0% fanden dieses Dokument nützlich (0 Abstimmungen)
101 Ansichten29 Seiten

Germana 1-5

Hochgeladen von

robz35
Copyright
© © All Rights Reserved
Wir nehmen die Rechte an Inhalten ernst. Wenn Sie vermuten, dass dies Ihr Inhalt ist, beanspruchen Sie ihn hier.
Verfügbare Formate
Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
0% fanden dieses Dokument nützlich (0 Abstimmungen)
101 Ansichten29 Seiten

Germana 1-5

Hochgeladen von

robz35
Copyright
© © All Rights Reserved
Wir nehmen die Rechte an Inhalten ernst. Wenn Sie vermuten, dass dies Ihr Inhalt ist, beanspruchen Sie ihn hier.
Verfügbare Formate
Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
Germana in 30 dewle este un cu intensiy pentru studi individual care va pune la disponitie cunogtingele de twza ale limbii germane cotidiene. Manualul este conceput cu scopul de a vi familiarza cu structura gramaticala de baz a limbii Coursul congine 30 de leeti,fiecare avand acelagtipar: mai tntdi este prezentat un text scurt, in limba germand — de obicei un dialog -, apoi o sectiune de gramatict, urmatt de cfteva exerctii care va vor ajuta si va consolidagi cunostintele deja dobandite. La sfisitul lecarei lectii sunt prezentate scurte texte informative, care va ajuta sa. va familiarizati cu viata cotidiana din Germania, Fiecare lectie este un episod dintr-o poveste si se concentreazi asupra unor situati cotidiene tipice. Patru teste, tmpreund cu Cheia exerctilor de la sflrsitul manualului, va vor permite s8 verificati progresul pe cae fl facet La sfarsitul cari este prezentat un vocabular organizat alfabetic care confine cuvintele utilizate in fiecare lectie Dialogurile sunt traduse {n limba romana. Crsul este, de asemenea, insogit de un CD audio cate congine dlialoguri in limba german, in doua viteze diferite ~ mai inti fn tempo normal, apoi intrun tempo mai lent, astfel incit dumneavoastré si putefi repetafrazele. Dupa ce veri parcurge cele 30 de lecti, vet reus si vi exprimagi cursv in limba germana gi si ingelegeti mai multe tipuri de enunturi, ceea ce va va permite s4 va descurcatieficient in viata de zi cu xidin Germania. Autorul si editor va ureaza un studiu placut si mult succes fn parcurgerea acestui cus Cee eee i) 1. Ortografia Utlizarea majusculelor In limba german se scriu cu majuscul urmatoarele cuvinte: = primul cuvant dint-o propozttie Ich komme aus Japan. Eu vin din Japonia toate substantivele Tee, Computer, Foto. verbele substantivate das Lesen, das Schwimmen...._cititul, inotul. ceai computer, fotografi adjectivele substantiate etwas Gutes, ceva bun das Schénste... lucrul cel mai frumos pronumele (formele de politete) Sie, thnen, thr: Wie helen Sie? (Cum va numi Wee geht es Ihnen? ‘Cum vi merge? Ist das thr Gepack? ‘cesta este bagajul dvs.2 Usilizarea literelor mici Urmitoarele cuvinte se scriu cu literd ict: ~ verbele heifen, tinken, kommen... ase nuumi, a bea, ave adjectivele £708, Kein. mare, mic, pronumele ih, du, er... mein, den. cu, tu, el... al meu, al tia conjunctile und, oder, aber... sis sau, dar. adverbele da, dort, bat. acolo, acolo, curind, prepozttile ‘an, auf, unter, n.. la, pe, sub, in. Biss B sch ~ dupa vocale lung StraBe, SpaB, grifsen. ss sta ‘dupe vocale scurte ‘Kuss, muss, cons. strada, distracte, a saluta situt, trebuie, ci 2. Pronungia Vocale lungi © vocala dubia este lungs: Tee, Zoo. ceai, gridin’ zoologics, ~ © vocala urmata de un h este lunga: Jahr, fahren, Ihr an, a conduce, al ei ~ © vocala este lunga atunci cand este urmata de o consoana $1 apoi de 0 vocala: fragen, hiren, Rose. a intreba, a auzi, randalir ~ Atunci cand f este urmat de e, vocala J este lungs: ‘Sie, whe, ve. dvs., cum, mul. ‘Vocale scurte ~ O vocala de la sfargitul unui cuvant este scurta Tass, Katze, ise... taxi, pisicl,citese ~ Ovocala este de obicel scurta atuncl cand este urmata de doua sau ‘mai multe consoane: Oster, morgens, Herbst. Paste, dimineaga, toamni, Consoane Caracteristici eh: Grupul de litere ch se pronungi h. Dupa 1 si @, dupa J, r, a si in terminayia ig, oh se formeazd in partea anterioari a cavitifii bucale Ieh, sprechen... cu, a vorbi, Dupi a, o si u, ch se formeaz’ in partea posterioari a cavitieii bucale: ‘machen, Buch, auch... face, carte, de asemenea. -st sip: La inceputul unui cuvnt i a unei silabe, -st si -sp se pronunga stehen, Gesprich... a sta in picioare, conversafic. 