Verbele
In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in en.
Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:
[Link] auxiliare
[Link] regulate
[Link] neregulate
[Link] modale
[Link] auxiliaresunt: haben = a avea
sein = a fi
werden = a deveni
Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse.
Prezentul verbelor auxiliare:
haben = a avea
sein = a fi
werden = a deveni
ich-habe
ich-bin
ich-werde
du-hast
du-bist
du-wirst
er,sie,es-hat
er,sie,es-ist
er,sie,es-wird
wir-haben
wir-sind
wir-werden
ihr-habt
ihr-seid
ihr-werdet
sie-haben
sie-sind
sie-werden
CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT
Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care
adaugam terminatia [Link] verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei
infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.
Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt:
[Link] e
[Link] (e)st
[Link],sie,es (e)t
[Link] en
[Link] (e)t
[Link] en
In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre
terminatie si radacina se adauga vocala ela persoana a 2-a si a 3-a singular si la
persoana a 2-a [Link]: arbeiten = a munci
Ich arbeite = eu muncesc
Du-arbeitest = tu muncesti
Er, sie,es arbeitet = el,ea munceste
Wir arbeiten = noi muncim
Ihr arbeitet = voi munciti
Sie/sie arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc
La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din e in
i ).Exemplu: sprechen = a vorbi
Ich spreche = eu vorbesc
Du sprichst = tu vorbesti
Er,sie,es spricht = el,ea vorbeste
Wir sprechen = noi vorbim
Ihr sprecht = voi vorbiti
Sie/sie sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc
Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular.
In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca [Link] trei forme de
baza sunt:- infinitivul-sprechen
-imperfectul sprach = a vorbit
-participiul 2 gesprochen = vorbit
arbeiten arbeitete gearbeitet = a munci
Ih habe gearbeitet. = Am muncit.
h..ren ho..rte geho..rt = a auzi
sehr = foarte
Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.
Singen-sang-gesungen = a canta
Ich singe = eu cant
Du singst = tu canti
Er,sie es singt = el,ea canta
Wir singen = noi cantam
Ihr singt = voi cantati
Sie/sie singen = dvs/ei,ele cantati/canta
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de
politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu
majuscula.
Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!
Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a
prezent,inlaturand pronumele si terminatia.
Exemplu:sprich! = vorbeste!
Auf = pe,in
der Zigeuner = tiganul
Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a
plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.
Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti
Verstehen = a intelege
Ich verstehe. = Eu inteleg.
Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.
Negatia nicht se foloseste numai pentru verbe!!!
Ich sage nicht. = Eu nu spun.
Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic.
Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.
Besser = mai bine.
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie [Link]
care cer acuzativul sunt:
Finden = a gasi
machen = a face
haben = a avea
Singen = a canta
spielen = a juca
ho..ren = a auzi
Sprechen = a vorbi
lesen = a citi
schreiben = a scrie
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar
pentru plural o singura forma pentru toate cele trei [Link] nehotarat primeste in
cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.
MASCULIN
N-der ein
G-des eines
D-dem einem
Ac-den einen
FEMININ
N-die eine
G-der einer
D-der einer
Ac-die eine
NEUTRU
N-das ein
G-des eines
D-dem einem
Ac-das ein
Pentru plural;M,F,N:
N-die
G-der
D-den
Ac-die
Mich = ma
Dich = te
Sich = se
Uns = ne(noi ne)
Euch = va
Sich = se
Von mir = de mine
Von dir = de tine
Von ihm = de el
Von ihr = de ea
Von uns = de noi
Von euch = de voi
Von sie = de ei,de ele
VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA
TRENNBARE VERBEN
Trennbar = separabil
untrennbar = inseparabil
Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au
inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de
verb,adaugandu-se la sfarsitul [Link] propozitie, particula separabila este asezata la
sfarsitul [Link] aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula
inseparabila.
Particule neseparabile:
Bebekommen-bekam-bekommen = a deveni
EmpEntErGeMissVerZer-
empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda
entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea
erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti
gerieben-geriebte-geriebt = a rade
missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege
verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece
zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge
Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.
Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume vor- :
Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati
Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.
Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.
Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide
Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide
La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre
prefix si radacina se adauga ge.
(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca
Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.
(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca
sich anziehen = a se imbraca
Ich ziehe mich an = ma imbrac
Du ziehst dich an = te imbraci
Er zieht sich an = el se imbraca
Sie zieht sich an = ea se imbraca
Es zieht sich an = el,ea se imbraca
Wir ziehen uns an = noi ne imbracam
Ihr zieht euch an = voi va imbracati
Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca
DIE MODALVERBEN
VERBELE MODALE
Verbele modale sunt verbe auxiliare de [Link] modale nu sunt de sine
statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.
Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:
du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.
In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc
Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....
:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.
Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in
propozitie.
Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.
