Verbele
In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in „en“.
Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:
[Link] auxiliare
[Link] regulate
[Link] neregulate
[Link] modale
[Link] auxiliaresunt: haben = a avea
sein = a fi
werden = a deveni
Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse.
Prezentul verbelor auxiliare:
haben = a avea sein = a fi werden = a deveni
ich-habe ich-bin ich-werde
du-hast du-bist du-wirst
er,sie,es-hat er,sie,es-ist er,sie,es-wird
wir-haben wir-sind wir-werden
ihr-habt ihr-seid ihr-werdet
sie-haben sie-sind sie-werden
CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT
Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care
adaugam terminatia [Link] verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei
infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.
Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt:
[Link] – e
[Link] – (e)st
[Link],sie,es – (e)t
[Link] – en
[Link] – (e)t
[Link] – en
In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre
terminatie si radacina se adauga vocala „e“la persoana a 2-a si a 3-a singular si la
persoana a 2-a [Link]: arbeiten = a munci
Ich – arbeite = eu muncesc
Du-arbeitest = tu muncesti
Er, sie,es – arbeitet = el,ea munceste
Wir – arbeiten = noi muncim
Ihr – arbeitet = voi munciti
Sie/sie – arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc
La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din „e“ in
„i“ ).Exemplu: sprechen = a vorbi
Ich – spreche = eu vorbesc
Du – sprichst = tu vorbesti
Er,sie,es – spricht = el,ea vorbeste
Wir – sprechen = noi vorbim
Ihr – sprecht = voi vorbiti
Sie/sie – sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc
Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular.
In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca [Link] trei forme de
baza sunt:- infinitivul-sprechen
-imperfectul – sprach = a vorbit
-participiul 2 –gesprochen = vorbit
arbeiten – arbeitete – gearbeitet = a munci
Ih habe gearbeitet. = Am muncit.
h..ren – ho..rte – geho..rt = a auzi
sehr = foarte
Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.
Singen-sang-gesungen = a canta
Ich – singe = eu cant
Du – singst = tu canti
Er,sie es – singt = el,ea canta
Wir – singen = noi cantam
Ihr – singt = voi cantati
Sie/sie – singen = dvs/ei,ele cantati/canta
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de
politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu
majuscula.
Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!
Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a
prezent,inlaturand pronumele si terminatia.
Exemplu:sprich! = vorbeste!
Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul
Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a
plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.
Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti
Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg.
Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.
Negatia „nicht“ se foloseste numai pentru verbe!!!
Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic.
Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.
Besser = mai bine.
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie [Link]
care cer acuzativul sunt:
Finden = a gasi machen = a face haben = a avea
Singen = a canta spielen = a juca ho..ren = a auzi
Sprechen = a vorbi lesen = a citi schreiben = a scrie
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar
pentru plural o singura forma pentru toate cele trei [Link] nehotarat primeste in
cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.
MASCULIN FEMININ NEUTRU
N-der – ein N-die – eine N-das – ein
G-des – eines G-der – einer G-des – eines
D-dem – einem D-der – einer D-dem – einem
Ac-den – einen Ac-die – eine Ac-das – ein
Pentru plural;M,F,N:
N-die
G-der
D-den
Ac-die
Mich = ma
Dich = te
Sich = se
Uns = ne(noi ne)
Euch = va
Sich = se
Von mir = de mine
Von dir = de tine
Von ihm = de el
Von ihr = de ea
Von uns = de noi
Von euch = de voi
Von sie = de ei,de ele
VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA
TRENNBARE VERBEN
Trennbar = separabil untrennbar = inseparabil
Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au
inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de
verb,adaugandu-se la sfarsitul [Link] propozitie, particula separabila este asezata la
sfarsitul [Link] aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula
inseparabila.
Particule neseparabile:
Be- bekommen-bekam-bekommen = a deveni
Emp- empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda
Ent- entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea
Er- erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti
Ge- gerieben-geriebte-geriebt = a rade
Miss- missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege
Ver- verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece
Zer- zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge
Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.
Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume „vor-„ :
Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati
Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.
Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.
Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide
Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide
La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre
prefix si radacina se adauga „ge“.
(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca
Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.
(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca
sich anziehen = a se imbraca
Ich ziehe mich an = ma imbrac
Du ziehst dich an = te imbraci
Er zieht sich an = el se imbraca
Sie zieht sich an = ea se imbraca
Es zieht sich an = el,ea se imbraca
Wir ziehen uns an = noi ne imbracam
Ihr zieht euch an = voi va imbracati
Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca
DIE MODALVERBEN
VERBELE MODALE
Verbele modale sunt verbe auxiliare de [Link] modale nu sunt de sine
statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.
Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:
du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.
In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc
Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....
:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.
Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in
propozitie.
Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.
