0 Bewertungen0% fanden dieses Dokument nützlich (0 Abstimmungen) 101 Ansichten29 SeitenGermana 1-5
Copyright
© © All Rights Reserved
Verfügbare Formate
Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
Germana in 30 dewle este un cu intensiy pentru studi individual
care va pune la disponitie cunogtingele de twza ale limbii germane
cotidiene. Manualul este conceput cu scopul de a vi familiarza cu
structura gramaticala de baz a limbii
Coursul congine 30 de leeti,fiecare avand acelagtipar: mai tntdi
este prezentat un text scurt, in limba germand — de obicei un dialog -,
apoi o sectiune de gramatict, urmatt de cfteva exerctii care va vor
ajuta si va consolidagi cunostintele deja dobandite. La sfisitul lecarei
lectii sunt prezentate scurte texte informative, care va ajuta sa. va
familiarizati cu viata cotidiana din Germania, Fiecare lectie este un
episod dintr-o poveste si se concentreazi asupra unor situati cotidiene
tipice. Patru teste, tmpreund cu Cheia exerctilor de la sflrsitul
manualului, va vor permite s8 verificati progresul pe cae fl facet
La sfarsitul cari este prezentat un vocabular organizat alfabetic
care confine cuvintele utilizate in fiecare lectie Dialogurile sunt traduse
{n limba romana.
Crsul este, de asemenea, insogit de un CD audio cate congine
dlialoguri in limba german, in doua viteze diferite ~ mai inti fn tempo
normal, apoi intrun tempo mai lent, astfel incit dumneavoastré si
putefi repetafrazele. Dupa ce veri parcurge cele 30 de lecti, vet reus
si vi exprimagi cursv in limba germana gi si ingelegeti mai multe tipuri
de enunturi, ceea ce va va permite s4 va descurcatieficient in viata de
zi cu xidin Germania.
Autorul si editor va ureaza un studiu placut si mult succes fn
parcurgerea acestui cus
Cee eee i)
1. Ortografia
Utlizarea majusculelor
In limba german se scriu cu majuscul urmatoarele cuvinte:
= primul cuvant dint-o propozttie
Ich komme aus Japan. Eu vin din Japonia
toate substantivele
Tee, Computer, Foto.
verbele substantivate
das Lesen, das Schwimmen...._cititul, inotul.
ceai computer, fotografi
adjectivele substantiate
etwas Gutes, ceva bun
das Schénste... lucrul cel mai frumos
pronumele (formele de politete)
Sie, thnen, thr:
Wie helen Sie? (Cum va numi
Wee geht es Ihnen? ‘Cum vi merge?
Ist das thr Gepack? ‘cesta este bagajul dvs.2
Usilizarea literelor mici
Urmitoarele cuvinte se scriu cu literd ict:
~ verbele
heifen, tinken, kommen... ase nuumi, a bea, ave
adjectivele
£708, Kein. mare, mic,
pronumele
ih, du, er... mein, den. cu, tu, el... al meu, al tia
conjunctile
und, oder, aber... sis sau, dar.
adverbele
da, dort, bat. acolo, acolo, curind,
prepozttile
‘an, auf, unter, n.. la, pe, sub, in.Biss
B sch
~ dupa vocale lung
StraBe, SpaB, grifsen.
ss sta
‘dupe vocale scurte
‘Kuss, muss, cons.
strada, distracte, a saluta
situt, trebuie, ci
2. Pronungia
Vocale lungi
© vocala dubia este lungs:
Tee, Zoo. ceai, gridin’ zoologics,
~ © vocala urmata de un h este lunga:
Jahr, fahren, Ihr an, a conduce, al ei
~ © vocala este lunga atunci cand este urmata de o consoana $1 apoi
de 0 vocala:
fragen, hiren, Rose. a intreba, a auzi, randalir
~ Atunci cand f este urmat de e, vocala J este lungs:
‘Sie, whe, ve. dvs., cum, mul.
‘Vocale scurte
~ O vocala de la sfargitul unui cuvant este scurta
Tass, Katze, ise... taxi, pisicl,citese
~ Ovocala este de obicel scurta atuncl cand este urmata de doua sau
‘mai multe consoane:
Oster, morgens, Herbst. Paste, dimineaga, toamni,
Consoane
Caracteristici
eh:
Grupul de litere ch se pronungi h. Dupa 1 si @, dupa J, r, a si in
terminayia ig, oh se formeazd in partea anterioari a cavitifii bucale Ieh,
sprechen... cu, a vorbi,
Dupi a, o si u, ch se formeaz’ in partea posterioari a cavitieii bucale:
‘machen, Buch, auch... face, carte, de asemenea.
-st sip:
La inceputul unui cuvnt i a unei silabe, -st si -sp se pronunga
stehen, Gesprich... a sta in picioare, conversafic.
14 wereenn
CnC)
Stewardess
Yuki:
Stewardess:
Yuki
Stewardess:
Yuki
Theresa:
Scewardess
Exwas zu einken?
Ja, bite.
Kaffee oder Tee?
Kaffe, bite.
Mit Mileh und Zucker?
Mic Mic.
Eneschuldigung, wann sind wir in
Miinchen?
In awei Scunden,
Kommen Sie aus Deutichland?
Nein, ich komme aus Luxemburg. Und Sie?
Ich komme aus Japan.
‘Aus Tokio? .
Nein, aus Sapporo, Und wo wohnen Sie?
In Augsbut z
‘Und ih, ich wohne in Minchen bei Frau
Gliick.
Sie haben aber Glick!
FiNeeN 1516
Lectia 41
Inavion
Seen Com debe?
a Sate
Stewardesa: Cafea sou colt
mee Gee
Semorina Calapeit tine
Gilpe
Peste doug ore.
Veni din Geman?
Na, vin din Luxemburg. Dvs.2
Eu vin din Japonia.
Dela Tokio?
Na, dela Sapporo. Unde locui?
