monotonia:
x

arcsin x

arccos x

arctg x

arcctg x

0


Formule de leg
atur
a ntre functiile trigonometrice inverse:

;
2

arctg x + arcctg x = ;
2

arcsin x + arccos x =

48

6.2

Formule trigonometrice

Formule de leg
atur
a ntre functiile trigonometrice:
a a trigonometriei) ;
sin2 x + cos2 x = 1 (formula fundamental
1
cos x
1
sin x
=
; ctg x =
=
;
tg x =
cos x
ctg x
sin x
tg x
1
1
1 + tg 2 x =
;
; 1 + ctg 2 x =
2
cos x
sin2 x
Formule pentru sume/diferente de unghiuri:
sin(x + y) = sin x cos y + cos x sin y;
sin(x y) = sin x cos y cos x sin y;
cos(x + y) = cos x cos y sin x sin y;
cos(x y) = cos x cos y + sin x sin y;
tg x + tg y

, pt. x, y, x + y = + k (k Z);
1 tg x tg y
2

tg x tg y
, pt. x, y, x y = + k (k Z);
tg (x y) =
1 + tg x tg y
2

1


= ctg x =
, pt. x = + k, x = k;
tg x
2
tg x
2


1

x = ctg x =
, pt. x = + k, x = k;
tg
2
tg x
2
ctg x ctg y 1
, pt. x, y, x + y = k;
ctg (x + y) =
ctg x + ctg y
ctg x ctg y + 1
, pt. x, y, x y = k;
ctg (x y) =
ctg y ctg x
tg (x + y) =

Formule pentru dublul unui unghi:

sin 2x = 2 sin x cos x;
cos 2x = cos2 x sin2 x
= 2 cos2 x 1
= 1 2 sin2 x;
2tg x

tg 2x =
pt. x, 2x = + k;
2 ,
1 tg x
2
2
ctg x 1
, pt. x, 2x = k;
ctg 2x =
2ctg x
49

Formule pentru triplul unui unghi:

sin 3x = 3 sin x 4 sin3 x;

cos 3x = 4 cos3 x 3 cos x;

Formule pentru jum

atatea unui unghi:
x
1 cos x
=
;
2
2
x
1 cos x
tg 2 =
,
2
1 + cos x
x
1 + cos x
ctg 2 =
,
2
1 cos x
sin2

cos2

x
1 + cos x
=
;
2
2

pt. x = + 2k;
pt. x = 2k;

x
Substitutia t = tg :
2
t = tg

x
2

(x = + 2k)

2t
;
1 + t2
2t
tg x =
,
1 t2
1 t2
,
ctg x =
2t
sin x =

1 t2
;
1 + t2

pt. x = + k;
2

cos x =

pt. x = k;

Formule de liniarizare:
1 cos 2x
;
2
3 sin x sin 3x
sin3 x =
;
4

1 + cos 2x
;
2
3 cos x + cos 3x
cos3 x =
;
4

sin2 x =

cos2 x =

Formule de transformare a produselor n sume:

sin(x + y) + sin(x y)
;
2
cos(x + y) + cos(x y)
;
cos x cos y =
2
cos(x y) cos(x + y)
sin x sin y =
;
2
sin x cos y =

Formule de transformare a sumelor n produse:

xy
x+y
cos
;
2
2
x+y
xy
sin x sin y = 2 cos
sin
;
2
2
sin x + sin y = 2 sin

50

x+y
xy
cos
;
2
2
x+y
xy
cos x cos y = 2 sin
sin
;
2
2
cos x + cos y = 2 cos

sin(x + y)
,
cos x cos y
sin(x y)
,
tg x tg y =
cos x cos y
sin(x + y)
ctg x + ctg y =
,
sin x sin y
sin(y x)
,
ctg x ctg y =
sin x sin y
tg x + tg y =

+ k;
2

pt. x, y = + k;
2

pt. x, y =

pt. x, y = k;
pt. x, y = k;

Sume cu argumentele n progresie aritmetic

a:
r
se calculeaza S1 sin ;
2
r
S2 = cos x + cos(x + r) + cos(x + 2r) + . . . se calculeaza S2 sin ;
2
S1 = sin x + sin(x + r) + sin(x + 2r) + . . .

