Vai al contenuto

Moda

À prupositu di Wikipedia

A moda hè un fenomenu suciale chì cuncerna a scelta di u modu di veste o d'indussà vestiti è ornamenti, secondu u gustu di una determinata epica è regione. Nasce in parte da a necessità umana di copre si, ma assume prestu funzione suciale per distingue e classe, i rolli sacerdutali, amministrativi è militari. Hè ancu una attività artigianale è industriale di primura à livellu mundiale.

Arte & Moda, Fondazione Calouste Gulbenkian

U termine "moda" vene da u latinu modus, chì significa manera, norma, regula. Hè un fenomenu carattarizatu da una estrema variabilità è da un cambiamentu custante di forme. [1]

In i seculi passati, a vestitura à a moda eranu riservate à e classe asgiate per via di u costu di i tissuti è di i culuranti. La ghjente menu ricchi indussavanu abiti rozi è grisgi, o abiti frusti.

A moda cum'è a cunniscimu oghje hà evoluatu à traversu i seculi:

- In l'antichità, Grechi è Rumani indussavanu tuniche è mantelli.
- Duranti u Medievu, l'abiti si sò adattati à u clima è à u rangu suciale, incù l'intruduzione di buttoni è taglii più adatti.
- U Rinasciamentu hà vistu a nascita di e corte signurile cum'è centri di moda.
- In u XVII sèculu, a Francia, incù Luigi XIV, diventa u centru di a moda europea.
- U XVIII sèculu hè carattarizatu da u Rococò è da u stile neoclassicu dopu a scuperta di Pompei.
- U XIX sèculu vede l'ascesa di a burghesia è a nascita di a moda maschile moderna. A crinulina è u bustu sò simboli di l'epica.
- U XX sèculu hè marcatu da l'emancipazione femminile, a nascita di a minigonna, i jeans, è u prêt-à-porter.

Significatu suciale

[mudificà | edità a fonte]

A moda risponde à duie esigenze cuntrastante: l'imitazione (bisognu d'appartenenza suciale) è a differenziazione (bisognu di distingue si). [2]

Sarti è stilisti

[mudificà | edità a fonte]

In u passatu, i sartori eranu servitori di e corte. Cù l'arrivu di i primi stilisti in u XIX sèculu, cum'è Charles Fréderic Worth, u rapportu cambia: u stilista diventa una figura creativa chì detta tendenza. In u XX sèculu, Parigi hè stata a capitale mundiale di a moda, incù figure cum'è Coco Chanel, Christian Dior, è Yves Saint Laurent.

Leghje suntuarie

[mudificà | edità a fonte]

Eranu leghje chì limitavanu u lussu in l'abbigliamentu per distingue e classe suciale. Eranu particularmente severi cù e donne, ma à a fine di u XVIII sèculu sò state abulite durante a Rivuluzione francese.

  1. Vanni Codeluppi.
  2. Georg Simmel, 1895.