Theroa: Tn Augsburg”
Peg Rls Mancen:la dna Gluck *
* Glick — noroc (lh germ)
:
singular
persoanal eh cu
ersoanaall-a qu/sle culdvs,
Petsoanaalll-a er/sle/es* cllea
plural
personal wir noi
Petsoanaall-a Ih/Sle ——_voildvs,
PetsoanaaIll-a ste ‘ilele
Existd tre
Saute Pronume personale penta persoana a H-a
‘mascalin er et (de ex. der Mann/barbatul)
inin sle ea (de ex. dle Frau/femcia)
neutra #¢ e¥ea (dex. das Kind/copilul)
"4 pronume personal de personna a II-a singular neutru, nomi
a a ata Se adc conform gel mines ha
>
SECHZEHN
—___Dialog. Gramatics Exercitiu. Gramatica
Forma de politege Se este urlizatd art pentru singular, ct
si pentru plural
Wohnen Sie in Munchen? Ds. locuiti la Minchen?
(Frau Gidck)
Wohnen Sie in Monchen? Ds. locuiti la Miinchen?
(Frau Glick si Herr Mayer)
‘Timpul prezent:verbe regulate
wohnen a locui
singular ich wohne eu locuiese
wu wohnst tu locuiesti
Sie wohnen dys. locuigi
e1/sie/es_wohrt ellea locuieste
plural wir wohnen noi locuim
ite wohnt voi locuigi
Sie wohnen dys. locuiti
sie wohnen cilele locuiese
‘La persoanele I sia Ill-a plural (wir si sle) sila forma de
politete (Sie), singular gi plural, verbele primesc aceeasi
terminasic ca $i infinitivul: en,
La petsoana a Ul-a singular (er/ste/es) si la persoana
a Ila plural (Ihe), verbele primesc la prezent aceeasi
terminate:
Completa 2. sans Wohnt In Deutschland, (feminin)
propozitiile de 2 trinkst Bier.
alituri ca
8. we J snes Kommen aus Ameria.
pronumele
personale 4. sone tenkt Tee, (masculin)
corespunzitoare:
5 5
kommt aus Mexiko. (feminin)
sreszeHNLectia 4
18
Exerciti. Gramatica
Completagi Ihr (lernen) Deutsch,
propozitile
de alaturi
punand verbele
Ia prezent:
- Wir (wohnen) in Benin,
Er (kommen) aus China,
. Sie (trinken) Katee
(aki)
Ich (lernen) Franzdsisch,
Timpul prezent: verbete sein $i haben
soln a fi
ee poet
ow ‘nr
Sle Sie
er/sie/es a
haben a avea
singular tural
‘en i
au iw
sie Sie
ev/sie/es =
Completa or
spatile punctate
i ctr 2. Inv in Manchen,
de present fe
ale verbului sein: oa
in Norberg
aus Kan,
Michaela si Peter)
4. Wann
Munchen?
Exercitiu. Gramatica Lectia 1
Completati spatiile 4. Sie Glick.
punctate cu formele sn
de prezent ale Ce is
verbului haben: 3. Ich Hunger:
4. Es t Durst
Propozitii afirmative
Jon komme aus Luxemeurg. Eu vin din Luxemburg.
ic ee
subiect verb
In propociile afirmative, subicevl ocup’ positia I, iar ver-
bl poriia 2.
Propozitl Intorogative Introduse printr-un adverb interogativ
Wo wohnen Sie? Unde locuii?
eo 3
verb subiect
In cazul propozigilr introduse prints-un adverb interogativ
(wan, wo...), verbul ocupa porifa 2, iar subiectul poziia 3.
Propozitilinterogative nelntroduse printrun cuvant interogativ
Kommen Sie aus Deutschland? Venigi din
Germania?
1 Dee:
verb _subiect
‘Arunci cand propozigia nu este introdusé printr-un cuvant
interogati, verbul ocupa poritia 1, iar subiectul pozifia 2.
newzen 1920
Propozitiile
Atociagicorect 4. Wo wohnt Yuki?
bay 2. Kommt Yuki aus Tokio?
3. Wo wohnt Theresa?
4. Was trinke Yaki>
@ Sic tinke Kaffee mit Mitch,
Sic wohnt bei Frau Glick
© ‘Sie wohne in Luxemburg
4 ‘Nein, sic komme aus Sapporo
2
aber fn dar;
Siehaben Ce noroe
aber Glick! averi!
aus din
Amerika America
Augsburg Augsbur
bein bet tara
Frau Gliick — doamna Glick
tee Varo
China Chins
Deutschland Germania
Deutsch limba germana
Durst in: sete
Durst haben ai fi sete
Entschuldi- surg
‘ung, die, -en
etwas (zu) ceva (de)
ttinken abea
Franzisisch limba francena
Frau, die femeie
Glick, das inc a avea noroc;
Gliick haben a fi norocos
haben aavea
zwazie
Qadron 8,
oe
heiften in: wie
heifen Sie?
Hunger, der in
Hanger haben
ich
ja
Japan
Kaffee, der
Kind, das
Kola
kommen
lernen
Laxembur
Mana, der
Mexiko
Milch, die
Miinchen
Niirnberg
4
ase chemas
Cum vi
foame;
2ififoame
da
Japonia
‘afea
copil
Koln
Luxemburg
birbac
Mexic
lapte
Miinchen
Nurnberg
Vocabular. Viata in Germania
de sau Tee,der cet
Gaara atte 3 ao
stercich 1 fi
Pech, das in : 45)
Pech haben zaveaghinion wannt cand?
Sapporo Sapporo Vi
sein afi wie nei
Sie dvs wo? "
desi wohnen a locui
ane hee Tick der hi
Stunden, die ore pl wei doi
Sie este formula de politeye
usilizard pentru a te adresa
‘unui strlin: Wle helen
Wo wohnen Sie, Frau Maller? (Unde
2). Du este forma utilizath pentru a te
jetenilor, cunostingelor si rudelor, precum $i
inn Sayer |
aoe Wo wohnst du, Franz? (Unde locuiesti tu, Franz2)..