6.3

Ecuatii trigonometrice

Ecuatia

Conditii de existenta

sin x = a

Rezolvare
a  [1, 1] x ;
a [1, 1] x = (1)k arcsin a + k, k Z

cos x = a

a  [1, 1] x ;

a [1, 1] x = arccos a + 2k, k Z

tg x = a
ctg x = a

cos t = 0 t =

+ k, k Z
2

sin t = 0 t = k, k Z

x = arctg a + k, k Z
x = arcctg a + k, k Z



a sin x + b cos x = c
sin x = u
a sin x + b cos x = c
. Notam
2
2
sin x + cos x = 1
cos x = v
51

...

Ecuatia

Conditii de existenta

Rezolvare

arcsin x = a

x [1, 1]


x ;
a  ,
2 2

a ,
x = sin a
2 2

arccos x = a

x [1, 1]

arctg x = a

arcctg x = a

a  [0, ] x ;
a [0, ] x = cos a
 
a  ,
x ;
2 2
 
a ,
x = tg a
2 2
a  (0, ) x ;
a (0, ) x = ctg a

52

Geometrie vectorial
a
Coordonatele unui vector:
y

B(xB , yB )

u = AB = (xB xA )i + (yB yA )j



A(xA , yA )

AB(xB xA , yB yA )

Y (0, 1)

j 6i
O
X(1, 0)

-x


i(1, 0) = versorul axei Ox
j(0, 1) = versorul axei Oy

Vectorul de pozitie al unui punct:

rA = OA = xA i + yA j;
Modului (norma, lungimea) unui vector:


|AB| = AB = (xB xA )2 + (yB yA )2 ;


u = xi + yj |u| = x2 + y 2 ;
Versor (vector unitate): vector de modul 1;
Egalitatea vectorilor:
B

u = AB

v = CD

A
C

Fie u = x1i + y1j si v = x2i + y2j.

u = v u si v au acelasi modul, aceeasi directie si acelasi sens

x1 = x2
;

y1 = y2
53

Vectorul nul:

0 = 0 i + 0 j =
AA, A;

AB = 0 A = B;

x=0
;
xi + yj = 0
y=0
Adunarea vectorilor:
Regula paralelogramului:
B

AB + AD = AC


: C

u
u + v
A

v

Regula triunghiului:
B

AB + BC = AC

v
z C
:

u
u + v
A


u = x1i + y1j
v = x2i + y2j

u + v = (x1 + x2 )i + (y1 + y2 )j;

54

Inmultirea vectorilor cu scalari:

*

u

2u

1
u
2

12 u

u

2u




(xi + yj) = xi + yj,

R;

Opusul unui vector:

v = u u si v au acelasi modul, aceeasi directie si sensuri opuse;

AB = BA ;
u = xi + yj u = xi yj;
Vectori coliniari:
B

u = AB

v = CD

A
C

Fie u = x1i + y1j si v = x2i + y2j.

u si v sunt coliniari u si v au aceeasi directie
k R a.. u = kv
y1
x1
= ;

x2
y2

AB si CD sunt coliniari AB  CD sau A, B, C, D = coliniare

k R a.. AB = k CD;

55

Rapoarte de segmente orientate:

3
M1 A
=
8
M1 B

2
M2 A
=
5
M2 B

M1

M2

7
M3 A
=
2
M3 B
B

M3

Fie M AB \ {B} si k R \ {1}.

MA
= k MA = k MB
MB



MA

=
k

s
i
MA,
MB
au
acela
s
i
sens
adic
a
A

(MB)
sau
B

(AM)
, daca k > 0

MB




MA = k si
MA, MB au sensuri opuse adica M (AB) , daca k < 0
MB
A
k

1 

MA
= k PM =
P A k P B , P
1k
MB

xA kxB

xM =
1
1k
(rA krB )
rM =

1k
kyB
y

yM = A
1k

Caz particular (k = 1):

1
M = mijlocul lui [AB] P M = (P A + P B), P
2

xA + xB

xM =
1
2
rM = (rA + rB )
+
y

2
yM = A yB
2
Puncte importante n triunghi:
Fie ABC.
Centrul de greutate G (intersectia medianelor):
56