14 wereenn CnC) Stewardess Yuki: Stewardess: Yuki Stewardess: Yuki Theresa: Scewardess Exwas zu einken? Ja, bite. Kaffee oder Tee? Kaffe, bite. Mit Mileh und Zucker? Mic Mic. Eneschuldigung, wann sind wir in Miinchen? In awei Scunden, Kommen Sie aus Deutichland? Nein, ich komme aus Luxemburg. Und Sie? Ich komme aus Japan. ‘Aus Tokio? . Nein, aus Sapporo, Und wo wohnen Sie? In Augsbut z ‘Und ih, ich wohne in Minchen bei Frau Gliick. Sie haben aber Glick! FiNeeN 15 16 Lectia 41 Inavion Seen Com debe? a Sate Stewardesa: Cafea sou colt mee Gee Semorina Calapeit tine Gilpe Peste doug ore. Veni din Geman? Na, vin din Luxemburg. Dvs.2 Eu vin din Japonia. Dela Tokio? Na, dela Sapporo. Unde locui? Theroa: Tn Augsburg” Peg Rls Mancen:la dna Gluck * * Glick — noroc (lh germ) : singular persoanal eh cu ersoanaall-a qu/sle culdvs, Petsoanaalll-a er/sle/es* cllea plural personal wir noi Petsoanaall-a Ih/Sle ——_voildvs, PetsoanaaIll-a ste ‘ilele Existd tre Saute Pronume personale penta persoana a H-a ‘mascalin er et (de ex. der Mann/barbatul) inin sle ea (de ex. dle Frau/femcia) neutra #¢ e¥ea (dex. das Kind/copilul) "4 pronume personal de personna a II-a singular neutru, nomi a a ata Se adc conform gel mines ha > SECHZEHN —___Dialog. Gramatics Exercitiu. Gramatica Forma de politege Se este urlizatd art pentru singular, ct si pentru plural Wohnen Sie in Munchen? Ds. locuiti la Minchen? (Frau Gidck) Wohnen Sie in Monchen? Ds. locuiti la Miinchen? (Frau Glick si Herr Mayer) ‘Timpul prezent:verbe regulate wohnen a locui singular ich wohne eu locuiese wu wohnst tu locuiesti Sie wohnen dys. locuigi e1/sie/es_wohrt ellea locuieste plural wir wohnen noi locuim ite wohnt voi locuigi Sie wohnen dys. locuiti sie wohnen cilele locuiese ‘La persoanele I sia Ill-a plural (wir si sle) sila forma de politete (Sie), singular gi plural, verbele primesc aceeasi terminasic ca $i infinitivul: en, La petsoana a Ul-a singular (er/ste/es) si la persoana a Ila plural (Ihe), verbele primesc la prezent aceeasi terminate: Completa 2. sans Wohnt In Deutschland, (feminin) propozitiile de 2 trinkst Bier. alituri ca 8. we J snes Kommen aus Ameria. pronumele personale 4. sone tenkt Tee, (masculin) corespunzitoare: 5 5 kommt aus Mexiko. (feminin) sreszeHN Lectia 4 18 Exerciti. Gramatica Completagi Ihr (lernen) Deutsch, propozitile de alaturi punand verbele Ia prezent: - Wir (wohnen) in Benin, Er (kommen) aus China, . Sie (trinken) Katee (aki) Ich (lernen) Franzdsisch, Timpul prezent: verbete sein $i haben soln a fi ee poet ow ‘nr Sle Sie er/sie/es a haben a avea singular tural ‘en i au iw sie Sie ev/sie/es = Completa or spatile punctate i ctr 2. Inv in Manchen, de present fe ale verbului sein: oa in Norberg aus Kan, Michaela si Peter) 4. Wann Munchen? Exercitiu. Gramatica Lectia 1 Completati spatiile 4. Sie Glick. punctate cu formele sn de prezent ale Ce is verbului haben: 3. Ich Hunger: 4. Es t Durst Propozitii afirmative Jon komme aus Luxemeurg. Eu vin din Luxemburg. ic ee subiect verb In propociile afirmative, subicevl ocup’ positia I, iar ver- bl poriia 2. Propozitl Intorogative Introduse printr-un adverb interogativ Wo wohnen Sie? Unde locuii? eo 3 verb subiect In cazul propozigilr introduse prints-un adverb interogativ (wan, wo...), verbul ocupa porifa 2, iar subiectul poziia 3. Propozitilinterogative nelntroduse printrun cuvant interogativ Kommen Sie aus Deutschland? Venigi din Germania? 1 Dee: verb _subiect ‘Arunci cand propozigia nu este introdusé printr-un cuvant interogati, verbul ocupa poritia 1, iar subiectul pozifia 2. newzen 19 20 Propozitiile Atociagicorect 4. Wo wohnt Yuki? bay 2. Kommt Yuki aus Tokio? 3. Wo wohnt Theresa? 