3 Yaki este acum la Miinchen. Orayul Miin-
-__ epneaineriy ei sieste
it i Yuki a avut
capitala Bavariei. La inceput,
aN Ae ee ee
Germania, fiecareoras sau regiune are propriul su dialect.
Lectia 1
2aad
Yuki: Guten Tag, Frau Glick! Ich bin Yuki
Frew Glick Gixen Tag! Willkommen in Dearctland!
Bitte kommen Sie hercin,
Yuki Danke!
Frau Glick: Hier ist das Wo
hhnzimmer. Bitte, nehmen
Sie Plat! Sie sind sicher durstig. Méchton
Sie cin Wasser, einen Kaffee oder cine Cola?
Yuki Eine Cola bitte
nu Glick: Wiccise die Kiche, Hic exsen wit. Das ise
dlas Schlafzimmer. Das ist das Bad. Da
konnen Sie duschen. Und das Zimmer it
fr Sie
Yuki: Oh! Das Zimmer is
ich viel Plate. Es gi
Frau Glick: Ja, Sie i
st grO8 und hel. Da habe
ibt auch einen Fernseher!
cénnen hier Fernsehen oder im
Wohnzimmer.
Yuki: Und wer ise das?
Foau Glack: ‘Das et Mainzel, die Kate. Sie danfon
Mainzel rubig streicheln,
Yuki: Ich liebe Tiere. Ich habe zu Hause einen
Hund. Er hei Mannchen,
22° zweunoewanzig
Lectia 2
Dialog. Gramatica
Sosirea la dna Gliick
¥
‘Bunt ziva, doamn Glick! Eu sunt Yuk
Ya an
Dns Gk Rete mings Vg a at Cairn
report Hund heigt Ménnchen,
le alituti cu c
aie +n Baby sohvett
Bad ist gro8,
Father ba we se: Mura net Mnnchen, De
24 verunzwnae
Fonnozwezie 2826
Lectia 2
Exist
dativ si genitiv
Verbul este cel care
articolului,
verbecare cer sem afi
azul nomi os
ucla,
verbecare cer haben, kaufen, brauchen,
trinken, nehmen, mégen (infinitivul
Patru cazuri ale substantivelor: nominatiy,
pentru foh mécnte)
4 avea, a cumpira, a avea nevoie,
bea, alua, a plicea
eh habe
'oh méchte einen Kaffee. As vrea o cafea,
singular masculin
nominativ —der/ein
Katfee
acuzativ ——_deneiren
Kaffee
SECHSUNDZWANzIG
Katze heist Mainz
acuzativ,
determing cazul substantivului si al
Das Ist dle Kiche, Aceasta este
eine Katze. Eu am o pisica
‘Anlcolu! hotérét si nchotérat: nominatival si acudatival
das/ein
Wasser
das/ein
Wasser
feminin
de/eine
Cola
die/eine
Cola
Completati
proporisiile
de alituri cu
‘in, eine sau einen:
Das ist Yuk
Das sind Yuki
lund Frau Glick.
Ich sehe Yuki
Ich sehe Yuki
und Frau Git,
Obiect(e)
nominativ
Das ist ein
Femseher.
Das sind zwel
Fomseher.
acuzativ
Ich sene einen
Femseher.
Ich sehe zwei
Femseher.
Exercitiu. Gramatioa
articolele nehotarite
Persoani (persoane)
2. Ich méchte
Wasser
. Ich nehme
mit Milch,
3. Yuki crinke
4. Yuki hat
..
6.
Er kauft
Pronumete intorogatv:nomioativl pl acuzativul
Wer ist das?
Wer sind die Frauen?
Wen sehen Sie?
Wen sehen Sie?
Was ist des?
Was sind das?
Was sehen Sie?
Was sehen Sie?
Frau Gltick hat
Lecjia2
Kaffee
Cola
Hund,
Kare.
Auto,
Cine este aceasta?
ine sunt aceste
femei?
Pe cine vederi?
Pe cine vederi?
Ce este acesta?
Ce sunt acestea?
Ce vedeti?
Ce vedeti?
stesenunozwanzis 2728
___Beercitiu. Gramatica
Completati 1 .
propozi
de alituti ca 2 son ist das? Bin Fernsehe
pronumele 3. Ich sche
ae Ich sche die Lehrern,
wer, won sau was; 4 Ich achme einen Kaffee,
rnchmen Sie?
8. Wir schen Yuki...
ist das? Das ise Frau Glick,
sehen Sie?
sehen Sie?
RBs
AcHTUNDEWANIG
Exerciti. Vocabular
forma corecti
averbelor
kénnen, dirfen
inméchton”:
4. Was (méchten) ...
2. Wir (diirfen)
parken
3. Yuki (kénnen) ...
zimmer fernsehen.
4. Ihr (konnen)
duschen,
5. Du (dusfen)
__leta 2
du trinken? py
hier niche
im Vom
im Bad
hie rauchen,
Ankunfe,
die, -e
auch
Auto, das, -s
Baby, das, -s
Bad, das, -er
brauchen
Brdtchen, das, -
Biiro, das, -s
Cola, die,
da
danke
Dienstag,
der, -©
Donnerstag;
der, -e
diiefen
durstig
dduschen (sich)
es gibt
fernschen
Fernseher, der,-
$i, de asemenea
bebelus
baie
chifls
birow
Coca-Cola
‘mulumese
joi
a putea,
inserat
a face dug
ase ita la
televizor
televizor
Freitag, der, -e
fic
gro8
guten Tag!
hell
herein, i
kommen Sie
herein!