G = centrul de greutate al ABC

1
P G = (P A + P B + P C), P
3

xA + xB + xC

xG =

1
3
rG = (rA + rB + rC )
y
+
y

3
B + yC
yG = A
3
Centrul cercului nscris I (intersectia bisectoarelor):
I = centrul cercului nscris ABC

1
(aP A + bP B + cP C), P
PI =
a+b+c

axA + bxB + cxC

xI =
1
a+b+c
(arA + brB + crC )
rI =

a+b+c
+
byB + cyC
ay

yI = A
a+b+c
Centrul cercului circumscris O (intersectia mediatoarelor);
Ortocentrul H (intersectia naltimilor):

OH = OA + OB + OC;
1
OG = OH
(relatia lui Sylvester);
3
Produsul scalar:
Fie u = x1i + y1j si v = x2i + y2j.
u v = |u| |v| cos((u, v))
= x1 x2 + y1 y2

u u = |u|2 ;

i i = j j = 1; i j = 0;
x1 x2 + y1 y2
u v

=
;
cos((u, v )) =
|u| |v|
x21 + y12 x22 + y22
x1
y1
u si v sunt coliniari |u v | = |u| |v|
= ;
x2
y2
u v (perpendiculari) u v = 0 x1 x2 + y1 y2 = 0;
|u v |2 = |u|2 + |v|2 2u v
= |u|2 + |v |2 2|u| |v| cos((u, v));
57

Geometrie analitic
a
Distanta dintre dou
a puncte:

AB = (xB xA )2 + (yB yA )2 ;
Coordonatele mijlocul unui segment:

xA + xB

xM =
2
;
M = mijlocul lui [AB]
+
y

yM = A yB
2
Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi:

xA + xB + xC

xG =
3
G = centrul de greutate al ABC

yG = yA + yB + yC
3
Ecuatia general
a a unei drepte:
d:

unde a = 0 sau b = 0;

ax + by + c = 0,

Ecuatia dreptei ce trece prin dou

a

x y

AB : xA yA
xB yB

puncte (distincte) date:

1
1 = 0
1

AB :

y yA
x xA
=
, daca xB = xA si yB = yA
yB yA
xB xA

AB :

AB :

x = xA , daca xB = xA (dreapt
a vertical
a)
y = yA , daca yB = yA (dreapt
a orizontal
a)

Puncte coliniare:

xA yA 1


A, B, C = coliniare xB yB 1 = 0;
xC yC 1

Aria unui triunghi:

AABC

xA yA 1


||
, unde = xB yB 1 ;
=
2
xC yC 1

58

(dreapt
a oblic
a)

Panta (coeficientul unghiular) unei drepte (neverticale):

m = tangenta unghiului format de dreapta cu axa Ox;
d:

ax + by + c = 0

d = AB

m=

m=

yB yA
,
xB xA

a
,
b

unde a = 0;

unde xB = xA ;

and
Ecuatia dreptei ce trece printr-un punct dat P (x0 , y0 ) si av
panta m dat
a:
y y0 = m(x x0 ) ;
Ecuatia dreptei verticale ce trece printr-un punct dat P (x0 , y0 ):
x = x0 ;
Drepte

 paralele; drepte perpendiculare:
d1 : y = m1 x + n1
d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0
, sau
Fie
d2 : a2 x + b2 y + c2 = 0
d2 : y = m2 x + n2
d1 = d2

a1
b1
c1
=
=
m1 = m2 si n1 = n2 ;
a2
b2
c2

d1  d2

a1
b1
c1
=
=
m1 = m2 si n1 = n2 ;
a2
b2
c2

(m1 = panta lui d1 )

.
(m2 = panta lui d2 )

d1 d2 a1 a2 + b1 b2 = 0 m1 m2 = 1;
Vectori directori ai unei drepte:

Vectorii directori ai dreptei d sunt vectorii de forma AB, cu A, B d,

A = B;
Un vector u = i + j, u = 0, este vector director pentru dreapta
d : ax + by + c = 0 daca si numai daca a + b = 0 ;
Unghiul
dintre dou
a drepte:


d1 :
d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0
, sau
Fie
d2 : a2 x + b2 y + c2 = 0
d2 :
cos((d1 , d2)) = 

y = m1 x + n1
y = m2 x + n2

(m1 = panta lui d1 )