4. Was trinke Yaki> @ Sic tinke Kaffee mit Mitch, Sic wohnt bei Frau Glick © ‘Sie wohne in Luxemburg 4 ‘Nein, sic komme aus Sapporo 2 aber fn dar; Siehaben Ce noroe aber Glick! averi! aus din Amerika America Augsburg Augsbur bein bet tara Frau Gliick — doamna Glick tee Varo China Chins Deutschland Germania Deutsch limba germana Durst in: sete Durst haben ai fi sete Entschuldi- surg ‘ung, die, -en etwas (zu) ceva (de) ttinken abea Franzisisch limba francena Frau, die femeie Glick, das inc a avea noroc; Gliick haben a fi norocos haben aavea zwazie Qadron 8, oe heiften in: wie heifen Sie? Hunger, der in Hanger haben ich ja Japan Kaffee, der Kind, das Kola kommen lernen Laxembur Mana, der Mexiko Milch, die Miinchen Niirnberg 4 ase chemas Cum vi foame; 2ififoame da Japonia ‘afea copil Koln Luxemburg birbac Mexic lapte Miinchen Nurnberg Vocabular. Viata in Germania de sau Tee,der cet Gaara atte 3 ao stercich 1 fi Pech, das in : 45) Pech haben zaveaghinion wannt cand? Sapporo Sapporo Vi sein afi wie nei Sie dvs wo? " desi wohnen a locui ane hee Tick der hi Stunden, die ore pl wei doi Sie este formula de politeye usilizard pentru a te adresa ‘unui strlin: Wle helen Wo wohnen Sie, Frau Maller? (Unde 2). Du este forma utilizath pentru a te jetenilor, cunostingelor si rudelor, precum $i inn Sayer | aoe Wo wohnst du, Franz? (Unde locuiesti tu, Franz2).. 3 Yaki este acum la Miinchen. Orayul Miin- -__ epneaineriy ei sieste it i Yuki a avut capitala Bavariei. La inceput, aN Ae ee ee Germania, fiecareoras sau regiune are propriul su dialect. Lectia 1 2a ad Yuki: Guten Tag, Frau Glick! Ich bin Yuki Frew Glick Gixen Tag! Willkommen in Dearctland! Bitte kommen Sie hercin, Yuki Danke! Frau Glick: Hier ist das Wo hhnzimmer. Bitte, nehmen Sie Plat! Sie sind sicher durstig. Méchton Sie cin Wasser, einen Kaffee oder cine Cola? Yuki Eine Cola bitte nu Glick: Wiccise die Kiche, Hic exsen wit. Das ise dlas Schlafzimmer. Das ist das Bad. Da konnen Sie duschen. Und das Zimmer it fr Sie Yuki: Oh! Das Zimmer is ich viel Plate. Es gi Frau Glick: Ja, Sie i st grO8 und hel. Da habe ibt auch einen Fernseher! cénnen hier Fernsehen oder im Wohnzimmer. Yuki: Und wer ise das? Foau Glack: ‘Das et Mainzel, die Kate. Sie danfon Mainzel rubig streicheln, Yuki: Ich liebe Tiere. Ich habe zu Hause einen Hund. Er hei Mannchen, 22° zweunoewanzig Lectia 2 Dialog. Gramatica Sosirea la dna Gliick ¥ ‘Bunt ziva, doamn Glick! Eu sunt Yuk Ya an Dns Gk Rete mings Vg a at Cairn report Hund heigt Ménnchen, le alituti cu c aie +n Baby sohvett Bad ist gro8, Father ba we se: Mura net Mnnchen, De 24 verunzwnae Fonnozwezie 28 26 Lectia 2 Exist dativ si genitiv Verbul este cel care articolului, verbecare cer sem afi azul nomi os ucla, verbecare cer haben, kaufen, brauchen, trinken, nehmen, mégen (infinitivul Patru cazuri ale substantivelor: nominatiy, pentru foh mécnte) 4 avea, a cumpira, a avea nevoie, bea, alua, a plicea eh habe 'oh méchte einen Kaffee. As vrea o cafea, singular masculin nominativ —der/ein Katfee acuzativ ——_deneiren Kaffee SECHSUNDZWANzIG Katze heist Mainz acuzativ, determing cazul substantivului si al Das Ist dle Kiche, Aceasta este eine Katze. Eu am o pisica ‘Anlcolu! hotérét si nchotérat: nominatival si acudatival das/ein Wasser das/ein Wasser feminin de/eine Cola die/eine Cola Completati proporisiile de alituri cu ‘in, eine sau einen: Das ist Yuk Das sind Yuki lund Frau Glick. Ich sehe Yuki Ich sehe Yuki und Frau Git, Obiect(e) nominativ Das ist ein Femseher. Das sind zwel Fomseher. acuzativ Ich sene einen Femseher. Ich sehe zwei Femseher. Exercitiu. Gramatioa articolele nehotarite Persoani (persoane) 2. Ich méchte Wasser . Ich nehme mit Milch, 3. Yuki crinke 4. Yuki hat .. 6. Er kauft Pronumete intorogatv:nomioativl pl acuzativul Wer ist das? Wer sind die Frauen? Wen sehen Sie? Wen sehen Sie? Was ist des? Was sind das? Was sehen Sie? Was sehen Sie? Frau Gltick hat Lecjia2 Kaffee Cola Hund, Kare. Auto, Cine este aceasta? ine sunt aceste femei? Pe cine vederi? Pe cine vederi? Ce este acesta? Ce sunt acestea? Ce vedeti? Ce vedeti? stesenunozwanzis 27 28 ___Beercitiu. Gramatica Completati 1 . propozi de alituti ca 2 son ist das? Bin Fernsehe pronumele 3. Ich sche ae Ich sche die Lehrern, wer, won sau was; 4 Ich achme einen Kaffee, rnchmen Sie? 8. Wir schen Yuki... ist das? Das ise Frau Glick, sehen Sie? sehen Sie? RBs AcHTUNDEWANIG Exerciti. Vocabular forma corecti averbelor kénnen, dirfen inméchton”: 4. Was (méchten) ... 2. Wir (diirfen) parken 3. Yuki (kénnen) ... zimmer fernsehen. 