Hund, der, -e
Kater, der, —
Kitzchen, das,-
Katze, die, -n
kaufen
kénnen
Kiiche, die, -n
Lehrer, des, -
Lehrerin,
die, -nen
lieben
Madchen, das,-
Mitewoch,
der, -¢
Fy
bund ziual
Poftgi
caine
pisicugi
pisica
acumpaira
a put
bucatarie
profesor
profesoari
a pliceas a
iubi
fecigs
>»
NEUNUNOZWANZIG 29Lectia 2
_— ___Vecabular. Viata in Germania
mochten d
c a dor schedlen
astriga
mogen a plicea avedea
Montag, der, -e luni ae
Sigur cu
pr Sonntag, der,-e duminica
Prices : Steward, den.-s steward
fichmen Sie [nati loc! streicheln a mangtia
Platz! Le Tey desc imal
trinken m
Oma dies nis Wear ta
Opa, der,-s — bunic 2
parken a parca Was
Platz, des, se Ioe '
Radio, das, s radio wed cine?
auchen 3 fuma willkommen!
Wasser, das, apa
ruhig lin venie!
pe oe simbita dn, BS
das, — camera
zu Hause ay
Formule de salut La orice ord a lei puteti saluta
side despartire ro — o~ Tag!
vival) si steingindy.
miinile. Di
jurul orei 10:00, putes salut aoe
(Bund dimineata, ir an
(Buné seara)
oreissig
Yuki méchte in die Stadt
fahren
Yuki Ich mochte in die Stadt fahren,
Frau Glick: ‘Da nehmen Sie am besten die U-Bahn.
Yuki: Wo ist denn die Haltestelle?
Frau Glick: Gleich um die Ecke.
Yuki ‘Wohin fihre die U-Bahn?
Frau Glick: Direkt ins Zentrum.
Yuki ‘Wie viele Stationen muss ich denn fahren?
Frau Glick: Vier Stationen bis ins Zentrum.
Yuk ‘Wo kann ich eine Fahrkarce fir die U-Bahn
kaufen?
Frau Glick: Am Automaten oder am Kiosk. Kaufen Sie
am besten cine Streifenkarte.
(Am Kiosk)
Yuki ‘Guten Morgen! Eine Streifenkarte, bitte.
Herr Schmidt: Bitte schin! 9 Euro.
Yuki: Ich will in die Stade, Wie viele Streifen
‘muss ich stempeln?
Herr Schmidt: Zwei Sucifen. Auf Wiederschen!
eNuNooressig SLLectia 3
a __ Dialog. Gramatica
Maki ar wea si means in
Cal mai bine at fs les mewoul
Unde este staria? ape
Yi Ue oa a
Dna Glick Chiat incon
Yuki: c ‘ i ecu
Dre Giick
Dna Gc
Dn Glick
Yok
Dre Glick:
Dende por cumple ua
Delasstmat at del cog Ce Ne
‘cumparagi un bilet pen na elec eas
(Le chiog) orl multiple
Yui Bund dimineaa! U
Poftim! 9 euro,
bilet pentru ciacorii multiple, va
Di Side
ki Vre
Vieau st merg in ora. Cie bilete webu
P. Smidt: out bilete. La revedere!
Particuta denn
Wo ist denn die Hattestene
Dec unde ste sepia”
Z2WEWUNDOREISSIG
Gramatica
fahren a merge (cu un vehicul)
ba fate ir
a finest bid
‘Sie fahren ‘Sie
er/sie/es faint me
‘sprechen a vorbi
ih ‘spreche —
w spricht ihr
oe sprecon Sie
er/sie/es — spricht ~
Verbele modale e =
wollen a vrea
ich va ae
qu beuaye S
pl wollen Se
er/ske/es wil oe
sollen a trebui
eee soll ir
a ‘sollst th
‘se ssollen sie
er/sie/es soll =
massen a trebui
io muss vir
a musst ihr
po missen Sie
et/sie/es a ae,
Lectia 3
oneunooressic 33(3
|
34
Lectia 3
Alcituigiintrebiri,
utilizand forma Sie: ; : —
2. Wohin willse du fahren?
3. Wohin fihrst du?
4. Was nimmse du?
$$
Compt :
pet 4. Das Kind
Proporitilede 3" ys Schokolade
alituri cu formele fahren. in die Stade
corespuncitoare 3, Yuki ob
ale verbului wollen: karte kaufen. eee
4, Frau Gllick und Yuki
Kaffe erinken,
5. Du Deutsch lernen,
Verb modal + verb: ordinea cuviatelor
Retineti pozitia verb
coor opt feud modal sa infiniivalu in unma-
Tafinicval std intotdeauna la sfisicul
propo
sfrmapie
Wt tan sin
sm won
fernsehen. Ne
Pee fatren
‘cuvint interogativ: :
eee
shee Fate
We ile Sttoren muse” haem Nae?
__Exercitl. Gramatica
fxercitiu. Gramatica Lectia’s
fntrebare:
ich Mainzel—streicheln?
infinitiv
Dart
vverb modal
Intr-un context clr, infinitivul poate fi omis:
Jen méchte einen Kaffee. (tinker) As vrea si beau 0 cafes.
Yuki wa in dle Stadt. (fren) Yuki vrea si meargi in ora.
Aleit 4. Yak pricht Deutsch, (knnen) 4
vetbe modale+ 2, Yuk ihr in de Stadt. (wollen) 5
verbe la infinitive i
2, Sie kauft eine Fahrkarte. (miissen)
4, Sie stempele die Fahrkarte. (miissen)
‘Semnificatia verbelor modale
wollen:
Yuki will in dle Stadt fahren, Yuki vrea si meatgi in ora.
‘Verbul wollen exptima o intengie sau o dorint’. Copii folo-
sesc mult acest cuvne: (ch will ein Eis. (Vreats 0 ingherati.)
‘Atunci cind adulgii vor ceva, folosesc de obicei conditio-
nalul optati al verbului mégen: ch méchte einen Katee.