.
(m2 = panta lui d2 )

|a1 a2 + b1 b2 |
|m1 m2 + 1|


;
= 2
2
2
2
+ b1 a2 + b2
m1 + 1 m22 + 1

a21

59




m1 m2 a1 b2 a2 b1
=
, pt. d1  d2 ;
tg ((d1 , d2 )) =
1 + m1 m2 a1 a2 + b1 b2
Proiectia unui punct pe o dreapt
a:
Fie punctul A(x1 , y1 ) si dreapta d : ax + by + c = 0.
A
d
D

Proiectia lui A pe d este punctul D = pr d A denit prin


D = A, daca A d
,
AD d, D d, daca A  d
adica punctul de intersectie dintre dreapta d si perpendiculara dusa din A
pe d. Astfel coordonatele (x0 , y0 ) ale lui D sunt solutia sistemului

b2 x1 aby1 ac

x0 =
ax + by + c = 0
a2 + b2
, adica
.
2

a(y y1 ) = b(x x1 )
+
a
y

bc
abx
1
1

y0 =
a2 + b2
Distanta de la un punct la o dreapt
a:
Fie punctul P (x0 , y0 ) si dreapta h : ax + by + c = 0.
Distanta de la P la h (adica distanta de la P la proiectia lui P pe h) este
d(P, h) =

|ax0 + by0 + c|

;
a2 + b2

Simetricul unui punct fat

a de un alt punct:
Fie punctele A(x1 , y1 ) si P (x0 , y0 ).
P

A

Simetricul lui A fata de P este punctul A (x2 , y2) denit prin

x1 + x2



x0 =
x2 = 2x0 x1
A = A, daca A = P
2
,
adic
a
.
,
deci

y2 = 2y0 y1
P = mijlocul lui [AA ], daca A = P
y0 = y1 + y2
2
60

Simetricul unui punct fat

a de o dreapt
a:
Simetricul unui punct A fata de o dreapta d este punctul A , unde A este
simetricul lui A fata de punctul D = pr d A.
A
d
D
A

Simetrica unei drepte fat

a de un punct:
Simetrica unei drepte AB fata de un punct P este dreapta A B  , unde A
si B  sunt simetricele lui A, respectiv B, fata de P .
Simetrica unei drepte fat
a de o alt
a dreapt
a:
Simetrica unei drepte AB fata de o dreapta h este dreapta A B  , unde A
si B  sunt simetricele lui A, respectiv B, fata de h.

61

Numere complexe

9.1

Numere complexe sub forma algebric

a

Forma algebric
a a unui nr. complex:
z = x + yi ,


unde x, y R, i C \ R, i2 = 1 ;

re (z) = x = partea real

a a lui z
;
im (z) = y = partea imaginar
a a lui z

Puterile nr. complex i:

4k
i

4k+1
i
i4k+2

4k+3
i

= i4 = 1
=i
, k Z;
= i2 = 1
= i3 = i

Numere complexe (pur) imaginare:

z = yi,

unde y R;

Modulul unui nr. complex:

z = x + yi, x, y R |z| =


x2 + y 2 ;

Conjugatul unui nr. complex:

z = x + yi, x, y R z = x yi ;
Propriet
ati:
re (z), im (z), |z| R;
|z| 0;
|z| = 0 z = 0;
|z1 z2 | = |z1 | |z2 |;

z1 |z1 |
=
z2 |z2 | (z2 = 0);
|z n | = |z|n , n N;
|z1 + z2 | |z1 | + |z2 |;


|z1 | |z2 | |z1 z2 |;
|z| = |z|;
62

z z = |z|2 ;
z+z
zz
; im (z) =
;
2
2
z R im (z) = 0 z = z;
z = nr. imaginar re (z) = 0 z = z;
z1 + z2 = z1 + z2 ;
z1 z2 = z1 z2 ;
z1 z2 = z1 z2 ;
 
z1
z1
(z2 = 0);
=
z2
z2
z n = (z)n , n N;
re (z) =

9.2

Numere complexe sub forma trigonometric

a

Forma trigonometric
a a unui nr. complex:
z = r(cos t + i sin t) ,


unde r R, r 0, t [0, 2);

