Vai al contenuto

Etica

À prupositu di Wikipedia

L'etica (chjamata ancu filosofia murale) hè un ramu di a filusufia chì studià u cumpurtamentu umanu, i so principi, è i valori chì u reguleghjanu. U termine vene da u grecu anticu ἦθος (êthos), chì significheghja "caràttaru", "cumpurtamentu", o "custumu".[1]

L'etica hà per scopu di definisce cuncetti cum'è u bè è u male, u ghjustu è u sbagliatu, a virtù è u viziu. 'Ssa disciplina hè ligata à a pedagugia, à a filusufia di u dirittu, à a psiculugia, è à a tiuria di i valori (assiolugia).

Etica di Aristotele, libru VI (manuscrittu, 1455)

Significatu cuncettuale

[mudificà | edità a fonte]

L'etica ùn hè micca solu un inseme di norme è di valori, ma hè ancu una riflessione speculativa annantu à 'sse norme è valori, circendu di dà una spiegazione raziunale. Mentre a murale cunsidereghja i normi cum'è dati di fattu, l'etica prova à ghjustificà li logicamente.

Tiurìe etiche

[mudificà | edità a fonte]

Ci sò dui grandi mudelli di tiurìa etica:

- Tiurìa teleologica: un attu hè ghjustu s'ellu produce o prubabilmente producerà una quantità di bè più grande ch'è u male, paragunatu à altre alternative. U fine di l'azzione hè impurtante più di u duvere di l'agente.
- Tiurìa deontologica: a moralità di un attu ùn dipende micca solu da e so cunsequenze, ma ancu da l'intensione di l'agente. U duvere è l'intensione sò più impurtanti ch'è u risultatu finale.

L'etica di a virtù

[mudificà | edità a fonte]

'Ssa tiurìa mette in risaltu u carattaru è e virtù di a persona, piuttostu ch'è e regule o e cunsequenze. E virtù sò dipusizione acquistate per mezu di l'insignamentu è di a pratica.

L'utilitarismu

[mudificà | edità a fonte]

L'utilitarismu sustene chì u fine murale hè di maximizà u bè generale, minimizendu u male. Ci sò varii tippi, cum'è l'utilitarismu di l'attu o di a norma.

Etica appiicata

[mudificà | edità a fonte]

In l'ultimi decennii, l'etica s'hè applicata à varii campi:

- Bioetica: studià i prublemi murali ligati à a medicina, a biulugia, è e tecnulugie biomediche (per esempiu, u trapiantu d'organi, a clunazione, è l'ingegneria genetica).
- Etica ambientale: riflette annantu à u rapportu trà l'omu è a natura, prumove a rispunsevulità riguardu à l'ecosistema.
- Etica ecunomica: tratta di i principi murali in u mercatu è in a finanza (cum'è a finanza etica).

  1. Treccani, "Etica".