4. Ihr (konnen) duschen, 5. Du (dusfen) __leta 2 du trinken? py hier niche im Vom im Bad hie rauchen, Ankunfe, die, -e auch Auto, das, -s Baby, das, -s Bad, das, -er brauchen Brdtchen, das, - Biiro, das, -s Cola, die, da danke Dienstag, der, -© Donnerstag; der, -e diiefen durstig dduschen (sich) es gibt fernschen Fernseher, der,- $i, de asemenea bebelus baie chifls birow Coca-Cola ‘mulumese joi a putea, inserat a face dug ase ita la televizor televizor Freitag, der, -e fic gro8 guten Tag! hell herein, i kommen Sie herein! Hund, der, -e Kater, der, — Kitzchen, das,- Katze, die, -n kaufen kénnen Kiiche, die, -n Lehrer, des, - Lehrerin, die, -nen lieben Madchen, das,- Mitewoch, der, -¢ Fy bund ziual Poftgi caine pisicugi pisica acumpaira a put bucatarie profesor profesoari a pliceas a iubi fecigs >» NEUNUNOZWANZIG 29 Lectia 2 _— ___Vecabular. Viata in Germania mochten d c a dor schedlen astriga mogen a plicea avedea Montag, der, -e luni ae Sigur cu pr Sonntag, der,-e duminica Prices : Steward, den.-s steward fichmen Sie [nati loc! streicheln a mangtia Platz! Le Tey desc imal trinken m Oma dies nis Wear ta Opa, der,-s — bunic 2 parken a parca Was Platz, des, se Ioe ' Radio, das, s radio wed cine? auchen 3 fuma willkommen! Wasser, das, apa ruhig lin venie! pe oe simbita dn, BS das, — camera zu Hause ay Formule de salut La orice ord a lei puteti saluta side despartire ro — o~ Tag! vival) si steingindy. miinile. Di jurul orei 10:00, putes salut aoe (Bund dimineata, ir an (Buné seara) oreissig Yuki méchte in die Stadt fahren Yuki Ich mochte in die Stadt fahren, Frau Glick: ‘Da nehmen Sie am besten die U-Bahn. Yuki: Wo ist denn die Haltestelle? Frau Glick: Gleich um die Ecke. Yuki ‘Wohin fihre die U-Bahn? Frau Glick: Direkt ins Zentrum. Yuki ‘Wie viele Stationen muss ich denn fahren? Frau Glick: Vier Stationen bis ins Zentrum. Yuk ‘Wo kann ich eine Fahrkarce fir die U-Bahn kaufen? Frau Glick: Am Automaten oder am Kiosk. Kaufen Sie am besten cine Streifenkarte. (Am Kiosk) Yuki ‘Guten Morgen! Eine Streifenkarte, bitte. Herr Schmidt: Bitte schin! 9 Euro. Yuki: Ich will in die Stade, Wie viele Streifen ‘muss ich stempeln? Herr Schmidt: Zwei Sucifen. Auf Wiederschen! eNuNooressig SL Lectia 3 a __ Dialog. Gramatica Maki ar wea si means in Cal mai bine at fs les mewoul Unde este staria? ape Yi Ue oa a Dna Glick Chiat incon Yuki: c ‘ i ecu Dre Giick Dna Gc Dn Glick Yok Dre Glick: Dende por cumple ua Delasstmat at del cog Ce Ne ‘cumparagi un bilet pen na elec eas (Le chiog) orl multiple Yui Bund dimineaa! U Poftim! 9 euro, bilet pentru ciacorii multiple, va Di Side ki Vre Vieau st merg in ora. Cie bilete webu P. Smidt: out bilete. La revedere! Particuta denn Wo ist denn die Hattestene Dec unde ste sepia” Z2WEWUNDOREISSIG Gramatica fahren a merge (cu un vehicul) ba fate ir a finest bid ‘Sie fahren ‘Sie er/sie/es faint me ‘sprechen a vorbi ih ‘spreche — w spricht ihr oe sprecon Sie er/sie/es — spricht ~ Verbele modale e = wollen a vrea ich va ae qu beuaye S pl wollen Se er/ske/es wil oe sollen a trebui eee soll ir a ‘sollst th ‘se ssollen sie er/sie/es soll = massen a trebui io muss vir a musst ihr po missen Sie et/sie/es a ae, Lectia 3 oneunooressic 33 (3 | 34 Lectia 3 Alcituigiintrebiri, utilizand forma Sie: ; : — 2. Wohin willse du fahren? 3. Wohin fihrst du? 4. Was nimmse du? $$ Compt : pet 4. Das Kind Proporitilede 3" ys Schokolade alituri cu formele fahren. in die Stade corespuncitoare 3, Yuki ob ale verbului wollen: karte kaufen. eee 4, Frau Gllick und Yuki Kaffe erinken, 5. Du Deutsch lernen, Verb modal + verb: ordinea cuviatelor Retineti pozitia verb coor opt feud modal sa infiniivalu in unma- Tafinicval std intotdeauna la sfisicul propo sfrmapie Wt tan sin sm won fernsehen. Ne Pee fatren ‘cuvint interogativ: : eee shee Fate We ile Sttoren muse” haem Nae? __Exercitl. Gramatica fxercitiu. Gramatica Lectia’s fntrebare: ich Mainzel—streicheln? infinitiv Dart vverb modal Intr-un context clr, infinitivul poate fi omis: Jen méchte einen Kaffee. (tinker) As vrea si beau 0 cafes. Yuki wa in dle Stadt. (fren) Yuki vrea si meargi in ora. Aleit 4. Yak pricht Deutsch, (knnen) 4 vetbe modale+ 2, Yuk ihr in de Stadt. (wollen) 5 verbe la infinitive i 2, Sie kauft eine Fahrkarte. (miissen) 4, Sie stempele die Fahrkarte. (miissen) ‘Semnificatia verbelor modale wollen: Yuki will in dle Stadt fahren, Yuki vrea si meatgi in ora. ‘Verbul wollen exptima o intengie sau o dorint’. Copii folo- sesc mult acest cuvne: (ch will ein Eis. (Vreats 0 ingherati.) ‘Atunci cind adulgii vor ceva, folosesc de obicei conditio- nalul optati al