|z| = r = modulul lui z

;
arg(z) = t = argumentul redus al lui z

Obs. Renuntand la conditia t [0, 2) se obtine forma trigonometric

a
extinsa a lui z; n acest caz avem
t = arg(z) + 2k, unde k Z,
si t se numeste argumentul (extins al) lui z.
Trecerea de la forma algebric
a la forma trigonometric
a:
z = 0 z = 0(cos t + i sin t), t [0, 2);
z = x + yi, x, y R, z = 0 z = r(cos t + i sin t), unde

r = |z| = x2 + y 2 ,

cos t =
r , adica
t [0, 2) a..
y

sin t =
r

63

cos t =  2
x + y2
y

sin t =  2
x + y2

Cazuri particulare:
1 = cos 0 + i sin 0;
1 = cos + i sin ;

i = cos + i sin ;
2
2
3
3
i = cos
+ i sin ;
2
2
z = x R, x 0 z = x(cos 0 + i sin 0);
z = x R, x < 0 z = x(cos + i sin );



z = yi, y R, y 0 z = y cos + i sin
;
2
 2

3
3
z = yi, y R, y < 0 z = y cos
+ i sin
;
2
2
Propriet
ati:
cos t i sin t = cos(t) + i sin(t);
(cos t1 + i sin t1 )(cos t2 + i sin t2 ) = cos(t1 + t2 ) + i sin(t1 + t2 );
cos t1 + i sin t1
= cos(t1 t2 ) + i sin(t1 t2 );
cos t2 + i sin t2
(cos t + i sin t)n = cos nt + i sin nt , n Z (formula lui Moivre);

9.3

Interpretarea geometric
a a unui nr. complex

Afixul unui punct din plan:

Fiecarui nr. complex z = x + yi, x, y R, i corespunde punctul A(x, y)
din planul reprezentat in sistemul otogonal de axe xOy, si reciproc.
Numarul complex z = x + yi se numeste afixul punctului A(x, y); se
utilizeaza si notatia A(z).
y

A(z), z = x + yi = r(cos t + i sin t)

OA = r = |z|
I

t = arg(z)

64

-x

9.4

Ecuatii binome (r
ad
acinile de ordinul n ale unui
nr. complex)

Forma general
a:
z n = a,

unde a C, n N .

Rezolvarea trigonometric
a:
Fie a = r(cos t + i sin t) forma trigonometrica a lui a.
Solutiile ec.
z n = r(cos t + i sin t)
(r
ad
acinile de ordinul n ale nr. complex a) sunt:
zk+1 =

t + 2k
t + 2k
+ i sin
r cos
n
n


,

k {1, . . . , n}.

Caz particular: r
ad
acinile de ordinul n ale unit
atii:
z n = 1 zk+1 = cos

2k
2k
,
+ i sin
n
n

k {1, . . . , n}.

Rezolvarea algebric
a a ec. binome z 2 = a:
Fie a = u + vi forma algebrica a lui a. Notand
z = x + yi, x, y R,
forma algebrica a lui z ecuatia devine, succesiv,

2

(x + yi) = u + vi x + 2xyi y = u + vi

x2 y 2 = u
, x, y R,
2xy = v

si se rezolva acest sistem omogen.

9.5

Ecuatia de gradul al doilea

az 2 + bz + c = 0,

unde a, b, c C, a = 0.

Rezolvarea bazat
a pe formula general
a:
z1,2 =

b d
,
2a

unde d C este o solutie a ec. d2 = , unde = b2 4ac.

Rezolvarea bazat
a pe forma algebric
a: se procedeaza analog ca la
2
rezolvarea algebrica a ec. binome z = a.
65

9.6

Ecuatii bip
atrate
az 4 + bz 2 + c = 0,

unde a, b, c C, a = 0.

Notam z 2 = u au2 + bu + c = 0
Obs. Ecuatiile n-patrate

...

az 2n + bz n + c = 0, n 3,
se rezolva analog, notand z n = u.

66

10

Combinatoric
a

10.1

Produsul cartezian

Fie A o multime si n N . Un n-uplu cu elemente din A (vector cu n

elemente din A) are forma (a1 , a2 , . . . , an ), unde a1 , a2 , . . . , an A si conteaza
ordinea de dispunere a acestor elemente, adica
(a1 , a2 , . . . , an ) = (b1 , b2 , . . . , bn ) a1 = b1 , a2 = b2 , . . . , an = bn .
a.
Obs. Un 2-uplu (a1 , a2 ) se mumeste si cuplu sau pereche ordonat
Produsul cartezian al multimilor A1 , A2 , . . . , An este
A1 A2 An = {(a1 , a2 , . . . , an ) | a1 A1 , a2 A2 , . . . , an An }.