Scho..n = frumos
Nett = dragut(a)
garstig = urat(a)(infatisare)
Schlimm = rau
Ein schlimmes Kind = Un copil rau
Brav = cuminte
Ein braves Kind = Un copil cuminte
Das brave Kind = copilul cuminte
Das schlimme Kind = copilul rau
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat
dupa cum urmeaza: Masculin ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Feminin eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna
Neutru ein-es
ex.:das Kind-ein braves Kind
Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi
terminatia [Link]-der e
der gute Vater
Feminin-die e
die ho..fliche Mutter
Neutru-das e
das unho..fliche Kind
Ho..flich = politicos
Unho..fliche = nepoliticos
Die Ho..flichkeit = amabilitatea
Gescheit = destept
Die Scho..nheit = frumusetea
die Dummheit = prostia
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea
cazurilor nu sunt [Link] modale sunt:
KONEN; WOLLEN; MUSSEN; DURFEN; SOLLEN; MOGEN
-ko..nen-konte-gekont = a putea
-wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi
-mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui
-du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie
-sollen-sollte-gesollt = a trebui
-mo..gen-mochte-gemocht = a dori
-ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere
-wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva
-mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o [Link].:Ich muss heute die
Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia
-du..rfen-exprima o permisiune
-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau
un timp de [Link].:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia
-mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata.
Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra?
Die Pra..sens = prezentul
Die Vergangenheit = trecutul
Die zukunft = viitorul
Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de
propozitii care ne ajuta sa ne exprimam.
Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume:
afirmativa-ich kann
-negativa-ich kann nicht
-interogativa-kann ich?
Nur = numai
Ansehen-sah an-angesehen = a privi
Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi
Bekommen-bekamm-bekommen = a primi
Suchen = a cauta
Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)
Die Hilfe = ajutorul
Die Zeitschrift = revista
dieZeitschriften = revistele
Die Mediotek = laborator de limbi straine
Der Kassettenrecorder = casetofonul
Das Blatt = foaia,coala
die Bla..tter = foile,colile
Das Arbeitsblatt = foaia de lucru
Der Ausweis = permisul
die Ausweise = permisele
Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine
Die Bedeutung = insemnatatea,importanta
die Bedeutungen = insemnatatile,...
Die Notwendigkeit = necesitatea
die Notwendigkeiten = necesitatile
Das Erlaubnis = invoirea;invoiala
die Erlaubnise = invoirile;invoielile
Die Vorliebe = predilectia
Wie? = cum?
Der Beruf = meseria
die Berufe = meseriile
Der Spass = placerea
die Spasse = placerile
Besonders = deosebit
Durch = prin
Die Leute = oamenii---nu are singular
Oft = adesea;des
Der Mensch = omul
die Menschen = oamenii
Die Hausaufgabe = tema de acasa
die Hausaufgaben = temele de acasa
Die Klassaufgabe = tema din clasa
die Klassaufgaben = temele din clasa
Die Aufgabe = tema
die Aufgaben = temele
Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona
Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata
Lerntipps = mod de invatare
Testaufgaben = teme de test
DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR
COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte
parti de [Link] se poate face cu ajutorul prefixelor si [Link] mai
frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul [Link] mai des folosite sufixe sunt:
a) -er; -ler; -ner pentru masculin
-erin; lerin; nerin pentru feminin.
Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o
[Link].:arbeiten der Arbeiter = muncitorul
-die Arbeiterin = muncitoarea
die Kunst = arta der Ku..nstler = artistul
die Ku..nstlerin = artista.
Substantivele care au in radacina lor vocalele a, o, u,prin derivare primesc
..(umlaut).
b) -e care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive
[Link].:gross = mare
die Gro..sse = marimea
Mit wem? = cu cine?
Lieben = a iubi
Die Allerliebste = cea mai iubita
die Liebe = iubirea;dragostea
dre Allerliebste = cel mai iubit
Substantivele formate cu sufixul -elsunt masculine si indica o unealta.
Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura.
Substantivele formate cu sufixul -eisunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un
atelier sau cu un sens periorativ.
Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei
= joaca.
Substantivele formate cu ajutorul sufixului -ling sunt masculine si indica ceva tanar
sau un sens periorativ(un mod de a face misto).
Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der
Feigling = lasul(feige = las).
Substantivele formate cu sufixul -ung sunt intotdeauna feminine si indica o actiune
sau rezultatul unei actiuni.
Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden
= a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).
Cu ajutorul sufixului -heit se formeaza substantive feminine care indica o
colectivitate,un substantiv [Link] substantivul se termina in -r; -ch; -ig,
punem keit.
Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit =
marinimia(herzlich = inimos).
Cu ajutorul sufixului -schaft formam substantive feminine care indica o
colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.
Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die
Freundschaft = prietenia.
Substantivele formate cu sufixul -tum sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o
ideie.
Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).
Cu ajutorul sufixelor -chen si -lein se formeaza toate diminutivele din limba
germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.
Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das
Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.
Der Tishleifer = mileul
Das Leben = viata
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
mein Leben = viata mea
Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:
ge-; ur-; un-.