Scho..n = frumos Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)
Schlimm = rau Ein schlimmes Kind = Un copil rau
Brav = cuminte Ein braves Kind = Un copil cuminte
Das brave Kind = copilul cuminte Das schlimme Kind = copilul rau
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat
dupa cum urmeaza: Masculin – ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Feminin – eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna
Neutru – ein-es ex.:das Kind-ein braves Kind
Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi
terminatia „e“.Masculin-der – e der gute Vater
Feminin-die – e die ho..fliche Mutter
Neutru-das – e das unho..fliche Kind
Ho..flich = politicos
Unho..fliche = nepoliticos
Die Ho..flichkeit = amabilitatea
Gescheit = destept
Die Scho..nheit = frumusetea die Dummheit = prostia
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea
cazurilor nu sunt [Link] modale sunt:
KONEN; WOLLEN; MUSSEN; DURFEN; SOLLEN; MOGEN
-ko..nen-konte-gekont = a putea
-wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi
-mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui
-du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie
-sollen-sollte-gesollt = a trebui
-mo..gen-mochte-gemocht = a dori
-ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere
-wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva
-mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o [Link].:Ich muss heute die
Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia
-du..rfen-exprima o permisiune
-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau
un timp de [Link].:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia
-mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata.
Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra?
Die Pra..sens = prezentul
Die Vergangenheit = trecutul
Die zukunft = viitorul
Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de
propozitii care ne ajuta sa ne exprimam.
Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume:
afirmativa-ich kann
-negativa-ich kann nicht
-interogativa-kann ich?
Nur = numai
Ansehen-sah an-angesehen = a privi
Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi
Bekommen-bekamm-bekommen = a primi
Suchen = a cauta
Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)
Die Hilfe = ajutorul
Die Zeitschrift = revista dieZeitschriften = revistele
Die Mediotek = laborator de limbi straine
Der Kassettenrecorder = casetofonul
Das Blatt = foaia,coala die Bla..tter = foile,colile
Das Arbeitsblatt = foaia de lucru
Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele
Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine
Die Bedeutung = insemnatatea,importanta die Bedeutungen = insemnatatile,...
Die Notwendigkeit = necesitatea die Notwendigkeiten = necesitatile
Das Erlaubnis = invoirea;invoiala die Erlaubnise = invoirile;invoielile
Die Vorliebe = predilectia
Wie? = cum?
Der Beruf = meseria die Berufe = meseriile
Der Spass = placerea die Spasse = placerile
Besonders = deosebit
Durch = prin
Die Leute = oamenii---nu are singular
Oft = adesea;des
Der Mensch = omul die Menschen = oamenii
Die Hausaufgabe = tema de acasa die Hausaufgaben = temele de acasa
Die Klassaufgabe = tema din clasa die Klassaufgaben = temele din clasa
Die Aufgabe = tema die Aufgaben = temele
Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona
Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata
Lerntipps = mod de invatare
Testaufgaben = teme de test
DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR
COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte
parti de [Link] se poate face cu ajutorul prefixelor si [Link] mai
frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul [Link] mai des folosite sufixe sunt:
a) -er; -ler; -ner –pentru masculin
-erin; lerin; nerin – pentru feminin.
Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o
[Link].:arbeiten – der Arbeiter = muncitorul
-die Arbeiterin = muncitoarea
die Kunst = arta – der Ku..nstler = artistul
die Ku..nstlerin = artista.
Substantivele care au in radacina lor vocalele „a“, „o“, „u“,prin derivare primesc
„..“(umlaut).
b) -e – care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive
[Link].:gross = mare die Gro..sse = marimea
Mit wem? = cu cine?
Lieben = a iubi die Liebe = iubirea;dragostea
Die Allerliebste = cea mai iubita dre Allerliebste = cel mai iubit
Substantivele formate cu sufixul „-el“sunt masculine si indica o unealta.
Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura.
Substantivele formate cu sufixul „-ei“sunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un
atelier sau cu un sens periorativ.
Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei
= joaca.
Substantivele formate cu ajutorul sufixului „-ling“ sunt masculine si indica ceva tanar
sau un sens periorativ(un mod de a face misto).
Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der
Feigling = lasul(feige = las).
Substantivele formate cu sufixul „-ung“ sunt intotdeauna feminine si indica o actiune
sau rezultatul unei actiuni.
Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden
= a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).
Cu ajutorul sufixului „-heit“ se formeaza substantive feminine care indica o
colectivitate,un substantiv [Link] substantivul se termina in „-r“; „-ch“; „-ig“,
punem „keit“.
Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit =
marinimia(herzlich = inimos).
Cu ajutorul sufixului „-schaft“ formam substantive feminine care indica o
colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.
Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die
Freundschaft = prietenia.
Substantivele formate cu sufixul „-tum“ sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o
ideie.
Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).