(Ag vrea. cafea.)
a E
Sle sollen nicht rauchen. _-Nuar trebui si fama.
‘Verbul sollen exprima un sfat sau 0 recomandare.
>
FONRINDORESSIG a5Lesa 3
Gramation
a ich Ihnen dis
Zinmineraeigen?
dle Schoko
"kt muse 2 Stet stempein. Yuki tebuie sf compostene [Link] aoe
doutiee Sees am
Verb mason exprimd onecscate ao constingcre. ale verbelor 3. nn wc
nasil: omen, dirten, — ® Yok =
Yuthaea om Kiosk eine Yuki poate cumptra misoen sau solien: pei ak
Fatrkarte kaufen un bilet dela chioe.
"wa! kaon Deutsch sprecten. Yuki poae orb germans
YA/ kann auch im Yuki poate sis uie a 7
Wetnarnmerfemsehen, __edevisor iin saber 7 8 le ams Fa
Verbul kénnen cxprima posibiltatea sau permiriun a propeaiple de man park
mee alacuri eu formele
Hier dart man rauchen,
Aici se poate fuma (Fumarul
este permis),
‘Mle dart man nicht rauchen. —Aici nu se poate fuma
(famacal nu este permis)
Pox (am voie) si mangti
pisica?
4. Hier. man
Dart ich ake Katze streichein?
Verbul drfen exprim’ pers
rmisiunea, interzicerea sau este
utilizat in inert
birile poiticoase.
— ean ve dup verb.
rma x Negara verso se face cu lt, cae ee fet dup
se Kommen Sie aus Venigi din Germania?
—— ie Germania
Amer Nein, sch komme nicht Nu, nu vin din Germ
a ‘us Deutschland. x
37
36 secusunooreissic
SIEBENUNDOREISSIGLectia 3 Gramatica
Exeroitil. Gramatica
Propozitil eu acuzativul
Des Zimmer ist klein,
Camera este mica,
cpotiiile stau in faga substantvelor gi cer un
pete stealer, plage j=
In propozi cua vb oda foie icy Wag
st, de regula, incre cele dou vere,
‘ch kann nicht kommen,
Du sollstnleht rauchen,
Das Flugzeug flegt bis Minchen.
Avionul zboark pana la Munchen,
Nu pot si vin.
Nu trebuie si fumezi.
Der Zug fart durch den Tunnel.
“Trenul merge prin tunel.
Das Medikament ist fir das Kind.
Medicamentul este pentru copil.
Aleituigi
Propozitii cu
negatia niche:
Ich gehe in die Stadt
‘Das Auto fart gegen den Baum
Masina inte in copac.
Wir reisen obne Geld um die Welt.
Noi cilitorim in toaea lumea firi niciun ban.
2. Wir fahren nach Pari,
3. Ich méchte fernsehen,
4. Die UBahn fahrt ins Zentrum,
ss
Prepozitia in
cand se
podiia Ins folosyte cu aczatival atunc
Completagi 4 lernt Yuki? oo ee oS
Broporigile . kann Yuk eine Fatrkarte Yuki fart in le Stoo. bee ees
de alituri cu aes Nad meapety bee Unde merge Yuki?
wohin, wie viele, . 1?
wo sau was 3 ist die Haltesteie? Die UBatn fare ool tg eae
4 will Yuki fahren? Ins Zentrum. sib
5 wont Yuki? ‘Metroul merge in cencru, Unde merge metro
a
Streifen muss Yuki
stempeln?
fahrt die UBahn?
38 sowTuNooREISsIG
NeuNuNooresssiG 3940
Compleat |. te
propor de
alituri cu durch, sion macs
fiir, gegen, ohne, a5 rr
auton
‘um, bis sau in:
ee
abbiegen
am (= an dem)
in: am Kiosk
am besten,
auf Wieder-
sehen!
Automat,
der, en
Baum, der, xe
bitte schén!
in: bis
Zentrum
Blume, die, -n
denn
diel in:
direke ins
Zentrum
durch
Ecke, die, -n
Eis, das
fahren
Fahrkarte,
die,-n
verze
4, Der Zug fahet
5. Die Blumen sind
©. Das Auto fart
7, Der FC Bayern Machen spiett
1 Real Mac,
Is
de la chio
cel mai bine
la revedere!
automat
copac
poftim!
and in ceneru
floare
deci, atunci
direct
chiar in
prin
colt
ingheyata
a merge
(cu un vebieul)
bile
Flugzeug,
dee
gegen in
gegen den
Baum
Geld, das, -er
gleich
Haltestelle,
die,-n
ins (= in das)
Kiosk, der, -e
Mein
‘Medikament,
das, -e
nach fn:
‘nach Paris
obne
parken
Schokolade,
die, -n
___Brercitiu. Vocabular
die Sted
den Wald,
Geld kann man nichts
.- Frankfurt.
Frau Gildck.
die Ecke,
spre, citre
bani
imedia
starie
chiose
cineva, tu
‘medicament
a rebui
la, spre, cite
(cu un vebicul)
Ja Paris
fit
parca
[Link]
ciocolacd
Vocabular. Viata in Germania
sollen a tebui TeBekas > anacet
Sprache, limb: limbaj dic ay e
die,-0 um pela, in jurul
aye vier patra
oo Wald, pidure
~~ des, -et
= welche car?
ae y Welt lume
a composta ree
band, fisie Se ge
, iler pentru Wohin?-——_incotro?,
calitorii multiple unde?
treiten gece wollen avrea
Student, student Zentrum, —_centru
der, -en das, die
Tunnel, ‘und Zenteen pl
der, Zug, der,-e tren
{in toate marile orage, precum
Berlin, Hamburg, Miinchen,
Koln, Frankfure si Stutgart,
cxista sisteme de transport public eiciente. De obicci, poti
folosi acelag lee atat in autobue, eft gi in tramvai, metrou
sau tren suburban. Biletele pot fi cumparate de a chioscutile
din stat, de la automatele de bilete gi de la goferul auro-
Duzului. Majoritatea automatelor de bilete acceped doar
monede, dar unele primesc gi banenote de 5 si de 10 euro.