10.2

Multimi ordonate

O multime ordonat
a cu n elemente este un n-uplu cu elemente distincte
doua cate doua.
Deci o multime ordonata cu n elemente are forma (a1 , a2 , . . . , an ), unde
elementele a1 , a2 , . . . , an sunt distincte doua cate doua (adica ai = aj i = j)
si conteaza ordinea de dispunere a acestor elemente.
Obs. {1, 2, 3, 4} = {3, 2, 4, 1} (multimi), dar (1, 2, 3, 4) = (3, 2, 4, 1)
(multimi ordonate).

10.3

Permut
ari, aranjamente, combin
ari

Definitii si notatii:
Fie n, k N, k n si e A o multime arbitrara cu n elemente. Notam:
Pn = nr. de multimi ordonate care se pot forma cu toate cele n elemente
ale lui A, numite si permut
ari ale lui A;
ari de n;
Numarul Pn se numeste permut
Akn = nr. de submultimi ordonate cu k elemente care se pot forma cu
elemente din A, numite si aranjamente ale lui A;
ate k;
Numarul Akn se numeste aranjamente de n luate c
Cnk = nr. de submultimi cu k elemente care se pot forma cu elemente
din A, numite si combin
ari ale lui A;
Numarul Cnk se numeste combin
ari de n luate c
ate k;
67

Definitia lui n factorial:

Fie n N. Notam
n! = 1 2 . . . n,
0! = 1;

pt. n 1;

n! se numeste n factorial.
Conditii de existent
a; formule de calcul:

Numarul

Formule de calcul

Conditii de existenta

Pn

Pn = n!

nN

Akn
Cnk

10.4

n!
(n k)!

n, k N, k n

n!
Akn
=
k!
k!(n k)!

n, k N, k n

Akn =
Cnk =

Formule de num
arare

Produs cartezian:
Fie n multimi A1 , A2 , . . . , An , avand respectiv m1 , m2 , . . . , mn elemente.
Numarul de elemente (n-upluri) ale produsul cartezian A1 A2 An
este egal cu
m1 m2 . . . mn .
Tipuri de submultimi:
Fie A o multime cu n elemente, n N, si e k N, k n.
Numarul de permutari (multimi ordonate) ale lui A este egal cu n!;
Numarul de submultimi ordonate cu k elemente ale lui A este egal cu
Akn ;
Numarul de submultimi cu k elemente ale lui A este egal cu Cnk ;
Numarul total de submultimi ale lui A este egal cu 2n .

68

Tipuri de functii:
Fie A o multime cu n elemente si B o multime cu m elemente, m, n N .
Numarul de functii f : A B este egal cu mn ;
Pentru n > m, nu exista functii injective f : A B;
Pentru n m, numarul de functii injective f : A B este egal cu Anm ;
Pentru n < m, nu exista functii surjective f : A B;
Pentru n m, numarul de functii surjective f : A B este egal cu
1
2
m1
(m 1)n + Cm
(m 2)n . . . + (1)m1 Cm
;
mn Cm

Pentru n = m, nu exista functii bijective f : A B;

Pentru n = m, numarul de functii bijective f : A B este egal cu n!;
Pentru n > m, nu exista functii strict crescatoare f : A B;
Pentru n m, numarul de functii strict crescatoare f : A B este
n
;
egal cu Cm
Obs. Aceleasi formule se aplica si n cazul functiilor strict descrescatoare.
Numarul de functii (monoton) crescatoare f : A B este egal cu
n
;
Cm+n1
Obs. Aceeasi formula se aplica si n cazul functiilor strict descrescatoare.