Cu ajutorul sufixelor „-chen“ si „-lein“ se formeaza toate diminutivele din limba
germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.
Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das
Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.
Der Tishleifer = mileul
Das Leben = viata mein Leben = viata mea
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:
ge-; ur-; un-.
Cu prefixul „ge-„ se formeaza substantivele colective.
Ex.: der Berg = muntele – das Gebirge = muntii in [Link] gehe ins Gebirge. = Eu
merg la munte.;der Busch = tufa – das Gebu..sch = tufisul.
Prefixul „ur-„ are sensul de „foarte vechi“ si imprima acest sens substantivului nou
format.
Ex.:der Wald = padurea – der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul – die Urzeit =
preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul – die Ursache = cauza.
Prefixul „un-„ arata contrariul sau intareste sensul.
Ex.:der Dank = multumirea – der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea – das
Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge
= (tot)multimea(forma intarita).
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul [Link]
ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de
[Link] cuvant se numeste „determinativ“si este si cel pe care cade accentul,iar
ultimul cuvant, „determinant“,este intotdeauna un substantiv care da si genul
substantivului [Link] „determinativ“ poate sa fie si o alta parte de vorbire
decat substantiv,si anume:adjectiv – gross + der Vater = der Grossvater = bunicul
-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul
-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)
verb – schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul
wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de
zi
prepozitie – vor + das Mittag = das Vormittag
nach + das Mittag = das Nachmittag
Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se
intercaleaza o consoana de legatura si anume:
„s“-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la
inceput
„n“-daca primul substantiv se termina in vocala.
Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die
Tasche = geanta,buzunarul
-das Haus = casa + die Aufgabe = tema – die Hausaufgabe = tema de acasa
-die Klasse = clasa + der Leiter = conducator – der Klassenleiter = dirigintele
Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala
de la primul cuvant cade,se [Link].:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.
DER POSSESSIVPRONOMEN
PRONUMELE POSESIV
Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta.
Pronumele posesiv are urmatoarele forme:
-de singular – mein = al meu Ex.:mein Heft = caietul meu
- meine = a mea meine Tasche = geanta mea
- dein = al tau dein Buch = cartea ta
- deine = a ta deine Klasse = clasa ta
- sein = al sau sein Vater = tatal sau
- seine = a sa seine Mutter = mama sa
- unser = al nostru unser Haus = casa noastra
- unsere = a noastra unsere Katze = pisica noastra
- euer = al vostru euer Hund = cainele vostru
- euere = a voastra euere Schule = scoala voastra
- ihr = al lor ihr Kind = copilul lor
- ihre = a lor ihre Hausaufgabe = tema lor
Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un „e“.Exemplu:
-meine = ale mele
-deine = ale tale
-seine = ale sale
-unsere = ale noastre
-euere = ale voastre
-ihre = ale lor
Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat.
Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea.
Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare.
Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un
[Link] cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume.
Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: „wer?“ = cine?;
„was?“ = ce?
N – wer?;was?
G – wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei?
D – wem? = cui?
Ac – wen? = pe cine?,ce?
Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici?
R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele.
Niemand = nimeni
Was ist hier? R: Hier ist eine Klasse.
Mehr = mai mult
mehrere = mai multe
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia „nicht“ care sta
langa verb nu se mai pune
.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.
Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.
Alle schweigen. = Toti tac.
Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea
Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea
Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie
DECLINAREA ARTICOLULUI
In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se
declina astfel:
M F N
N der die das
G des der des
D dem der dem
Ac den die das
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:
MFN
N die
G der
D den
Ac die
Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme
pentru singular.
M F N
N ein eine ein
G eines einer eines
D einem einer einem
Ac einen eine ein
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de
plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:
SINGULAR PLURAL
M F N
N kein keine kein keine
G keines keiner keines keiner
D keinem keiner keinem keinen
Ac keinen keine kein keine
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii
pentru prescurtarea exprimarii:
An = la an + das = ans = la
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.
Auf = pe auf + das = aufs = pe
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.
Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata
In = in in + das = ins = in
Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa.
Um = pentru um + das = ums = pentru
Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata.
Vor = in fata vor + das = vors = in fata
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In
fata vietii mi-e frica.)
U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.
Durch = prin durch + das = durchs = prin
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate
vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul [Link] alte prepozitii
care se contopesc cu articolul numai la dativ.
An = la an + dem = am = la
Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra.
Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.
In = in in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.
Von = de la von + dem = vom = de la
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.
Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.
Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea.
Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa
mearga la teatru.
Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale
lunga.
La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi
folosite cu cazul [Link] acuzativ intrebarea este „wohin?“(unde?;incotro?).La
verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul
[Link] la care raspunde este „wo?“(unde?).
Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)
Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)
Ich bin im Zimmer.
Ich bin in der Klasse.
Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.