‘Daca mergi cu metroul sau cu trenurile suburbane in centrul
oragului, trebuie si-ti compostei biletul inainte de urcare.
eNNomeRzic
Lectia3
aaan aie
Heate Morgen gebeYati in die Soule, Der Deut
England. Italien, Sanien, Polen, China, Bonen den US:
snd Afbenitan Ale wlln Dewch oe 07 USA
Frau Holer: Guten Morgen! Herdich willkommen in
der Schule, Ich hie Frau Holzer Ich
komme aus Deutschland und wohne in
Manchen, Ich machee Sie gerne kennen
. Jemen. Woher kommen Sie?
Yuki ch komme aus Japan, aus Sappo
Frau Holeer: Und wie heigen Sie”
Yak Teh heife Yuki Naito,
Frau Holzer: Und wer sind Sie?
Jeeta Men Name st Jan-Lac Mathie. teh
ymime aus Frankreich, aus Toulouse,
Fats Holers Und woher kommen tae
Ich komme aus Bolivien, aus La Paz
Frau Holzer: Ich habe Bucher und einen Seundenplan fir
Se Bie sch! Der Une begin
‘morgens um 8.00 Uhr. Von 10.15 bis
Uhr machen wireine Pause 1048
Konncn wir eowas 2 tinken kaufen?
Yuki:
ZweUNonER2IG
Dialog
Lectia 4
Frau Holzer: Ja. Sie konnen in die Cafeteria gehen. Die
Mittagspause beginnt um 12.30 Uhr.
Nachmittags beginne der Unterricht um
13.30 Uhr. Er dauere bis 16.00 Uhr.
Yui ‘Was kénnen wir danach noch machen?
Frau Holzer: Danach kénnen Sie noch eine Stunde in die
Bibliothek gehen. Sie schlie&t um 17.00
Uhr. Montags, mitewochs und fieitags sind
wir nachmittags im Sprachlabor, Es ist im
Raum 7 im Erdgeschoss. Jeden Dienstag
und Donnerstag sind wie nachmittags im
Videoraum. Heute endet der Uncerricht um
15.00 Uhr. Heute Abend feiern wir eine
BegriiSungsparty. Sie diirfen gerne Freunde
mitbringen.
Yuki Wie lange haben denn die Geschafie auf?
Ich muss noch in ein Blumengeschatt.
Frau Holzer: Sie haben noch Zeit. Die Geschifte
schliefen werktags um 20.00 Uhr und
samstags um 16.00 Uhr.
Cursul de german
ak merge le eal. Enepe cure de limba
germand. Cursani vin din Frana, A
(China, Bolivia, SUA gi Afgan
Bund dimineafs! Bine afi vnit la goal, Eu mi
rnumese Holacr. Vin din Germania ¢locuiec la
Munchen. Miva face plicete si vi cunosc, De unde
lia, alia, Spania, Polonia,
vor sd invege limba german
Dna Hole:
Yi Ea vin din Japonia, dn Sapporo.
Dna Holzer. Camm vi numigi?
Yak MAX numesc Yuki Naito,
Dna Holeer’ Cine sunceyi dvs?
Jean-Luc: Numele meu este Jean-Luc Mathieu. Vin din Frana,
din Toulouse >
prewnowenaic 43Lectia 4
Dna Holzer:
Olivia
Dna Holer:
Yak
Dna Holer:
Yuki
Dna Holer:
Yai
Dna Holer:
Dialog. Gramatic’. Exercitiu
ys. de unde venigi?
Eu vin din Bolivia, din La Paz
‘Am niste cri si un orar pentru dv. Point Cursul
incepe la ora 8:00 dimineaga Dela 10:15 pang le
10:45 facem paz
Purem cumpira ceva de bau?
a, Put merge ince-un bistou. Pausa de peine
Incepe la 1230, Dupl-amiara,cursulincepe la 13:30
Dureart pind la ora 16:00
‘Ce mai putem face dup aceea?
Dupa aceca puter’ sf mai merge o or a bibliotec
Se nchide a ora 17:00. Lune, miercurea si vinerea,
SIEBENUNOwERZIG «47Lectia 4
am Nachmittag
nachmittags
am Abend
abends
heute Morgen
heute Vormittag
heute Nachmittag
heute Abend
am Montag luni
am Dienstag mari
‘am Donnerstag joi
am Freitag vineri
‘morgens = jeden
vinetea, tn flecare vineri
In sudul Germ:
48 scHrunowerzia
am Mitewoch — miercuti mittwochs
‘am Sonntag — duminic& sonntegs — duminica, in
dimineaya, fn fiecare dimineags
= _ jeden Freitag = immer am Fetag
_____Gramatica
dupi-amiaza
dupi-amiaza, in fiecare
dupi-amiazd
seara
fn fiecare seari
azi dimineaga
ai inainte de pring
zi dupd-amiaza
{in seara ata, diseard
‘montegs —lunca,
tn fiecare lini
dienstags — martea,
fn iecare mari
miereurea,
fn fiecare micrcuri
onnerstegs joia,
1 ficcare joi
‘reltegs —vinerea,
fn fiecare vineri
am Samsteg simbicl samstags simbata,
in fiecare sambita
i oamenii obignuiesc si spun’ Sametag
‘semstags, in timp ce in nordul Germaniel
cde reguld, Sonnabend si sonnabends,
Zilelesiptimanii si patil lei sunt de genul masculin,
Exceptie: dle Nacht (noaptea),
‘camenii spun,
roporitiel
Dor Unterricht
Completati
propozitile
de altri
‘morgens, mittags,
‘abends sau nachts:
‘Atghanisten
Australien
cuvintele samstags,
Gramatica. Exerciiu
Pozitia cuvintetor care exprimé timpul
Cuvintele care exprima timpul stau adesea la. inceputul
in acest caz, subiectul si verbul isi schimba
Lect 4
‘beginnt um acht Uhr.