verbului mégen: ch méchte einen Katee. (Ag vrea. cafea.) a E Sle sollen nicht rauchen. _-Nuar trebui si fama. ‘Verbul sollen exprima un sfat sau 0 recomandare. > FONRINDORESSIG a5 Lesa 3 Gramation a ich Ihnen dis Zinmineraeigen? dle Schoko "kt muse 2 Stet stempein. Yuki tebuie sf compostene [Link] aoe doutiee Sees am Verb mason exprimd onecscate ao constingcre. ale verbelor 3. nn wc nasil: omen, dirten, — ® Yok = Yuthaea om Kiosk eine Yuki poate cumptra misoen sau solien: pei ak Fatrkarte kaufen un bilet dela chioe. "wa! kaon Deutsch sprecten. Yuki poae orb germans YA/ kann auch im Yuki poate sis uie a 7 Wetnarnmerfemsehen, __edevisor iin saber 7 8 le ams Fa Verbul kénnen cxprima posibiltatea sau permiriun a propeaiple de man park mee alacuri eu formele Hier dart man rauchen, Aici se poate fuma (Fumarul este permis), ‘Mle dart man nicht rauchen. —Aici nu se poate fuma (famacal nu este permis) Pox (am voie) si mangti pisica? 4. Hier. man Dart ich ake Katze streichein? Verbul drfen exprim’ pers rmisiunea, interzicerea sau este utilizat in inert birile poiticoase. — ean ve dup verb. rma x Negara verso se face cu lt, cae ee fet dup se Kommen Sie aus Venigi din Germania? —— ie Germania Amer Nein, sch komme nicht Nu, nu vin din Germ a ‘us Deutschland. x 37 36 secusunooreissic SIEBENUNDOREISSIG Lectia 3 Gramatica Exeroitil. Gramatica Propozitil eu acuzativul Des Zimmer ist klein, Camera este mica, cpotiiile stau in faga substantvelor gi cer un pete stealer, plage j= In propozi cua vb oda foie icy Wag st, de regula, incre cele dou vere, ‘ch kann nicht kommen, Du sollstnleht rauchen, Das Flugzeug flegt bis Minchen. Avionul zboark pana la Munchen, Nu pot si vin. Nu trebuie si fumezi. Der Zug fart durch den Tunnel. “Trenul merge prin tunel. Das Medikament ist fir das Kind. Medicamentul este pentru copil. Aleituigi Propozitii cu negatia niche: Ich gehe in die Stadt ‘Das Auto fart gegen den Baum Masina inte in copac. Wir reisen obne Geld um die Welt. Noi cilitorim in toaea lumea firi niciun ban. 2. Wir fahren nach Pari, 3. Ich méchte fernsehen, 4. Die UBahn fahrt ins Zentrum, ss Prepozitia in cand se podiia Ins folosyte cu aczatival atunc Completagi 4 lernt Yuki? oo ee oS Broporigile . kann Yuk eine Fatrkarte Yuki fart in le Stoo. bee ees de alituri cu aes Nad meapety bee Unde merge Yuki? wohin, wie viele, . 1? wo sau was 3 ist die Haltesteie? Die UBatn fare ool tg eae 4 will Yuki fahren? Ins Zentrum. sib 5 wont Yuki? ‘Metroul merge in cencru, Unde merge metro a Streifen muss Yuki stempeln? fahrt die UBahn? 38 sowTuNooREISsIG NeuNuNooresssiG 39 40 Compleat |. te propor de alituri cu durch, sion macs fiir, gegen, ohne, a5 rr auton ‘um, bis sau in: ee abbiegen am (= an dem) in: am Kiosk am besten, auf Wieder- sehen! Automat, der, en Baum, der, xe bitte schén! in: bis Zentrum Blume, die, -n denn diel in: direke ins Zentrum durch Ecke, die, -n Eis, das fahren Fahrkarte, die,-n verze 4, Der Zug fahet 5. Die Blumen sind ©. Das Auto fart 7, Der FC Bayern Machen spiett 1 Real Mac, Is de la chio cel mai bine la revedere! automat copac poftim! and in ceneru floare deci, atunci direct chiar in prin colt ingheyata a merge (cu un vebieul) bile Flugzeug, dee gegen in gegen den Baum Geld, das, -er gleich Haltestelle, die,-n ins (= in das) Kiosk, der, -e Mein ‘Medikament, das, -e nach fn: ‘nach Paris obne parken Schokolade, die, -n ___Brercitiu. Vocabular die Sted den Wald, Geld kann man nichts .- Frankfurt. Frau Gildck. die Ecke, spre, citre bani imedia starie chiose cineva, tu ‘medicament a rebui la, spre, cite (cu un vebicul) Ja Paris fit parca [Link] ciocolacd Vocabular. Viata in Germania sollen a tebui TeBekas > anacet Sprache, limb: limbaj dic ay e die,-0 um pela, in jurul aye vier patra oo Wald, pidure ~~ des, -et = welche car? ae y Welt lume a composta ree band, fisie Se ge , iler pentru Wohin?