Cu prefixul ge- se formeaza substantivele colective.
Ex.: der Berg = muntele das Gebirge = muntii in [Link] gehe ins Gebirge. = Eu
merg la munte.;der Busch = tufa das Gebu..sch = tufisul.
Prefixul ur- are sensul de foarte vechi si imprima acest sens substantivului nou
format.
Ex.:der Wald = padurea der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul die Urzeit =
preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul die Ursache = cauza.
Prefixul un- arata contrariul sau intareste sensul.
Ex.:der Dank = multumirea der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea das
Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge
= (tot)multimea(forma intarita).
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul [Link]
ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de
[Link] cuvant se numeste determinativsi este si cel pe care cade accentul,iar
ultimul cuvant, determinant,este intotdeauna un substantiv care da si genul
substantivului [Link] determinativ poate sa fie si o alta parte de vorbire
decat substantiv,si anume:adjectiv gross + der Vater = der Grossvater = bunicul
-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul
-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)
verb schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul
wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de
zi
prepozitie vor + das Mittag = das Vormittag
nach + das Mittag = das Nachmittag
Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se
intercaleaza o consoana de legatura si anume:
s-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la
inceput
n-daca primul substantiv se termina in vocala.
Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die
Tasche = geanta,buzunarul
-das Haus = casa + die Aufgabe = tema die Hausaufgabe = tema de acasa
-die Klasse = clasa + der Leiter = conducator der Klassenleiter = dirigintele
Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala
de la primul cuvant cade,se [Link].:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.
DER POSSESSIVPRONOMEN
PRONUMELE POSESIV
Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta.
Pronumele posesiv are urmatoarele forme:
-de singular mein = al meu
Ex.:mein Heft = caietul meu
- meine = a mea
meine Tasche = geanta mea
- dein = al tau
dein Buch = cartea ta
- deine = a ta
deine Klasse = clasa ta
- sein = al sau
sein Vater = tatal sau
- seine = a sa
seine Mutter = mama sa
- unser = al nostru
unser Haus = casa noastra
- unsere = a noastra
unsere Katze = pisica noastra
- euer = al vostru
euer Hund = cainele vostru
- euere = a voastra
euere Schule = scoala voastra
- ihr = al lor
ihr Kind = copilul lor
- ihre = a lor
ihre Hausaufgabe = tema lor
Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un [Link]:
-meine = ale mele
-deine = ale tale
-seine = ale sale
-unsere = ale noastre
-euere = ale voastre
-ihre = ale lor
Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat.
Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea.
Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare.
Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un
[Link] cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume.
Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: wer? = cine?;
was? = ce?
N wer?;was?
G wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei?
D wem? = cui?
Ac wen? = pe cine?,ce?
Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici?
R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele.
Niemand = nimeni
Was ist hier?
R: Hier ist eine Klasse.
Mehr = mai mult
mehrere = mai multe
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia nicht care sta
langa verb nu se mai pune
.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.
Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.
Alle schweigen. = Toti tac.
Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea
Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea
Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie
DECLINAREA
ARTICOLULUI
In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se
declina astfel:
N
G
D
Ac
M
der
des
dem
den
F
die
der
der
die
N
das
des
dem
das
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:
N
G
D
Ac
MFN
die
der
den
die
Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme
pentru singular.
N
G
D
Ac
M
F
ein
eine
eines
einer
einem einer
einen
eine
N
ein
eines
einem
ein
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de
plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:
N
G
D
M
kein
keines
keinem
SINGULAR
F
keine
keiner
keiner
PLURAL
N
kein
keines
keinem
keine
keiner
keinen
Ac
keinen
keine
kein
keine
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii
pentru prescurtarea exprimarii:
An = la
an + das = ans = la
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.
Auf = pe
auf + das = aufs = pe
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.
Fu..r = pentru
fu..r + das = fu..rs = pentru
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata
In = in
in + das = ins = in
Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa.
Um = pentru
um + das = ums = pentru
Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata.
Vor = in fata
vor + das = vors = in fata
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In
fata vietii mi-e frica.)
U..ber = peste
u..ber + das = u..bers = peste
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.
Durch = prin
durch + das = durchs = prin
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate
vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul [Link] alte prepozitii
care se contopesc cu articolul numai la dativ.
An = la
an + dem = am = la
Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra.
Bei = la (persoane)
bei + dem = beim = la (persoane)
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.
In = in
in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.
Von = de la
von + dem = vom = de la
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.
Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.
Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea.
Zu = la;spre
zu + dem = zum = la;spre
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa
mearga la teatru.
Zu = la;spre
zu + der = zur = la;spre
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale
lunga.
La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi
folosite cu cazul [Link] acuzativ intrebarea este wohin?(unde?;incotro?).La
verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul
[Link] la care raspunde este wo?(unde?).
Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)
Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)
Ich bin im Zimmer.
Ich bin in der Klasse.
Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.