‘Umacht Uhr beginnt der Unterricht.
‘Atunci cind cuvintele care exprima timpul stau la sfirgical
proporitie, subiectul si verbul isi pistreazi acecasi poziic.
schlaft Peter immer bis
00 un.
inact never ee Pause
2. Noe gent Ineer fh
ins Bett
4. Sie int cht Kaffe.
Sie ann sont nicht sclten
8 ScheBen dle Geschate
um 36,00 Un.
ee
NEUNUNDMIERZIG
one]
49Gramatica
Griecheniand Grecia der Grieche dle Griechin
India der Inder de inderin
Israel der'sraeli dle Israelin
Italia er Italiener che italienerin
Japonia der Japaner ale Jaganerin
‘Mexic derMex: die Mexika.
kaner erin
de Neder —Olanda der Nleder- de Neder.
lande (o/) linder ‘nderin
Norvegia der Nor dle Norwe.
weger ‘gern
Polonia der Pole die Potin
Portugalia der Ports die Port.
‘glese giesin
Rusia der Russe de Russin
Suedia er Schwede dle Schweain
te Sctwelz Elvetia der Sctwel. de Sefer
zer zerin
Spania der Spanier die Spanierin
Turcia er Tirke de Takin
die Vereinigten der Amerike dle Amerika.
Staaten (pl) = Statele Unite ner erin
ale Americi
humele sarilor nu primese articol
eminin: dle Bundesrepublik Deutschland
(Republica Federal Germania), dle Schweiz
(Elvesia), ale Tarker (Tarcia)
‘masculin: der ran (Iran), der irak (Irak)
plural dle Mederiande (Olanda),
tle USA (dle Vereinigten Staaten von Amerika)
(Statele Unite ale Americif)
{ch fahre in die Schweiz, in dle Torkel. (wohin?)
Eu calatoresc in Elvegia, in Turci
(unde, incotro2)
{ch fahre in dle Niedertande, in dle USA. (wohin?)
Eu edlitoresc in Olanda, in SUA. (unde?
Gramatica. Exercitit
Ich komme aus der Schweiz, aus der Trkel. (woher?)
Bu vin din Elveyia, din Turcia. (de unde?)
Ich komme aus den Niederlanden, aus den USA. (woher?)
Eu vin din Olanda, din SUA. (de unde?)
41, Gail kommt aus den USA,
2. Gerard kommt aus Frankreich.
Cone
3, Danuta kommt aus Polen.
44, Ergin kommt aus der Tirkel
Angelika - Deutschland - England
‘Angelika kommt aus Deutschiand und
{ahrt nach Engfand.
11. Agne ~ Schweden
2. Carlos - Spanien - Polen
3. John ~ England ~ Schweiz
4 David - Israel ~ PortugalLect
oot dns oeh
- Articotal
masculin der Fernseher ein Femseher
televizorul un televizor
neutra as Geschitt ein Gesonat
‘magazinul un magazin
feminin ‘ie Stunde eine Stunde
ora ork
masculin de Fernseher —— Femseher
televizoarele nite televizoare
eutru dle Geschéte -— Gescndnto
smagazinele nigte magazine
feminine Surnden = Sundon
orele niste ore
Articolu! in acurativ: singularul sl pluralul
singular articol hotirit —_articol nchotirit
masculin don Forseher een Fersohor
televizocul un televizor
neutra das Geschéft ein Geschant
magazinul tun magazin
feminine Stunde eine Stunde
ora cork
plural
masculin dle Fernsener ——_- Femseher
televizoarele _nigte televizoare
neutru le Geschte—— Gesondite
rmagazinele nigte magazine
feminine Sunder Stunden
orele ~nigte ore
52 zweunoronraic
Gramatica
singular articol hotirit _articol nehotirit
La plural, articolul hotirie are forma dio la toate genuri
hotdrit nu are plural
masculin, feminin, neutru. Articolul ne
‘Substantiva: singutaru pluralul
Tnuructe au exists reguli fixe privind formarea pluralului
substantivelor, este recomandabil ca articolul si pluralul si se
{vote fmpreuni cu substantivul: das Haus, dle Huser.
La plural, vocalele a, 0, u se transform’ de obicei in &, 6, d:
der Atel (se) ie Aptel (o)
rmarul merce
dle Mutter (56) die Matter (p)
mama mamele
der Vater (3) dle Vater (p)
1. singolar plural
as/ein Zimmer ‘dle/- Zimmer
‘eameralo camer camerele/nigte camere
der/ein Kuchen ie/— Kuchen
prijieura/o prijicurt —_prajturile/nigte prajcuri
ENuNDsECHIG
g
Come
cis
1Lectia 5
_Gramatica. Exercitiu
singular lural
nominativ oe
ich wir
au ie
Sie Sie
er sie
sie
es
Tnlocuii cuvintele
subliniate eu
pronumele
pomuee 41. Ich méchte diesen Champagner.