-——_incotro?, calitorii multiple unde? treiten gece wollen avrea Student, student Zentrum, —_centru der, -en das, die Tunnel, ‘und Zenteen pl der, Zug, der,-e tren {in toate marile orage, precum Berlin, Hamburg, Miinchen, Koln, Frankfure si Stutgart, cxista sisteme de transport public eiciente. De obicci, poti folosi acelag lee atat in autobue, eft gi in tramvai, metrou sau tren suburban. Biletele pot fi cumparate de a chioscutile din stat, de la automatele de bilete gi de la goferul auro- Duzului. Majoritatea automatelor de bilete acceped doar monede, dar unele primesc gi banenote de 5 si de 10 euro. ‘Daca mergi cu metroul sau cu trenurile suburbane in centrul oragului, trebuie si-ti compostei biletul inainte de urcare. eNNomeRzic Lectia3 a aan aie Heate Morgen gebeYati in die Soule, Der Deut England. Italien, Sanien, Polen, China, Bonen den US: snd Afbenitan Ale wlln Dewch oe 07 USA Frau Holer: Guten Morgen! Herdich willkommen in der Schule, Ich hie Frau Holzer Ich komme aus Deutschland und wohne in Manchen, Ich machee Sie gerne kennen . Jemen. Woher kommen Sie? Yuki ch komme aus Japan, aus Sappo Frau Holeer: Und wie heigen Sie” Yak Teh heife Yuki Naito, Frau Holzer: Und wer sind Sie? Jeeta Men Name st Jan-Lac Mathie. teh ymime aus Frankreich, aus Toulouse, Fats Holers Und woher kommen tae Ich komme aus Bolivien, aus La Paz Frau Holzer: Ich habe Bucher und einen Seundenplan fir Se Bie sch! Der Une begin ‘morgens um 8.00 Uhr. Von 10.15 bis Uhr machen wireine Pause 1048 Konncn wir eowas 2 tinken kaufen? Yuki: ZweUNonER2IG Dialog Lectia 4 Frau Holzer: Ja. Sie konnen in die Cafeteria gehen. Die Mittagspause beginnt um 12.30 Uhr. Nachmittags beginne der Unterricht um 13.30 Uhr. Er dauere bis 16.00 Uhr. Yui ‘Was kénnen wir danach noch machen? Frau Holzer: Danach kénnen Sie noch eine Stunde in die Bibliothek gehen. Sie schlie&t um 17.00 Uhr. Montags, mitewochs und fieitags sind wir nachmittags im Sprachlabor, Es ist im Raum 7 im Erdgeschoss. Jeden Dienstag und Donnerstag sind wie nachmittags im Videoraum. Heute endet der Uncerricht um 15.00 Uhr. Heute Abend feiern wir eine BegriiSungsparty. Sie diirfen gerne Freunde mitbringen. Yuki Wie lange haben denn die Geschafie auf? Ich muss noch in ein Blumengeschatt. Frau Holzer: Sie haben noch Zeit. Die Geschifte schliefen werktags um 20.00 Uhr und samstags um 16.00 Uhr. Cursul de german ak merge le eal. Enepe cure de limba germand. Cursani vin din Frana, A (China, Bolivia, SUA gi Afgan Bund dimineafs! Bine afi vnit la goal, Eu mi rnumese Holacr. Vin din Germania ¢locuiec la Munchen. Miva face plicete si vi cunosc, De unde lia, alia, Spania, Polonia, vor sd invege limba german Dna Hole: Yi Ea vin din Japonia, dn Sapporo. Dna Holzer. Camm vi numigi? Yak MAX numesc Yuki Naito, Dna Holeer’ Cine sunceyi dvs? Jean-Luc: Numele meu este Jean-Luc Mathieu. Vin din Frana, din Toulouse > prewnowenaic 43 Lectia 4 Dna Holzer: Olivia Dna Holer: Yak Dna Holer: Yuki Dna Holer: Yai Dna Holer: Dialog. Gramatic’. Exercitiu ys. de unde venigi? Eu vin din Bolivia, din La Paz ‘Am niste cri si un orar pentru dv. Point Cursul incepe la ora 8:00 dimineaga Dela 10:15 pang le 10:45 facem paz Purem cumpira ceva de bau? a, Put merge ince-un bistou. Pausa de peine Incepe la 1230, Dupl-amiara,cursulincepe la 13:30 Dureart pind la ora 16:00 ‘Ce mai putem face dup aceea? Dupa aceca puter’ sf mai merge o or a bibliotec Se nchide a ora 17:00. Lune, miercurea si vinerea, SIEBENUNOwERZIG «47 Lectia 4 am Nachmittag nachmittags am Abend abends heute Morgen heute Vormittag heute Nachmittag heute Abend am Montag luni am Dienstag mari ‘am Donnerstag joi am Freitag vineri ‘morgens = jeden vinetea, tn flecare vineri In sudul Germ: 48 scHrunowerzia am Mitewoch — miercuti mittwochs ‘am Sonntag — duminic& sonntegs — duminica, in dimineaya, fn fiecare dimineags = _ jeden Freitag = immer am Fetag _____Gramatica dupi-amiaza dupi-amiaza, in fiecare dupi-amiazd seara fn fiecare seari azi dimineaga ai inainte de pring zi dupd-amiaza {in seara ata, diseard ‘montegs —lunca, tn fiecare lini dienstags — martea, fn iecare mari miereurea, fn fiecare micrcuri onnerstegs joia, 1 ficcare joi ‘reltegs —vinerea, fn fiecare vineri am Samsteg simbicl samstags simbata, in fiecare sambita i oamenii obignuiesc si spun’ Sametag ‘semstags, in timp ce in nordul Germaniel cde reguld, Sonnabend si sonnabends, Zilelesiptimanii si patil lei sunt de genul masculin, Exceptie: dle Nacht (noaptea), ‘camenii spun, roporitiel Dor Unterricht Completati propozitile de altri ‘morgens, mittags, ‘abends sau nachts: ‘Atghanisten Australien cuvintele samstags, Gramatica. Exerciiu Pozitia cuvintetor care exprimé timpul Cuvintele care exprima timpul stau adesea la. inceputul