10.5

Formule combinatoriale

0! = 1 ;
n! = n(n 1)! , n N ;
n! = n(n 1)(n 2)!, n N, n 2;
Akn = n(n 1)(n 2) . . . (n k + 1), n, k N ;
A0n = 1, n N;
A1n = n, n N ;
Ann = n!, n N;
Cnk = Cnnk , n, k N, k n
(formula combin
arilor complementare);
69

Cn0 = Cnn = 1 , n N;
Cn1 = Cnn1 = n , n N ;
k1
k
Cnk = Cn1
+ Cn1
, n, k N , k n 1

(relatia de recurent
a a combin
arilor);
k1
kCnk = nCn1
, n, k N , k n;
kr
, n, k, r N, r k n;
Cnk Ckr = Cnr Cnr

C k+1
Cnk
= n+1 , n, k N, k n;
k+1
n+1

10.6

Binomul lui Newton

Pentru orice a, b C si n N avem

(a + b)n =

n
!

Cnk ank bk .

k=0

Notam Tk+1 = Cnk ank bk , k {0, 1, . . . , n}.

Tk+1 se numeste termenul de rang k sau al k + 1-lea termen al
dezvoltarii (sumei).
Dezvoltarea (suma) are n + 1 termeni.
Daca n = par, atunci termenul din mijloc este T n2 +1 ;
Daca n = impar, atunci termenii din mijloc sunt T n+1 si T n+1 +1 ;
2

Cnk se numeste coeficientul binomial al termenului Tk+1 .

Suma coeficientilor binomiali este
Cn0 + Cn1 + + Cnn = 2n ;
Pt. un polinom P (X) = a0 + a1 X + a2 X 2 + + an X n , suma
coeficientilor este
a0 + a1 + a2 + + an = P (1) ;
Pt. un polinom P (X, Y ), suma coeficientilor este P (1, 1) ; . . .
70

 Monotonia coeficientilor binomiali:

Daca n = par, atunci
n

Cn0 < Cn1 < < Cn2

< Cn2 > Cn2

+1

> > Cnn1 > Cnn ,

n

deci coeficientul binomial maxim este Cn2 (cel din mijloc);

Daca n = impar, atunci
n1

n+1

Cn0 < Cn1 < < Cn 2 = Cn 2 > > Cnn1 > Cnn ,
n1

n+1

deci coeficientii binomiali maximi sunt Cn 2 = Cn 2 (cei din

mijloc);
Raportul a doi termeni consecutivi:
k+1 a
Tk+1
Cnk a
, k {0, 1, . . . , n 1} (pt. b = 0);
= k+1
=
Tk+2
Cn
b
nk b
Pt. a, b > 0 avem
nb a
k+1 a
Tk+1
1k
,
1
Tk+2
nk b
a+b

deci Tk+1

nb a k nb a + 1
a+b
a+b
.
= termen maxim

k {0, 1, . . . , n}

Formula multinomului lui Newton (generalizare a formulei binomului

lui Newton): pentru orice m N , a1 , a2 , . . . , am C si n N avem
(a1 + a2 + + am )n =


(k1 ,k2 ,...,km )K

n!
ak1 ak2 . . . akmm ,
k1 !k2 ! . . . km ! 1 2

unde K = {(k1 , k2 , . . . , km ) | k1 , k2 , . . . , km N, k1 + k2 + + km = n}.

71

10.7

Sume combinatoriale
Cn0 + Cn1 + + Cnn = 2n , n N
Cn0 + Cn2 + Cn4 + = Cn1 + Cn3 + Cn5 + = 2n1 , n N ;
p

p
pk
Cnk Cm
= Cn+m
, n, m, p N, p n + m
k=0

(formula lui Vandermonde);



pm
m
n+m+1
Ckn Cpk
= Cp+1
, n, m, p N, p n + m

k=n

(formula lui N
orlund);
n
 " #2
n
, n N
Cnk = C2n
k=0
n


Cnk xk = (1 + x)n , n N, x C;

k=0

(cf. binomului lui Newton);

Derivand, respectiv integrand aceasta egalitate n raport cu x obtinem:

n


kCnk xk1 = n(1 + x)n1 , n N , x C;

k=1
n

C k xk+1
n

k=0

k+1

(1 + x)n+1 1
, n N, x C;
n+1

Obs. Aceste egalitati pot din nou derivate/integrate n raport cu x,

direct sau dupa anumite prelucrari (de ex. nmultire cu x), rezultand alte
identitati combinatoriale.
In particular, pt. x = 1 obtinem:
n


kCnk = n2n1 , n N ;

k=1
n

2n+1 1
Cnk
=
, n N;
k+1
n+1
k=0

72