Corespunzitoare:
tt eo aca cacelate
2. Wohin geht Frau Glick?
3. Yuki trift Fran
4. Yuki trifft Hans und Franz.
5. Wo wohnt Herr Mailer?
Se serie: 2005
‘Se spune: zweiteusenatiint
Se scrie: 1812
‘Se spune: achtzehnhundertewit
ZWELNDSEOHZIG
Gromatica. Exercitia Leatia 5
Bani
Sescri: 1,50€ save 1.50
Sespune: ein Eur fntig
Sescrie: _0,50€ sau€ 0,50
Sespune: fntig Cont
Jn cazal bancnotelor, se spune:
ein Finter sau ein SEuroSchein
ein Zehner sau ein 10-EuroSchein
in Zwanciger sau ein 20€uroSchein
ein Finteiger sau ein 50-Euro-ScheFin
in Hunderter sau @in 100£ur0 Schein
in Zweihunderter sa ein 200Eur0 Schein
cin Finfhunderter sau ein 500Euro'Schein
Scrieti sumele € 12,93 °
iSbantimeuvinte, 2¥6If Euro und crennaneunsig cont
conform modeluluis =
1.€468 A
2.1817
3.12718
4.€1345,11
5. € 10699,30
6. €216222,09,
oRewoseoizie «63Lectia 5
089 / 62 30 8413
‘ull acht neun Sechs zwo drei null ache vier eins
drei
‘ull acht neun zwoundsechaig creisie vierund.
achtzig dreizenn
Sescrie: 80805 Munchen
Sespune: aahtzig achtelgfint Machen
Latelefon, adesea se spune zwo tn loc de zwel
Care numere 2. Tel: 642.66
sunt corecte? 4 Sechshundertzweiundvierzigsechs-
Uundsechzig
' sechs vier 2wo sechs sechs
© Sechs zwoundvierig sechsundsechaig
2, Jahreszahl 1996
‘ neunzehnhundertsechsundneunzig
beintausendneunhundertsechsund,
neunzig
‘eneunzehn sechsundneunzig
3. € 1275,
8 tousendewethunder fntundslebig
Euro
» eintausendaweihundertfntundsiebzig
Euro
6 elntausendweihundertslebenundttntig
Euro
64 erunosecra1e
Beeroitiy
Aliturati lecérei
Imagini substantivul
fatticolal
©°Fespunzitoare:
le Postkarte, die Telefonzelle,
ie Adresse, die Briefmarke,
dor Brlefkasten, das Paket,
der Briefumschiag, der Brieftrager
fe
2~@
FONRUNDSECHZIG
65Lectia 5 Vocabular Viata in Germania Lectia 5
Ades, di ate Paket, ds, pachet ee
aufgeben fm: a expedia, Lufipost par avion in Germania, Ia postd pureti
Cheats emmuaset=am, ds Teta Oficiul postal pumas wine con,
aufgeben carte postali Post, die posed pachete si telegrame, sau :
eleaaren f Postamt, oficiu postal transferafi sisi schimbagi bani, ci si st cumparati cartel
Geld zuriick- a primi rest das, -er telefonice, si dari telefon si si trimiteyi un fax. Oficiul
bekommen Postkarte, carte postal postal a preluat si multe dintre operatiunile bancare,
Posticieahl, cod portal
on
Schein, de, -ebancoodd
Bier, das,-e bere
Brieflasten, cutie postal
der,
Brieftriger, _postay In Germania, codurile postale
dee schicken a trimite, Codurite postale | 1% Scan, covdurle pore
Brot, das,-e _paine ‘ondermarke, timbru {naincea numelui localitiii, de
Champegeer, jampanie ‘tee eal cxempli 81379 Miinchen. Fiecare orag are un alt cod
ler felefon, telefon tal, iar marile orage au mai multe coduri postal.
Cognac, der,-s coniac een 7 porale — oe
dann atunci deci Telefonzelle, cabin
das macht asta face deen telefonick
dieser, -e, es acesta, aceasta Telegramm, _telegrami
diese pl acestia, acestea dass -e Un euro are 100 de cengi. Exist monede de
cinkaufen —acumpira.——teuer scump BAM 1,2 5, 10, 20 4150 de cengi, precum qi mone-
Ende, das, -en sfarsit wt mir Leid imi pare iu aed? cae
Finfhunderter, bancnoti _umtauschen a schimba
der, de 500 Wein, der,-e vin
Fiinfriger, bancnoti Whiskey, whisky
dei de 50 der, -s
Gramm, das, gram wiegen a cantiri
Honig, der mi Wurst frnat, salam
Hunderter, —_bancnot die, -e
der, - de 100 Yen, der, yen
Jahreszahl, an Zehner, der,- bancnoti de 10
die, -en zuriick inapoi
Kise, der brinca zusammen impreuni
kosten acosta Zowal bancnoti de 20
lesen aciti der, -
Moment, moment Zwweihunderter, bancnoti de
der, -e der, 200
66 secusunosecnzis SlEBEWNDSECHZIG 67Testul 1
rn ater —
asupra unui Deutschland, ila numa 5 fli wink. Te
dine ce dou ra ne 020 i da? Dai Yb
‘spunea. Tee poi amie? Was 3
Incisup indicat de |} kommen © 15 Wer 213
sige
— a | oo
Inapoila mumtral. |} tapi la eum 4 Inapoi ta numa 25, || Toapoi a uml 14
komme © &
cat EE cam . a
: Continus ‘Urmitoareaintrebare ral 2
napoi ts mumaral 29, || yy, “onto a Tap a num
Poi Was. Sie trinken? Yak inde Sa iat de Halentelle?
machen © 16 wills 9 21 Wohin = 10
mmicheest © 24 will 929, a!
FR i cont [BR ome a... BD oct (PRIME Foe tine
Geld kann man || thapoi la ural 22, SAryelexercijiaui, | | Urmitoae inuebare
ich kaufen, es es
Ohne o-22 dices 05
Mic © 18 dice 028
PRB ripe cat BE al BBE cw me . BS es
Contin
apo’ ts numirul 13, | | Yuki kauft ewe napoi fa eumirul 27, | |napoi la mumarul 12.
Brifmarke @ 17
Briefmarken © 19
Teapoi a numiral 16
16
sechachn 14
secharehn © 9
_
=. | =. = =.
napoi la numiral 30. || Manchen und Bedin nape’ I eumieul 20 - ich immer bis ache Ube
sind gro Ich fibre in... Schwein
Sade 9 23 das O11 Mitzgs © 26
Seidre © 12 ie 9.27 Morgens & 4
68 = AcHTUNDsECHZIG NEUNUNDSECHZIG = 69
Das könnte Ihnen auch gefallen