Lingua
A lingua hè un sistema di cumunicazione adupratu da una cumunità per sprime si è cumunicà trà i so membri. Hè furmata da diversi sottusistemi: u lessicu, u sistema fonologicu, a morfologia, a sintassi è a prammatica.
Struttura di a lingua
[mudificà | edità a fonte]A lingua hè un sistema di segni chì cumbineghja un significante (soni o segni scritti) è un significatu (cuncettu). Stu ligame hè arbitrariu, vene à dì basatu annantu à una cunvenzione suciale, micca nantu à una relazione naturale.
Sicondu Ferdinand de Saussure, si deve distingue trà:
- Lingua: u sistema astrattu di regule spartutu da una cumunità.
- Parola: l'usu cuncretu di a lingua in situazione cumunicative.
A lingua pussede a doppia articulazione:
- Prima articulazione: unità cù significatu (morfemi).
- Seconda articulazione: unità senza significatu (fonemi).
Classifica* di e lingue
[mudificà | edità a fonte]E lingue ponu esse classificate in parechji modi:
- Genealogica: basa nantu à a parentella trà i lingui (es. famiglia indoeuropea).
- Tipologica: basa nantu à e caratteristiche strutturale (es. lingue isulante, agglutinante).
- Areale: basa nantu à a zona geografica induv'elle sò parlate.
Numeru di lingue è e lingue più parlate
[mudificà | edità a fonte]Sicondu Ethnologue (2022), ci sò 7.151 lingue in u mondu. U 40% hà menu di 1.000 parlanti è hè in periculu d'estinzione.
E lingue più parlate (parlanti totali) sò:
- Inglese (1,45 miliardi)
- Cinese mandarinu (1,12 miliardi)
- Hindi (602 milioni)
- Spagnolu (548 milioni)
- Francese (274 milioni)
Estinzione di i lingui
[mudificà | edità a fonte]Si stima chì u 50% di e lingue spariscia entru u 2100. E cause principali sò:
- Scelta di lingue maghjuitarie.
- Pressione assimilazioniste.
- Cambiamenti demugrafichi.
L'inglese ferma a lingua più parlata cum'è L2, ma u cinese, l'hindi, u spagnolu è l'arabu sò ancu assai diffusi.