in acest caz, subiectul si verbul isi schimba Lect 4 ‘beginnt um acht Uhr. ‘Umacht Uhr beginnt der Unterricht. ‘Atunci cind cuvintele care exprima timpul stau la sfirgical proporitie, subiectul si verbul isi pistreazi acecasi poziic. schlaft Peter immer bis 00 un. inact never ee Pause 2. Noe gent Ineer fh ins Bett 4. Sie int cht Kaffe. Sie ann sont nicht sclten 8 ScheBen dle Geschate um 36,00 Un. ee NEUNUNDMIERZIG one] 49 Gramatica Griecheniand Grecia der Grieche dle Griechin India der Inder de inderin Israel der'sraeli dle Israelin Italia er Italiener che italienerin Japonia der Japaner ale Jaganerin ‘Mexic derMex: die Mexika. kaner erin de Neder —Olanda der Nleder- de Neder. lande (o/) linder ‘nderin Norvegia der Nor dle Norwe. weger ‘gern Polonia der Pole die Potin Portugalia der Ports die Port. ‘glese giesin Rusia der Russe de Russin Suedia er Schwede dle Schweain te Sctwelz Elvetia der Sctwel. de Sefer zer zerin Spania der Spanier die Spanierin Turcia er Tirke de Takin die Vereinigten der Amerike dle Amerika. Staaten (pl) = Statele Unite ner erin ale Americi humele sarilor nu primese articol eminin: dle Bundesrepublik Deutschland (Republica Federal Germania), dle Schweiz (Elvesia), ale Tarker (Tarcia) ‘masculin: der ran (Iran), der irak (Irak) plural dle Mederiande (Olanda), tle USA (dle Vereinigten Staaten von Amerika) (Statele Unite ale Americif) {ch fahre in die Schweiz, in dle Torkel. (wohin?) Eu calatoresc in Elvegia, in Turci (unde, incotro2) {ch fahre in dle Niedertande, in dle USA. (wohin?) Eu edlitoresc in Olanda, in SUA. (unde? Gramatica. Exercitit Ich komme aus der Schweiz, aus der Trkel. (woher?) Bu vin din Elveyia, din Turcia. (de unde?) Ich komme aus den Niederlanden, aus den USA. (woher?) Eu vin din Olanda, din SUA. (de unde?) 41, Gail kommt aus den USA, 2. Gerard kommt aus Frankreich. Cone 3, Danuta kommt aus Polen. 44, Ergin kommt aus der Tirkel Angelika - Deutschland - England ‘Angelika kommt aus Deutschiand und {ahrt nach Engfand. 11. Agne ~ Schweden 2. Carlos - Spanien - Polen 3. John ~ England ~ Schweiz 4 David - Israel ~ Portugal Lect oot dns oeh - Articotal masculin der Fernseher ein Femseher televizorul un televizor neutra as Geschitt ein Gesonat ‘magazinul un magazin feminin ‘ie Stunde eine Stunde ora ork masculin de Fernseher —— Femseher televizoarele nite televizoare eutru dle Geschéte -— Gescndnto smagazinele nigte magazine feminine Surnden = Sundon orele niste ore Articolu! in acurativ: singularul sl pluralul singular articol hotirit —_articol nchotirit masculin don Forseher een Fersohor televizocul un televizor neutra das Geschéft ein Geschant magazinul tun magazin feminine Stunde eine Stunde ora cork plural masculin dle Fernsener ——_- Femseher televizoarele _nigte televizoare neutru le Geschte—— Gesondite rmagazinele nigte magazine feminine Sunder Stunden orele ~nigte ore 52 zweunoronraic Gramatica singular articol hotirit _articol nehotirit La plural, articolul hotirie are forma dio la toate genuri hotdrit nu are plural masculin, feminin, neutru. Articolul ne ‘Substantiva: singutaru pluralul Tnuructe au exists reguli fixe privind formarea pluralului substantivelor, este recomandabil ca articolul si pluralul si se {vote fmpreuni cu substantivul: das Haus, dle Huser. La plural, vocalele a, 0, u se transform’ de obicei in &, 6, d: der Atel (se) ie Aptel (o) rmarul merce dle Mutter (56) die Matter (p) mama mamele der Vater (3) dle Vater (p) 1. singolar plural as/ein Zimmer ‘dle/- Zimmer ‘eameralo camer camerele/nigte camere der/ein Kuchen ie/— Kuchen prijieura/o prijicurt —_prajturile/nigte prajcuri ENuNDsECHIG g Come cis 1 Lectia 5 _Gramatica. Exercitiu singular lural nominativ oe ich wir au ie Sie Sie er sie sie es Tnlocuii cuvintele subliniate eu pronumele pomuee 41. Ich méchte diesen Champagner. Corespunzitoare: tt eo aca cacelate 2. Wohin geht Frau Glick? 3. Yuki trift Fran 4. Yuki trifft Hans und Franz. 5. Wo wohnt Herr Mailer? Se serie: 2005 ‘Se spune: zweiteusenatiint Se scrie: 1812 ‘Se spune: achtzehnhundertewit ZWELNDSEOHZIG Gromatica. Exercitia Leatia 5 Bani Sescri: 1,50€ save 1.50 Sespune: ein Eur fntig Sescrie: _0,50€ sau€ 0,50 Sespune: fntig Cont Jn cazal bancnotelor, se spune: ein Finter sau ein SEuroSchein ein Zehner sau ein 10-EuroSchein in Zwanciger sau ein 20€uroSchein ein Finteiger sau ein 50-Euro-ScheFin in Hunderter sau @in 100£ur0 Schein in Zweihunderter sa ein 200Eur0 Schein cin Finfhunderter sau ein 500Euro'Schein Scrieti sumele € 12,93 ° iSbantimeuvinte, 2¥6If Euro und crennaneunsig cont conform modeluluis = 1.€468 A 2.1817 3.12718 4.€1345,11 5. € 10699,30 6. €216222,09, oRewoseoizie «63 Lectia 5 089 / 62 30 8413 ‘ull acht neun Sechs zwo drei null ache vier eins drei ‘ull acht neun zwoundsechaig creisie vierund. achtzig dreizenn Sescrie: 80805 Munchen Sespune: aahtzig achtelgfint Machen Latelefon, adesea se spune zwo tn loc de zwel Care numere 2. Tel: 642.66 sunt corecte? 4 Sechshundertzweiundvierzigsechs- Uundsechzig ' sechs vier 2wo sechs sechs © Sechs zwoundvierig sechsundsechaig 2, Jahreszahl 1996 ‘ neunzehnhundertsechsundneunzig beintausendneunhundertsechsund, neunzig ‘eneunzehn sechsundneunzig 3. € 1275, 8 tousendewethunder fntundslebig Euro » eintausendaweihundertfntundsiebzig Euro 6 elntausendweihundertslebenundttntig Euro 64 erunosecra1e Beeroitiy Aliturati lecérei Imagini substantivul fatticolal ©°Fespunzitoare: le Postkarte, die Telefonzelle, ie Adresse, die Briefmarke, dor Brlefkasten, das Paket, der Briefumschiag, der Brieftrager fe 2~@ FONRUNDSECHZIG 65 Lectia 5 Vocabular Viata in Germania Lectia 5 Ades, di ate Paket, ds, pachet ee aufgeben fm: a expedia, Lufipost par avion in Germania, Ia postd pureti Cheats emmuaset=am, ds Teta Oficiul postal pumas wine con, aufgeben carte postali Post, die posed pachete si telegrame, sau : eleaaren f Postamt, oficiu postal transferafi sisi schimbagi bani, ci si st cumparati cartel Geld zuriick- a primi rest das, -er telefonice, si dari telefon si si trimiteyi un fax. Oficiul bekommen Postkarte, carte postal postal a preluat si multe dintre operatiunile bancare, Posticieahl, cod portal on Schein, de, -ebancoodd Bier, das,-e bere Brieflasten, cutie postal der, Brieftriger, _postay In Germania, codurile postale dee schicken a trimite, Codurite postale | 1% Scan, covdurle pore Brot, das,-e _paine ‘ondermarke, timbru {naincea numelui localitiii, de Champegeer, jampanie ‘tee eal cxempli 81379 Miinchen. Fiecare orag are un alt cod ler felefon, telefon tal, iar marile orage au mai multe coduri postal. Cognac, der,-s coniac een 7 porale — oe dann atunci deci Telefonzelle, cabin das macht asta face deen telefonick dieser, -e, es acesta, aceasta Telegramm, _telegrami diese pl acestia, acestea dass -e Un euro are 100 de cengi. Exist monede de cinkaufen —acumpira.——teuer scump BAM 1,2 5, 10, 20 4150 de cengi, precum qi mone- Ende, das, -en sfarsit wt mir Leid imi pare iu aed? cae Finfhunderter, bancnoti _umtauschen a schimba der, de 500 Wein, der,-e vin Fiinfriger, bancnoti Whiskey, whisky dei de 50 der, -s Gramm, das, gram wiegen a cantiri Honig, der mi Wurst frnat, salam Hunderter, —_bancnot die, -e der, - de 100 Yen, der, yen Jahreszahl, an Zehner, der,- bancnoti de 10 die, -en zuriick inapoi Kise, der brinca zusammen impreuni kosten acosta Zowal bancnoti de 20 lesen aciti der, - Moment, moment Zwweihunderter, bancnoti de der, -e der, 200 66 secusunosecnzis SlEBEWNDSECHZIG 67 Testul 1 rn ater — asupra unui Deutschland, ila numa 5 fli wink. Te dine ce dou ra ne 020 i da? Dai Yb ‘spunea. Tee poi amie? Was 3 Incisup indicat de |} kommen © 15 Wer 213 sige — a | oo Inapoila mumtral. |} tapi la eum 4 Inapoi ta numa 25, || Toapoi a uml 14 komme © & cat EE cam . a : Continus ‘Urmitoareaintrebare ral 2 napoi ts mumaral 29, || yy, “onto a Tap a num Poi Was. Sie trinken? Yak inde Sa iat de Halentelle? machen © 16 wills 9 21 Wohin = 10 mmicheest © 24 will 929, a! FR i cont [BR ome a... BD oct (PRIME Foe tine Geld kann man || thapoi la ural 22, SAryelexercijiaui, | | Urmitoae inuebare ich kaufen, es es Ohne o-22 dices 05 Mic © 18 dice 028 PRB ripe cat BE al BBE cw me . BS es Contin apo’ ts numirul 13, | | Yuki kauft ewe napoi fa eumirul 27, | |napoi la mumarul 12. Brifmarke @ 17 Briefmarken © 19 Teapoi a numiral 16 16 sechachn 14 secharehn © 9 _ =. | =. = =. napoi la numiral 30. || Manchen und Bedin nape’ I eumieul 20 - ich immer bis ache Ube sind gro Ich fibre in... Schwein Sade 9 23 das O11 Mitzgs © 26 Seidre © 12 ie 9.27 Morgens & 4 68 = AcHTUNDsECHZIG NEUNUNDSECHZIG = 69

Das könnte Ihnen auch gefallen